PROF.DR.ING.

DONTU OCTAVIAN
CURS TSIF
SPECIALIZAREA MECATRONICA
2. TEHNOLOGII DE PRELUCRARE A SUPRAFE ELOR PLANE

2.1. Considera ii generale

În structura sistemelor mecatronice sunt multe piese care au una sau mai
multe suprafe e plane, cum ar fi, de exemplu, carcasele, batiurile, coloanele,
mesele ma inilor – uneltelor .a. Unele dintre aceste suprafe e ale pieselor care
trebuie prelucrate îndeplinesc func ii de baz , fiind prev zute cu alezaje, altele
cu rol de ghidare, de reazem sau de fixare.
Condi iile tehnice care se impun la execu ia acestor suprafe e plane se
refer la: planitatea suprafe elor, paralelismul sau perpendicularitatea axelor fa
de suprafa a plan principal a piesei, rectilinitatea suprafe elor, pozi ii
reciproce, .a.
Suprafe ele plane pot fi prelucrate prin a chiere, utilizând diferite procedee:
rabotare, mortezare, frezare, bro are, strunjire plan , rectificare. Dintre
procedeele de finisare a suprafe elor plane se men ioneaz : frezarea fin ,
rectificarea, lepuirea sau r zuirea.
Alegerea procedeului de prelucrare optim se face în func ie de forma i
dimensiunile piesei, de natura i starea materialului, de precizia de prelucrare
impus , de volumul de fabrica ie cerut, de utilajele de prelucrare pe care le avem
la dispozi ie i de mijloacele financiare de care dispunem.

2.2. Rabotarea suprafe elor plane

Rabotarea este o prelucrare prin a chiere care se realizeaz prin combinarea

mi rii principale, totdeauna rectilinie alternativ executat de piesa –
semifabricat cu mi carea secundar de avans intermitent executat de c tre
scula ma inii de rabotat longitudinal, fig. 2.1, sau în cazul ma inilor de rabotat

28
transversal (shepinguri) scula execut
mi carea principal rectilinie
alternativ , iar piesa mi carea de
avans intermitent, fig. 2.2, dup
fiecare curs dubl a cu itului de
rabotat.

Prin rabotare se pot prelucra

suprafe e plane i profilate,
Fig. 2.1
orizontale, verticale i înclinate, iar
cu dispozitive speciale pot fi generate
i alte suprafe e [1,3]. Ma inile de
rabotat i shepingurile se utilizeaz
la produc ia de tip piese unicat sau
serie mic , datorit productivit ii
sc zute, gradului mare de
universabilitate al ma inilor,
preciziei satisf toare de prelucrare
i costului prelucr rii mai mic în
Fig. 2.2
compara ie cu prelucrarea pe ma ini
de frezat.
Precizia de prelucrare ob inut la rabotare în cazul a ez rii i fix rii corecte
a pieselor este de:
- pe ma ini de rabotat longitudinal, rectilinitatea în limite de 0,02 mm pe
lungimea de 1000 mm, cu abatere total de la rectilinitate de 0,05 mm pe
întreaga lungime a piesei;
- pe shepinguri, rectilinitatea în limite de 0,02 mm pe 300 mm lungime.
Pe ma inile de rabotat longitudinal se pot executa urm toarele categorii de
prelucr ri de suprafe e plane: rabotarea suprafe elor plane orizontale, verticale,
înclinate sau în trepte.
29
 Suprafe ele orizontale se prelucreaz , de obicei, cu cu ite fixate pe
suporturile centrale de pe traversa ma inii, iar suprafe ele verticale se raboteaz
cu cu ite fixate pe suporturile laterale sau pe suporturile centrale. Suprafe ele cu
înclina ie mic i l ime mare, fig. 2.3, a, folosind rigla 1 a c rei înclinare poate
fi variat dup necesitate. Scula portcu it se cupleaz prin intermediul rolei 2,
astfel încât atunci când se imprim saniei suportului avansul intermitent
orizontal, cu itul se deplaseaz pe vertical , corespunz tor înclin rii riglei.
În figura 2.3 i figura 2.4 sunt
prezentate câteva tipuri de suprafe e
care pot fi ob inute prin rabotare.
Astfel în figura 2.3 se prezint
execu ie cremalierelor din ate, cu itul de
rabotat materializând forma golului
dintre doi din i ai cremalierei.

