Schimbarea clasei morfologice

 Proiect
 Proiect de lecț ie
Unitatea
Unitatea de învățământ:
ământ: GrupGrup Școlar
colar ”Cons
”Constanti
tantinn Brânc
Brâncuuși” Petrila
Petrila
 !ata: "# $$$ "%%& 
 Profesor:
 Profesor: Gălățan'(emeș (atalia
Clasa a $)'a ! *i
Unitatea de învăț are: +umi fantastice
,biectul: +imbă și comunicare
Subiectul: Schimbarea valorii gramaticale
-ipul
ipul lec
lecției:
iei: mi.tă
mi.tă de
de vveri
erific
ficar
aree a cuno
cunoștințelor
elor ante
anterio
rioar
aree și de
de însu
însușire
ire a noilor
noilor cuno
cunoștințe  
-imp
-imp de desfă
desfășurare:
urare: " ore
ore

/0 ,bie
,biect ctiv
ivee ope
opera
raț iona
ionale le::
/0/0
/0/0 ,bie
,biecctiv
tive form
formaativtive: ele
elevii
vii tre
trebuie
uie să cunoasnoasccă:
' !efiniț ia conversiunii1
' CeCelele cinc
cincii cate
categor
goriiii de
de modi
modific
ficări
ări gramat
gramaticaicale1
le1
' Părț ile de de vorbir
vorbiree care
care pot devedevenini substa
substantive
ntive prin schimbar
schimbarea ea valorii
valorii gramatica
gramaticale1le1
' Păr
Părț ile de
de vorbi
vorbire
re care
care potpot dev
deveni
eni ad2ect
ad2ective
ive prin
prin conv
convers
ersiun
iune1
e1
' Păr
Părț ile de
de vorbi
vorbire
re care
care potpot dev
deveni
eni adverb
adverbee prin
prin conv
converersiu
siune1
ne1
' Cuvinte
Cuvinte autono
autonomeme care
care pot deven
devenii instrume
instrumente nte grama
gramaticale
ticale prin conversi
conversiune0
une0
/0"0
/0"0 ,bie
,biecctiv
tive form
formaativtive: ele
elevi
viii tr
trebuie
uie să fiefie capab
apabilili:
i:
' Să identif
identifice
ice să
să sesi*e*
sesi*e*ee în diferit
diferitee conte.te
conte.te valorile
valorile grama
gramatical
ticalee ale cuvintelo
cuvintelor1
r1
' Să dea dea e.empl
e.emplee pentr
pentruu fiecar
fiecaree tip de
de conver
conversiusiunene studi
studiat1
at1
' Să prec preci*e
i*e*e
*e parte
parteaa de vorbir
vorbiree din
din care
care au pro proven
venit
it cuvint
cuvintele
ele car
caree și'au
i'au schimb
schimbat  at 
valoarea gramaticală0
/0#0
/0#0 ,bie
,biecctiv
tive afec
fectiv
tive: ele
elevvii tre
trebuie
uie să apre
precie*ie*e:
' $mpo
$mport rtan
anț a schi
schimbmbărăriiii clas
clasei
ei morf
morfololog
ogic
icee pent
pentruru o e.pr
e.primimar
aree core
corect
ctă
ă îngr
îngri2i2it
ită
ă
literară în limba română1
română1
' $mpo
$mport rtan
anța cun
cunoaoașteri
teriii ei
ei pen
pentr
truu stu
studi
diul
ul limb
limbil ilor
or stră
străin
ine0
e0

"0 Stra
Strate
tegi
giaa dida
didact
ctic
icăă
"0/0
"0/0 3eto
3etodde și pr proced
cedee: într
întreebări
bări fro
frontale
tale și in
indivi
dividduale
uale coconve
nversa
rsa ț ia euris
ristică
tică
învățarea prin descoperire
descoperire proble
problemati*are
mati*area a metoda induc ț iei metoda ciorchinelui0
ciorchinelui0
"0"0
"0"0 4or
4orme de de org
organi*
ni*are
are a activi
tivită
tăț ii ele
elevilo
ilor: acti
activi
vita
tate
te fro
fronta
ntală
lă îmbin
îmbinat
atăă cu
activitatea individuală și pe grupe0
"0#0
"0#0 3i2l
3i2loaoacce de învă
învățămân
ământ:t: man
manualu
ualul
l culeg
legere cu e.erc
erci ții
ii fișe de lucr
lucru0u0

