2. Forme de organizare politica in antichit 2.1. Egiptul - un simbol al despotismului oriental Antichitatea, intre despotism si democratie in antichitate, formele de organizare politica au fost diferite, expresie a particularitatilor de dezvoltare a societatii sia contextului extern. in Orientul antic existau orase-state, regate si imperii, avand drept caracteristic4 despotismul (Doe. 1); puterea monarhului eranelimitatd, iar voinfa sa avea caracter de lege, Monarhia se baza pe sprijinul aristocratiei funciare, militare sau comerciale, pe cel al preotilor si al functionarilor. Un simbol al modului de organizare politicd‘in Orientul antic il constituie Egiptul, unul dintre cele mai vechi regate cunoscute in istorie. in Europa, organizarea in plan politic cuprindea modalitati diverse: orasul-stat (polis) aristocratic si democratic (Grecia), evolutia de la orasul-stat la republica si apoi la imperiu (Roma), regatul si imperiul (Macedonia), regatul (Dacia). Egiptul si trasaturile despotismului oriental Prin organizarea politico-institutionala si prin actiunile sale extemne, Egiptul exprima trisaturile monarhiei orientale, unde totul »8favita' in jurul atotputerniciei regelui (numit si faraon in vremea Regatului Nou). Regele (faraonul) era socotit un zeu pe Pamént, El intruchipa Puterea absolut si perfectiunea, dispunea de viata si averea Supusilor. Ajutat de preofi, militari, functionari si scribi, conducea administratia, justitia, armata, se ocupa de stiinta si teologie, decidea in problema pacii si a razboiului. in numele lui se aduceau jertfe Zeilor. in calitate de administrator al regatului, numea functionarii, Stabilea impozitele, decidea construirea drumurilor, a canalelor de irigatii si a templelor. Era perceput de supusi ca fiind cel ce asigura bunastarea tari, iar cuceririle sale teritoriale le apdreau egiptenilor * ©40 extindere a lumii create de zei (Doc. 2). donuilti) flimerafiresponsabilieapler regele eco cen e drumurilor si sanalelor igatic a ISTORIE IX Autoritatea despotului Indatoririte principale ale regelut era de ordin religias. El era prin definitie ‘marele preot. Adoua indatorirea regelui era de a-si administra statul, ngrijindu- se indeosebi de constructia si tntre- sinerea canalelor sia digurilor... regele era si judecatorul suprem, precum si supremul sefmilitar. Palatul si avea, de asemenea, propriile lui ateliere mestesugaresti, acorda licente de import negustorilor, dadea imprumuturi cu dobanda, fica salariile lucratorilor ailier, stabilea taxe de arenda a tere- nurilor agricole etc. Monarhia era absoluta si puternic centralizata. TronulalTutankamon Dictionar DESPOTISM ORIENTAL=forma de organizare politico-statala specifica Orientului antic, in care puterea de stat era definuti de un singur om (monarhul, despotul); vointa monarhului era socotita lege; NOMA = unitate administrativ- teritoriala in Egiptul antic; AMON = zeu protector, identificat ‘uneori cu zeul solar Ra, sub numele de ‘Amon-Ra; ORIENT ANTIC=zoné alumi antice, cuprinzénd nord-estul Africii si Asia; ORAS-STAT = oras cu organizare roprie, intarit de obicei cu ziduri de apirare si avand un teritoriu agricol aferent; VIZIR = loctiitor al faraonului. BB’ Lectia3Avantajele Nilului pentru egipteni Deoarece apa Nilului curge foarte incet, oamenii abat cursul lui cu ajutorul unor mici diguri $i o capteaza Fira prea multa greutate, spre a 0 raspandi pe ogoare, cétnd socot lucrul acesta de folos. Fluviul prilejuieste — tn general ~ atdtea inlesniri pentru agricultura si pentru oameni, incat majoritatea cultivatorilor nu trebuie decit sd arunce samanta pe locurile care s-au uscat. Diodor din Sicilia, Biblioteca istorica Egiptul avea o administratie riguroasd, bine organizata y centralizatd. Tara era impiirtitd in provincii (nome), guvemate gy