Fig. 2.3 În figura 2.4, a, se prezint

execu ia suprafe elor înclinate cu
ajutorul unui dispozitiv cu rigl
înclinat , iar în figura 2.4, b,
rabotarea simultan cu trei cu ite 1,
2, 3 procedeu utilizat la rabotarea
ghidajelor ma inilor-
Fig. 2.4
unelte. Reglarea pozi iei cu itelor
se face cu ajutorul unui ablon care are profilul identic cu sec iunea transversal
a ghidajului sau batiului de prelucrat.
Pentru a m ri productivitatea pe ma inile de rabotat se utilizeaz :
- prelucrarea simultan cu mai multe cu ite;
- folosirea unor dispozitive de prindere rapid a semifabricatelor, ac ionate
pneumatic sau hidraulic;

30
 - prelucrarea simultan a mai multor semifabricate fixate în „pachet” pe
masa ma inii.

2.3. Prelucrarea prin mortezare

Mortezarea este procedeul de prelucrare realizat prin combinarea mi rii

principale totdeauna rectilinie alternativ executat de scul pe direc ie vertical ,
cu mi carea de avans intermitent executat de piesa – semifabricat .
În figura 2.5 sunt prezentate mai multe opera ii tipice de mortezare, astfel:

Fig. 2.5

a – canal de pan interior;

b – canal înclinat pentru pan ;
c i d – caneluri interioare;
f i g – suprafe e prismatice;
g – suprafa profilat ;
i – cremalier .

31
 2.4. Frezarea suprafe elor plane
Frezarea este procedeul de prelucrare prin a chiere realizat prin combinarea
mi rii principale, totdeauna, de rota ie executat de c tre scula frez , cu
mi ri de avans rectiliniu, circular sau combinate executate de pies i/sau
frez .
Frezarea suprafe elor plane este larg utilizat la fabrica ia de serie sau de
tip mas , înlocuind rabotarea.
Frezele fac parte din categoria sculelor a chietoare cu mai mul i din i,
dispu i pe un corp cilindric sau conic, fic i (monobloc) sau din i demontabili.
La frezarea suprafe elor plane, op iunea pentru o anumit metod de
frezare, ma in de frezat i scule a chietoare utilizate (freze) este în func ie de
configura ia, dimensiunile i pozi ia reciproc a suprafe elor de prelucrat i a
celor de a ezare – bazare.
Pentru suprafe ele plane orizontale se pot folosi frezele cilindrice, respectiv
frezele frontale, fig. 2.6, a sau cilindro-frontale, fig. 2.6, b.
Frezarea cu freze frontale este mai productiv decât frezarea cu freze
cilindrice sau elicoidale, deoarece la a chiere particip simultan un num r
mai mare de din i ai
sculei i for ele de
chiere se echilibreaz ,
astfel c freza a chiaz
vibra ii.
Diametrul frezelor
frontale poate fi de
60 ÷ 500 mm, astfel c
suprafe ele mari pot fi
Fig. 2.6
prelucrate dintr-o singur
trecere.

32
 Dac suprafa a plan de
prelucrat este orizontal , sau dou
suprafe e paralele sau suprafa a
de a ezare a piesei, frezarea se
poate executa pe o ma in de
frezat vertical sau pe o ma in de
frezat orizontal utilizând freze
cilindrice elicoidale, fig. 2.7, b
(vezi laborator [6]). În aceste
situa ii, diametrul frezei frontale,
respectiv l imea frezei cilindrice
trebuie s fie mai mare decât
Fig. 2.7
imea suprafe ei orizontale
frontale de prelucrat.
Frezarea suprafe elor plane verticale (perpendiculare pe suprafa a de
ezare a piesei) se execut cu freze frontale pe ma ini de frezat orizontal, fig.
2.7, a, cu freza cilindro-frontal (deget), fig. 2.7, b, sau cu dou freze frontale,
fig. 2.7, c, pe ma ini universale de frezat.