 !esfășurarea
urarea activităț ii didactice

/0 ,rga
,rganini*a
*are
reaa cla
clase
seii
/0/0 Profesorul face pre*en ț a elevilor 
/0"0
/0"0 Crearea un unui cadru
dru ad adecv
ecvat desfă
esfășură
urării
rii în
în bu
bune condi
ndi ții a ac
activ
tivită
ită ț ii did
didaactic
tice
"0 3omen
3omentul tul $: actu
actuali
ali*ar
*area
ea cuno
cunoștinț elor
elor dobân
dobânditditee anter
anterior
ior::
' 5erific
rificar
areea tem
temeiei:: e.e
e.erc
rciiț iul
iul /
/ pg0
pg0 /#"
/#"
' Ce este ste conv
conveersiu
rsiunnea6
' (umi
(umiț i cele
cele cinci
cinci categ
categori
oriii de
de modific
modificări
ări gramat
gramaticaicale1
le1
' $den
$denti
tifi
fica
cați subst
substananti
tive
vele
le pro
proveni
venite
te din
din alte
alte părți de vorbi
vorbirre și pre
preci*a
ci*ați parte
parteaa de  
vorbire din care provin0
 7.0 /8pg 0 /#" 93anual pentru clasa a $)'a 7ditura Corint "%% coordonator coordonator 7ugen
Simion;

 (atalia Gălăț an
Schimbarea clasei morfologice

 Pe ba*a e.emplelor de mai 2os 9cuvinte subliniate în conte.te; e.plica ț i în ce constă
 procedeul conversiunii:
a;  Binele făcut nu se uită ușor0 S'a purtat bine cu toț i0 7a este o doamnă bine0  Bine că
aț i a2uns la timp<
b;  Ascunsul din orice lucru iese la iveală0 (esincerul are un gând  ascuns. =aiducul s'a
ascuns în codru . Privea pe-ascuns la cei din 2ur0
c; ”$ubește'ț i aproapele ca pe tne însuț i<” Câinele a venit aproape0 7a a răspuns
aproape  corect0 Aproape că n'am înț eles nimic din vorbele ei0 3'am dus aproape de
 focul acela0
d; -oamna are loc culesul  fructelor0 >odul cules a fost bogat0 ? cules  florile că*ute0
 4ructele coapte sunt ușor de cules0
e;  Sinele nu este ușor de cunoscut0 Se înșela pe sine0 Cugeta în sinea lui0
 f; Pentru un răpuns aparte a căpătat  un zece. 7diț ia aceasta completă are zece volume0
 7fortul lui face cât zece.
 g; Vara e cald dar nu orice vară e la fel de călduroasă0
h; 7 un om suferind. $mediat l'am internat pe suferind 0 7l m'a privit suferind.

