MODUL INSTALATII

PARTEA
I

ANALIZA ENERGETICA SI ECONOMICA A

VARIANTEI I
pentru o cladire de locuit in comun
P+2E
din municipiul
CERTIFICATUL DE PERFORMANTA
ENERGETICA

PARTEA
II

ANALIZA ENERGETICA SI ECONOMICA A

VARIANTEI II
pentru o cladire de locuit in comun
P+2E
din municipiul

CERTIFICATUL DE PERFORMANTA ENERGETICA

,, REABILITARE TERMICA SI ENERGETICA A CLADIRILOR EXISTENTE

,,
 Cuprin
Cuprins 2
CAP. I Introducere 3
CAP. II. VARIANTA I Date Generale 5
1. Masuri 5
2. Parametrii climatici 7
3. Temperaturi de calcul 9
4.Calculul coeficientilor de pierderi 12
5.Stabilirea perioadei de incalzire preliminare 13
6. Determinarea temperaturii de echilibru de incalzire 23
7. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii 25
8. Calculul aporturilor de caldura 25
9. Necesarul de caldura pentru incalzire 29
10.Consumul de energie pentru incalzire 30
11.Consumul de energie pentru prepararea apei calde menajere 35
12.Consumul de energie pentru iluminat 37
13.Energia primara si emisiile de CO2 38
CAP. III Certificarea energetica a blocului de locuinte 40
14. Consumul anual specific de energie pentru incalzire 40
15. Consumul anual specific de energie pentru preparare acm 40
16. Consumul anual specific de energie pentru iluminat 41
17. Consumul anual specific total de energie 41
18. Penalitati acordate cladirii certificate 41
19. Nota Energetica 42
CAP. IV Cladirea de referinta 43
20. Definirea cladirii de referinta 44
21.Performantele termoenergetice ale cladirii de referinta 45
22.Consumul specific anual de energie 45
23. Emisiile de CO2 46
CAP. V Analiza energetica 47
CAP. VI. Analiza economica 50
24. Modificarea valorii nete actualizate 50
25. Durata de recuperare a investitiei suplimentare 52
24. Costul unitatii de energie economisita 53
CAP. VII. Concluzii 55
CAP. VIII . Certificatul de Performanta Energetica 56
Bibliografie 63
 CAP. I
INTRODUCERE

In cadrul acestui modul s-a analizat energetic si economic cele 2 variante

propuse la modulul de Constructii, cu urmatoarele precizari:

1.La calculul energetic al variantelor propuse nu s-a mai tinut seama de

consumurile energetice date prin tema ci acestea s-au calculat ;
2.Masurile de reabilitare prevazute sunt cele prevazute la articolul 4 din OUG
nr.18/2009;
3.Finantarea lucrarilor prevazute in cele 2 variante propuse se face in
conformitate cu prevederile art.13 din OUG 18/2009, cu urmatoarea precizare ,,
consumul specific pentru incalzire trebuie sa scada sub 100 kWh/mp an ;
4.Nu s-au prevazut masuri de interventie la partea de instalatii, deoarece nu este
prevazuta finantarea acestor lucrari din fonduri publice, aceste lucrari urmand a
fi executate de catre asociatia de proprietari ;
5. Compararea consumului specific de caldura pentru incalzire aferent
variantelor propuse s-a facut cu cel dat din tema de proiectare, prin urmare
nu s-a mai calculat si acest consum pentru cladirea expertizata;
6. Devizul General intocmit pentru variantele propuse are continutul cadru
prevazut in
OUG
nr.28/2008;
7.Deoarece finantarea lucrarilor se face din fonduri publice in proportie de 80%,
achizitionarea acestora se face prin procedura de licitatie publica, coordonatorul
programului de reabilitare termica fiind Primaria Municipiului Oradea;
8.Achizitia publica presupune prezentarea a minim 2 variante de reabilitare
termica, urmand ca una dintre ele sa fie aprobata de catre Consiliul Municipal
Oradea prin HCL;
9.Desi se foloseste termenul de reabilitare termica in realitate este vorba de
modernizare termoenergetica;
10.Termenul de reabilitare termica presupune un pachet de masuri de interventii
ce urmeaza a fi realizat la partea de constructii si instalatii in scopul asigurarii
performantelor termoenergetice pe care le-a a vut cladirea la data proiectarii;
11. Termenul de modernizare termoenergetica presupune un pachet de masuri
de interventii ce urmeaza a fi realizat la partea de constructii si partea de
instalatii in scopul obtinerii unor performante termoenergetice superioare celor
prevazute in proiectul initial de executie al cladirii;
12. Conform Normelor Metodologice de aplicare a OUG nr.18/2009 ,este
obligatorie emiterea Certificatului de Performanta Energetica pentru cladirea
auditata, dar numai dupa executarea lucrarilor de interventie;
13. In cazul de fata s-a prezentat Certificatul de Performanta Energetica pentru
ambele variante , deci inainte executarea lucrarilor pentru a se putea face o
comparatie cu cel prezentat la expertizarea cladirii data in tema de proiectare
14. Durata perioadei de garantie a lucrarilor executate este de 3 ani de la data
receptiei la terminarea lucrarilor ;
15. Fiintarea Compartimentelor de Eficienta Energetica, deschiderea si
conducerea Cartotecii Energetice a Cladirilor, securizarea Certificatelor de
Performanta Energetica, reprezinta masuri ce trebuie luate de catre
administratiile locale si de catre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului
pentru asigurarea emiterii certificatelor energetice in conditii de siguranta si
securitate.
 VARIAN
TA I

CAP II Date Generale

1. Masuri propuse

Prevede interventii la elementele de constructie exterioare care din expertiza

termoenergetica nu au indeplinit conditiile minime impuse, si anume:

1. Izolarea termica a peretilor exteriori (fatada) cu polistiren expandat de 8 cm

grosime, inclusiv a soclului cu polistiren extrudat,
2 . Termohidroizolarea terasei cu polistiren extrudat de 15 cm grosime;

3. Inlocuirea tamplariei exterioare cu tamplarie performanta energetic

1.1 Elemente caracteristice privind amplasarea cladirii

Coordonatele geografice ale localitatii Oradea sunt: latitudine N

47º05´; longitudine
E21º 55´; altitudine 137 m

Elemente caracteristice privind amplasarea cladirii sunt urmatoarele:

-zona climatica II conform fig. A1 din SR 1907-1, Te = -15 º C;

-orientarea fata de punctele cardinale: conform pieselor desenate;

-zona eoliana: IV conf. Fig. 4 din SR 1907-1/97;

-pozitia fata de vanturile dominante: amplasament mediu adapostit

pentru fatade;
 -categoria de importanta a constructiei conform H.G R nr. 766/1967:
C-normala;

-Conform codului de proiectare seismica, indicativ P100/2006, ag=

0,12 g si 0,70 s;

-Zona de zapada, c o n f o r m Cod CR 1-1-3 /2005, are

valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol de 1,50
Kn/mp;

-Zona de vant, conform NP 082/2004, are valoarea pentru viteza

maxima mediata pe
1 minut de 24m/s (T = 50 ani), cu presiunea mediata pe 10 minute de
0,3 kPa;

-relatia cu constructiile invecinate: cladirea face parte dintr-un cadru

construit existent;

Retele publice existente in zona: retele de apa, canalizare,

termice, electrice, s.a.

1.2. Descrierea tipurilor de instalaţii interioare şi

alcătuirea acestora
(Încălzire, ventilare/climatizare, apă caldă
menajeră, iluminat)

Încălzirea blocului analizat este asigurată prin alimentarea cu agent

termic de la un punct termic învecinat. Conductele subtraversează
carosabilul şi o zonă verde până la PT, printr-un canal termic care
se deschide în caminul clădirii expertizate care delimiteaza
reteaua de distributie de instalatia interioara aferenta cladirii
printr-un contor de bransament. Calculul termoenergetic al intalatiei
de incalzire si apa calda curenta se refera numai la instalatia
interioara care porneste de la contorul de bransament.

Din expertiza instalatiei de incalzire si apa calda menajera reiese

ca aceasta trebuie reabilitata deoarece corpurile statice sunt
cele initiale ,iar conductele numai pe alocuri au fost
inlocuite.Pentru cresterea performantei energetice a instalatiilor
de incalzire si apa calda menajera se recomanda asociatiei
sa reabiliteze aceste instalatii din surse proprii.

Corpurile de incalzire din apartamente sunt in marea lor majoritate

cele iniţiale din fonta.
Casa scarii este incalzita in mod
direct,
Distribuţia agentului termic se realizează prin sistem
bitubular cu distribuţie inferioară şi coloane verticale care
străbat planşeele. Coloanele sunt aparente şi sunt racordate la
partea superioară a clădirii la vasul de aerisire. În canalul termic
al clădirii conductele formează o reţea de distribuţie ramificată.

Instalaţia de alimentare cu apă caldă de consum urmează

acelaşi traseu ca şi instalaţia de alimentare cu căldură şi se
ramifică pe verticală în coloane care alimentează băile din
apartamente. Se constată degradarea şi lipsa pe arii extinse a
termoizolaţiei aferente conductelor de alimentare cu apă caldă de
consum.

Cladirea este alimentată cu apă rece de la reţeaua

orăşenească. În blocul de locuinte sunt montate 24 puncte de
consum apă rece şi 24 de puncte de consum apă caldă.

Condiţiile convenţionale de calcul sunt fixate de valorile: θ tur

=90°C, θ retur = 70º C, θ i =20°C, θ e =15°C

Sistemul de iluminat este echipat preponderent cu becuri

incandescente atât în apartamente cât şi în spaţiile comune.

1.3.Regimul de ocupare al clădirii

Regimul de ocupare al clădirii este de 24 de ore pe zi, iar

alimentarea cu căldură se consideră în regim continuu. Clădirea
nu este echipată cu sisteme de ventilare mecanică, răcire sau
condiţionarea aerului.

1.4. Anvelopa clădirii şi volumul încălzit al clădirii

Anvelopa clădirii reprezintă totalitatea elementelor de

construcţie care închid volumul încălzit, direct sau indirect.
 2. Parametrii climatici

2.1 Temperatura convenţională exterioară de calcul

Pentru iarnă, temperatura convenţională de calcul a aerului

exterior se consideră în funcţie de zona climatică în care se află
localitatea Oradea (zona II), conform STAS
1907/1, astfel:
θe =
15°c

2.2 Intensitatea radiatiei solare si temperaturile

exterioare medii lunare

Intensităţile medii lunare şi temperaturile exterioare medii lunare au

fost stabilite in conformitate cu Mc001 - PI, anexa A.9.6,
respectiv SR 4839, pentru localitatea Oradea.

Tabel 2.3.2.1: Valori medii ale intensitatii

radiatiei
Luna Intensitatea radiatiei solare
N S V E
Ianuarie 11,9 69,9 27,9
Februarie 18,8 99,6 49,9 49,9
Martie 28,2 95,2 60,9 60,9
Aprilie 38,6 93,5 74,9 74,9
Ma 65,0 90,1 73,7 73,7
Iunie 75,5 94,5 78,0 78,0
Iulie 76,8 108,4 79,5 79,5
August 66,6 119,9 70,1 70,1
Septembri 48,0 125,9 78,4 78,4
Octombri 23,4 124,9 64,6 64,6
Noiembrie 14,0 71,3 31,5 31,5
Decembri 10,1 59,8 23,6

Tabel 2.3.2.2: Valori medii ale

temperaturii
Lun Temperatura
a medie
Ianuarie -
 Februarie 0,6
Martie 5,2
Aprilie 10,8
Ma 15,8
Iuni 18,7

Iuli 20,5
August 19,
Septembrie 16,
Octombrie 10.
Noiembrie 5.2
Decembrie 0.4

3. Temperaturi de calcul ale spaţiilor interioare

3.1Temparatura interioară predominantă a încăperilor
încălzite

Conform Metodologiei Mc001- PI (I.9.1.1.1), temperatura

predominantă pentru clădiri de locuit este: 20*C

3.2Temperatura interioară a spaţiilor neîncălzite

Conform Metodologiei Mc001- PI (I.9.1.1.1), temperatura

interioară a spaţiilor neîncălzite de tip subsol şi casa scărilor, se
calculeaza pe bază de bilanţ termic.Nu este cazul.

3.3 Temperatura interioară de calcul

Conform Metodologiei Mc001 - 2006/PII, dacă diferenţa de

temperatură între volumul încălzit şi casa scărilor este mai mică
de 4oC, întregii clădiri se aplică calculul monozonal. In acest caz,
temperatura interioară de calcul a clădirii, este:
Temperaturile pentru camera de locuit, baie si vestibul s-au luat din SR 1907/2 , conform
tabel 1.

Spatiu Aj θij Ajθij Σ Aj Σ Aj θij θi

camera 21,59 20 431,8 259,08 5181,6

baie 4,675 22 102,85 56,1 1234,2

Vestibul- casa scarii 25,62 18 461,16 76,86 1383,48

4. Calculul coeficienţilor de pierderi de căldură HT şi HV

a. Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii, H

H = Hv + Ht [W/K]

b. Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii, prin ventilare,

HV

Unde:

δ a =1,2 kg/m² -densitatea aerului ( Mc 001-P II-1,PG. 14 )

c a =1,005 KJ/kgK – caldura specifica a aerului

n a = 0,6 [ h 1 ] – nr. mediu de schimburi de aer ( conform Mc

001-PI )
 Numărul de schimburi de aer pe oră
Catego Clasa Clasa
ria de de
ridic me scăz
clăd adăpos at die ută
neadăpo 1.5 0. 0.5
moderat 1.1 0. 0.5
Clădiri adăp. 6
individuale adăpost 0.7 0. 0.5
Clădiri cu dublă neadăpo 1.2 0. 0.5
mai multe expun moderat 0.9 0. 0.5
apartame ere adăp 6
adăpost 0.6 0. 0.5
nte, neadăpo 1 0. 0.5
simpl
cămine, moderat 0.7 0. 0.5
ă
internate adăp 5
expun adăpost 0.5 0. 0.5
etc.

V = 1097,98 [m1] - volumul încălzit.

Hv = 220,69 [W/K]

c. Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii, prin

transimise, HT

HT= L + L s+Hu [W/K]

L = coeficient de cuplaj termic prin anvelopa exterioară a

clădirii [ W/K ]; Ls = coeficient de cuplaj termic prin sol [ W/K
];

L=ΣU, j * A j [W/K]

Hu

,
U j = transmitanţa termică corectată a
părţii j din anvelopa clădirii[W/m²K]

Aj = aria pentru care se j [ m² ]

calculează U ,
 Tabel 2.5.1: Coeficienţi de cuplaj termic
ai spaţiului
incalzit
Elementul
R, U'j = 1/R'j
de
[m2K/W] [W/m2K] [m2]
Peret Exteri 2,09 0,48 383,16
Plans Teras 3,70 0,27 133,25
Tampl PVC 0.58 1,72 25,56
ari
Plac Sol 4,04 0,25 133,25
TOT 295,15

L =295,15 [ W/K]

Ls=31,31[ W/K]

Hu=0 [ W/K] Nu avem

spatii neincalzite

H T
=295,15+31,31=326,46 [
W/K]

Coeficientul de pierdere de caldura al

cladirii este:

H= Hv + Ht =
220,69+326,46=547,15 [ W/K]

5. Stabilirea perioadei de incalzire preliminare

In prima faza a calculului consumurilor de energie se stabileşte

perioada de încălzire preliminară, conform SR 4839. In acest caz
temperatura conventională de echilibru este 0e0=12°C.
 Tabel2.6.1: Determinarea
perioadei de
incalzire
10 oct- 21 aprilie
Valori
conventionale
Luna θ eo t θ
e θ em
- [oC] [zile] [oC]
[oC]
Iulie 12 0
20,5
August 12 0
19,9
Septembrie 12 0
16,1

Octombrie 12 9
10,6
Noiembrie 12 30
5,2 3,361
Decembrie 12 31
0,4
Ianuarie 12 31
-2,0
Februarie 12 28
0,6
Martie 12 31
5,2
Aprilie 12 21
10,8
Mai 12 0
15,8
Iunie 12 0
18,7
182 zile
de incalzire

Tempertura exterioară medie pe sezonul de încălzire se

calculează ca o medie ponderată a temperaturilor medii lunare
cu numărul de zile cu încălzire ale fiecărei luni.
5.1. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii QL
(calcul preliminar, pentru 0eo = 12°C)

Q L = H*(θi-θ e )*t [kWh]

H = 547,15 W/K- coeficient de pierderi de caldura

θ i = 19.89 º C - temperatura interioara de calcul ;
θ e = 3,361°C - temperatura exterioara medie pe perioada de încălzire
[ºC];
Dz = 182 zile- durata perioadei de încălzire preliminara
determinata grafic
[ zile ]

t = 182 X 24 = 4368 h - număr de ore perioada de încălzire.

QL=39 551,88 [kWh/an]

5.2.Calculul aporturilor de căldură ale clădirii Qg (calcul

preliminar, pentru
0eo=12°C)

Qg=Qi+Qs [kWh/an]

Qi = degajari de căldură interne[kWh]

Qi = [Φ ih +(1-b)*Φ iu ] * t [kWh ]
Φ ih = fluxul termic mediu al degajarilor
interne in spatiile încălzite [W]; Φ ih =Φ i *A inc = 1599 [W ]
Φi = 4 W/m2 fluxul termic mediu al degajarilor
interne, cf.
McOOl -
neincălzite -
(w) PII,
A inc = 399,78 – aria totala a spatiului incalzit
( m² )

Φ iu = 0 - fluxul termic mediu al degajarilor

interne in spaţiile
Dz = 182 zile- durata perioadei de încălzire preliminară determinată
grafic [ zile ]
t = 182 x 24 = 4368 h - număr de ore perioada de
încălzire.

Qi = 6984,43 [ kWh]

Qs = aporturi solare prin elementele vitrate , [kWh];

Qs = Σ[I sj *ΣA snj ]*t [kWh]

I sj = radiaţia solara totala medie pe perioada

de calcul pe o suprafaţa de
1 m² avand orientarea j [
w/m²]
A snj = aria receptoare echivalentă a
suprafeţei n avand orientarea j [ m² ]

A snj =A*F s *F F *g [ m² ]

A = aria totala a elementului

vitrat n [m² ]; F s = factorul de
umbrire a suprafeţei n;

F s = F h *F o *F f

F h = factorul partial de
corectie datorita orizontului;

F o = factorul partial de
corectie pentru
proeminente;

F f = factorul partial
de corectie pentru
 aripioare.