2.5. Strunjirea suprafe elor plane

Suprafe ele plane frontale ale pieselor de revolu ie se pot prelucra prin
strunjire pe strunguri universale, fig. 2.8, strunguri revolver sau strunguri

Fig. 2.8

33
automate. La piesele de mari dimensiuni (sau grele) unele suprafe e plane pot fi
prelucrate pe strungul carusel.Strunjirea suprafe elor plane se execut utilizând
acela i sistem de a ezare i fixare a piesei folosit i la prelucrarea suprafe elor
cilindrice exterioare sau interioare pentru a asigura condi ia de pozi ie reciproc ,
respectiv perpendicularitatea suprafe elor.

2.6. Bro area suprafe elor plane

Bro area, cu toate c nu este procedeu tipic de prelucrare pentru suprafe e

plane, ci mai mult pentru suprafe e profilate, se utilizeaz datorit preciziei
ridicate i calit ii bune a suprafe ei prelucrate.
Sculele utilizate, bro ele, au
o construc ie complex cu mai
mul i din i, fiecare a chiaz un
strat de metal care constituie o
parte din adaosul de prelucrare,
figura 2.9, ultimii din i utiliza i
fiind pentru finisarea suprafe ei
Fig. 2.9
prelucrate. Bro a 1, execut
mi carea principal de
chiere, nefiind necesar
o mi care de avans.
În figura 2.10 sunt
prezentate unele
posibilit i de prelucrare
prin bro are a unor
suprafe e interioare sau
Fig. 2.10
exterioare.

34
 Precizia de prelucrare prin bro are se încadreaz la calit ile 2 ÷ 5150 ,
iar rugozitatea suprafe elor prelucrate Ra = 0,2 ÷ 1,6 m .

2.7. Tehnologii de finisare a suprafe elor plane

Pentru finisarea suprafe elor plane se pot utiliza urm toarele procedee:
frezarea fin , rectificarea, r zuirea i lepuirea.

2.7.1. Rectificarea suprafe elor plane

Rectificarea este procedeul de finisare prin a chiere rezultat din combinarea

mi rii principale, totdeauna de rota ie, executat de scula abraziv cu mi ri
de avans rectiliniu executate de pies i/sau scul .
În urma procesului de rectificare sunt corectate toate cele patru categorii de
erori posibile de prelucrare (dimensionale, de form geometric , de pozi ie
reciproc a suprafe elor prelucrate i rugozitatea acestora).

Fig. 2.11

Schema de principiu la rectificarea plan este asem toare cu frezarea, cu

deosebirea c scula abraziv , 1, figura 2.11 este o scul cu o infinitate de t uri,
formate de granule abrazive dispuse arbitrar în masa de liant a discului, deci i la

35
periferia sculei abrazive, a chierea f cându-se cu unghiuri de degajare - ,
foarte diferite iar vitezele de a chiere sunt mult mai mari comparativ cu opera ia
de frezare [3, 4].
Rectificarea se aplic acelor suprafe e a c ror precizie de prelucrare i
rugozitate a suprafe elor nu poate fi asigurat prin frezare sau rabotare.
De asemenea se mai rectific suprafe ele pieselor tratate termic sau
semifabricatele turnate pentru îndep rtarea stratului superficial dur de la
suprafa a piesei.
Se utilizeaz urm toarele metode de rectificare plan :
- rectificare cu suprafa a periferic a discului abraziv, fig. 2.12 ;
- rectificare cu suprafa a frontal a piesei de rectificat, fig. 2.13.
Rectificarea cu periferia discului
abraziv se poate executa pe ma ini de
rectificat plan cu masa dreptunghiular ,
figura 2.12 sau cu masa rotativ [6].
Discul abraziv cilindric execut
mi carea principal de rota ie I, avansul de
trundere IV i avansul transversal III pe
imea piesei. Masa pe care este fixat
piesa, de obicei electromagnetic,
efectueaz mi carea rectilinie alternativ
de avans longitudinal II. La ma inile de
Fig. 2.12 rectificat cu masa rotund , în afar de rota ia
I a discului abraziv 2, în timpul rectific rii, se mai execut rota ia continu II a
mesei 1 pe care sunt fixate piesele, avansul radial rectiliniu alternativ III al
discului abraziv i avansul vertical de p trundere IV care se execut periodic
dup fiecare trecere.