a; Binele @ substantiv provenit din adverb de mod1 bine @ adverb de mod 9partea de
vorbire care este la ba*ă sau la origine;1 bine @ ad2ectiv invariabil provenit din
adverb de mod1 bine @ adverb predicativ 9cu func ț ie sintactică de predicat verbal;
 provenit din adverb de mod1
b; ?scunsul @ substantiv provenit din verb 9a se ascunde sau a ascunde;1 ascuns @ 
ad2ectiv provenit din verb1 ascuns @ verb la modul indicativ timpul perfect compus
 provenit din verb la modul infinitiv 9a ascunde;1 pe'ascuns @ locu ț iune adverbială de
mod provenită din verb la modul infinitiv 9a ascunde;1
c; ?proapele @ substantiv provenit din adverb de loc1 aproape @ adverb de loc 9ceea ce
este la origine;1 aproape @ adverb de mod provenit din adverb de loc1 aproape @ 
adverb predicativ 9cu func ț ie sintactică de predicat verbal; provenit din adverb de
mod1 aproape 9de; @ locuțiune prepo*iț ională în regim de ?c0 provenită din adverb de
loc1
d; Culesul @ substantiv provenit din verb la modul infinitiv 9a culege;1 cules @ ad2ectiv
 provenit din verb la modul infinitiv 9a culege;1 cules @ verb la modul indicativ timpul 
 perfectul compus 9verb de con2ugat formă participială; provenit din verb la modul 
infinitiv 9a culege; 1 de cules @ verb la modul supin provenit din verb la modul infinitiv
9a culege;1
e; Sinele @ substantiv provenit din pronume refle.iv propriu'*is 9prin articulare;1 pe sine
 @ substantiv provenit din pronume refle.iv propriu'*is 9prin adăugarea unei
 prepo*iț ii;1 în sinea @ substantiv provenit din pronume refle.iv propriu'*is 9prin
articulare și adăugarea unei prepo*iț ii;1
 f; Un *ece @ substantiv provenit din numeral cardinal 9prin articulare;1 *ece @ numeral 
cardinal cu valoare ad2ectivală provenit din numeral cardinal cu valoare
 substantivală1 cât *ece @ numeral multiplicativ provenit din numeral cardinal cu
valoare substantivală 9”în*ecit”;1
 g; 5ara @ adverb de timp provenit din substantiv1 vară @ substantiv 9partea de vorbire
care este la ba*ă sau la origine;9formă nearticulată înso ț it de un determinant un
ad2ectiv pronominal;1
h; Suferind @ ad2ectiv provenit din verb la modul infinitiv 9a suferi;1 pe suferind @ 
 substantiv provenit din verb la modul infinitiv 9a suferi; înso țit de prepo*iț ie1 suferind 

 (atalia Gălăț an
Schimbarea clasei morfologice

 @ verb la modul gerun*iu derivat cu sufi.ul gramatical ”'ind” provenit din verb la
modul infinitiv 9 a suferi;

 !efiniț ie: conversiunea care se mai nume ște și schimbarea valorii gramaticale sau a valorii
9clasei; morfologice de asemenea cunoscută și prin numele de derivare improprie este un
 procedeu gramatical prin care se trece de la o parte de vorbire la alta prin schimbarea
valorii gramaticale în diferite conte.te0 ?stfel cuvintele care la ba*ă 9la origine; sunt 
anumite părți de vorbire devin prin conversiune alte păr ț i de vorbire0 7ste un mi2loc intern de
îmbogățire a vocabularului alături de compunere și derivare0

Cele cinci categorii de modificări gramaticale sunt: substantivi*area ad2ectivi*area

verbali*area adverbiali*area și trecerea cuvintelor autonome în categoria instrumentelor 
 gramaticale0

 Anainte de a trece la e.erci țiul următor profesorul propune un e.erci ț iu în plus elevilor prin
care să înț eleagă mai bine verbali*area0 Profesorul scrie pe tablă următoarele e.emple:

/; =aiducul s'a ascuns în codru0

 Ascuns provine din v'ați ascuns sau v'a ț i ascunsea 9verb din substantiv; prin derivare
regresivă și adăugarea sufi.ului gramatical s 9sau t  ; specific pentru participiu0
"; ? cules fructele că*ute0
Cules provine din substantiv ” cules ” sau ”culesul” prin derivare regresivă 9”culesul” ca
 substantiv e mai vechi ca ”a culege”  ca verb;0 ?ici formele substantivului și ale verbului la
 participiu coincid ceea ce demosntrea*ă faptul că verbele la participiu provin din
 substantive au fost la origine substantive de origine foarte veche0
#; 4ructele coapte sunt ușor de cules0
 De cules  verb la supin provine din ” cules ” sau ”culesul” prin derivare regresivă
9”culesul” ca substantiv e mai vechi ca ”a culege”  ca verb;0 Și aici formele substantivului
și ale verbului coincid ceea ce ce demonstrea*ă faptul că verbele la supin provin din
 substantive au fost la origine substantive de origine foarte veche0
4)  >ațele sălbatice nu sunt ușor de vânat.
 