nomarhi, in numeleregelui. Acestia vegheau la intrefinerea canal, alcatuiau ,situatia aurului sia ogoarelor”, raspundeau de politie sige reerutirile pentru armatd. Nomarhii erau controlafi si coordonati qe un ,loctiitor al regelui'* (numit mai tarziu ,,vizir“), investit cu lari atributii in diverse domenii: lucrii publice, transporturi, armat ise, administrate, Un rol important in tinerea evidentei privind prestai, $n muncd $i achitarea impozitelor il aveau scribii. Bine instruiti 5 retribuifi, ei reprezentau profesia cea mai respectata. (Doc. 3) Exista o aristocratie puternica formata din aristocratia funciard, aristocratia militard — constituita in urma numeroaselor rizboaie din mileniul al I-lea i.Hr. -, guvernatorii districtelor §, preoti (aristocratia sacerdotali). Puterea judecdtoreascd era exercitatd in numele suveranuluj prin intermediul tribunalelor. ; ‘Armata era format initial din cei care prestau serviciul milita, din secolul al XIII-Iea s-a trecut la profesionalizarea armatei, iar mai trziu s-a extins sistemul trupelor de mercenari. Garnizoanele era stabilite in orase si in zona drumurilor comerciale importante, unde se construiau $i fortirete. Clerul, considerat ,servitor al zeului“, se bucura de prestigiv siautoritate.Templele au fost inzestrate cu proprietii, iar unii dintre preoti ajung sa cumuleze si functii laice (guvernatori de provincii). Majoritatea populatiei o formau oamenii liberi (agricultor, meseriasi, negustori, scribi). Sclavii erau folositi indeosebi la unele Jucrari publice, la munca in jurul templelor si a palatelor. Evolutia politica a Egiptului Constituirea regatului (mileniul al TV-lea i.Hr.) Egiptul s-a format in mileniul al 1V-lea Hr. in zona vail Nilului, una dintre cele mai fertile regiuni ale Orientului Apropiat (Doc. 4). fn istoria sa de aproape 3000 de ani se disting trei ctape: Regatul Vechi (3000-2400 i.Hr.), Regatul Mijlociu (2400-1580 i.Hr.) si Regatul Nou (1580-525 1.Hr.). (Doc. 5) inistoriz Regatul Vechi (3000-2400 iH.) Egiptul adevenit un stat puternic, preocupat aproape exclusiv de problemele interme, S-au dezvoltat mestesugurile, s-a extins efeaua de canale pentru agriculturs, cu Siria si Libia, s-a consolid diving, Acum s-au construit m: ) S-au largit legaiturile comerciale lat Prestigiul monarhiei ,,de esenta arile piramide ale faraonilor Kheops,ISTORIE IX Khefren si Mikerinos, morminte de piatra cu o indiltime de peste 100 metri, care trebuiau sa inlesneascd wurcarea“ la cer a suveranului. Tot acum s-a realizat Sfinxul din Giseh. Dupa cinci secole, Regatul Vechi a cunoscut o stare de confuzie si tulburari interne pe fondul incercarii guvernatorilor de provincii de a deveni independenti si de a-si transmite functia pe cale ereditara. Regatul Mijlociu (2400-1580 i.Hr.) La fnceputul Regatului Mijlociu, Egiptul si-a refacut unitatea teritoriald, iar autoritatea central s-a consolidat. Capitala a fost mutatd la Teba. Pe plan economic si edilitar, s-au obtinut realizairi importante: au fost recuperate terenuri pentru agricultura prin asanare, s-a extins reteaua de canale, s-a facut un canal de naviga il si Marea Rosie. ‘Religieavero mae ifenfl a peo pe(Amon care a devenit zeul suprem al Egiptului. Spre finalul Regatului Mijlociu, a urmat o perioada dificild, cdci tara a fost atacata a Expeditia faraonului Tutmes al I11- lea in Palestina Lis-au luat cai, carele de lupta din aur si argint au devenit prada noastrd, iar razboinicli lor zaceau ca pestii pe ‘marginea unui lac, in timp ce armata Mariei sale le numara bunurile [..J. Au. ‘mai adus si grdne, vin, vite si animale ‘ici pentra armata Mariei sale. Inscripfie din Karnak (popor asiatic), care se instaleaza in partea de nord, rupind In 1567 unitat@a'statului pentru aproape un secol (1674-1567 L.Hr). Hr, invadatorii au fost alungati