36
 Rectificarea cu partea frontal a
a sculei abrazive (Fig. 2.13) se
efectueaz pe ma ini de rectificat cu
masa dreptunghiular sau rotund ,
diametrul sculei nefiind în acest caz
mai mare decât l imea pieselor.
Rectificarea cu partea frontal a
sculei abrazive este mai productiv
decât cea cu partea periferic , deoarece
b în timpul procesului de a chiere se afl

Fig. 2.13
în contact cu suprafa a de rectificat o
suprafa mai mare a sculei, deci
lucreaz simultan un num r mai mare de granule pe suprafa a piesei.
De i rectificarea plan cu partea periferic este mai pu in productiv ,
aceasta asigur în schimb suprafe e plane foarte netede, cu o precizie mai mare
decât la rectificarea cu partea frontal . Opera ia de rectificare cu periferia
discului are i avantajul unei înc lziri mai mici atat a piesei cat si a sculei fa de
rectificarea cu suprafa frontal a discului.
La rectificare, foarte important este s se aleag în mod corespunz tor,
liantul discului abraziv, în func ie de materialul de rectificat, metoda de
rectificare i regimul de lucru adoptat. Astfel pentru rectificarea materialelor
metalice moi se aleg pietre abrazive cu duritate ridicat , iar pentru rectificarea
materialelor metalice dure se aleg pietre abrazive moi.[vezi laborator].
În acela i timp trebuie inut cont i de stadiu prelucr rii, astfel la
rectificarea la degro are trebuie s se utilizeze discuri abrazive dure (liant
ceramic) cu granula ie mare, iar pentru rectificarea de finisare s se foloseasc
pietre abrazive moi (liant organic) cu granula ie mic .
La rectificarea plan se poate ob ine o precizie în parametrii economici
favorabil în treptele 5-6 i o rugozitate a suprafe elor prelucrate Ra = 0,4 − 1,6 m

37
 2.7.2. Frezarea de finisare

Frezarea de finisare se utilizeaz ca procedeu de prelucrare final a

suprafe elor plane i se realizeaz cu freze frontale cu din i demontabili arma i
cu pl cu e din carburi metalice, cu unghiul de degajare - de (− 4,...,−15° ) .
Pentru ob inerea unei bune rugozit i, se recomand regimuri de a chiere care s
se încadreze în valorile de a chiere (t = 0,1...0,2 ) mm, avansul “s” (0,03...0,2 )
mm/dinte, viteza de a chiere „va” (200...300) m/min, la frezarea o elului i la
(300...600 ) m/min la frezarea aliajelor neferoase. Se pot ob ine rugozit i ale
suprafe elor Ra = (0,8 ÷ 0,4 ) m i abateri de la planitate de cel mult
(0,02...0,04) mm/1000 mm lungime.

2.7.3. R zuirea suprafe elor plane

zuirea este o opera ie se netezire efectuat cu o scul numit zuitor,

fiind specific de obicei ghidajelor de la batiurile ma inilor-unelte. Se realizeaz
manual sau mecanic. R zuirea manual este pu in productiv i obositoare,
poate dura de la câteva ore pân la zeci de ore în func ie de lungimea suprafe ei
zuite, îns asigur o precizie ridicat . La r zuirea mecanic , r zuitorul este
ata at la un mecanism care îi imprim mi carea de a chiere.
Pentru a stabili cu precizie locurile care trebuie r zuite, se folosesc pl ci
sau rigle de tu at, pe care se aplic un strat sub ire de vopsea; aceasta se
deplaseaz pe suprafa a plan , astfel c proeminen ele suprafe ei se vor acoperi
cu vopsea i vor fi supuse r zuirii. Opera ia aceasta se repet de câteva ori, pân
când petele de vopsea sunt uniform distribuite pe suprafa a prelucrat .