 De vânat  verb la supin provine din ” vânat ” sau ”vânatul” prin derivare regresivă
9”vânatul” ca substantiv e mai vechi ca ”a vâna” ca verb;0 Și aici formele substantivului și
ale verbului coincid ceea ce ce demonstrea*ă faptul că verbele la supin provin din
 substantive au fost la origine substantive de origine foarte veche0
)  7l m'a privit suferind.
 Suferind! verb la gerun*iu provine din verbul ”a suferi” prin adăugarea sufi.ului
 gramatical pentru modul gerun*iu ”ind” verb care la rândul lui provine din substantivul 
”suferinț ă” 9care este mai vechi decât verbul; deci prin derivare regresivă0
; 7a mi'a răspuns suspinând0

 (atalia Gălăț an
Schimbarea clasei morfologice

Suspinând  ! verb la gerun*iu provine din verbul ”a suspina” prin adăugarea sufi.ului
 gramatical pentru modul gerun*iu ”ind” verb care la rândul lui provine din substantivul 
”suspin” 9care este mai vechi decât verbul; deci prin derivare regresivă0
&;  Aproape că n'am înț eles nimic din vorbele ei0
 Aproa pe adverb predicativ 9cu funcț ie de predicat verbal; provenit din adverb de mod0

;  Bine că ești mai deștept ca mine<000

 Bine! adverb predicativ 9cu funcț ie de predicat verbal; provenit din adverb de mod0
 7levii sunt antrenați de către profesor în re*olvarea acestui e.erci țiu fiind invita ți să' și spună
 părerea cu privire la fiecare e.emplu în parte apoi să formule*e o e.plica ție pe scurt și o
conclu*ie0
Se poate preci*a mai pe scurt că:
/; ”?scuns” provine din ”a se ascunde” 9verb la modul indicativ timpul perfectul 
compus din verb la infinitiv timpul pre*ent;1
"; ”Cules” provine din ” a culege” 9verb la modul indicativ timpul perfectul compus
din verb la infinitiv timpul pre*ent;1
#; ”!e cules” din ” a culege” 9 verb la modul supin din verb la modul infinitiv timpul 
 pre*ent;
; ”!e vânat” din ” a vâna” 9 verb la modul supin din verb la modul infinitiv timpul 
 pre*ent;
D; ”Suferind” din ” a suferi” 9verb la modul gerun*iu din verb la modul infinitiv timpul 
 pre*ent;
; ”Suspinând” din ” a suspina” 99verb la modul gerun*iu din verb la modul infinitiv
timpul pre*ent;
 prin adăugarea unor sufi.e gramaticale specifice pentru modul participiu supin
respectiv gerun*iu0
Concluzie: în cadrul verbali*arii verbele la participiu din cadrul anumitor structuri
 gramaticale 9la moduri personale indicativ timpul perfect'compus indicativ timpul viitor 
anterior con2unctiv timpul perfect condi ț ional'optativ timpul perfect sau nepersonale
infinitiv timpul perfect; precum și verbele la supin gerun*iu în diferite conte.te 9construc ț ii
le.icale; sunt părți de vorbire provenite din substantive prin derivare regresivă și apoi prin
adăugarea unor sufi.e gramaticale specifice pentru modul participiu supin respectiv
 gerun*iu 9”t” sau ”s” respectiv ”ind ” sau ”ând”;0
 7.ercițiu: $dentificați substantivele provenite din alte părți de vorbire și preci*a ți partea de
 
vorbire din care provin:
”Un” este articol nehotărât0
 ?m intrat în adâncul întunecat al pădurii0
 7ul liric este vocea care e.primă aceste stări și sentimente0