FF = factorul de reducere
pentru ramele vitrajelor;

A Ag 1,
FF = 224 =0,6
A = = 8
At g = transmitanta totala la energie solara a
1, 8 suprafeţei n;

g=Fw
g Fw = factor de transmisie solara; Fw=0,9
g = transmitanta totala la energia solara pentru radiatiile perpendiculare
pe vitraj;
g =0,67
Valorile factorilor Fh, Fo, Ff, Fw si g se gasesc in SR ISO 13790
anexa H.

Tabel 2.6.2.1: Valori medii ale intensitatii radiatiei solare

pentru perioada
Luna Zil Intensitatea radiatiei solare [W/m2]
e N S V E
Ianuari 31 11.9 69.9 27,9 27,
e 0 9
Februari 28 18,8 99,6 49,9 49,
Martie 31 28,2 95,2 60,9 60,
Aprilie 21 38,6 93,5 74,9 74,
Ma 0 65,0 90,1 73,7 73,
Iunie 0 75,5 94,5 78,0 78,
Iulie 0 76,8 108, 79.5 79,
August 0 66,6 119, 70,1 70,
Septemb 0 48,0 19,1 125, 82,3 78,4 43,7 78, 43,7
ri 9 9 5 8 4 8
Octombri 9 23,4 124. 64,6 64,
Noiembri 30 14,0 71.3 31,5 31,
Decembri 31 10,1 59,8 23,6 23,

Intensitatea radiaţiei solare medii pe sezonul de încălzire se

calculează ca o medie ponderată a intensităţilor medii lunare, cu
Tabel 2.6.2.2: Determinarea ariei receptoare echivalente a suprafetei
numărul
vitrate A
de zile ale fiecărei luni.
S

Tip Nr. Orientar Latime Inaltime A Fs FF g ΣAs

ferestre e
- - - [m] [m] [m2] - - - [m2]
F 6 V 1.2 1.5 1.80 0.82 0.68 0.60 3,630

6 E 1.2 1.5 1.80 0.82 0.68 0.60 3,630

U 1 N 1,8 2,2 3,96 0,891 0,38 0,60 0,804
Tabel 2.6.2.3: Aporturi solare pe
orientări
Orientar ZAsnj Isj [W/m2] Qsj [W]
e [m2]
V 3,630 43,8 158.99
E 3,630 43,8 158,99
N 0,804 19,19 15,43
8,064
 Dz = 182 zile- durata perioadei de încălzire preliminară
determinată grafic

t = 182 X 24 = 4368 h - număr de ore perioada de

încălzire.

Qs = 333,41X 4608= 1536,35

[kWh]

Q g = 8520,78 [kWh]

Fluxul aporturilor de căldură se calculează astfel:

Qg
Φ g = =1950 [ W]
t
5.3. Determinarea factorului de utilizare preliminar, η 1

Pentru a putea calcula factorul de utilizare trebuie stabilit

un coeficient adimensional, care reprezinta raportul dintre
aporturi, Qg si pierderi, QL, astfel:

Qg
γ= =0,21
QL

Q g = 8520,78 - aporturi totale

de căldură kWh Q L = 39551,88 -
pierderile de căldură ale clădirii kWh
= 0,21 - coeficient adimensional reprezentând
raportul dintre aporturi si pierderi;

Deoarece coeficientul adimensional g≠ 1 , ATUNCI:

UNDE:

a = parametru numeric care depinde de constanta de

timp τ ;

a o = 0,8 - parametru numeric (conform

Metodologiei
Mc 001-1),
tab.1.2 ; .

τo = 30 h (conform Metodologiei Mc 001-1);

τ = constanta de timp care

caracterizeaza inertia termica interioara a
spatiului incalzit, h;
 C
τ=
H

C= capacitatea termica interioara a cladirii

C= j * Aj =ΣΣρ ij *c ij *d ij *Aj [J/K]

5.4. Determinarea capacitatii termice interioare a cladirii

Capacitatea termica interioara a blocului considerat se va calcula

prin insumarea capacitatilor termice ale tuturor elementelor de constructie in
contact termic direct cu aerul interior , astfel :
1. Pentru pereti exteriori
Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior
pana la stratul termoizolant aplicat
2. Pentru placa pe sol
Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior
pana la stratul termoizolant
3. Pentru planseu terasa
Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior
pana la betonul de panta
4. Pentru planseele intermediare
Capaciatea termica interioara se va calcula de jos in sus pana la mijlocul
planseului
5. Pentru pereti interiori
Capaciatea termica interioara se va calcula pana la mijlocul peretelui

Precizar
e Capacitatea termica interioara a blocului poate fi calculata de
asemenea ca
suma a capacitatilor interne ale tuturor elementelor de constructie. Aceasta
valoare poate fi aproximata si se accepta o incertitudine relativa de
zece ori mai mare decat cea corespunzatoare pierderilor termice.
Tabel 2.6.3.1: Determinarea capacitatii termice interioare a
cladirii
Elem Compone ρ c d A C
entul n J/kgK m m² J/K
Kg/m 3
construc te

Pereti Tencuiala 1600 840 0,015 147,30 2969568,00

interiori
Caramida 1800 870 0,250/2 147,30 28833975,0
1
0
Pereti Tencuiala 1600 840 0,015 114,42 5048836,50
interiori2 Caramida 1800 870 0,125/2 114,42 28956564,0
Tencuiala 1600 840 0,015 383,16 07724505,60
Pereti interioara
Caramida 1800 870 0,375 383,16 112505354,
exterio
00
ri Tencuiala 1700 840 0.025 383,16 13678812,0
exterioar 0
Covor 1800 1460 0,0015 133,25 525271,50
PVC
Sapa 1800 840 0,025 133,25 5036850,00
Pardose
suport
l Tencuiala 1600 840 0,02 133,25 3581760,00
Placa 2600 840 0,14 133,25 40742520,0
Terasa beton 0
Sapa 1700 840 0,10 133,25 19028100,0
ciment 0
Placa 2600 840 0,12/2 133,25 17461080,0
Planseu
beton 0
Sapa 1700 840 0,10 133,25 19028100,0
ciment 0
Placa 2600 840 0,12/21 133,25 17461080,0
Planseu
beton 0

ρ= densitatea materialului
c=capacitatea calorica masica a
materialului d=grosimea stratului
A= aria elementului
C=286,09 MJ/K, 1J=1W/s
H= 547,82 W/K - coeficient de transfer de caldura : W/K
τ=522233,50 s =
145,06 h a= 5,63
η 1 =0,9998

6. Determinarea temperaturii de echilibru si perioada

de incalzire reala a clădirii

θ ed = temperatura de echilibru

θ id =19.89 ºC

- temperatura
interioara de calcul;
η = 0,9998 factorul de utilizare al aporturilor;

Φ a =1950 W - aporturile solare si interne medii pe

perioada de incalzire ; H = 547,82 W/K - coeficientul de
pierderi termice ale clădirii

Temperatura de
echilibru a cladirii
este: θ ed = 16,42
ºC

Tabel 2.6.4.1: Determinarea

perioadei de
2 Septembrie 29
Valori
Luna θ ed t
- [oC] [zile] [oC]
Iul 16.42 0
Augus 16.42 0
Septem 16.42 3
Octomb 16.42 31
Noiemb 16.42 30
 Decemb 16.42 31
Ianuari 16.42 31
Februar 16.42 28
Marti 16.42 31
Aprili 16.42 30
M 16.42 10
Iunie 16.42 0
225 zile
de

Durata sezonului de incalzire reala este de 225 de zile, adica 5400

ore. Temperatura exterioară medie pe sezonul de încălzire se
calculează ca o medie ponderată a temperaturilor medii lunare cu
numărul de zile ale fiecărei luni.
6.1. Programul de functionare si regimul de furnizare
a agentului termic

Cladirea de locuit are un program de funcţionare continuu, avand

un regim de furnizare a agentului termic continuu.

7. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii

Q L =H*(θ i -θ e )*t [ kWh ]

Calculul pierderilor de caldura ale cladirii

Q L =H*(θ i -θ e )*t [ kWh ]

H = 547,82 K - coeficient de pierderi de caldura

θ i = 19,89 °C - temperatura interioara de calcul [°C ];

θ e = 5,08 °C - temperatura exterioara medie pe perioada de încălzire
[°C ];
Dz = 225 zile- durata perioadei de încălzire determinata grafic [ zile]
t = 225 X 24 = 5400 h - număr de ore perioada de încălzire.

Q L = 43811,56 [kWh\

8. Calculul aporturilor de căldură ale clădirii

Qg = Qi + Q s [ kWh ]
Qi = degajari de caldura interne
[ kWh ] Q i =[Φ i , h +(1+b)*Q i
,u ]*t [kWh ]

Φ i = fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile încălzitei; [W

,h ]

Φ i , h =Φ i *A inc =1599 [W ]

Φ i =4 W/m² -fluxul termic mediu al degajarilor

interne [W ] A inc =399,78 m² - aria totala a
spatiului incalzit [m²]
Q i ,u = 0 -fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile neincalzite [W ]

Dz = 225 zile - durata perioadei de încălzire determinata grafic [zile ];

t = 225 X 24 = 5400 h - număr de ore perioada de încălzire.

Qi =8634,6 [kWh]

•Qs = aporturi solare ale elementelor vitrate [kWh]

Q s =Σ[I sj * ΣA snj ]* t [kWh ]

I sj = radiaţia solara totala pe perioada de calcul pe o

suprafaţa de
1m2

avand orientarea j [ W/m² ]

A snj = aria receptoare echivalenta a suprafeţei n avand orientarea j

.[m²J
A snj =A*F s *F f *g [m²]

A = aria totala a elementului vitrat n [ m²];

Fs= factorul de umbrire a suprafeţei n;

F s =F h *F o *F f

F h = factorul parţial de corecţie datorita

orizontului;

F o = factorul parţial de corecţie pentru

proeminente;

F f = factorul parţial de corecţie pentru

aripioare.

F F = factorul de reducere pentru ramele vitrajelor;

g= transmitanta totala la energie solara a suprafeţei n;

 F w = factor de transmisie solara;
g = transmitanta totala la energia
solara pentru radiatiile perpendiculare pe
vitraj;
Tabel 2.6.2.1: Valori medii ale intensitatii radiatiei solare
pentru perioada
Luna Zil Intensitatea radiatiei solare [W/m2]
e N S V E
Ianuari 31 11.9 69.9 27,9 27,
e 0 9
Februari 28 18,8 99,6 49,9 49,
Martie 31 28,2 95,2 60,9 60,
Aprilie 30 38,6 93,5 74,9 74,
Ma 10 65,0 90,1 73,7 73,
Iunie 0 75,5 94,5 78,0 78,
Iulie 0 76,8 108, 79.5 79,
August 0 66,6 119, 70,1 70,
Septemb 3 48,0 23,0 125, 88,2 78,4 49,1 78, 49,1
ri 2 9 5 0 4 0
Octombri 31 23,4 124. 64,6 64,
Noiembri 30 14,0 71.3 31,5 31,
Decembri 31 10,1 59,8 23,6 23,

Tabel 2.6.2.2: Determinarea ariei receptoare echivalente

a suprafetei
vitrate AS

Ti Nr. Orienta Latim Inaltim A Fs FF g ΣAs

p ferestre r e e
e
- - - [m] [m] [m - - - [m2]
2]
F 6 V 1.2 1.5 1.8 0.82 0.6 0.6 3,630
0 8 0

6 E 1.2 1.5 1.8 0.82 0.6 0.6 3,630

0 8 0
U 1 N 1,8 2,2 3,9 0,89 0,3 0,6 0,804
6 1 8 0

Tabel 2.6.2.3: Aporturi

solare pe
orientări
Orientar ZAsnj Isj [W/m2]
Qsj [W]
e [m2]
V 3,630 49,10
 178,23
E 3,630 49,10
178,23
N 0,804 23,02
18,50
8,064
TOTAL
374,96

Dz = 225 zile - durata perioadei de încălzire determinata

grafic [zilel;

t = 225 X 24 = 5400 h - număr de ore perioada

de încălzire.

Qs = 2024,78
[kWh ]

Qg = 10659,38 [ kWh
]

9. Necesarul de căldură pentru încălzirea clădirii, Qh

Necesarul de caldura pentru incalzirea spatiilor se obtine facand

diferenţa intre pierderile de caldura ale cladirii, QL, si aporturile
totale de caldura Qg, cele din urma fiind corectate cu un factor de
diminuare,η, astfel:

Q h =Q L - ηQ g
[ kWh]

Q L = 43811,56 [ kWh ] – pierderile de

caldura ale cladirii;

Qg = 10659,38 [ kWh ] - aporturi totale de caldura;

η = factor de utilizare;
 Pentru a putea calcula factorul de utilizare trebuie stabilit
un coeficient adimensional, Y, care reprezinta raportul dintre aporturi,
Qg si pierderi, QL, astfel:

Qg
γ= =0,24
QL

Deoarece coeficientul adimensional γ ≠ 1,atunci :

γ= 0,24 - coeficient adimensional reprezentând

raportul dintre aporturi si pierderi;

a = parametru numeric care depinde de constanta de

timp τ ;

a o = 0,8 - parametru numeric (conform

Metodologiei
Mc 001-
1); .

τo = 30 h (conform Metodologiei Mc 001-1);

τ = constanta de timp care

caracterizeaza inertia termica interioara a spatiului incalzit, h;

τ=522233,50 s= 145,06
[h]

a=5,63

η=0,9996
Q h =33156,45 kWh/an

10. Consumul de energie pentru incalzire , Q fh

Q fh =Q h +Q th -Q rh , h - Q rwh Kwh/an

Qh = 33156,45 \kWh\ - necesarul de energie pentru

incalzirea clădirii;
Q th = totalul pierderilor de caldura datorate instalatiei de
incalzire, inclusiv
pierderile de caldura recuperate. Se includ de asemenea pierderile
de caldura suplimentare datorate distributiei neuniforme a
temperaturii in incinte si reglarea imperfectă a temperaturii
interioare, in cazul in care nu sunt luate deja in considerare la
temperatura interioara conventionala;

Q th =Q em +Q d
kWh/an

Q em = pierderi de caldura cauzate de un sistem

non-ideal de transmisie a caldurii la consumator;
 Q em =Q +Q kWh
em , str em ,c

Q em , str = pierderi de caldura cauzate de

distributia
neuniforma a
temperaturii;

η em = 0,96 - eficienta sistemului de transmisie a caldurii in functie de

tipul de corp de incalzire (MC II-1 Anexa II. Tab. 1B);
Q h = 33156,45 - necesarul de energie pentru incalzirea cladirii;

Q =1381,51 kWh
em ,
str

Q em ,c = pierderi de caldura cauzate de dispozitivele de

reglare a temperaturii
interioare utilizand metoda bazata pe eficienta sistemului de reglare ηc;

η c - eficienta sistemului de reglare (MC II-l Anexa II. Tab. 3B); η c =0,93
Qh = 33156,45- necesarul de energie pentru incalzirea cladirii;
Q = 2495,64 [kWh
em
,c
Q em = 1381,51+2495,64=3877,15
[kWh] Q em =3877,15 [kWh]

Qd = energia termica pierduta pe reţeaua de distributie;

Pentru a putea calcula pierderea pe reteaua de distributie trebuie
facute urmatoarele precizari:
1. Blocul este alimentat in sistem centralizat de la un punct termic
din zona;
2. Reteaua de distributie proprie a blocului este delimitata de
contorul de bransament care este amplasat la limita de
proprietate a blocului;
3. Conductele din canalul termic sunt izolate termic;
4. Sistemul de conducte este bifilar ( tur+retur 9;
5. Recircularea nu exista;
6. Distributie verticala.

Q d =ΣU´ i *(θ m -θ ai ) *L i *t H kWh/an

U i = valoarea coeficientului de transfer de caldura

λ iz =0,0462 [ W/mK] -coeficient de conductie a izolatiei [ W/mK]

d a = diametrul exterior al conductei cu izolatie [ m]
d i = diametrul conductei fara instalatie [ m]

1
αa = [ W/m²K] –coeficientul global de transfer termic [ W/m²K]
0,33

[ m]
= temperatura medie a agentului termic

θ ai = temperatura aerului exterior

conductelor [ º C ] L i = lungimea
conductei [ m]
t H = t*24= 5400 [ h ] numarul de ore in pasul de timp
Tabel 2.12.1: Pierderi ale sistemului de distributie a căldurii
catre consumatori
di da Li Lea Ui' θ
[m] [m] [m] [m] [W/mK [oC] [oC] [h]
[kWh/an]
Canal 0.032 0.05 5,00 1.5 0.26 80 8.73 540
termic 500,31
0,025 6 15,00 1,5 0,23 80 8,73 0
1327,76
0,020 0,04 51,00 1,5 0,19 80 8,73 540
3729 27
Coloane 0.020 0.02 24,80 4,00 0.19 80 20 540
1526,68
0.013 0 16,00 4,00 0,12 80 20 0
Racorduri 0.013 0.01 156,00 4,00 0.12 80 20 540
6065,28
3 0

L ea = 4 [m] - lungimea echivalenta a

armaturilor pentru conducte neizolate,cu
diametrul < 100 mm si–

L ea = 1,5 [m] - lungimea echivalenta a

armaturilor pentru conducte izolate, cu
diametrul < 100 mm.

Q d = 13771,38 [
kWh/an ]

Q th =17648,53 [ kWh/an ]

Q rh , h = căldură recuperata de la subsistemul de

încălzire: coloane +
racorduri;

Q rh , h = 8214,04 kWh/an

Q rh , w = căldură recuperata de la subsistemul de preparare a

a.c.c. pe perioada de incalzire (vezi paragraf 2.12);
Q fh =38596,02 kWh/an
11. Consumul de energie pentru prepararea apei calde de
consum Q acm

Q acm =Q ac +Q ac kWh/an
,c+Q ac , d

Q ac = necesarul de caldura pentru prepararea apei calde de

consum livrata

Q ac =ρ*c*V ac *(θ ar
) kWh/an
ac -θ

ρ = 983,2 kg/m² J - densitatea apei calde de consum la

temperatura de 60°C;
c = 4,183 [kJ/kgK] - căldură specifica a apei calde de
consum la temperatura de 60°C;

V ac = volumul necesar de apa calda de

consum pe perioada consumata m 3 /an

Nu
V ac = a*
1000 m 3 /an

a = 80 [ l J - necesarul specific de apa calda de

consum
om zi
pentru o persoana in cladiri de locuit,
determinat pe baza analizarii facturilor;
Nu = 24[persoane] - număr de persoane;

Vac = 438 m
3 /an
θ ac = 60 [º C ] - temperatura apei calde de consum;
θ ar = 10 [º C ] - temperatura medie a apei reci care intra in
sistemul de preparare
a apei calde de consum.

