La începutul secolul XXI s-a marcat o ridicare a dezvoltării lucrărilor de

construcţii pe piaţa naţională, adoptînd mai noi semnificaţii a biznesului centralizat.

Tendinţele pozitive în dezvoltare a adus la aceia ca astăzi societatea noastră poate să
vorbească despre viitor şi să planifice. Toate planurile se adoptă real atunci cînd,
pentru se specifică un fundament rezistent în construcţie. Toate planurile sunt
iritabile logic, care la rîndul lor în 2009 s-a constatat:
-Reparaţii curente şi construcţii este vederea principală de activitate
a 865 companii în Republica Moldova.
-În 2009 lucrările de construcţie au constatat 6,745 mlrd de lei, care depăşeşte
coeficientul constructiv din 2007- 25%, din care 75% s-a executat în mun. Chişinău.
Toate lucrările de construcţie au fost executate de firmele particulare (725) –
5,879 mlrd. lei, iar 25% şi mai mult în 2007.
În 2009 licenţa în lucrările de construcţie au primit peste 765 companii de
firme şi Societăţi cu Răspundere Limitată.
În comparaţie 2007-535 companii, iar 2009-230 companii.
În anul 2007-2009 în sfera industriei uşoare au fost angajaţi 5000 de
muncitori, în construcţie 2300 muncitori, în sfera servicii imobiliare şi arendă
2700persoane.
Calculul şi volumul de investiţii proprietarilor în construcţie atinge 112
mln.lei – 2002, iar 930,5 mln.lei în 2007 şi merge în continuu să crească. După 2009
volumul investiţiilor introduse în construcţii a constituit 8 mlrd.lei.
Actualmente s-a ridicat cererea la spaţiul locativ, aproximativ 10142 de
apartamente au fost date în exploatare în 2007, ceea ce constituie de 1,7 ori mai mult
decît în 2008, necătînd la aceea că creşte anual costul spaţiului locativ, însă oferta
este permanentă.
Din 2010 costul la locuinţe a crescut de 5 ori, în mun. Chişinău în decurs de
un întreg an, 20011 preţul la 1m2 a crescut de la 450 -750€.
În prezent oferta spaţiului locativ sunt la apartamentele cu o cameră, două
camere, care au decurs la micşorarea suprafeţelor mari ale apartamentelor de
construcţii.
De exemplu: cantitatea apartamentelor cu două camere a crescut cu 16%, iar
cu o cameră peste 28%, în mijlociu suprafaţa locuibilă a apartamentelor nu mai puţin
de 80-96 m2, se poate de spus că locuinţele sunt mult mai accesibile aşa cum ele sunt
orientate la cumpărătorul cu salariul mediu.
Sectorul de construcţii are o importanţă vitală pentru societate, realizarea
unei construcţii corespunzătoar care sa îndeplinească necesitatile unei populatii
tot mai numeroase find o reală provocare în perioada urmatoare. Pretutindeni
mediul construit constituie mai bine de jumatate din capitalul acumulat transmis
din generaţie în generaţie, iar activitatea de construcţii reprezintă o parte
importantă a Produsului Naţional Brut(de ex. 14-16% pentru ţările din cadrul
Uniunii Europene). In acelaşi timp sectorul de construcţii este implicat în
impactul asupra mediului natural şi asupra condiţiilor de viaţă ale populaţiei,
prin:
-creşterea mediului artificial în care oamenii îşi petrec 70-80 din timp;

Coala

Mod Coala
PD- -2501-2011-PA-ME
№ docum. Semn. Data
 -cuparea unor mari suprafeţe de teren, sustrase altor destinaţii(de ex.
agriculturii)
-consumul de energie pentru extracţia, fabricarea, transportul şi punerea în
opera a materialelor de construcţii, exploatarea şi mentinerea construcţiilor în
condiţii de confort;
-consumul unor materii prime importante (lemn, agregate ,combustibil);
-poluarea atmosferii prin emisii de bioxid de carbon , oxizi de sulf, şi de
azot etc.;
Dupa cum estimeaza H.Levin(1997),contribuţia construcţiilor la impactul
total asupra mediului are o pondere variind intre 12-48% pentru urmatoarele
categorii majore de impact de mediu: folosirea materialelor prime (30%),
energie(42%), apa(24%), teren (12%); emisii atmosferice (40%), ape
uzuate(20%), deşeuri solide(25%).
La nivelul UE se apreciează că în construcţii se consumă circa 46% din
totalul de energie produsă şi se genereaza în jur de 40% din totalul deşeurilor.
Diverse aspecte au fost evidentiate în ultimii ani prin activitate de cercetare
ştiinţifică: emanaţiile de gaz radioactivale unor materiale de construcţii, de apă şi
de teren; influenţa cîmpurilor electromagnetice şi a microundelor asupra
ocupanţilor clădirii; nocivitate vitrajelor care impiedică pătrunderea unei parţi
din spectrul radiaţiei solare; dezvoltarea unor organisme cu efect alergen;
prezentarea unor materiale care conţin substanţe nocive(azbest). In acest context ,
preocupările privind problemele de mediu şi dezvoltare durabilă au căpătat o
pondere crescîndă referitor la secrorul de construcţii, multe organizaţii
internaţionale şi regionale intensificindu-şi eforturile în aceasta direcţie.
Primul obstacol cu care se confruntă o abordare globală a problemei este
însăşi definirea termenului de dezvoltare durabile în construcţii. Astfel se remarcă
abordări variate ale conceptului în diferite ţări,evidenţiindu-se diferenţe marcante
între economiile de piaţă dezvoltate, economiile de tranziţie şi economiile de
dezvoltare. Economiile mature au disponibilitatea de a acorda o atenţie mai mare
crearii unor construcţii durabile prin modernizare, dezvoltare ,inventare şi folosire
de noi tehnologii, în timp ce economiile în curs de dezvoltare să se concentrează
mai mult asupra echităţii sociale şi durabilităţii economice. Este, deasemenea ,
evident faptul că priorităţile fiecărei ţări variază nu doar în funcţie de situaţia
economică , ci şi de nivelul urbanizării, contextul istoric şi cultural, condiţiile
climaterice şi politicile naţionale.
Pentru întelegerea conceptului de dezvoltare durabilă în construcţii se poate
considera ca punct de plecare prin definiţia formulată de Charles Khilbert cu
ocazia primei Conferinei Internaţionale privind Dezvoltarea Durabilă a
Consrucţiilor şi anume :,,Crearea şi managementul responsabilal unui mediu
construit sănătos, bazat pe utilizarea eficientă a resurselor şi pe principii
ecologice’’

Coala

Mod Coala
PD- -2501-2011-PA-ME
№ docum. Semn. Data