 (atalia Gălăț an
Schimbarea clasei morfologice

 Ași spuse în sinea lui că totul este pierdut0

 (u vrea ca în viaț ă să rămână un nimeni0
 ? investit într'o afacere milionul pus deoparte0
 Primirea medaliei de aur l'a bucurat foarte tare0
 $'a fost acordat primul a2utor suferindului0
 >ătăciț ii în pădure se sperie0
 >eparatul mașinii nu i'a luat mult timp0
 Anțelegea suferinț a aproapelui său0
”Că” este un element de rela ț ie0
”+a” este un instrument gramatical0
 ?vea un of pe care nu'l putea spune nimănui0
”Un” este articol nehotărât0
 Bucuriile aproapelui meu mă fac fericit și pe mine0

 7.plicaț ia dată de elevi:

' ?dâncul @ substantiv provenit din ad2ectiv1

' 7ul @ substantiv provenit din pronume personal1
' Sinea @ substantiv provenit din pronume refle.iv 9propriu'*is;1
' -otul @ substantiv provenit din pronume nehotărât1
' Un nimeni @ substantiv provenit din pronume negativ1
' 3ilionul @substantiv provenit din numeral cardinal1
' Primirea @ substantiv provenit din verb la infinitivul lung1
' Suferindului @ substantiv provenit din verb la gerun*iu1
' >ătăciț ii @ substantiv provenit din verb la participiu1
' >eparatul @ substantiv provenit din verb la participiu1
' Că @ substantiv provenit din con2uncț ie prin metalimba21
' +a @ substantiv provenit din prepo*iț ie prin metalimba21
' Un of @ substantiv provenit din inter2ecț ie1
' Un @ substantiv provenit din articol nehotărât prin metalimba21
' ?proapelui @ substantiv provenit din adverb de loc0

#0 3omentul $$ 
' Pre*entarea conținutului noii învăț ări0 7levii vor lucra pe grupe0 Profesorul împarte
 fișele de lucru elevilor0 Profesorul notea*ă pe tablă următoarele categorii de
modificări gramaticale: ad2ectivi*area0 adverbiali*area și cuvinte autonome care pot 
deveni instrumente gramaticale prin conversiune0 7levii vor identifica pe rând
cuvintele cu valoare gramaticală ad2ectivală și adverbială formate prin conversiune
respectiv cuvintele autonome care pot deveni instrumente gramaticale prin
conversiune apoi preci*ea*ă partea de vorbire din care provin0 ,ral se pot da
e.emple în care este utili*ată valoarea gramaticală de ba*ă a cuvintelor respective0
' 4olosind metoda ciorchinelui elevii scriu la tablă părț ile de vorbire care pot deveni
ad2ective adverbe respectiv instrumente gramaticale0

 ?d2ectivi*area:

 (atalia Gălăț an
Schimbarea clasei morfologice

Pron. de
 întărire
Pron.
posesiv
Subst.

Pron. Pron.
Adjectiv
interog. nehot.
ul

Pron. Pron. Pron.

relativ neg. dem.

 ?dverbiali*area:

Subst. Adjectiv

Pron.
Verb inter.
part. Adverb

Verb

ger. numeral
Cuvintele autonome care pot deveni instrumente gramaticale prin conversiune:

Verb

 (atalia Gălăț an
Adjectiv part.
Schimbarea clasei morfologice

Prep.

 Adverb Subst.