Qac = 25019,08 kWh/an

Q ac ,c =Σρ*c* V ac ,c -θ ar ) kWh/an
*(θ ac ,c

• Q ac = Pierderi de căldură aferente pierderilor si risipei de

,c apa calda
de consum;

ρ = 983,2 [ kg/m² J - densitatea apei calde de

consum la temperatura de 60°C;
c = 4,183[kJ/kgK] - căldură specifica a apei calde de
consum la

temperatura de 60°C;
V ac ,c = volumul corespunzător pierderilor si risipei
de apa

m3
calda de consum,pe perioada considerata [ ]
perioada

V = V *f *f - V [ m3 ]
ac ,c ac 1 2 ac
perioada
V ac = 700,8 m 3 /an - volumul necesar de apa calda de consum
pe perioada consumata
f 1 = 1,3 pentru obiective alimentate in sistem centralizat , fara
recirculare
f 2 = 1,1 - pentru instalatii echipate cu baterii clasice; V
ac ,c =188,34 m 3 /an
θ ac ,c = 50 [ºC] - temperatura de furnizare/utilizare a
apei calde la punctul
de consum;
θ ar = 10 [ºC] - temperatura apei reci care intra in sistemul
de preparare a apei calde de consum.
Q ac ,c = 8606,56 kWh/an
 Q ac , d = pierderi de căldură pe conductele de distribute a apei calde de
consum;
,
Q ac , U i *( θ m - θ ai )*L i *t H kWh/an
d = i

,
U i = valoarea coeficientului de transfer de caldura;

λ iz = 0,0462 [ W/mK] - conductivitatea termica a izolaţiei;

da = diamentrul exterior al conductei cu izolatie [m];
di = diamentrul exterior al conductei fara izolatie [m];
1
αa = [ W/m²K] –coeficient de transfer termic [
W/m²K]
0,33
θ m = temperatura medie a apei calde de consum livrate;

θ m = tur =50°C;
r e tur
2

θ ai = temperatura aerului din spaţiul unde se afla

distributia [°C]; L i = lungimea conductei [m];
tH = t*24 = 8760 [h] numărul de ore in pasul de timp [h];

Tabel 2.11.1: Pierderi ale sistemului de distributie acm catre consumatori

di da Li Ui' θm θ ai
[m] [m] [m] [W/mK] [oC] [oC] [h] [kWh/an]
Canal 0.032 0.05 23,50 0.39 50 8.73 8760 3313,37
termic 5400 2042 49
Coloan 0.025 0.02 30,00 0.23 50 20 8760 1813,32
e 5400 1117 80
Racord 0.013 0.01 48,00 0.37 50 20 8760 4667,32
ur 5400 2877 12
Q ac , d = 9794,01 [kWh/an

Pierderile de caldura recuperate ale conductelor de apa calda de

consum calculate pentru perioada de incalzire:

Q rwh =Q cc = 3994,92 [kWh/an]

coloaneacc +Q
racorduria
Q acm =43419,65 [kWh/an]

12. Consumul de energie pentru iluminat

Calculul necesarului de energie pentru iluminat, in cazul

clădirilor de locuit, se realizeaza conform Metodologiei Mc001 -
PIV- tabelului 4 anexa II 4A1:

Tabel 2.13.1: Calculul consumului de energie pentru

Tip S
apart Nr. Supr. Consum Consum
[m2
Cam. Totala Specific
]
1 25 12 300 l 14,8 5577,6
vestibul 25,62 16 76,87 14,8 7

Valoarea consumului total se corecteaza cu coeficienti in functie de:

raportul dintre suprafata vitrata a anvelopei si suprafata pardoselii
spatiului incalzit:

s
< 0.3 => totalul se majoreaza cu 10 %
S
p

W il =5577,67+557,76=6135,43kWh/an

datorita faptului ca grupurile sanitare nu sunt prevazute cu ferestre

exterioare: = >
totalul se majoreaza cu 5 %

W il =6135,43+306,77=6442,20 [kWh/an]

13. Energia primara si emisiile

de CO2

13.1. Energia primara

Ep = Q f , h ,l *f h ,l + Q f , w ,l [kWh/an]
*f w,l +W i ,l *f i ,l
Q f , = 38596,02 [kWh/an] - energia termica consumata
h ,l pentru incalzire,
produsa la sursa din combustibil gaz natural

Q f , = 53594,54 [kWh/an] energia termica consumata pentru

w,l prepararea apei
calde de consum, produsa la sursa din combustibil gaz natural ; Qf,w =
Q acm

W i ,l =6442,20 [kWh/an] - energia electrica consumata pentru

iluminat din S.E.N

f w,l = f h ,l =1,1 [ kg/kWh ]- factorul de conversie in energie

primara pentru gaz
f i = 2,8 - factorul de conversie in energie primara pentru energie
,l electrică

Ep = 119447,77 [kWh/an]

13.2. Emisia de CO2

13.3. Indicele de emisie echivalent CO2

CAP. III Certificarea energetică a blocului de

locuinţe

Notarea energetică a clădirii se face în funcţie de

consumurile specifice corespunzătoare utilităţilor din clădire şi
penalităţilor stabilite corespunzător exploatării. Încadrarea în
clasele energetice se face în funcţie de consumul specific de energie
pentru fiecare tip de consumator in funcţie de scala energetică
specifică.

14. Consumul anual specific de energie pentru

încălzirea spaţiilor
 CLASA B

15. Consumul anual specific de energie pentru

prepararea apei calde de consum

Qac
q acm m =108,62 kWh/m²an
= Ain
c

CLASA E

16. Consumul anual specific de energie pentru iluminat

Wil
W i ,l A = 16,11 kWh/m²an
in
= c
 CLASA A

17. Consumul total anual specific de energie

q tot = q inc + q acm + W i ,l =221,27 kWh/m²an

CLASA C

18. Penalizari acordate clădirii certificate

p1 - coeficient de penalizare functie de starea subsolului tehnic

P1=1.0
0
p2 - coeficient de penalizare functie de utilizarea usii de intrare
in cladire
P2=1.0
0
p3 - coeficient de penalizare functie de starea elementelor
de inchidere mobila din spatiile comune
p3=1.0
0
p4 - coeficient de penalizare functie de starea armaturilor de
inchidere si reglaj de la corpurile statice
p4=1.0
3
p5 - coeficient de penalizare functie de spalarea/curatirea
instalatiei de incalzire interioara

p5=1.0
5
p6 - coeficient de penalizare functie de existenta armaturilor
de separare si golire a coloanelor de incalzire
p6=1.0
3
p7 - coeficient de penalizare functie de existenta
echipamentelor de masura pentru decontarea consumurilor de
caldura
p7=1.0
0

p8 - coeficient de penalizare functie de starea finisajelor

exterioare ale peretilor exteriori
p8=1.0
0
p9 - coeficient de penalizare functie de starea peretilor
exteriori din punct de vedere al continutului de umiditate al
acestora
p9=1.0
2
p10 - coeficient de penalizare functie de starea
acoperisului peste pod
p1o=1.00
p11 - coeficient de penalizare functie de starea
cosului/cosurilor de evacuare
a fumului
pn=1.0
0
p12 - coeficient de penalizare care tine seama de
posibilitatea asigurarii necesarului de aer proaspat la valoarea
de confort
p12=1.
06

po = Π Pi = 1,204

19. Nota energetica

Relatia de calcul a notei
energetice este urmatoarea:

N = exp(-B 1 * qtot *Po + B2)

dacă qtot *Po q Tm

N = 100 dacă qtot*po < qTm

B 1 =0.001053 ,B2=4.73667 - coeficienti numerici determinati

conform MC 001
2006;
p0 - coeficient de panalizare a notei acordate cladirii;
qTm - consumul specific anual normal de energie minim.
qtot *Po= 266,50 kWh/m²a

N = 86,14

CAP. IV. CLADIREA DE REFERINTA

20. Definirea clădirii de referinţă

Clădirea de referinţă reprezintă o clădire virtuală având următoarele
caracteristici generale, valabile pentru toate tipurile de clădiri considerate conform Părţii a
III-a a Metodologiei :

a) Aceeaşi formă geometrică, volum şi arie totală a anvelopei ca şi

clădirea reală;
b) Aria elementelor de construcţie transparente (ferestre,
luminatoare, pereţi exteriori vitraţi) pentru clădiri de locuit este identică cu cea
aferentă clădirii reale.
 Pentru clădiri cu altă destinaţie decât de locuit aria elementelor de construcţie
transparente se determină pe baza indicaţiilor din Anexa A7.3 din Metodologia
de calcul al performanţei energetice a clădirilor – Partea I-a, în funcţie de aria
utilă a pardoselii incintelor ocupate (spaţiu condiţionat);
c) Rezistenţele termice corectate ale elementelor de
construcţie din componenţa anvelopei clădirii sunt caracterizate de valorile
minime normate, conform Metodologie Partea I, cap 11.
d) Valorile absorbtivităţii radiaţiei solare a elementelor de
construcţie opace sunt aceleaşi ca în cazul clădirii de referinţă;
e) Factorul optic al elementelor de construcţie exterioare vitrate
este 
=
0,2
6;
f) Factorul mediu de însorire al faţadelor are valoarea
corespunzătoare clădirii reale;
g) Numărul de schimburi de aer din spaţiul încălzit este de
minimum 0,5 h-1, considerându-se că tâmplăria exterioară este dotată cu
garnituri speciale de etanşare, iar ventilarea este de tip controlată, iar în
cazul clădirilor publice / sociale, valoarea corespunde asigurării confortului
fiziologic în spaţiile ocupate (cap. 9.7 Metodologie Partea I);
h) Sursa de căldură pentru încălzire şi preparare a apei calde de
consum este, după caz:
 staţie termică compactă racordată la sistem districtual de alimentare cu
căldură, în cazul clădirilor reale racordate la astfel de sisteme districtuale,
 centrală termică proprie funcţionând cu combustibil gazos (gaze naturale sau
GPL) şi cu preparare a apei calde de consum cu boiler cu acumulare, pentru
clădiri care nu sunt racordate la un sistem de încălzire districtuală;
i) Sistemul de încălzire este de tipul încălzire centrală cu corpuri
statice, dimensionate conform reglementărilor tehnice în vigoare;
j) Instalaţia de încălzire interioară este dotată cu elemente de
reglaj termic şi hidraulic atât la baza coloanelor de distribuţie (în cazul
clădirilor colective), cât şi la nivelul corpurilor statice; de asemenea, fiecare
corp de încălzire este dotat cu repartitoare de costuri de încălzire;

k) În cazul sursei de căldură centralizată, instalaţia interioară este

dotată cu contor de căldură general (la nivelul racordului la instalaţiile
interioare) pentru încălzire şi apă caldă de consum la nivelul racordului la
instalaţiile interioare, în aval de staţia termică compactă;
l) În cazul clădirilor de locuit colective, instalaţia de apă caldă
este dotată cu debitmetre înregistratoare montate pe punct de consum de apă
caldă din apartamente;
m) Randamentul de producere a căldurii aferent centralei termice este
caracteristic echipamentelor moderne noi; nu sunt pierderi de fluid în instalaţiile
interioare;
n) Conductele de distribuţie din spaţiile neîncălzite (ex. subsolul
tehnic) sunt izolate termic cu material caracterizat de conductivitate termică
iz 0,05 W/m K, având o grosime de minimum 0,75 ori diametrul exterior
al conductei;
o) Instalaţia de apă caldă de consum este caracterizată de
dotările şi
parametrii de funcţionare conform proiectului, iar consumul specific de
căldură pentru prepararea apei calde de consum este de 1068 . NP / Aînc
[kWh/m²an], unde NP reprezintă
 numărul mediu normalizat de persoane aferent clădirii certificate, iar Aînc
reprezintă aria utilă a spaţiului încălzit / condiţionat;
p) În cazul în care se impune climatizarea spaţiilor ocupate,
randamentul instalaţiei de climatizare este aferent instalaţiei, mai corect reglată
din punct de vedere aeraulic şi care funcţionează conform procesului cu consum
minim de energie;
q) În cazul climatizării spaţiilor ocupate, consumul de
energie este determinat în varianta utilizării răcirii în orele de noapte pe baza
ventilării naturale / mecanice (după caz);
r) Nu se acordă penalizări conform cap. II.4.5 din
normativul de faţă,
p0 = 1,00.

τ
Element 2
A
Nr.
crt
de
constr
[m2]
A W
R min K Rm m K
W

1 Perete ext 383,16 273,68 1,40 1

Planseu i 1
2 133,25 44,41 3,00
terasa n
Placa pe 1
3 133,25 33,31 4,00
sol
Tamplarie 1
4 25,56 63,9 0,40
exterioara
TOTAL 675,22 415,3

Rezistenta specifica globala corectata a cladirii de referinta este:

21 Performantele termo-energetice ale cladirii de referinta

Unde:
V-reprezinta volumul cladirii
 in [m 3 ] A-aria cladirii in
[m²]

n - viteza de ventilare naturală a clădirii, respectiv numărul de schimburi de aer pe ora

[h]
n s-a determinat pe baza anexei 1 din normativul C107/1 ,având în vedere
următoarele caracteristici :

- clădire adăpostită (în centrul oraşului);

- clădire cu mai multe apartamente, cu dublă orientare;
- clasa de permeabilitate - ridicată ( tâmplărie fără măsuri de etanşare).

n = 0,6 h-1

22. Consumul specific anual de caldura

Din tema lucrării avem:

- consumul anual specific de căldură pentru încălzirea spaţiilor clădirii de referinta la
nivelul sursei de căldură:
qR
inc , an , sursa =105kWh/ m2an => clasa energetică - B
- consumul anual specific de căldură pentru prepararea apei calde de consum:
R
2 q ac,an = 60 kWh/an => clasa
energetică
m
D

- consumul anual specific de căldură pentru iluminat : 15 kWh/ m²an.

2
R
q il,an = 5,8 kWh/ an => clasa
m energetică -
A
=> consumul anual specific de energie total pentru clădirea existentă:
 R 2
qT = qinc,an + qac,an +i q l,an =105 +60 + 5,8 = 170,8 kWh/ m an

qT R = 170,8 kWh/m² an clasa

energetica B

23. Emisia de CO 2

Factorul de emisie de CO2 se determină conform MC.001/2– 2006, cap. II,

pag. 202 şi
C.107/1, pag. 24, cap. 7.9.:
- la utilizarea combustibililor convenţionali – gaze naturale: factorul de emisie
CO2 = 0,205 kg/kWh

R R
2
CO2 = (q inc,an + q
ac,an) · 0,205 kg/kWh = (105 + 60) · 0,205=33,82 kg/
m an
- la utilizarea combustibililor electricităţii: factorul de emisie CO2 = 0,09 kg/kWh
2 2
R
CO2 = q il,an · 0,09 kg/kWh = 5,8 an · 0,09 = 0,52 kg/ m an
kWh/ m
2
=> Total emisie CO2 = 33,82 + 0,52 =34,34 kg/ m an
2
CO2 = 34,34 kg/ m an

24. Notarea energetica a cladirii de referinta – MC 001/3 -2006

Nu se acorda penalitati : p o = 1,00

Se calculeaza si se compara :

R 2
2
(qT · p 0 ) = 170,8 · 1,00 = 170,8 an > qTm = 125 Kwh/m an
Kwh/m

Din MC.001/3 – 2006, pag. 446, tab. II.4.2. se obţin valorile pentru:
B1 = 0,001053, = 4,73677.
B
2
N R = exp (- B1 · · p 0 + B2) = exp (- 0,001053 · 170,8 · 1,00 + 4,73677) =
R

qT exp (-
0,1798524+4,73677) = exp 4,5569176

N R = 95,29
CAP. V Analiza energetică a Variantei I de reabilitare
termica

Aceasta analiza presupune reevaluarea indicatorilor energetici de

baza ai cladirii pentru fiecare solutie in parte. In principal, este vorba
de consumul anual de energie al cladirii care rezulta prin aplicarea
fiecarei masuri, mai redus decat cel aferent situatiei actuale.

Rezultatele analizei sunt

urmatoarele:

Varianta Necesar Consum Consum Consum

total Consum Economia anuala Nota
Durata caldura anual anual
specific total
Energetica de
cladire incalzire Specific
incalzire incalzire
(kWh/an) (kWh/an) (kWh/m2,an) (kWh/m2,an)
(kWh/an) (kWh/an) (%)
[zile]
V0 128514,91 111083,46 277,88 402
160945,31 0 0 48,39 225
(Cl.Reala)
V1 63753,20 38596,02 96,55 221,27
88457,87 72487,44 54,96 86,14 225

CAP. VI Analiza economica a Variantei I

Aceasta analiza presupune evaluarea urmatorilor indicatori:

-valoarea neta actualizata a investitiei

52 ΔVNA

- costul de investitie a variantei I C(m)

 -duratei de recuperare a investitiei pentru varianta I NR

- costul specific al energiei termice economisite e

-economiile energetice datorate adoptarii variantei de reabilitare

-reducerea procentuala a facturii la utilitatile de
energie termica

24. MODIFICAREA VALORII NETE ACTUALIZATE (ΔVNA)

Relaţia de bază este proiecţia la momentul „zero” a tuturor costurilor şi are forma:

C0 – costul investiţiei totale la momentul „zero” al clădirii existente [RON]

CE - costul anual al energiei consumate la nivelul anului de referinţă [RON / an]
CM - costul anual al operaţiunilor de mentenanţă la nivelul anului de referinţă
[RON / an]
VNA – f – rata anuală de creştere a costului căldurii (a felului de energie) [%]
valoare i – rata anuală de depreciere a monedei utilizate [%]
a netă k – indice a felului de energie utilizată (gaz, energie termică, energie
actaliza electrică) N – durata fizică de viaţă considerată a sistemului analizat
tă t – variabila timpului t = 1, N [an]

Se fac următoarele IPOTEZE:

1. performanţa energetică a sistemului se menţine la aceeaşi valoare pe întreaga
durată de viaţă N, fiind valabilă cu condiţia asigurării verificărilor periodice ale
performanţei energetice şi implicit remedierile necesare, dacă este cazul
2. rata de creştere anuală a costului căldurii = ct pe durata N
3. rata de depreciere anuală a monedei = ct
4. CM este puţin imoprtantă – poate fi neglijată
5. vom lua în considerare numai energia termică, deci renunţăm la indicele k.