Regatul Nou (1580-525 i.Hr.) Regii si-au luat numele de faraoni, iar Egiptul, printr-o politic de cuceriri teritoriale, a devenit imperiu. Tutmesal Ill-lea acucerit Palestina, Fenicia si Siria, ajungand pana Ia malurile Eufratului (secolul ,« al XV-leai.Hr.). Statele cucerite trebuiau sa pliteascd tribut (Doe. 6). Imaginea unui imperiu putemic a continuat-o Ramses al I-lea (sécolul al XIl[-lea Hr.) care a obtinut succese extemne (infrfingerea itilor sia Siriei) (Doc. Delete dene ca de exemplu construirea templelor de la Lux. (in. jietea Tebei) si Abu Simbel. Dupa’ a de gk @ urmat decaderea, provocati de ri prelungite, megalomania faraonilor, revoltele inteme, atacitile exteme ale asirienilor (secofil al VIl-lea.Hr) si pérsilor (Secolul al ‘VI-lea i.Hr.). in anul 525 i.Hr., Egiptul a devenit-parte componenti.a-Imperiului Persan. — Abusit Influente in istorie ale modelului politic egiptean in plan politic, Egiptul a influentat, cu experienta sa, modul de gandire si de organizare Politica a altor popoare. Astfel, filosofii Platon si Aristotel datoreazi mult modelului concret al statului egiptean (tipic pentru Orient). De asemenea, conceptia monarhica egipteand despre originea diving a faraonului a ,alimentat* teoria divinitatii suveranului, adoptatd de monarhiile elenistice si apoi de Imperiul Roman. in planul civilizatiei, egiptenii au avut influente benefice asupra altor Ppopoare (in agricultura, tehnica pentru constructii, stiinta, religie, arta, administratie s.a.). E*:circa Mones unica Egil de Sus cd Egiptl de Jos Fel Ve snot idee Ke fe Een en Regatl Mijocty 2400-1580 HiksopiocupanordulEgptuui 16741567 Regatul Nou 1580505 Tutmes.l Hea seo. XV Ramses al [Hea - se constuese mafietemplelaKamak,Teba 800. Xl Egiptle atacat desire sec, Vil Exile pate @ peli Persan EVALUARE 2) ocupaile egipteior b) miloacele de munca folosi 6) legatura dintre aceste ocupa oad vont egiptene. noma, faraon. 2) ocuparea Egiptull de persi; b) Tutmes al Iblea; d) Ramses al Ia; €) prezenta hiksosllor In Egipt, Nilulur. 5. Indicafi raspunsul corect: a) Menes; ‘b) Tutankamon; egiptean fi apartne lui; I ) Ramses al IHea, Deseriefi Imaginea de mai sus, avand in sizona vaiiNilulu; -opinia Voastra privind rolul Nilului in viata oo- __ 2. Definiti urmatorii termeni si construifi fraze cu flecare dintre el: despotism oriental, piramidla, scrib, 3, Ordonati cronologic urmatoarele evenimente: ¢) consituirea Regatuui egiptean; 4. Comentati expresia: »Egiptul este un dar al AA, Unificarea in mileniul al Welea t.Hr. a statului ituit fn mileniul al IV-lea i.Hr,,j) | egiptean s-a constituit in mil i ona bets aa i Nilului. in fruntea statului se afla rege (faraonul) eare avea putere absolut, fiind perceput ca un ze ui de aici a rezultat structura oii rational seit) i ori in ti Regatului Nou, Egiptul tismului oriental. in timpul , ru event imperiu, pentru ca in secolele VII-VI i-Hr. sa se rabuseascé in urma atacurilor externe. Civilizatia egipteanj ridat lumil realiziri deosebite, intre care Sfinxul si piramidel ramén emblematice. B, Profesia cea mai respectata in Egipt era cea de: a) sclav; b) sorib; ; ) meserias. 6. Cititi $1 analizati urmatorul text care cuprinde ‘sfaturile unul faraon catre fiul sau: Pazeste-te de cei sdraci. Orice nemultumire inabus-o din fasa. Fii fara mila fata de conspiratori. Sprijina-te pe nobilime si pe armata. Instigatorul este periculos. Nimiceste-l, omoard-l, sterge numele sdu de pe fata paméantului, fa sb dispara rudele sale, Poverile faraonului Heracleopolis céttrt fuul situ Mericara, secolul al XXI-lea i.Hr. ) Cine sunt considerafipericulosl pentru faraon? b) Ce atitudine trebuia adoptata fata de cel nemulfumiti? ¢) Cum motiveaza faraonul masurile necesaré ‘Impotriva instigatorilor? 4) Explcal sintagma ,instigatorl este periduost.