Se consolidea*ă cunoștințele elevilor prin re*olvarea e.erci ț iului  pg0 /#" din manual sau a
unui e.ercițiu dintr'o culegere0 Se poate re*olva e.erci ț iul următor:
 ?lcătuiți propo*iț ii în care cuvintele un! o! ce! care  unul! altul   să aibă valori morfologice
diferite0
 $50 3omentul $$$ 
 ?sigurarea feed'bacEului și evaluarea re*ultatelor:
' Se scriu pe tablă următaoerele cuvinte: adânc rău ce reparat altul0 7levii au de
reali*at prin activitate individuală propo*iț ii în care să utili*e*e toate valorile
morfologice pe care le poate primi cuvântul respectiv0
 ?dânc:
' substantiv: An adâncul inimii știa că are dreptate0
' ?d2ectiv: 3area (eagră nu este foarte adâncă0
' ?dverb: Privea adânc și scrutător0
 >ău:
' Substantiv: >ăul pe care l'a făcut îi apăsa conștiinț a0
' ?dverb: S'a purtat rău cu toț i0
' ?d2ectiv: An curte era un câine rău0
' ?dverb predicativ: >ău că nu ai ascultat de părinț ii tăi<000
Ce:
' Pronume interogativ: Ce ai făcut aseară6000
' Pronume relativ: (u știa ce să facă0
' ?dverb: Ce bine că ai venit<000
 >eparat:
' 5erb la modul indicativ timpul perfectul compus: 3ecanicul a reparat mașina0
' ?d2ectiv: Ceasul reparat mergea bine0
' Substantiv: >eparatul i'a luat doar 2umătate de oră0
' 5erb la supin: 3așina de reparat era veche0
 ?ltul:

 (atalia Gălăț an
Schimbarea clasei morfologice

' Pronume nehotărât: Unul a ieșit altul a intrat0

' ?d2ectiv pronominal: ?lt băiat a venit la întâlnire0

50 3omentul $50
 ?sigurarea retenției și transferului0
Se indică tema pentru acasă: e.0# pg0 /#" din manual:
 ?lcătuiți o compunere gramaticală în care să reali*a ț i conversiuni pe ba*a următoarelor 
cuvinte: fru"os! rău! foc! avut! răspicat! albastru! scu"p.

 4ișe de lucru:
/0 Subliniaț i cuvintele cu valoare ad2ectivală formate prin conversiune preci*ând 
totodată partea de vorbire din care provin:
' ?vusese un gând sinucigaș0
' Căpitanul însuși a condus toată ancheta0
"0 !aț i câte un e.emplu în care să se utili*e*e valoarea morfologică de ba*ă a cuvintelor 
respective0

/0 Subliniaț i cuvintele cu valoare ad2ectivală formate prin conversiune preci*ând 

totodată partea de vorbire din care provin:
' Părinț ii mei sunt profesori0
' ”Scheletul acestei atât de armonioase construcții sunt mun ții Carpaț i”0
"0 !aț i câte un e.emplu în care să se utili*e*e valoarea morfologică de ba*ă a cuvintelor 
respective0

/0 Subliniaț i cuvintele cu valoare ad2ectivală formate prin conversiune preci*ând 

totodată partea de vorbire din care provin:
' -oț i elevii care au participat la olimpiadă au luat note bune0
' ”(u se vedea nicio pasăre nu se au*ea nici un glas0”
"0 !aț i câte un e.emplu în care să se utili*e*e valoarea morfologică de ba*ă a cuvintelor 
respective0

/ Subliniaț i cuvintele cu valoare ad2ectivală formate prin conversiune preci*ând 

totodată partea de vorbire din care provin:
' ”Câți domni a avut Ț ara >omânească6”
' ?m vă*ut ce fată a intrat în cabinet0
" !aț i câte un e.emplu în care să se utili*e*e valoarea morfologică de ba*ă a cuvintelor 
respective0

/0 Subliniaț i cuvintele cu valoare ad2ectivală formate prin conversiune preci*ând 

totodată partea de vorbire din care provin:

 (atalia Gălăț an
Schimbarea clasei morfologice

' ? luat două note bune la română0

' ,amenii suferin*i au mâinile tremurânde0
"0 !aț i câte un e.emplu în care să se utili*e*e valoarea morfologică de ba*ă a cuvintelor 
respective0

/0 Subliniaț i cuvintele cu valoare ad2ectivală formate prin conversiune preci*ând 

totodată partea de vorbire din care provin:
' Priveam lumina filtrată prin geamuri0
' ?semenea e.po*iț ie n'a mai vă*ut niciodată0
"0 !aț i câte un e.emplu în care să se utili*e*e valoarea morfologică de ba*ă a cuvintelor 
respective0