53
Se obţine o relaţie simplificată de
forma: VNA = C0 +CE
X
N
unde: X = Σ [(1+f) / (1+i)]t
t=1

Se analizează în paralel două valori VNA specifice unei rezolvări clasice (VNA
clasic) şi unei rezolvări energetice (VNA energ). Ambele soluţii vor avea dotări cu
durata de viaţa fizică N egale. Difernţa dintre ele este ΔVNA.

ΔVNA = VNA clasic – VNA energ

VNA clasic = C0 + CE
clasic · X VNAenerg = C0
+ C(m) + CE energ · X

în care:
C0 – costul investiţiei totale la momentul „zero”
C(m) - costul investiţiei suplimentare datorită modernizării energiei la nivel
de an „zero” CE clasic – cost anual de exploatare clasic la nivel de an de
referinţă [RON / an]
CE energ – cost anual de exploatare energetic la nivel de an de referinţă [RON /
an]
ΔVNA = C0 + ( CE clasic · X ) - C0 - C(m) - ( CE energ · X )

ΔVNA = ( CE clasic - CE energ ) · X - C(m) / (- 1)

Se va obţine:

- ΔVNA = C(m) - ( ΔCE · X )

în care:
ΔCE – reducerea costurilor de exploatare anuale la nivelul anului de referinţă
[RON / an]

Din termenul stâng al relaţiei (4) scrisă sub forma ΔVNA < 0 citim condiţia de eficienţă a
investiţiei în soluţia modernizată energetic.
54
Termenul din dreapta al relaţiei (4) va fi: C(m) - ( ΔCE · X ) < 0
Se va împărţii relaţia cu
ΔCE: ( C(m) /
ΔCE ) - X < 0

( C(m) / ΔCE ) < X

55
Ca acest raport ( C(m) / ΔCE ) să scadă, trebuie ca numitorul să crească, adică
să crească reducerea costurilor de exploatare anuale. Dacă notăm raportul cu A,
atunci X > A, adică anii de referinţă consideraţi să fie suficient de mulţi, ca din
economia anuală de energie să putem recupera, într-un timp rezonabil costurile cu
investiţia de modernizare energetică, pentru asigurarea eficienţei.

Conform datelor calculate la modulul de

instalatii avem:

Qa 160945, 31 kWh
n
T
88457, 87 kWh
Qa
n
IN
C

C(m) =116316 lei - conform Deviz General intocmit in conformitate cu prevederile HG

nr.28/2008
ΔE= T a =160945,31-88457,87=72487,44 kWh
Q an n
-Q
IN
C

ΔC E =ΔE·c=72487,44·0,203=14714,95 lei/an
1Gcal=1163 kWh
c=136,21 lei/Gcal= 236,21/1163= 0,203 lei/kWh
ΔVNA = C(m) - ( ΔCE · X )

N
X = Σ [(1+f) /
(1+i)]t
t=
1

unde:
f=0,1
5 56
i=0,0
6
 N=16 ani
Rezulta
X= 33,74 ani
ΔVNA = C(m) - ( ΔCE · X )=116316-14714,95 · 33,74=116316-341514,59= -380166,42
lei

116316
7, 90
A Cm 14714, 95
CE

X=33,74

A<X rezulta ca anii de referinta consideraţi N= 16 ani sunt suficient de mulţi, ca din
economia anuală de energie să putem recupera, într-un timp rezonabil costurile cu
investiţia de modernizare energetică, pentru asigurarea eficienţei.

57
 25. DURATA DE RECUPERARE A INVESTIŢIEI SUPLIMENTARE (NR)

Se va înlocui durata de viaţă fizică N cu NR, ca valoare necunoscută, în relaţia

scrisă sub forma explicită şi punem condiţia de recuperare a investiţiei ΔVNA = 0.

C(m) - ΔCE · Σ [(1+f) / (1+i)]t = 0

t=1

Însă ΔCE = c · ΔE , în care:

c – costul actual al unităţii de energeie exprimat în [RON / Gcal] = [RON /

1163 Kwh]
ΔE – economia anuală de energeie estimată obţinută prin implementarea
măsurii de modernizare energetică [Kwh / an]

Vom avea: C(m) = c · ΔE · NR

din care: NR = C(m) / (c · ΔE)

116316
NR = C(m) / (c · 14714, 95 =7,90 ani
ΔE) =

26. COSTUL UNITĂŢII DE ENERGIE ECONOMISITĂ [RON/kwh]

prin proiectul de modernizare energetică a unei clădiri existente (sau costul

unei Kwh economisit), relaţia (7) se va transcrie astfel:

C(m) – e · ΔE · N = 0

C(m) = e · ΔE · N

e = C(m) / (N · ΔE) [RON / Kwh]

Cm 116316 58
0,100 lei/kWh
e
72487, 44 16
E N
 In analiza economica a variantelor de reabilitare s-a avut in vedere
un cost specific al agentului de incalzire de 0,203 lei/kWh. Aceasta
valoare reprezinta pretul nesubventionat indicat de furnizorul de agent
termic pentru incalzire in Oradea. Rezultatele analizei economice:

Varianta Econom Cos Durat Durat Cost

ia t a de a specific al
anuala Aprox. viata Recupera economiei
investiti re energetic
e investitie e

(kWh/an ) ( lei ) ( ani ) ( ani ) ( lei/kWh)

V1 72487,44 116316 16 7,9 0,10

0 0

59
 CAP. VII Concluzii

Analizele energetice si economice pentru varianta I prezentate in tabelele de mai

sus pun in evidenta urmatoarele :

1.Varianta de reabilitare V1(S1) - implica un cost de cca. 116 316 lei si se recupereaza
in cca. 7,90 ani, costul specific al economiei energetice fiind de 0.100 lei/kWh. Aceasta
solutie nu implica un cost relativ mare al investitiei si aduce o economie
semnificativa de energie si imbunatateste confortul termic interior. In acelasi
timp, solutia aduce imbunatatiri performantei energetice a anvelopei cladirii prin
limitarea efectelor puntilor termice. Aceasta solutie se va aplica conform detaliilor si
indicatiilor date in proiectul de executie intocmit de un specialist in domeniul
constructiilor civile care va analiza starea cladirii din punct de vedere al rezistentei.

2.Se constata o scadere a consumului specific de incalzire la o valoare de 96,55

kWh/mp an ,fiind respectata prevederea art.5 din OUG nr.18/2009, si anume ca
acest consum specific pentru incalzire sa scada sub 100 kWh/mp an.In aceste
conditii se poate realiza finantarea lucrarilor de interventie din fonduri publice
conform prevederilor art.13 din OUG nr.18/2009.

3.Deoarece recuperarea investitiei se realizeaza in 7,90 ani, rezulta ca investitia este

rentabila. Trebuie avut in vedere faptul ca pretul specific al energiei termice va creste
in urmatorii ani, astfel incat durata de recuperare a investiei se va reduce
corespunzator.

4. Coeficientul de suportabilitate din partea asociatiei de proprietari este satisfacut

deoarece aceasta va achita doar 20% din valoarea C+M care este de 92478 lei, adica
18495,60 lei , respectiv 1541,30 lei
/apartame
nt.

5.Pentru Consiliul Local al Municipiului Oradea si pentru Ministerul Dezvoltarii

Regionale si Turismului investitia se justifica deoarece prin eliminarea subventiei
in timp pe Gcal se vor realiza economii importante de la bugetul de stat si de la
bugetul local,iar pe de alta parte se reduce poluarea in aer,apa,sol- conditie
esentiala pentru asigurarea vietii pe planeta numita Pamant.

6.Hotararea de realizare a investitiei revine Consiliului Local al Municipiului

57
Oradea si Asociatiei de proprietari.Existenta unui HCL cu privire la aprobarea
indicatorilor tehnico-economici ai investitiei si semnarea de catre asociatie a
Contractului de Mandat si a Actului Aditional la Contractul de Mandat sunt obligatorii
pentru demararea investitiei.

7. Reducerea consumului de energie pentru incalzire si apa calda menajera se

poate imbunatati prin realizarea unor interventii de catre asociatia de
proprietari la aceste instalatii.Deoarece OUG nr.18/2009 nu da posibilitatea de a
se face investitii la aceste instalatii, se recomanda asociatiei sa realizeze aceste
investitii , functie de criteriul de suportabilitate al proprietarilor de
apartamente.Reabilitarea acestor instalatii va conduce la scaderea consumului
de energie pentru incalzire si apa calda menajera, si implicit la diminuarea facturilor
de energie.

58
 CAP. VIII
CERTIFICATUL
ENERGETIC

59
 Cod poştal Nr. înregistrare la Data
localitate Consiliul Local
înregistrării
z z l l a a
-
- 0 0 8 2 1 9 2 5 0 4 1 0
Anexa 3 4 1 0 0 8 0

Performanţa energetică a clădirii Notare

86 14
Sistemul de certificare: Metodologia de calcul
al Performanţei Energetice a Clădirilor Clădirea Clădirea

Eficienţă energetică ridicată

B
B
C
Certificatdeperformanţăenergetică

G
Consum anual specific de energie 221,27 170,8
Indice de emisii echivalent CO2 51,47 34,34
Consum anual specific de Clasă energetică
energie Clădirea Clădirea
[kWh/m²an] certificat de
Încălzire: 96.55/105 B B
Apă caldă de consum: 108,62/60 E D
Climatizare: - - -
Ventilare mecanică: - - -
Iluminat artificial: 16,11/5,8 A A
Consum anual specific de energie din surse regenerabile [kWh/m²an]: 0

Date privind clădirea certificată:

Adresa clădirii: Oradea,str.Horea,nr.109 Aria utilă: .. .372,45
m²
Categoria clădirii: bloc
Scopul elaborării certificatului energetic: informativ
Programul de calcul utilizat: , versiunea:
Date privind identificarea auditorului energetic pentru clădiri:

60
 Specialitatea Numele şi prenumele Seria şi Nr. şi data înregistrării
Semnătura (c, i, ci) Nr. certificat certificatului în
registrul şi ştampila de atestare auditorului auditorului

61
DATE PRIVIND EVALUAREA PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRII

Grile de clasificare energetică a clădirii funcţie de consumul de căldură anual

specific:

ÎNCĂLZIRE: APĂ CALDĂ DE CONSUM: ILUMINAT:

B
E A

120
91
132
59
90

40
15
35

200

59
73
49
A B C D A B C D A B C D E F G
E F G E F G
343

500
70

173
245
117

kWh/ kWh/ kWh/m²an

m²an m²an
TOTAL:ÎNCĂLZIRE, APĂ CALDĂ CLIMATIZARE:
VENTILARE MECANICĂ:
DE CONSUM, ILUMINAT

A B C D E A B C D E
F G F G A B C D E F G
566

820
125

291
408
201

20
50
87

198
134

5
8

30
11
15
21

kWh/ k W h /m k W h /m ² a n
300

m²an ²an

Performanţa energetică a clădirii de referinţă:

Consum anual specific de energie Notare

[kWh/m²an] energetică
pentru:
Încălzire: 105
Apă caldă de consum: 60
Climatizare: -
Ventilare mecanică: -

Penalizări acordate clădirii certificate şi motivarea acestora:

P0 = 1,38 – după cum urmează.

Ccladire fara subsol p1 = 1,00

Uşa de intrare clădire nu este prevăzută cu sistem automat de
închidere,dar sta bine inchisa in perioada de neutilizare
p2 = 1,01
Ferestre / uşi în stare bună, dar neetanşe p3 = 1,02
Corpurile statice nu sunt dotate cu armături de reglaj p4 = 1,05
Instalaţia de încălzire a fost spălată / curăţată cu mai mult de trei ani
în urmă p5 = 1,05
Coloanele de încălzire nu sunt prevăzute cu armături se separare şi golire a
acestora p6
= 1,03
Exista contor general pentru incalzire si apa calda curenta p7
= 1,00
 Tencuială exterioară căzută parţial p8 = 1,05
Pereţii exteriori prezintă pete de condens p9 = 1,02
Cladire far pod locuibil p 10
=1,00
Cladire fara sistem propriu de incalzire/apa calda curenta p 11 =
1,00
Clădire fără sistem de ventilare organizată p12 = 1,10
P0=1·1,01·1,02·1,05·1,05·1,03·1.00·1,05·1,02·1,00·1,00·1,02=1,38

Recomandări pentru reducerea costurilor prin îmbunătăţirea performanţei

energetice a clădirii:

Soluţii recomandate pentru anvelopa clădirii,

1.izolarea termica a peretilor exteriori ( fatada ) cu polistiren expandat ;

2.termoizolarea terasei ;
3.izolarea soclului cu polistiren extrudat ;
4.inlocuirea tamplariei exterioare cu tamplarie performanta energetic.
Soluţii recomandate pentru instalaţiile aferente clădirii,
după caz. Se vor prezenta la modulul de instalatii.

INFORMAŢII PRIVIND CLĂDIREA

CERTIFICATĂ
Anexa la Certificatul de performanţă energetică nr.

1. Date privind construcţia:

Categoria de locuit, individuală de locuit cu mai multe apartamente

cămine, internate spitale, policlinici
hoteluri şi clădiri pentru sport
clădiri social- clădiri pentru servicii de comerţ
alte tipuri de clădiri consumatoare de energie

Nr. niveluri: Subsol, Demisol,

Parter + 2E etaje

Nr. de apartamente şi suprafeţe utile:

Aria unui
Tip. ap. apartame Nr. ap. Sut [m²]
0 1 2 3
1 cam. 24,47 12 293,64
2 cam. - - -
3 cam. - - -
4 cam. - - -
TOTA 12 293,64

Volumul total al clădirii:1097,98 m³

Caracteristici geometrice şi termotehnice ale anvelopei:

 Tip element Rezistenţa
de termică Aria [m²]
0 1 2
PE 0,495
FE 0,325 383,25
U 0,325 21,6
E 0,440 3,96
TE 4 04 133 25
Total arie exterioară [m²] 675,22

Indice de compactitate al clădirii, SE / V: 0,61 m-1

2. Date privind instalaţia de încălzire interioară:

Sursa de energie pentru încălzirea spaţiilor:

Sursă proprie, cu combustibil:
Centrală termică de cartier
Termoficare – punct termic
central Termoficare – punct
termic local
Altă sursă sau sursă mixtă:

Tipul sistemului de
încălzire: Încălzire
locală cu sobe,
Încălzire centrală cu corpuri statice,
Încălzire centrală cu aer cald,
Încălzire centrală cu planşee încălzitoare,
Alt sistem de încălzire:

Date privind instalaţia de încălzire locală cu sobe:nu este cazul

 Numărul sobelor:
 Tipul sobelor, mărimea şi tipul cahlelor – tabel.
Date privind instalaţia de încălzire interioară cu corpuri statice:s-au luat datele din
manualul de instalatii,partea I,pag. 279 , tabel nr.6.1.2

Tip corp Număr corpuri statice Suprafaţă echivalentă termic

static în în în în
spaţiul spaţiul Total spaţiul spaţiul Total
624/4 24 3 27 56,68 13,54 70,22

 Tip distribuţie a agentului termic de încălzire:

inferioară,
 superioară
, mixtă

 Necesarul de căldură de calcul: : 33156,45 kW

 Racord la sursa centralizată cu căldură: racord unic,

multiplu: puncte,
- diametru nominal: 40 mm,
- disponibil de presiune (nominal): mmCA

 Contor de căldură: - tip contor ,

 - anul instalării ,
- existenţa vizei metrologice ;

 Elemente de reglaj termic şi hidraulic:

- la nivel de racord ,
- la nivelul coloanelor ,
- la nivelul corpurilor statice ;

 Lungimea totală a reţelei de distribuţie amplasată în spaţii

neîncălzite 71 m;

 Debitul nominal de agent termic de încălzire l/h;

 Curba medie normală de reglaj pentru debitul nominal de agent termic:

Temp. 82 86 90 94 97 100 104 108 112 116 120 125 130

tur agent

Temp ext +10 +8 +6 +4 +2 0 -2 -4 -6 -8 -10 -12 -15

Temp. tur 41 42 44 46 48 50 52 54 56 58 61 65 70
agent

Qînc mediu

Date privind instalaţia de încălzire interioară cu planşeu încălzitor:nu este cazul

 Aria planşeului încălzitor: m²
 Lungimea şi diametrul nominal al serpentinelor încălzitoare;

Diametru serpentină. [mm]

Lungime [m]

 Tipul elementelor de reglaj termic din dotarea instalaţiei:

3. Date privind instalaţia de apă caldă de consum:

Sursa de energie pentru prepararea apei calde de

consum: Sursă proprie, cu:
 Centrală termică de cartier
Termoficare – punct termic central
Termoficare – punct termic local
Altă sursă sau sursă mixtă:
Tipul sistemului de preparare a apei calde de consum:
Din sursă
centralizată, Centrală
termică proprie, Boiler
cu acumulare,
Preparare locală cu aparate de tip instant
a.c.m., Preparare locală pe plită,
Alt sistem de preparare a.c.m.:

Puncte de consum a.c.m.: 48

Numărul de obiecte sanitare - pe tipuri: 24 dusuri 24 lavoare

Racord la sursa centralizată cu căldură: racord unic,

multiplu: puncte,
- diametru nominal: 40mm,
- necesar de presiune (nominal): mmCA

Conducta de recirculare a a.c.m.: funcţională,

nu
funcţionează
nu
există

Contor de căldură general: - tip contor ,

- anul instalării
,
- existenţa vizei metrologice ;