2.7.4. Lepuirea suprafe elor plane

Lepuirea este o opera ie de finisare mecanic , sau mecano-chimic în

urma c reia se ob ine o îmbun ire substan ial , a calit ii – rugozit ii

38
suprafe elor prelucrate (se ajunge la (0,01 ÷ 0,2) m ), celelalte erori
existente,conservându-se.

Lepuirea se realizeaz prin rodarea suprafe ei de prelucrat cu pulberi

abrazive (electrocorund, carbur de siliciu, oxid de crom, carbur de bor), foarte
fine, aflate în suspensie într-o anumit solu ie. Drept suport pentru scule –
granulele abrazive se utilizeaz , discuri metalice (din cupru, plumb, o el moale,
font cenu ie, materiale plastice) la lepuirea exterioar , plan sau cilindric i
dornuri pentru lepuirea alezajelor.
Întrucât solu ia în care se g sesc granulele abrazive, con ine i anumite
substan e chimic active pentru materialul de prelucrat, ca efect al reac iilor
chimice care au loc, se formeaz la suprafa a materialului de prelucrat pelicule
de oxizi metalici, u or de îndep rtat prin abraziune, suprafa a lepuit rezultat
având un aspect deosebit.
Ma inile de lepuit trebuie s asigure o mi care cât mai complex pentru
granule abrazive (condi ia cinematic care se impune este ca o granul abraziv
nu parcurg de dou ori aceea i traiectorie), în anumite condi ii de vitez ,
(15 ÷ 200 m/min ), presiune (0,1 ÷ 3 daN/cm 2 ) i temperatur (20 ÷ 50° C ) [3].
rimea granulelor abrazive este de 100 ÷ 200 m în prima faz i de 1 ÷ 20 m
pentru lepuirea de finisare.
Sunt disponibile mai multe variante constructive de ma ini de lepuit, pentru
suprafe e plane, pentru suprafe e de revolu ie i ma ini de lepuit speciale.
Lepuirea suprafe elor plane are loc între dou discuri de lepuit, unul
superior – 1 i un disc inferior – 2, prin intermediul c rora în prezen a granulelor
sau a pastei abrazive – 3, are loc lepuirea pieselor – 4, fixate în colivia – 5 care
este antrenat într-o mi care complex prin intermediul excentricului – 6, figura
2.14.
Fixarea discului superior în arborele ma inii – 7 se face printr-un cuplaj
sferic – 8, care permite autocentrarea discului – 1 în raport cu discul inferior – 2.

39
 Pentru a avea loc
lepuirea, este necesar s aib
loc o alunecare relativ între
discurile 1 i 2 i
semifabricat-piese, condi ie
care se realizeaz atunci când:

n1 ≠ n2 ≠ n3
unde n1 este mi carea de
rota ie a discului – 1, n2
mi carea de rota ie a discului Fig. 2.14
– 2, n3 este mi carea de
rota ie a coliviei – 5.
Pentru lepuirea pieselor pe o singur suprafa exist ma ini de lepuit cu un
singur disc de lepuit [4].
În func ie de varianta constructiv a ma inii de lepuit traiectoriile descrise de

Fig. 2.15

piesele montate în colivie sunt foarte diferite, câteva fiind date în figura 2.15.

40
 Prin lepuire se prelucreaz suprafe ele active ale calibrelor, calelor plan –
paralele, instrumentelor de m surare i control, inele i role pentru rulmen i,
elemente de etan are pentru sisteme hidraulice i pneumatice, piese din ferit ,
cuar , germaniu, siliciu .a.
Adaosul de prelucrare la lepuire este de 0,005 ÷ 0,012 mm la lepuirea de
degro are i de 0,002 ÷ 0,008 mm pentru opera iile de finisare.
Lepuirea permite ob inerea unui înalt grad de precizie dimensional
± (0,005 ÷ 0,001) mm i realizarea unei rugozit i deosebite,
Ra = 0,2 ÷ 0,0125 m [3,4], celelate erori ale piesei de prelucrat conservându-se.

41