/0 Subliniaț i cuvintele cu valoare adverbială formate prin conversiune preci*ând 

totodată partea de vorbire din care provin:
' -oamna se numără bobocii0
' >âul curge lin purtând pe apele lui un cârd de raț e0
"0 !aț i câte un e.emplu în care să se utili*e*e valoarea morfologică de ba*ă a cuvintelor 
respective0

/0 Subliniaț i cuvintele cu valoare adverbială formate prin conversiune preci*ând 

totodată partea de vorbire din care provin:
' ?m vă*ut ce frumos ai cântat aseară<
' , să'i întoarcem întreit a2utorul dat0
"0 !aț i câte un e.emplu în care să se utili*e*e valoarea morfologică de ba*ă a cuvintelor 
respective0

/0 Subliniaț i cuvintele cu valoare adverbială formate prin conversiune preci*ând 

totodată partea de vorbire din care provin:
' Poate că a uitat de întâlnirea de astă*i<000
' Antr'o *i ca astă*i a ieșit la plimbare0
' ?stă*i este o *i frumoasă0
' 7ste un copil deschis și vorbăreț 0
' 5olumul este deschis la pagina doi0
' Se comportă deschis cu cei din 2ur0
"0 $dentificaț i în e.emplele date valoarea morfologică de ba*ă a cuvintelor respective0

/ Subliniați cuvintele cu valoare adverbială sau prepo*iț ională formate prin

conversiune preci*ând totodată partea de vorbire din care provin:
' ? răspuns 9în mod; asemănător celor care l'au întrebat0
' ? răspuns asemănător 9răspunsurilor; celor care l'au întrebat0

 (atalia Gălăț an
Schimbarea clasei morfologice

' 5orbește calm și răspicat0

" !aț i câte un e.emplu în care să se utili*e*e valoarea morfologică de ba*ă a cuvintelor 
respective0

/0 Subliniați cuvintele cu valoare prepo*iț ională formate prin conversiune preci*ând 

totodată partea de vorbire din care provin:
' ?u avut re*ultate bune graț ie efortului depus0
' ?u avut succes mulț umită efortului depus0
"0 !aț i câte un e.emplu în care să se utili*e*e valoarea morfologică de ba*ă a cuvintelor 
respective0

/0 Subliniați cuvintele cu valoare prepo*iț ională formate prin conversiune preci*ând 

totodată partea de vorbire din care provin:
' ? procedat conform sfaturilor primite0
' ?u ridicat un gard alb de lemn împre2urul casei0
"0 !aț i câte un e.emplu în care să se utili*e*e valoarea morfologică de ba*ă a cuvintelor 
respective0

 (0B0 ”$eri” ”alaltăieri” ”astă*i” ”acum 9două; săptămâni” ” iarna 9trecută;”

”acum 9două; veri” etc0 sunt la orgine substantive dar pot deveni în anumite
conte.te adverbe de loc0
”?semănător” este la origine ad2ectiv: ”>ăspunsul tău este asemănător celor 
 precedente” dar poate deveni în anumite conte.te adverb 9de mod;: ”? vorbit 9în
mod; asemănător” sau ”? răspuns 9în mod; asemănător celor care l'au întrebat” sau
 prepo*iț ie în regim de !0 :” >ăspunsul tău este asemănător 9răspunsurilor; celor 
 precedente0”
 !e asemenea ”conform” este la origine adverb 9de mod;: ”7ste 9în mod; conform cu
realitatea” ”S'a purtat 9în mod; conform cu realitatea dar poate deveni în anumite
conte.te ad2ectiv: ”>ăspunsul lui este conform cu realitatea” ” Părerea lui este
conformă cu cele e.primate” ”>ăspunsurile lui sunt conforme cu materia predată”
”?bordarea lui la e.amen este conformă cu programa”sau locu țiune prepo*i ț ională
în regim de ?c0: ”S'a predat materia conform cu programa”” respectiv prepo*i ț ie în
regim de !0 : ”(ota lui la bacalaureat este conform așteptărilor0 ”

 (atalia Gălăț an