Debitmetre la nivelul punctelor de consum:

nu
există
parţial
peste
tot

4. Informaţii privind instalaţia de climatizare:

5. Informaţii privind instalaţia de ventilare mecanică:

6. Informaţii privind instalaţia de iluminat:

Întocmit
,

Auditor energetic pentru

clădiri, Ştampila şi
semnătura
 Bibliografie

1.Metodologia de calcul MC 001/2006 –Partea I ,, Anvelopa cladirii,,

2.Metodologia de calcul MC 001/2006 –Partea II ,, Performanta energetica a
instalatiilor din cladiri,,
3.Metodologia de calcul MC 001/2006 –Partea III ,,Auditul si certificatul de
performanta al cladirii,,
4.Metodologia de calcul MC 001/2009 –Partea IV, privind ,, Breviar de calcul al
performantelor energetice a cladirilor si apartamentelor,,
5. C 107/7-2002 – Normativ pentru proiectarea la stabilitatea termica a elementelor de
inchidere ale cladirilor,,
6. C 107/1-2005 - Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la
clădirile de locuit.
7. C 107/3-2005 - Normativ privind calculul performantelor termotehnice ale
elementelor de constructiectie ale cladirilor .
8 . C 107/4-2008 - Normativ privind calculul performantelor termotehnice ale
cladirilor de locuit clădirile de locuit.
9. C 107/5-2008 - Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie
in contact cu solul
10.NP 060 -02 -Normativ privind stabilirea performantelor termo-hogroenergetice ale
anvelopei
cladirilor de locuit existente in vederea reabilitarii lor termice.
11.Manualul de instalatii de incalzire
12.GT 039/02 -Ghid de evaluare a gradului de conforthigrotermic din unitatile
functionale ale cladirilor existente
13.SR EN ISO 13790 -Performanta tehnica a cladirilor. Calculul necesarului de
energie pentru incalzire.
14.SR 4839/1997 -Instalatii de incalzire. Numarul anual de grade- zile
15.STAS 11984/83—Suprafata echivalenta termic a corpurilor de incalzire
16.STAS 1907/2 -1997 -Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul.
17. STAS 1907/1 -1997 -Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de
calcul.Prescriptii de calcul.
18. SC 007-02 –Solutii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetica a anvelopei
cladirilor de locuit existente
19.Legea 325/27.05.2002 pentru aprobarea O.G. 29/30.01.2000 privind reabilitarea
termică a fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice.
20. O.G.nr. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi
stimularea economisirii energiei termice.
21.O.G. nr. 18/04.03.2009 - Ordonanta de urgenta privind cresterea performantei
energetice a blocurilor de locuinte publicata in MO nr. 155/2009.
22. Norma Metodologica din 17.03.2009 - Norma metodologica de aplicare a O.G.
18/04.03.2009
23. Legea nr. 10/1995 actualizata privind calitatea în construcţii.
24. NP 008-97 - Normativ privind igiena compoziţiei aerului în spaţii cu diverse
destinaţii, în funcţie de activităţile desfăşurate în regim de iarnă-vară.
25. GT 032-2001 - Ghid privind proceduri de efectuare a măsurărilor necesare
expertizării termoenergetice a construcţiilor şi instalaţiilor aferente.
26. SC 007-2002 - Soluţii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetică a anvelopei
clădirilor de locuit existente.
27. STAS 4908/85 - Arii si volume conventionale
28. NP 061-02 - Normativ pentru proiectarea si exeutarea sistemelor de iluminat
artificial din cladiri
29. EN 832-2998 -Performanta termica a cladirilor. Calculul necesarului de energie
pentru incalzire. Cladiri de locuit.
 VARIANTA
II

Cuprins
Cuprins 66
CAP. I Introducere 67
CAP. II. VARIANTA I Date Generale 68
1. Masuri 68
2. Parametrii climatici 70
3. Temperaturi de calcul 72
4.Calculul coeficientilor de pierderi 73
5.Stabilirea perioadei de incalzire preliminare 75
6. Determinarea temperaturii de echilibru de incalzire 84
7. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii 86
8. Calculul aporturilor de caldura 87
9. Necesarul de caldura pentru incalzire 90
10.Consumul de energie pentru incalzire 93
11.Consumul de energie pentru prepararea apei calde menajere 97
12.Consumul de energie pentru iluminat 100
13.Energia primara si emisiile de CO2 100
CAP. III Certificarea energetica a blocului de locuinte 102
14. Consumul anual specific de energie pentru incalzire 102
15. Consumul anual specific de energie pentru preparare acm 102
16. Consumul anual specific de energie pentru iluminat 103
17. Consumul anual specific total de energie 103
18. Penalitati acordate cladirii certificate 104
19. Nota Energetica 105
CAP. IV Cladirea de referinta 106
20. Definirea cladirii de referinta 106
21.Performantele termoenergetice ale cladirii de referinta 107
22.Consumul specific anual de energie 108
23. Emisiile de CO2 109
CAP. V Analiza energetica 110
CAP. VI. Analiza economica 112
24. Modificarea valorii nete actualizate 112
25. Durata de recuperare a investitiei suplimentare 115
24. Costul unitatii de energie economisita 115
CAP. VII. Concluzii 117
CAP. VIII . Certificatul de Performanta Energetica 118
Bibliografie 124
 CAP. I INTRODUCERE

S-a analizat energetic si economic cele 2 variante propuse la modulul

de
Constructii, cu urmatoarele
precizari:

1.La calculul energetic al variantelor propuse nu s-a mai tinut seama de consumurile
energetice date prin tema ci acestea s-au calculat ;
2.Masurile de reabilitare prevazute sunt cele prevazute la articolul 4 din OUG
nr.18/2009;
3.Finantarea lucrarilor prevazute in cele 2 variante propuse se face in conformitate
cu prevederile art.13 din OUG 18/2009, cu urmatoarea precizare ,, consumul
specific pentru incalzire trebuie sa scada sub 100 kWh/mp an ;
4.Nu s-au prevazut masuri de interventie la partea de instalatii, deoarece nu este
prevazuta finantarea acestor lucrari din fonduri publice, aceste lucrari urmand a fi
executate de catre asociatia de proprietari ;
5. Compararea consumului specific de caldura pentru incalzire aferent variantelor
propuse s-a facut cu cel dat din tema de proiectare, prin urmare nu s-a mai
calculat si acest consum pentru cladirea expertizata;
6. Devizul General intocmit pentru variantele propuse are continutul cadru
prevazut in
OUG
nr.28/2008;
7.Deoarece finantarea lucrarilor se face din fonduri publice in proportie de 80%,
achizitionarea acestora se face prin procedura de licitatie publica, coordonatorul
programului de reabilitare termica fiind Primaria Municipiului Oradea;
8.Achizitia publica presupune prezentarea a minim 2 variante de reabilitare
termica, urmand ca una dintre ele sa fie aprobata de catre Consiliul Municipal
Oradea prin HCL;
9.Desi se foloseste termenul de reabilitare termica in realitate este vorba de
modernizare termoenergetica;
10.Termenul de reabilitare termica presupune un pachet de masuri de interventii ce
urmeaza a fi realizat la partea de constructii si instalatii in scopul asigurarii
performantelor termoenergetice pe care le-a a vut cladirea la data proiectarii;
11. Termenul de modernizare termoenergetica presupune un pachet de masuri de
interventii ce urmeaza a fi realizat la partea de constructii si partea de instalatii in
scopul obtinerii unor performante termoenergetice superioare celor prevazute in
proiectul initial de executie al cladirii;
12. Conform Normelor Metodologice de aplicare a OUG nr.18/2009 ,este
obligatorie emiterea Certificatului de Performanta Energetica pentru cladirea
auditata, dar numai dupa executarea lucrarilor de interventie;
13. In cazul de fata s-a prezentat Certificatul de Performanta Energetica pentru
ambele variante , deci inainte executarea lucrarilor pentru a se putea face o
comparatie cu cel prezentat la expertizarea cladirii data in tema de proiectare
14. Durata perioadei de garantie a lucrarilor executate este de 3 ani de la data
receptiei la terminarea lucrarilor ;
15. Fiintarea Compartimentelor de Eficienta Energetica, deschiderea si
conducerea Cartotecii Energetice a Cladirilor, securizarea Certificatelor de
Performanta Energetica, reprezinta masuri ce trebuie luate de catre administratiile
locale si de catre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului pentru asigurarea
emiterii certificatelor energetice in conditii de siguranta si securitate.
 CAP II Date Generale

1. Masuri propuse

Prevede interventii la elementele de constructie exterioare care din expertiza

termoenergetica nu au indeplinit conditiile minime impuse, si anume:

1. Izolarea termica a peretilor exteriori (fatada) cu polistiren expandat de

10 cm grosime ,inclusiv a soclului cu polistiren extrudat,
2 . Termohidroizolarea terasei cu polistiren extrudat de 20 cm grosime ;

3. Inlocuirea tamplariei exterioare cu tamplarie performanta energetic

1.1 Elemente caracteristice privind amplasarea cladirii

Coordonatele geografice ale localitatii Oradea sunt: latitudine N 47º05´

; longitudine
E21º 55´; altitudine 137 m

Elemente caracteristice privind amplasarea cladirii sunt urmatoarele:

-zona climatica II conform fig. A1 din SR 1907-1 , T e = -15 º C ;

-orientarea fata de punctele cardinale: conform pieselor desenate;

-zona eoliana: IV conf. Fig. 4 din SR 1907-1/97;

-pozitia fata de vanturile dominante: amplasament mediu adapostit

pentru fatade;

-categoria de importanta a constructiei conform H.G R nr. 766/1967: C-

normala;
70

-Conform codului de proiectare seismica ,indicativ P100/2006, ag= 0,12

g si 0,70 s;

-Zona de zapada ,conform Cod CR 1-1-3 /2005 , are valoarea

caracteristica a incarcarii din zapada pe sol de 1,50 Kn/mp;

-Zona de vant ,conform NP 082/2004, are valoarea pentru viteza

maxima mediata pe
1 minut de 24m/s ( T = 50 ani ), cu presiunea mediata pe 10 minute de
0,3 kPa;

71
-relatia cu constructiile invecinate: cladirea face parte dintr-un
cadru construit existent ;

Retele publice existente in zona: retele de

apa,canalizare,termice,electrice,s.a .

1.2.Descrierea tipurilor de instalaţii interioare şi

alcătuirea acestora
(încălzire, ventilare/climatizare, apă caldă
menajeră, iluminat)

Încălzirea blocului analizat este asigurată prin alimentarea cu agent

termic de la un punct termic învecinat. Conductele subtraversează
carosabilul şi o zonă verde până la PT, printr-un canal termic care
se deschide în caminul clădirii expertizate care delimiteaza reteaua
de distributie de instalatia interioara aferenta cladirii printr-un
contor de bransament. Calculul termoenergetic al intalatiei de
incalzire si apa calda curenta se refera numai la instalatia
interioara care porneste de la contorul de bransament.

Din expertiza instalatiei de incalzire si apa calda menajera reiese ca

aceasta trebuie reabilitata deoarece corpurile statice sunt cele
initiale ,iar conductele numai pe alocuri au fost inlocuite.Pentru
cresterea performantei energetice a instalatiilor de incalzire si apa
calda menajera se recomanda asociatiei sa reabiliteze aceste
instalatii din surse proprii.

Corpurile de incalzire din apartamente sunt in marea lor majoritate

cele iniţiale din fonta.

Casa scării este încălzită în mod

direct.
Distribuţia agentului termic se realizează prin sistem bitubular
cu distribuţie inferioară şi coloane verticale care străbat planşeele.
Coloanele sunt aparente şi sunt racordate la partea superioară a
clădirii la vasul de aerisire. În canalul termic al clădirii conductele
formează o reţea de distribuţie ramificată.
72
Instalaţia de alimentare cu apă caldă de consum urmează
acelaşi traseu ca şi instalaţia de alimentare cu căldură şi se
ramifică pe verticală în coloane care alimentează băile din
apartamente. Se constată degradarea şi lipsa pe arii extinse a
termoizolaţiei aferente conductelor de alimentare cu apă caldă de
consum.

Cladirea este alimentată cu apă rece de la reţeaua

orăşenească. În blocul de locuinte sunt montate 24 puncte de
consum apă rece şi 24 de puncte de consum apă caldă.

Condiţiile convenţionale de calcul sunt fixate de valorile: θ tur

=90°C, θ retur = 70º C,

θ i =20°C, θ e =
-15°C

Sistemul de iluminat este echipat preponderent cu becuri

incandescente atât în apartamente cât şi în spaţiile comune.

1.3.Regimul de ocupare al clădirii

Regimul de ocupare al clădirii este de 24 de ore pe zi, iar

alimentarea cu căldură se consideră în regim continuu. Clădirea
nu este echipată cu sisteme de ventilare mecanică, răcire sau
condiţionarea aerului.

1.4. Anvelopa clădirii şi volumul încălzit al clădirii

Anvelopa clădirii reprezintă totalitatea elementelor de

construcţie care închid volumul încălzit, direct sau indirect.

2. Parametrii climatici

2.1 Temperatura convenţională exterioară de calcul

Pentru iarnă, temperatura convenţională de calcul a aerului

exterior se consideră în funcţie de zona climatică în care se află
localitatea Oradea (zona II), conform
73 STAS
1907/1, astfel:
θe = 15°c

2.2 Intensitatea radiatiei solare si temperaturile exterioare

medii lunare

Intensităţile medii lunare şi temperaturile exterioare medii lunare au

fost stabilite in conformitate cu Mc001 - PI, anexa A.9.6, respectiv
SR 4839, pentru localitatea Oradea.

Tabel 2.3.2.1: Valori medii ale intensitatii

radiatiei
Luna Intensitatea radiatiei solare
N S V E
Ianuarie 11,9 69,9 27,9
Februarie 18,8 99,6 49,9 49,9
Martie 28,2 95,2 60,9 60,9
Aprilie 38,6 93,5 74,9 74,9
Ma 65,0 90,1 73,7 73,7
Iunie 75,5 94,5 78,0 78,0
Iulie 76,8 108,4 79,5 79,5
August 66,6 119,9 70,1 70,1
Septembri 48,0 125,9 78,4 78,4
Octombri 23,4 124,9 64,6 64,6
Noiembrie 14,0 71,3 31,5 31,5
Decembri 10,1 59,8 23,6

Tabel 2.3.2.2: Valori medii ale

temperaturii
Lun Temperatura
a medie
Ianuarie -
Februarie 0,6
Martie 5,2
Aprilie 10,8
Ma 15,8
Iuni 18,7

74
 Iuli 20,5
August 19,
Septembrie 16,
Octombrie 10.
Noiembrie 5.2
Decembrie 0.4

3. Temperaturi de calcul ale spaţiilor interioare

3.1Temparatura interioară predominantă a încăperilor încălzite

Conform Metodologiei Mc001- PI (I.9.1.1.1), temperatura predominantă

pentru clădiri de locuit este:
θi = 20*C

3.2Temperatura interioară a spaţiilor neîncălzite

Conform Metodologiei Mc001- PI (I.9.1.1.1), temperatura interioară a

spaţiilor neîncălzite de tip subsol şi casa scărilor, se calculeaza pe bază
de bilanţ termic.Nu este cazul.

3.3 Temperatura interioară de calcul

Conform Metodologiei Mc001 - 2006/PII, dacă diferenţa de temperatură

între volumul încălzit şi casa scărilor este mai mică de 4oC, întregii
clădiri se aplică calculul monozonal. In acest caz, temperatura interioară
de calcul a clădirii, este:

75
[oC]Temperaturile pentru camera de locuit, baie si vestibul s-au luat din SR 1907/2 , conform
tabel 1.

Spatiu Aj θij Ajθij Σ Aj Σ Aj θij θi

camera 21,59 20 431,8 259,08 5181,6

baie 4,675 22 102,85 56,1 1234,2

Vestibul- casa scarii 25,62 18 461,16 76,86 1383,48

5181, 6 1234, 2 1383, 48 7799, 28

19, 89 °C
i
259, 08 56,1 76, 86 392, 04

4. Calculul coeficienţilor de pierderi de căldură HT şi HV

b. Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii, H

H = Hv + Ht [W/K]

b.Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii, prin ventilare,

HV

Unde:

δ a =1,2 kg/m² -densitatea aerului ( Mc 001-P II-1,PG. 14 )

c a =1,005 KJ/kgK – caldura specifica a aerului

n a = 0,6 [ h 1 ] – nr. mediu de schimburi de aer ( conform Mc

001-PI ) 76
 Numărul de schimburi de aer pe oră
Categori Clasa Clasa
a de de
ridica medi scăzut
t e ă
neadăposti 1.5 0.8 0.5
moderat 1.1 0.6 0.5
Clădiri individuale adăp
adăpostit 0.7 0.5 0.5
Clădiri cu dublă neadăposti 1.2 0.7 0.5
mai multe expune moderat 0.9 0.6 0.5
apartamen re adăp
adăpostit 0.6 0.5 0.5
te, cămine, neadăposti 1 0.6 0.5
simplă
internate moderat 0.7 0.5 0.5
expune
etc. adăp
re adăpostit 0.5 0.5 0.5

V = 1097,98 [m1] - volumul încălzit.

Hv = 220,69 [W/K]

c. Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii, prin

transimise, HT

HT= L + L s+Hu [W/K]

L = coeficient de cuplaj termic prin anvelopa exterioară a

clădirii [ W/K ]; Ls = coeficient de cuplaj termic prin sol [ W/K
];

L=ΣU, j * A j [W/K]

Hu

77
 ,
U j = transmitanţa termică corectată a
părţii j din
anvelopa clădirii[W/m²K]

Aj = aria pentru care se j [ m² ]

calculează U ,

Tabel 2.5.1: Coeficienţi de cuplaj termic ai

spaţiului
incalzit
Elementul
R, U'j = 1/R'j Aj
de
[m2K/W] [W/m2K] [m2]
Perete Exterio 2,49 0,40 383,16
Planse Terasa 4,72 0,21 133,25
Tamplar PVC 0.71 1,40 25,56
i
Placa Sol 4,04 0,25 133,25
TOTA 249,40

L =249,40 [ W/K]

Ls=31,98[ W/K]

Hu=0 [ W/K] Nu avem spatii neincalzite

HT =249,40+31,98=281,38 [ W/K]

Coeficientul de pierdere de caldura al cladirii este

H= Hv + Ht = 220,69+281,38=502,07 [ W/K]

78
5. Stabilirea perioadei de incalzire preliminare

In prima faza a calculului consumurilor de energie se stabileşte

perioada de încălzire preliminară, conform SR 4839. In acest caz
temperatura conventională de echilibru este 0eo=12°C.

Tabel2.6.1: Determinarea
perioadei de
10 oct- 21 aprilie
Valori
Luna θ eo t θ
- o
[ C] [zile] o
[ C]
Iuli 12 0
August 12 0
Septembr 12 0
Octombri 12 9
Noiembri 12 30
Decembri 12 31
Ianuarie 12 31 -
Februarie 12 28
3,36
Martie 12 31
1
Aprilie 12 21
Ma 12 0
Iunie 12 0
182 zile
de incalzire

79
Tempertura exterioară medie pe sezonul de încălzire se
calculează ca o medie ponderată a temperaturilor medii lunare cu
numărul de zile cu încălzire ale fiecărei luni.
Calculul pierderilor de caldura ale
cladirii QL
(calcul preliminar, pentru 0eo
= 12°C)

Q L = H*(θi-θ e
)*t [kWh]

H = 502,07 W/K- coeficient de pierderi

de caldura
θ i = 19.89 º C - temperatura interioara
de calcul ;
θ e = 3,361°C - temperatura exterioara medie pe perioada de
încălzire [ºC];
Dz = 182 zile- durata perioadei de încălzire preliminara
determinata grafic
[ zile
]

t = 182 X 24 = 4368 h - număr de ore perioada de

încălzire.

QL=36248,78
[kWh/an]

Calculul aporturilor de căldură ale clădirii Qg (calcul

preliminar, pentru
0eo=12
°C)

80
Qg=Qi+Qs [kWh/an]

Qi = degajari de căldură interne[kWh]

Qi = [Φ ih +(1-b)*Φ iu ] * t [kWh ]
Φ ih = fluxul termic mediu al degajarilor
interne in spatiile încălzite [W]; Φ ih =Φ i *A inc = 1599 [W ]
 Φi = 4 W/m2 fluxul termic mediu al
degajarilor interne, cf.
McOOl -

PII,
A inc = 399,78 – aria totala a spatiului incalzit
( m² )
neincălzite -
Φ iu = 0 - fluxul termic mediu al degajarilor
(w)
interne in spaţiile
Dz = 182 zile- durata perioadei de încălzire preliminară determinată grafic
[ zile ]
t = 182 x 24 = 4368 h - număr de ore perioada de încălzire.

Qi = 6984,43 [ kWh]

Qs = aporturi solare prin elementele vitrate , [kWh];

Qs = Σ[I sj *ΣA snj ]*t [kWh]

I sj = radiaţia solara totala medie pe perioada de

calcul pe o suprafaţa de
1 m² avand orientarea j [ w/m²]
A snj = aria receptoare echivalentă a
suprafeţei n avand orientarea j [ m² ]

A snj =A*F s *F F *g [ m² ]

A = aria totala a elementului vitrat n

[m² ]; F s = factorul de umbrire a
suprafeţei n;

F s = F h *F o *F f

F h = factorul partial de
corectie datorita orizontului;

F o = factorul partial de
corectie pentru proeminente;
 F f = factorul partial de corectie
pentru
aripioare.

FF = factorul de reducere
pentru ramele vitrajelor;

A Ag 1,
FF = 224 =0,6
A = = 8
At g = transmitanta totala la energie solara a
1, 8 suprafeţei n;

g=Fw
g Fw = factor de transmisie solara; Fw=0,9
g = transmitanta totala la energia solara pentru radiatiile
perpendiculare pe vitraj;
g =0,67
Valorile factorilor Fh, Fo, Ff, Fw si g se gasesc in SR ISO 13790
anexa H.

Tabel 2.6.2.1: Valori medii ale intensitatii radiatiei solare

pentru perioada
Luna Zil Intensitatea radiatiei solare [W/m2]
e N S V E
Ianuari 31 11.9 69.9 27,9 27,
e 0 9
Februari 28 18,8 99,6 49,9 49,
Martie 31 28,2 95,2 60,9 60,
Aprilie 21 38,6 93,5 74,9 74,
Ma 0 65,0 90,1 73,7 73,
Iunie 0 75,5 94,5 78,0 78,
Iulie 0 76,8 108, 79.5 79,
August 0 66,6 119, 70,1 70,
Septemb 0 48,0 19,1 125, 82,3 78,4 43,7 78, 43,7
ri 9 9 5 8 4 8
Octombri 9 23,4 124. 64,6 64,
Noiembri 30 14,0 71.3 31,5 31,
Decembri 31 10,1 59,8 23,6 23,

Intensitatea radiaţiei solare medii pe sezonul de încălzire se

calculează ca o medie ponderată a intensităţilor medii lunare, cu
numărul de zile ale fiecărei luni./

Tabel 2.6.2.2: Determinarea ariei receptoare echivalente

a suprafetei
Ti Nr. Orienta Latim Inaltim A Fs FF g ΣAs
p ferestre r e e
- - - [m] [m] [m - - - [m2]
F 6 V 1.2 1.5 1.8 0.82 0.6 0.6 3,630

6 E 1.2 1.5 1.8 0.82 0.6 0.6 3,630

U 1 N 1,8 2,2 3,9 0,89 0,3 0,6 0,804
Tabel 2.6.2.3: Aporturi
solare pe orientări
Orientar ZAsnj Isj [W/m2]
Q jV 3,630 43,8
E 3,630 43,8
N 0,804 19,19
8,064
TOTAL
 Dz = 182 zile- durata perioadei de încălzire preliminară
determinată grafic

t = 182 X 24 = 4368 h - număr de ore perioada de

încălzire.

Qs = 333,41X 4608= 1536,35

[kWh]
Q g = 8520,78 [kWh]

Fluxul aporturilor de căldură se calculează astfel:

Qg
Φ g = =1950 [ W]
t
 Determinarea factorului de utilizare preliminar, η
1

Pentru a putea calcula factorul de utilizare trebuie stabilit un

coeficient adimensional, care reprezinta raportul dintre aporturi, Qg si
pierderi, QL, astfel:

Qg
γ= =0,23
QL

Qg = 8520,78 - aporturi totale de căldură

kWh Q L = 396248,78 - pierderile de
căldură ale clădirii kWh
= 0,23 - coeficient adimensional reprezentând raportul
dintre aporturi si pierderi;

Deoarece coeficientul adimensional γ= 1 , ATUNCI

UNDE:
a = parametru numeric care depinde de constanta de
timp τ ;

a o = 0,8 - parametru numeric (conform

Metodologiei
Mc 001-1), tab.1.2
;.

τo = 30 h (conform Metodologiei Mc 001-1);

 τ = constanta de timp care caracterizeaza
inertia termica interioara a spatiului incalzit, h;

C
τ=
H

C= capacitatea termica interioara a cladirii

C= j * Aj =ΣΣρ ij *c ij *d ij *Aj [J/K]

Determinarea capacitatii termice interioare a cladirii

Capacitatea termica interioara a blocului considerat se va calcula

prin insumarea capacitatilor termice ale tuturor elementelor de constructie in
contact termic direct cu aerul interior , astfel :
8. Pentru pereti exteriori
Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior
pana la stratul termoizolant aplicat
2. Pentru placa pe sol
Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior
pana la stratul termoizolant
3. Pentru planseu terasa
Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana
la betonul de panta
4. Pentru planseele intermediare
Capaciatea termica interioara se va calcula de jos in sus pana la mijlocul
planseului
5. Pentru pereti interiori

Capaciatea termica interioara se va calcula pana la mijlocul peretelui

Precizar
e Capacitatea termica interioara a blocului poate fi calculata de
asemenea ca
suma a capacitatilor interne ale tuturor elementelor de constructie. Aceasta
valoare poate fi aproximata si se accepta o incertitudine relativa de
zece ori mai mare decat cea corespunzatoare pierderilor termice.
Tabel 2.6.3.1: Determinarea capacitatii termice interioare a
Elem Componen ρ c d A C
cladirii te
entul
constructi Kg/m 3 J/kgK m m² J/K
e

Pereti Tencuiala 1600 840 0,015 147,30 2969568,00

interiori1
Caramida 1800 870 0,250/2 147,30 28833975,00

Pereti Tencuiala 1600 840 0,015 114,42 5048836,50

interiori2
Caramida 1800 870 0,125/2 114,42 28956564,00

Tencuiala 1600 840 0,015 383,16 7724505,60

Pereti interioara
exteriori Caramida 1800 870 0,375 383,16 112505354,00

Tencuiala 1700 840 0.025 383,16 13678812,00

exterioara
Covor PVC 1800 1460 0,0015 133,25 525271,50
Pardoseal Sapa 1800 840 0,025 133,25 5036850,00
a placa suport
sol
Tencuiala 1600 840 0,02 133,25 3581760,00
Terasa Placa 2600 840 0,14 133,25 40742520,00
beton
Sapa 1700 840 0,10 133,25 19028100,00
ciment
Planseu
Placa 2600 840 0,12/2 133,25 17461080,00
beton
Sapa 1700 840 0,10 133,25 19028100,00
ciment
Planseu
Placa 2600 840 0,12/21 133,25 17461080,00
beton
ρ= densitatea materialului
c=capacitatea calorica masica a
materialului d=grosimea stratului
A= aria elementului
C=286,09 MJ/K, 1J=1W/s
H= 547,82 W/K - coeficient de transfer de caldura : W/K
τ=522233,50 s =
145,06 h a= 5,63
η 1 =0,9997
6. Determinarea temperaturii de echilibru si perioada de
incalzire reala a clădirii

θe d *a
id H

θ ed = temperatura de echilibru
θ id =19.89 ºC
- temperatura
interioara de calcul;
η = 0,9997 factorul de utilizare al aporturilor;

Φ a =1950 W - aporturile solare si interne medii pe perioada

de incalzire ; H = 502,07 W/K - coeficientul de pierderi termice
ale clădirii

Temperatura de
echilibru a cladirii este:
θ ed = 16,01 ºC
 Tabel 2.6.4.1: Determinarea
perioadei de
2 Septembrie 29
Valori
Luna θ ed t θ
- [oC] [zile] [oC]
Iuli 16.01 0
August 16.01 0
Septembr 16.01 0
Octombri 16.01 31
Noiembri 16.01 30
Decembri 16.01 31
Ianuarie 16.01 31 -
Februarie 16.01 28
4,68
Martie 16.01 31
Aprilie 16.01 30
Ma 16.01 5
Iunie 16.01 0
217 zile
de incalzire

Durata sezonului de incalzire reala este de 217 de zile, adica 5208

ore. Temperatura exterioară medie pe sezonul de încălzire se
calculează ca o medie ponderată a temperaturilor medii lunare cu
numărul de zile ale fiecărei luni.
 25°C

20,5°C19,9°
20°C C 18,7°C

16,1° 15,8°
15°C C C
10,6° 12°
C C
10°C 10,8°C

5,2°C 5,2°C
5°C
0,6°C
0,4°C iunie
mart

0°C
febr

mai
apr

-2°C
sept

nov

dec
iulie

oct

ian
aug

-5°C

6.1 Programul de functionare si regimul de furnizare a

agentului termic

Cladirea de locuit are un program de funcţionare continuu, avand

un regim de furnizare a agentului termic continuu.

7. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii

Q L =H*(θ i -θ e )*t [ kWh ]

H = 502,07 K - coeficient de pierderi de caldura

θ i = 19,89 °C - temperatura interioara de calcul [°C ];

θ e = 4,68 °C - temperatura exterioara medie pe perioada de încălzire
[°C ];
Dz = 217 zile- durata perioadei de încălzire determinata grafic [ zile]
t = 217 X 24 = 5208 h - număr de ore perioada de încălzire.

Q L = 39770,81 [kWh\

8. Calculul aporturilor de căldură ale clădirii

Q g = Qi + Q s [ kWh ]
Qi = degajari de caldura interne
[ kWh ] Q i =[Φ i , h +(1+b)*Q i
,u ]*t [kWh ]

Φ i = fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile încălzitei; [W

,h ]

Φ i , h =Φ i *A inc =1599 [W ]

Φ i =4 W/m² -fluxul termic mediu al degajarilor

interne [W ] A inc =399,78 m² - aria totala a
spatiului incalzit [m²]
Q i ,u = 0 -fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile neincalzite [W ]

Dz = 217 zile - durata perioadei de încălzire determinata grafic [zile ];

t = 217 X 24 = 5208 h - număr de ore perioada de încălzire.

Qi =8280,72 [kWh]

•Qs = aporturi solare ale elementelor vitrate [kWh]

Q s =Σ[I sj * ΣA snj ]* t [kWh ]

I sj = radiaţia solara totala pe perioada de calcul pe o

suprafaţa de
1m2

avand orientarea j [ W/m² ]

A snj = aria receptoare echivalenta a suprafeţei n avand orientarea j

.[m²J
A snj =A*F s *F f *g [m²]
A = aria totala a elementului vitrat n
[ m²]; Fs= factorul de umbrire a
suprafeţei n;

F s =F h *F o *F f

F h = factorul parţial de corecţie datorita

orizontului;

F o = factorul parţial de corecţie pentru

proeminente;

F f = factorul parţial de corecţie pentru

aripioare.
 F F = factorul de reducere pentru ramele vitrajelor;

A
FF =
A

g= transmitanta totala la energie solara a suprafeţei n;

F w = factor de transmisie solara;

g = transmitanta totala la energia
solara pentru radiatiile perpendiculare pe
vitraj;

Tabel 2.6.2.1: Valori medii ale intensitatii radiatiei solare

pentru perioada
Luna Zil Intensitatea radiatiei solare [W/m2]
e N S V E
Ianuari 31 11.9 69.9 27,9 27,
e 0 9
Februari 28 18,8 99,6 49,9 49,
Martie 31 28,2 95,2 60,9 60,
Aprilie 30 38,6 93,5 74,9 74,
Ma 5 65,0 90,1 73,7 73,
Iunie 0 75,5 94,5 78,0 78,
Iulie 0 76,8 108, 79.5 79,
August 0 66,6 119, 70,1 70,
Septemb 0 48,0 21,9 125, 79,2 78,4 48,1 78, 48,1
ri 3 9 3 3 4 3
Octombri 31 23,4 124. 64,6 64,
Noiembri 30 14,0 71.3 31,5 31,
Decembr 31 10,1 59,8 23,6 23,
 Tabel 2.6.2.2: Determinarea ariei receptoare echivalente a
suprafetei vitrate AS

Ti Nr. Orientare Latime Inaltime A Fs FF g ΣAs

p ferestre

- - - [m] [m] [m - - - [m2]

F 6 V 1.2 1.5 1.8 0.82 0.6 0.6 3,630

6 E 1.2 1.5 1.80 0.82 0.6 0.6 3,630

U 1 N 1,8 2,2 3,9 0,89 0,3 0,6 0,804
Tabel 2.6.2.3: Aporturi solare pe
orientări
Orientar ZAsnj Isj [W/m2] Qsj
V 3,630 48,13 174,71
E 3,630 48,13 174,71
N 0,804 21,93 17,63
8,064
TOTAL 367,05

Dz = 217 zile - durata perioadei de încălzire determinata grafic [zilel;

t = 222 X 24 = 5208 h - număr de ore perioada de încălzire.

Qs = 1911,59 [kWh ]

Qg = 10162,31 [ kWh ]

9. Necesarul de căldură pentru încălzirea clădirii, Qh

Necesarul de caldura pentru incalzirea spatiilor se obtine facand
diferenţa intre pierderile de caldura ale cladirii, QL, si aporturile
totale de caldura Qg, cele din urma fiind corectate cu un factor de
diminuare,η, astfel:

Q h =Q L - ηQ g
[ kWh ]

Q L = 39770,81 [ kWh ] – pierderile de caldura

ale cladirii;

Q g = 10162,31 [ kWh ] - aporturi totale

de caldura;

η = factor de
utilizare;

Pentru a putea calcula factorul de utilizare trebuie stabilit

un coeficient adimensional, Y, care reprezinta raportul dintre aporturi,
Qg si pierderi, QL, astfel:

Qg
γ= =0,25
QL

Deoarece coeficientul adimensional γ= 1,atunci :

 γ= 0,25 - coeficient adimensional reprezentând
raportul dintre aporturi si pierderi;

a = parametru numeric care depinde de constanta de

timp τ ;

a o = 0,8 - parametru numeric (conform

Metodologiei
Mc 001-
1); .

τo = 30 h (conform Metodologiei Mc 001-1);

τ = constanta de timp care

caracterizeaza inertia termica interioara a
spatiului incalzit, h;
τ=522233,50 s= 145,06
[h]

a=5,63
η=0,9997

Q h =29611,55 kWh/an
10. Consumul de energie pentru incalzire , Q fh

Q fh =Q h +Q th -Q rh , h - Q rwh Kwh/an

Qh = 29611,55 \kWh/an\ - necesarul de

energie pentru incalzirea clădirii;
Q th = totalul pierderilor de caldura datorate instalatiei de
incalzire, inclusiv pierderile de caldura recuperate. Se includ de
asemenea pierderile de caldura
suplimentare datorate distributiei neuniforme a temperaturii
in incinte si
reglarea imperfectă a temperaturii interioare, in cazul in care nu
sunt luate deja in considerare la temperatura interioara
conventionala;

Q th =Q em +Q d
kWh/an

Q em = pierderi de caldura cauzate de un sistem

non-ideal de transmisie a caldurii la consumator;

Q em =Q +Q kWh
em , str em ,c

Q em , str = pierderi de caldura cauzate de

distributia
neuniforma a
temperaturii;
 1 em
Q em , str = * Qh kWh
em

η em = 0,96 - eficienta sistemului de transmisie a caldurii in functie de

tipul de corp de incalzire (MC II-1 Anexa II. Tab. 1B);
Q h = 29611,55 - necesarul de energie pentru incalzirea cladirii;

Q =1233,81 kWh
em ,
str

Q em ,c = pierderi de caldura cauzate de dispozitivele de

reglare a temperaturii
interioare utilizand metoda bazata pe eficienta sistemului de reglare ηc;

1 c
Q em c *Q h kWh
,c =

η c - eficienta sistemului de reglare (MC II-l Anexa II. Tab. 3B); η c =0,93
Qh = 29611,55- necesarul de energie pentru incalzirea cladirii;
Q = 2228,82 [kWh
em
,c
Q em = 1233,81+2228,82=3462,63
[kWh] Q em =3462,63 [kWh]

Qd = energia termica pierduta pe reţeaua de distributie;

Pentru a putea calcula pierderea pe reteaua de distributie trebuie
facute urmatoarele precizari:
7. Blocul este alimentat in sistem centralizat de la un punct termic
din zona;
 8. Reteaua de distributie proprie a blocului este delimitata de
contorul de bransament care este amplasat la limita de
proprietate a blocului;
9. Conductele din canalul termic sunt izolate termic;
10. Sistemul de conducte este bifilar ( tur+retur );
11. Recircularea nu exista;
12. Distributie verticala.

Q d =ΣU´ i *(θ m -θ ai ) *L i *t H kWh/an

,
U i = valoarea coeficientului de transfer de caldura

U ,i = 1 d 1
* ln a [ W/mK]
2* di a * da
iz

λ iz =0,0462 [ W/mK] -coeficient de conductie a izolatiei [ W/mK]

d a = diametrul exterior al conductei cu izolatie [ m]
d i = diametrul conductei fara instalatie [ m]

1
αa = [ W/m²K] –coeficientul global de transfer termic [ W/m²K]
0,33

[ m]
= temperatura medie a agentului termic

θm = tur = 80 º C
retur
2

θ ai = temperatura aerului exterior

conductelor [ º C ] L i = lungimea
conductei [ m]
t H = t*24= 5208
[ h ] numarul de ore in pasul de timp
Tabel 2.12.1: Pierderi ale sistemului de distributie a
căldurii catre consumatori
di da Li Lea Ui' θ
[m] [m] [m] [m] [W/mK [oC] [oC] [h]
Canal 0.032 / 0.05 5,00 1.5 0.26 80 8.73 520
termic 482,52
0,025 6 15,00 1,5 0,23 80 8,73 8
1280,55
0,020 0,04 51,00 1,5 0,19 80 8,73 520
Coloan 0.020 0.02 24,80 4,00 0.19 80 20 520
e 1472,40
0.013 0 16,00 4,00 0,12 80 20 8
Racord 0.013 0.01 156,00 4,00 0.12 80 20 520
ur 5849 62

L ea = 4 [m] - lungimea echivalenta a

armaturilor pentru conducte neizolate,cu
diametrul < 100 mm si–

L ea = 1,5 [m] - lungimea echivalenta a

armaturilor pentru conducte izolate, cu
diametrul < 100 mm.

Q d = 13381,72 [
kWh/an ]

Q th =16844,35 [ kWh/an ]

Q rh , h = căldură recuperata de la subsistemul de

încălzire: coloane +
racorduri;

Q rh , h = 8021,98 kWh/an

Q rh , w = căldură recuperata de la subsistemul de preparare a

a.c.c. pe perioada de incalzire (vezi paragraf 2.12);
Q rh , +Q =3994,92 kWh/an
w =Q col distrib ea
oa uti cc
na
ac
c
Q fh =34439 kWh/an

11. Consumul de energie pentru prepararea apei calde de

consum Q acm

Q acm =Q ac +Q ac kWh/an
,c +Q ac , d

Q ac = necesarul de caldura pentru prepararea apei calde de

consum livrata

Q ac =ρ*c*V ac *(θ ar
) kWh/an
ac -θ

ρ = 983,2 kg/m² J - densitatea apei calde de consum la

temperatura de 60°C;
c = 4,183 [kJ/kgK] - căldură specifica a apei calde de
consum la temperatura de 60°C;

V ac = volumul necesar de apa calda de

consum pe perioada consumata m 3 /an

N
V ac = a* u m 3 /an
1000

a = 50 [ l J - necesarul specific de apa calda de

consum
om zi
pentru o persoana in cladiri de locuit,
determinat pe baza analizarii facturilor;
Vac = 438 m Nu = 24[persoane] - număr de persoane;
3 /an
θ ac = 60 [º C ] - temperatura apei calde de consum;
 θ ar = 10 [º C ] - temperatura medie a apei reci care intra in
sistemul de preparare
a apei calde de consum.

Qac = 25019,08 kWh/an

Q ac ,c =Σρ*c* V ac ,c -θ ar ) kWh/an
*(θ ac ,c

• Q ac = Pierderi de căldură aferente pierderilor si risipei de

,c apa calda
de consum;

ρ = 983,2 [ kg/m² J - densitatea apei calde de

consum la temperatura de 60°C;
c = 4,183[kJ/kgK] - căldură specifica a apei calde de
consum la

temperatura de
60°C;
V ac ,c = volumul corespunzător pierderilor si risipei
de apa

m3
calda de consum,pe perioada considerata [ perioada
]

V = V *f *f - V [ m3 ]
ac ,c ac 1 2 ac
perioada

V ac = 700,8 m 3 /an - volumul necesar de apa calda de consum

pe perioada consumata
f 1 = 1,3 pentru obiective alimentate in sistem centralizat , fara
recirculare
f 2 = 1,1 - pentru instalatii echipate cu baterii clasice; V
ac ,c =188,34 m 3 /an
θ ac ,c = 50 [ºC] - temperatura de furnizare/utilizare a
apei calde la punctul
de consum;
 θ ar = 10 [ºC] - temperatura apei reci care intra in sistemul
de preparare a apei calde de consum.
Q ac ,c = 8606,56 kWh/an

Q ac , d = pierderi de căldură pe conductele de distribute a apei calde de

consum;
U
,
Q ac i *( θ m - θ ai )*L i *t H kWh/an
,d i
=
,
U i = valoarea coeficientului de transfer de caldura;

λ iz = 0,0462 [ W/mK] - conductivitatea termica a izolaţiei;

da = diamentrul exterior al conductei cu izolatie [m];
di = diamentrul exterior al conductei fara izolatie [m];
1
αa = [ W/m²K] –coeficient de transfer termic [
W/m²K]
0,33
θ m = temperatura medie a apei calde de consum livrate;

θ m = tur =50°C;
r e tur
 θ ai = temperatura aerului din spaţiul unde se afla
distributia [°C]; L i = lungimea conductei [m];
tH = t*24 = 8760 [h] numărul de ore in pasul de timp [h];

Tabel 2.11.1: Pierderi ale sistemului de distributie acm catre consumatori

di da Li Ui' θm θ ai
[m] [m] [m] [W/mK] [oC] [oC] [h] [kWh/an]
Canal 0.032 0.05 23,50 0.39 50 8.73 8760 3313,37
termic 5208 2042,49
Coloane 0.025 0.02 30,00 0.23 50 20 8760 1813,32
5208 1117 80
Racorduri 0.013 0.01 48,00 0.37 50 20 8760 4667,32
5208 2877,12

Q ac , d = 9794,01 [kWh/an

Pierderile de caldura recuperate ale conductelor de apa calda de

consum calculate pentru perioada de incalzire:

Q rwh =Q cc = 3994,92 [kWh/an]

coloaneacc +Q
racorduria

Q acm =43419,65 [kWh/an]

 12. Consumul de energie pentru iluminat

Calculul necesarului de energie pentru iluminat, in cazul clădirilor

de locuit, se realizeaza conform Metodologiei Mc001 - PIV- tabelului 4
anexa II 4A1:

Tabel 2.13.1: Calculul consumului de energie pentru

Tip S
apart Nr. Supr. Consum Consum
[m2
Cam. Totala Specific
]
1 25 12 300 l 14,8 5577,6
vestibul 25,62 16 76,87 14,8 7

Valoarea consumului total se corecteaza cu coeficienti in functie de:

raportul dintre suprafata vitrata a anvelopei si suprafata pardoselii spatiului incalzit:

Sv
< 0.3 => totalul se majoreaza cu 10 %
S
p

W il =5577,67+557,76=6135,43kWh/an
datorita faptului ca grupurile sanitare nu sunt prevazute cu ferestre
exterioare: = >
totalul se majoreaza cu 5 %

W il =6135,43+306,77=6442,20 [kWh/an]

13. Energia primara si emisiile

de CO2

13.1. Energia primara

Ep = Q f , h ,l *f h ,l + Q f , w ,l [kWh/an]
*f w,l +W i ,l *f i ,l

Q f , = 34439 [kWh/an] - energia termica consumata pentru

h ,l incalzire, produsa
la sursa din combustibil gaz natural

Q f , = 43419,65 [kWh/an] energia termica consumata pentru

w ,l prepararea apei
calde de consum, produsa la sursa din combustibil gaz natural ; Qf,w =
Q acm

W i ,l =6442,20 [kWh/an] - energia electrica consumata pentru

iluminat din S.E.N

f w,l = f h ,l =1,1 [ kg/kWh ]- factorul de conversie in energie

primara pentru gaz
f i = 2,8 - factorul de conversie in energie primara pentru energie
,l electrică
Ep = 103682,67 [kWh/an]

13.2. Emisia de CO2

E = Q f , *f h + Q f , w,l 2 +W i ,l *f 2 kg/an
CO h ,l ,CO *f w,CO i ,CO
2 2

Unde:

Q f , h ,l = 38596,02 [ kWh/an]

Q f , = 53594,54 [kWh/an]
w,l

W i ,l =6442,20 [kWh/an]
fh =f = 0,205 kg/kWh - factorul de emisie la arderea gazului
,CO w,CO natural; se
2 2
aplica energiei la sursa primara

fi = 0,09 kg/kWh - factor de emisie electricitate

,CO
2

E = 16540,80 kg/an
CO
2

13.3. Indicele de emisie echivalent CO2

=
I EC O2 = 41,37 kgCO 2 /m²an
CO Ain
2
c

CAP. III Certificarea energetică a blocului de locuinţe

Notarea energetică a clădirii se face în funcţie de

consumurile specifice corespunzătoare utilităţilor din clădire şi
penalităţilor stabilite corespunzător exploatării. Încadrarea în
clasele energetice se face în funcţie de consumul specific de energie
pentru fiecare tip de consumator in funcţie de scala energetică
specifică.

14. Consumul anual specific de energie pentru

încălzirea spaţiilor

Qin
q inc c =86,15 kWh/m²an
= Ain
c

Unde Q inc =Q f , h
Suprafata incalzita a cladirii este
A inc =399,75 m²
 CLASA B

15. Consumul anual specific de energie pentru

prepararea apei calde de consum

Qac
q acm m =108,62 kWh/m²an
= Ain
c

CLASA E

16. Consumul anual specific de energie pentru iluminat

Wil
W i ,l A = 16,11 kWh/m²an
in
= c
 CLASA A
17. Consumul total anual specific de energie

q tot = q inc + q acm + W i ,l =210,88 kWh/m²an

CLASA C

18. Penalizari acordate clădirii certificate

p1 - coeficient de penalizare functie de starea subsolului tehnic

P1=1.0
0
p2 - coeficient de penalizare functie de utilizarea usii de intrare
in cladire
P2=1.0
0
p3 - coeficient de penalizare functie de starea elementelor
de inchidere mobila din spatiile comune
p3=1.0
0
p4 - coeficient de penalizare functie de starea armaturilor de
inchidere si reglaj de la corpurile statice
p4=1.0
3
p5 - coeficient de penalizare functie de spalarea/curatirea
instalatiei de incalzire interioara
 p5=1.0
5
p6 - coeficient de penalizare functie de existenta armaturilor
de separare si golire a coloanelor de incalzire
p6=1.0
3
p7 - coeficient de penalizare functie de existenta
echipamentelor de masura pentru decontarea consumurilor de
caldura
 p7=
1.00

p8 - coeficient de penalizare functie de starea

finisajelor exterioare ale peretilor exteriori
p8=
1.00
p9 - coeficient de penalizare functie de starea peretilor
exteriori din punct de vedere al continutului de umiditate al
acestora
p9=
1.02
p10 - coeficient de penalizare functie de starea
acoperisului peste
pod p1o=1.00
p11 - coeficient de penalizare functie de starea
cosului/cosurilor de evacuare
a fumului
p n=
1.00
p12 - coeficient de penalizare care tine seama de
posibilitatea asigurarii necesarului de aer proaspat la
valoarea de confort
p12
=1.0
6

po = Π Pi = 1,204

19. Nota energetica

Relatia de calcul a notei

energetice este urmatoarea:

N = exp(-B 1 * qtot *Po + B2)

dacă qtot *Po q Tm

N = 100 dacă qtot*po < qTm

B 1 =0.001053 ,B2=4.73667 - coeficienti numerici determinati

conform MC 001
2006;
p0 - coeficient de panalizare a notei acordate cladirii;
qTm - consumul specific anual normal de energie minim.
 qtot *Po= 253,89 kWh/m²an

N = 99,69

CAP.3. CLADIREA DE REFERINTA

20. Definirea clădirii de referinţă

Clădirea de referinţă reprezintă o clădire virtuală având următoarele
caracteristici generale, valabile pentru toate tipurile de clădiri considerate conform Părţii a
III-a a Metodologiei :

a) Aceeaşi formă geometrică, volum şi arie totală a anvelopei ca şi clădirea reală;

b) Aria elementelor de construcţie transparente (ferestre, luminatoare, pereţi exteriori
vitraţi) pentru clădiri de locuit este identică cu cea aferentă clădirii reale. Pentru
clădiri cu altă destinaţie decât de locuit aria elementelor de construcţie transparente
se determină pe baza indicaţiilor din Anexa A7.3 din Metodologia de calcul al
performanţei energetice a clădirilor – Partea I-a, în funcţie de aria utilă a pardoselii
incintelor ocupate (spaţiu condiţionat);
c) Rezistenţele termice corectate ale elementelor de construcţie din componenţa
anvelopei clădirii sunt caracterizate de valorile minime normate, conform
 Metodologie Partea I, cap
11.
d) Valorile absorbtivităţii radiaţiei solare a elementelor de construcţie opace sunt
aceleaşi ca în cazul clădirii de referinţă;
e) Factorul optic al elementelor de construcţie exterioare vitrate este  = 0,26;
f) Factorul mediu de însorire al faţadelor are valoarea corespunzătoare clădirii reale;
g) Numărul de schimburi de aer din spaţiul încălzit este de minimum 0,5 h-1,
considerându- se că tâmplăria exterioară este dotată cu garnituri speciale de
etanşare, iar ventilarea este de tip controlată, iar în cazul clădirilor publice / sociale,
valoarea corespunde asigurării confortului fiziologic în spaţiile ocupate (cap. 9.7
Metodologie Partea I);
h) Sursa de căldură pentru încălzire şi preparare a apei calde de consum este, după
caz:
 staţie termică compactă racordată la sistem districtual de alimentare cu
căldură, în cazul clădirilor reale racordate la astfel de sisteme districtuale,
 centrală termică proprie funcţionând cu combustibil gazos (gaze naturale sau
GPL) şi cu preparare a apei calde de consum cu boiler cu acumulare, pentru
clădiri care nu sunt racordate la un sistem de încălzire districtuală;
i) Sistemul de încălzire este de tipul încălzire centrală cu corpuri statice,
dimensionate conform reglementărilor tehnice în vigoare;
j) Instalaţia de încălzire interioară este dotată cu elemente de reglaj termic şi
hidraulic atât la baza coloanelor de distribuţie (în cazul clădirilor colective), cât
şi la nivelul corpurilor statice; de asemenea, fiecare corp de încălzire este dotat
cu repartitoare de costuri de încălzire;

k) În cazul sursei de căldură centralizată, instalaţia interioară este dotată cu

contor de căldură general (la nivelul racordului la instalaţiile interioare) pentru
încălzire şi apă caldă de consum la nivelul racordului la instalaţiile interioare, în
aval de staţia termică compactă;
l) În cazul clădirilor de locuit colective, instalaţia de apă caldă este dotată cu
debitmetre înregistratoare montate pe punct de consum de apă caldă din
apartamente;
m) Randamentul de producere a căldurii aferent centralei termice este
caracteristic echipamentelor moderne noi; nu sunt pierderi de fluid în instalaţiile
interioare;

n) Conductele de distribuţie din spaţiile neîncălzite (ex. subsolul tehnic) sunt

izolate termic cu material caracterizat de conductivitate termică iz 0,05
W/m K, având o grosime de minimum 0,75 ori diametrul exterior al
conductei;
o) Instalaţia de apă caldă de consum este caracterizată de dotările şi
parametrii de
funcţionare conform proiectului, iar consumul specific de căldură pentru
prepararea apei calde de consum este de 1068 . NP / Aînc [kWh/m²an], unde
NP reprezintă numărul mediu normalizat de persoane aferent clădirii
certificate, iar Aînc reprezintă aria utilă a spaţiului încălzit / condiţionat;
p) În cazul în care se impune climatizarea spaţiilor ocupate, randamentul
instalaţiei de climatizare este aferent instalaţiei, mai corect reglată din punct de
vedere aeraulic şi care funcţionează conform procesului cu consum minim de
energie;
q) În cazul climatizării spaţiilor ocupate, consumul de energie este determinat în
varianta utilizării răcirii în orele de noapte pe baza ventilării naturale / mecanice
(după caz);
r) Nu se acordă penalizări conform cap. II.4.5 din normativul de faţă, p0 = 1,00.
Rezistenta specifica globala corectata a cladirii de referinta este:

21 Performantele termo-energetice ale cladirii de referinta

Unde:

V-reprezinta volumul cladirii in

[m 3 ] A-aria cladirii in [m²]

i , reprezinta factor de corectie pentru temperaturile exterioare

n
i e
n - viteza de ventilare naturală a clădirii, respectiv numărul de schimburi de aer pe ora
[h-1]
n s-a determinat pe baza anexei 1 din normativul C107/1 ,având în vedere
următoarele caracteristici :

- clădire adăpostită (în centrul oraşului);

- clădire cu mai multe apartamente, cu dublă orientare;
- clasa de permeabilitate - ridicată ( tâmplărie fără măsuri de
etanşare). n = 0,6 h-1
22 Consumul specific anual de caldura

Din tema lucrării avem:

- consumul anual specific de căldură pentru încălzirea spaţiilor clădirii de referinta la
nivelul sursei de căldură:
qR
inc , an , sursa =105kWh/ m2an => clasa energetică - B
- consumul anual specific de căldură pentru prepararea apei calde de consum:
R
2q an => clasa
ac,an = 60 kWh/energetică -
m
D
- consumul anual specific de căldură pentru iluminat : 15 kWh/ m²an.
2
R
q il,an = 5,8 kWh/ an => clasa
m energetică -
A
=> consumul anual specific de energie total pentru clădirea existentă:

2
qT = qinc,an + qac,an +i q l,an =105 +60 + 5,8 = 170,8 kWh/ m an

qT R = 170,8 kWh/m² an clasa energetica B

23 Emisia de CO 2

Factorul de emisie de CO2 se determină conform MC.001/2– 2006, cap. II, pag.
202 şi
C.107/1, pag. 24, cap. 7.9.:
- la utilizarea combustibililor convenţionali – gaze naturale: factorul de emisie CO2
= 0,205 kg/kWh
 R R
CO2 = (q inc,an + q 2
ac,an) · 0,205 kg/kWh = (105 + 60) · 0,205=33,82 kg/
m an
- la utilizarea combustibililor electricităţii: factorul de emisie CO2 = 0,09 kg/kWh
2 2
R
CO2 = q · 0,09 kg/kWh = 5,8 an · 0,09 = 0,52 kg/ m an
il,an
kWh/ m
2
=> Total emisie CO2 = 33,82 + 0,52 =34,34 kg/ m an
2
CO2 = 34,34 kg/ m an

24 Notarea energetica a cladirii de referinta – MC 001/3 -2006

Nu se acorda penalitati : p o = 1,00

Se calculeaza si se compara :
CAP. V Analiza energetică a Variantei II de reabilitare
termica

Rezultatele analizei sunt urmatoarele:

Varianta Necesar Consum Consum Consum total

Consum Economia anuala Nota Durata
caldura anual anual specific total
Energetica de
cladire incalzire Specific
incalzire incalzire
(kWh/an) (kWh/an) (kWh/m2,an) (kWh/m2,an) (kWh/an)
(kWh/an) (%) [zile]
V0 105524,69 173010 474 590 215350
0 0 48,39 225
(Cl.Reala)
V II 29611,55 34439 86,15 210,88 84300,85
131049,15 60,85 99,69 117

115
 CAP. VI Analiza economica a Variantei II

Aceasta analiza presupune evaluarea urmatorilor indicatori:

-valoarea neta actualizata a investitiei ΔVNA

- costul de investitie a variantei II C(m)

-duratei de recuperare a investitiei pentru varianta II NR

- costul specific al energiei termice economisite e

-economiile energetice datorate adoptarii variantei de reabilitare

-reducerea procentuala a facturii la utilitatile de
energie termica

24. MODIFICAREA VALORII NETE ACTUALIZATE (ΔVNA)

Relaţia de bază este proiecţia la momentul „zero” a tuturor costurilor şi are forma:

3 N
N
VNA = C0 + Σ CEk · Σ [(1+fk) / (1+i)]t + CM · Σ [1/ (1+i)]t
k=1 t=1
în care:
t=1

VNA – valoarea netă actalizată

C0 – costul investiţiei totale la momentul „zero” al clădirii existente [RON]
CE - costul anual al energiei consumate la nivelul anului de referinţă [RON / an]
CM - costul anual al operaţiunilor de mentenanţă la nivelul anului de referinţă
[RON / an]
f – rata anuală de creştere a costului căldurii (a felului de energie) [%]
i – rata anuală de depreciere a monedei utilizate [%]
k – indice a felului de energie utilizată (gaz, energie termică, energie
electrică) N – durata fizică de viaţă considerată a sistemului analizat
t – variabila timpului t = 1, N [an]
116
Se fac următoarele IPOTEZE:
6. performanţa energetică a sistemului se menţine la aceeaşi valoare pe întreaga
durată de viaţă N, fiind valabilă cu condiţia asigurării verificărilor periodice
ale performanţei energetice şi implicit remedierile necesare, dacă este cazul
7. rata de creştere anuală a costului căldurii = ct pe durata N
8. rata de depreciere anuală a monedei = ct
9. CM este puţin imoprtantă – poate fi neglijată
10. vom lua în considerare numai energia termică, deci renunţăm la
indicele k. Se obţine o relaţie simplificată de forma:
VNA = C0 + CE · X

unde: X = Σ [(1+f) / (1+i)]t

t=1

Se analizează în paralel două valori VNA specifice unei rezolvări clasice (VNA
clasic) şi unei rezolvări energetice (VNA energ). Ambele soluţii vor avea dotări cu
durata de viaţa fizică N egale. Difernţa dintre ele este ΔVNA.

ΔVNA = VNA clasic – VNA energ

VNA clasic = C0 + CE
clasic · X VNAenerg = C0
+ C(m) + CE energ · X

în care:
C0 – costul investiţiei totale la momentul „zero”
C(m) - costul investiţiei suplimentare datorită modernizării energiei la nivel
de an „zero” CE clasic – cost anual de exploatare clasic la nivel de an de
referinţă [RON / an]
CE energ – cost anual de exploatare energetic la nivel de an de referinţă [RON /
an]
ΔVNA = C0 + ( CE clasic · X ) - C0 - C(m) - ( CE energ · X )

ΔVNA = ( CE clasic - CE energ ) · X - C(m) / (- 1)

Se va obţine:

- ΔVNA = C(m) - ( ΔCE · X )

117
în care:
ΔCE – reducerea costurilor de exploatare anuale la nivelul anului de referinţă
[RON /
an]

118
Din termenul stâng al relaţiei (4) scrisă sub forma ΔVNA < 0 citim condiţia de
eficienţă a investiţiei în soluţia modernizată energetic.

Termenul din dreapta al relaţiei (4) va fi: C(m) - (

ΔCE · X ) < 0

Se va împărţii relaţia
cu ΔCE: ( C(m)
/ ΔCE ) - X <
0

( C(m) / ΔCE ) < X

Ca acest raport ( C(m) / ΔCE ) să scadă, trebuie ca numitorul să crească, adică

să crească reducerea costurilor de exploatare anuale. Dacă notăm raportul cu A,
atunci X > A, adică anii de referinţă consideraţi să fie suficient de mulţi, ca din
economia anuală de energie să putem recupera, într-un timp rezonabil costurile
cu investiţia de modernizare energetică, pentru asigurarea eficienţei.

Conform datelor calculate la modulul de instalatii avem:

Qa 84300, 85 kWh
n
T
34439 kWh
Qa
n
IN
C

C(m) =122254 lei - conform Deviz General intocmit in conformitate cu prevederile HG

nr.28/2008
ΔE= T a =84300,85-34439=49861,85 kWh
Q an n
-Q
IN
C

ΔC E =ΔE·c=49861,85·0,203=10121,95 lei/an
1Gcal=1163 kWh
c=136,21 lei/Gcal= 236,21/1163= 0,203 lei/kWh
ΔVNA = C(m) - ( ΔCE · X ) 119

N
 X = Σ [(1+f) /
(1+i)]t
t=
1

unde:
f=0,1
5
i=0,0
6
N=16 ani
Rezulta
X= 33,74 ani
ΔVNA = C(m) - ( ΔCE · X )=122254-10121,95·33,74=122254-341514,59= -219260,59 lei

122254
12, 07
A Cm 10121, 95
CE

X=33,74

A<X rezulta ca anii de referinta consideraţi N= 16 ani sunt suficient de mulţi, ca din
economia anuală de energie să putem recupera, într-un timp rezonabil costurile cu
investiţia de modernizare energetică, pentru asigurarea eficienţei.

120
 25. DURATA DE RECUPERARE A INVESTIŢIEI SUPLIMENTARE (NR)

Se va înlocui durata de viaţă fizică N cu NR, ca valoare necunoscută, în relaţia

scrisă sub forma explicită şi punem condiţia de recuperare a investiţiei ΔVNA = 0.

C(m) - ΔCE · Σ [(1+f) / (1+i)]t = 0

t=1

Însă ΔCE = c · ΔE , în care:

c – costul actual al unităţii de energeie exprimat în [RON / Gcal] = [RON /

1163 Kwh]
ΔE – economia anuală de energeie estimată obţinută prin implementarea
măsurii de modernizare energetică [Kwh / an]

Vom avea: C(m) = c · ΔE · NR

din care: NR = C(m) / (c · ΔE)

122254
NR = C(m) / (c · 10121, 95 =12,07 ani
ΔE) =

26. COSTUL UNITĂŢII DE ENERGIE ECONOMISITĂ [RON/kwh]

prin proiectul de modernizare energetică a unei clădiri existente (sau costul

unei Kwh economisit), relaţia (7) se va transcrie astfel:

C(m) – e · ΔE · N = 0

C(m) = e · ΔE · N

e = C(m) / (N · ΔE) [RON / Kwh]

Cm 122254 121
0,153 lei/kWh
e
49861, 85 16
E N
 In analiza economica a variantelor de reabilitare s-a avut in vedere un cost
specific al agentului de incalzire de 0,203 lei/kWh. Aceasta valoare reprezinta
pretul nesubventionat indicat de furnizorul de agent termic pentru incalzire in
Oradea. Rezultatele analizei economice:

Varianta Economia Cost Durata Durata Cost

anuala Aprox. de viata Recuperar specific al
investitie e investitie economiei
energeti
ce

(kWh/an ) ( lei ) ( ani ) ( ani ) (

lei/kWh/an)

VI 126892,13 122254 16 12,07 0,15

I 3

CAP. VII Concluzii

Analizele energetice si economice pentru varianta II prezentate in tabelele de mai

sus pun in evidenta urmatoarele :

1.Varianta de reabilitare II- implica un cost de cca. 122254 lei si se recupereaza in

cca. 12,07 ani, costul specific al economiei energetice fiind de 0.153 lei/kWh. Aceasta
solutie nu implica un cost relativ mare al investitiei si aduce o economie
semnificativa de energie si imbunatateste confortul termic interior. In acelasi
timp, solutia aduce imbunatatiri performantei energetice a anvelopei cladirii prin
limitarea efectelor puntilor termice. Aceasta solutie se va aplica conform detaliilor si
indicatiilor date in proiectul de executie intocmit de un specialist in domeniul
constructiilor civile care va analiza starea cladirii din punct de vedere al rezistentei.

2.Se constata o scadere a consumului specific de incalzire la o valoare de 96,55

kWh/mp an ,fiind respectata prevederea art.5 din OUG nr.18/2009, si anume ca
acest consum specific pentru incalzire sa scada sub 100 kWh/mp an.In aceste
conditii se poate realiza finantarea lucrarilor de interventie din fonduri publice
conform prevederilor art.13 din OUG nr.18/2009.
3.Deoarece recuperarea investitiei se realizeaza in 12,07 ani, rezulta ca investitia
este rentabila. Trebuie avut in vedere faptul ca pretul specific al energiei termice
va creste in urmatorii ani, astfel incat durata de recuperare a investiei se va reduce
core
Programul de calcul utilizat: , versiunea: spu
Date privind identificarea auditorului energetic pentru clădiri: nzat
Specialitatea Numele şi prenumele Seria şi Nr. şi data înregistrării or.
Semnătura (c, i, ci) Nr. certificat certificatului în
registrul şi ştampila de atestare auditorului auditorului

4. Coeficientul de suportabilitate din partea asociatiei de proprietari este satisfacut

deoarece aceasta va achita doar 20% din valoarea C+M care este de 100233 lei,
adica 20046,60 lei , respectiv 1670,55 lei /apartament.

5.Pentru Consiliul Local al Municipiului Oradea si pentru Ministerul Dezvoltarii

Regionale si Turismului investitia se justifica deoarece prin eliminarea subventiei
in timp pe Gcal se vor realiza economii importante de la bugetul de stat si de la
bugetul local.

6.Hotararea de realizare a investitiei revine Consiliului Local al Municipiului

Oradea si Asociatiei de proprietari.Existenta unui HCL cu privire la aprobarea
indicatorilor tehnico-economici ai investitiei si semnarea de catre asociatie a
Contractului de Mandat si a Actului Aditional la Contractul de Mandat sunt obligatorii
pentru demararea investitiei.

7. Din comparatia celor 2 variante analizate rezulta ca varianta I este cea mai
buna deoarece :

- ΔVNA are valoarea negativa mai mare decat ΔVNA aferenta

variantei II
- Durata de recuperare a investitiei este mai mica decat cea aferenta
variantei II
CAP. VIII Certificatul de Performanta Energetica
 Recomandări pentru reducerea costurilor prin îmbunătăţirea performanţei
energetice a clădirii:

Soluţii recomandate pentru anvelopa clădirii,

1.izolarea termica a peretilor exteriori ( fatada ) cu polistiren expandat ;

2.termoizolarea terasei ;
3.izolarea soclului cu polistiren extrudat ;
4.inlocuirea tamplariei exterioare cu tamplarie performanta energetic.

Soluţii recomandate pentru instalaţiile aferente clădirii, după

caz. Se vor prezenta la modulul de instalatii.
 INFORMAŢII PRIVIND CLĂDIREA
CERTIFICATĂ
Anexa la Certificatul de performanţă energetică nr.

8. Date privind construcţia:

Categoria clădirii: de locuit, individuală de locuit cu mai multe apartamente

cămine, internate spitale, policlinici
hoteluri şi clădiri pentru sport
clădiri social- clădiri pentru servicii de comerţ
alte tipuri de clădiri consumatoare de energie

Nr. niveluri: Subsol, Demisol,

Parter + 2E etaje

Nr. de apartamente şi suprafeţe utile:

Aria unui
Tip. ap. apartame Nr. ap. Sut [m²]
0 1 2 3
1 cam. 31,03 12 372,45
2 cam. - - -
3 cam. - - -
4 cam. - - -
TOTA 12 372,45

Volumul total al clădirii:1097,98 m³

Caracteristici geometrice şi termotehnice ale anvelopei:

Tip element Rezistenţa

de termică Aria [m²]
0 1 2
PE 0,495
FE 0,325 383,25
U 0,325 21,6
E 0,440 3,96
TE 4 04 133 25
Total arie exterioară [m²] 675,22

Indice de compactitate al clădirii, SE / V: 0,61 m-1

9. Date privind instalaţia de încălzire interioară:

Sursa de energie pentru încălzirea spaţiilor:

Sursă proprie, cu combustibil:
Centrală termică de cartier
Termoficare – punct termic
central Termoficare – punct
termic local
Altă sursă sau sursă mixtă:

Tipul sistemului de
încălzire: Încălzire
locală cu sobe,
Încălzire centrală cu corpuri statice,
Încălzire centrală cu aer cald,
Încălzire centrală cu planşee încălzitoare,
Alt sistem de
încălzire:
 Date privind instalaţia de încălzire locală cu sobe:nu este cazul

 Numărul sobelor:
 Tipul sobelor, mărimea şi tipul cahlelor – tabel.

Date privind instalaţia de încălzire interioară cu corpuri statice:

s-au luat datele din manualul de instalatii,partea I,pag. 279 , tabel nr.6.1.2

Tip corp Număr corpuri statice Suprafaţă echivalentă termic

static în în în în
spaţiul spaţiul Total spaţiul spaţiul Total
624/4 24 3 27 56,68 13,54 70,22

 Tip distribuţie a agentului termic de încălzire:

inferioară,
superioară,
mixtă

 Necesarul de căldură de calcul: : W

 Racord la sursa centralizată cu căldură: racord unic,

multiplu: puncte,
- diametru nominal: mm,
- disponibil de presiune (nominal): mmCA

 Contor de căldură: - tip contor ,

- anul instalării ,
- existenţa vizei metrologice ;

 Elemente de reglaj termic şi hidraulic:

- la nivel de racord ,
- la nivelul coloanelor ,
- la nivelul corpurilor statice ;

 Lungimea totală a reţelei de distribuţie amplasată în spaţii neîncălzite m;

 Debitul nominal de agent termic de încălzire l/h;

 Curba medie normală de reglaj pentru debitul nominal de agent termic:

Temp. 82 86 90 94 97 100 104 108 112 116 120 125 130
tur agent

Temp ext +10 +8 +6 +4 +2 0 -2 -4 -6 -8 -10 -12 -15

Temp. tur 41 42 44 46 48 50 52 54 56 58 61 65 70
agent

Qînc mediu

Date privind instalaţia de încălzire interioară cu planşeu încălzitor:nu este cazul

 Aria planşeului încălzitor: m²
 Lungimea şi diametrul nominal al serpentinelor încălzitoare;

Diametru serpentină. [mm]

Lungime [m]

 Tipul elementelor de reglaj termic din dotarea instalaţiei:

10.Date privind instalaţia de apă caldă de consum:

Sursa de energie pentru prepararea apei calde de consum:

Sursă proprie, cu:
Centrală termică de cartier
Termoficare – punct termic central
Termoficare – punct termic local
Altă sursă sau sursă mixtă:

ipul sistemului de preparare a apei calde de consum:

Din sursă centralizată,
Centrală termică proprie,
Boiler cu acumulare,
Preparare locală cu aparate de tip instant a.c.m.,
Preparare locală pe plită,
Alt sistem de preparare a.c.m.:

Puncte de consum a.c.m.: 48

Numărul de obiecte sanitare - pe tipuri: 24 dusuri 24 lavoare

Racord la sursa centralizată cu căldură: racord unic,

multiplu: puncte,
 - diametru nominal: 40mm,
- necesar de presiune (nominal): mmCA

Conducta de recirculare a a.c.m.: funcţională,

nu funcţionează
nu există

Contor de căldură general: - tip contor ,

- anul instalării ,
- existenţa vizei metrologice ;

Debitmetre la nivelul punctelor de consum: nu

există parţial
peste tot

11.Informaţii privind instalaţia de climatizare:

12.Informaţii privind instalaţia de ventilare mecanică:

13.Informaţii privind instalaţia de iluminat:

Întocmit,

Auditor energetic pentru clădiri,

Ştampila şi semnătura

Bibliografie
1.Metodologia de calcul MC 001/2006 –Partea I ,, Anvelopa cladirii,,
2.Metodologia de calcul MC 001/2006 –Partea II ,, Performanta energetica a instalatiilor din cladiri,,
3.Metodologia de calcul MC 001/2006 –Partea III ,,Auditul si certificatul de performanta al cladirii,,
4.Metodologia de calcul MC 001/2009 –Partea IV, privind ,, Breviar de calcul al performantelor
energetice a cladirilor si apartamentelor,,
5. C 107/7-2002 – Normativ pentru proiectarea la stabilitatea termica a elementelor de
inchidere ale cladirilor,,
6. C 107/1-2005 - Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la clădirile de
locuit.
7. C 107/3-2005 - Normativ privind calculul performantelor termotehnice ale elementelor de
constructiectie ale cladirilor .
8 . C 107/4-2008 - Normativ privind calculul performantelor termotehnice ale cladirilor de locuit
clădirile de locuit.
9. C 107/5-2008 - Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu
solul
10.NP 060 -02 -Normativ privind stabilirea performantelor termo-hogroenergetice ale anvelopei
cladirilor de locuit existente in vederea reabilitarii lor termice.
11.Manualul de instalatii de incalzire
12.GT 039/02 -Ghid de evaluare a gradului de conforthigrotermic din unitatile functionale
ale cladirilor existente
13.SR EN ISO 13790 -Performanta tehnica a cladirilor. Calculul necesarului de energie pentru
incalzire.
14.SR 4839/1997 -Instalatii de incalzire. Numarul anual de grade- zile
15.STAS 11984/83—Suprafata echivalenta termic a corpurilor de incalzire
16.STAS 1907/2 -1997 -Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul.
17. STAS 1907/1 -1997 -Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul.Prescriptii de calcul.
18. SC 007-02 –Solutii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetica a anvelopei cladirilor
de locuit existente
19.Legea 325/27.05.2002 pentru aprobarea O.G. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termică a
fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice.

20. O.G.nr. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea
economisirii energiei termice.
21.O.G. nr. 18/04.03.2009 - Ordonanta de urgenta privind cresterea performantei energetice a
blocurilor de locuinte publicata in MO nr. 155/2009.
22. Norma Metodologica din 17.03.2009 - Norma metodologica de aplicare a O.G. 18/04.03.2009
23. Legea nr. 10/1995 actualizata privind calitatea în construcţii.
24. NP 008-97 - Normativ privind igiena compoziţiei aerului în spaţii cu diverse destinaţii, în
funcţie de activităţile desfăşurate în regim de iarnă-vară.
25. GT 032-2001 - Ghid privind proceduri de efectuare a măsurărilor necesare expertizării
termoenergetice a construcţiilor şi instalaţiilor aferente.
26. SC 007-2002 - Soluţii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetică a anvelopei
clădirilor de locuit existente.
27. STAS 4908/85 - Arii si volume conventionale
28. NP 061-02 - Normativ pentru proiectarea si exeutarea sistemelor de iluminat artificial din cladiri
29. EN 832-2998 -Performanta termica a cladirilor. Calculul necesarului de energie pentru
incalzire. Cladiri de locuit.