1

Tulburări de mers și de echilibru

Modificări ale mersului apar în special în afecţiuni neurologice.

1. Mersul bolnavului în boala Parkinson: paşi mărunţi, tremuraţi, nesiguri, iar
trunchiul este aplecat înainte. Se constată şi tremurături ale extremităţilor.
2. Mersul tabetic: nesigur, picioarele îndepărtate cu baza de susţinere largă, paşi
mici, repetaţi. La fiecare pas picioarele se ridică exagerat ("mers de cocoş"). Apare în tabesul
dorsal, complicaţia neurologică a luesului.
3. Mersul bolnavilor hemiparetici: antebraţul flectat, iar membrul inferior în
extensie. Neputând flecta gamba, bolnavul înaintează prin circumducţia membrului inferior
("coseşte cu piciorul").
4. Mersul în diplegia spastică -boala lui Little: genunchii sunt în adducţie, iar în
timpul mersului face circumducţia ambelor gambe ("mersul în foarfece"). Apare la tineri care
au suferit traumatisme la naştere (de obicei prin forceps) şi care au leziuni motorii piramidale
bilaterale, însoţite de parapareză spastică.

Starea psihică

La inspecţia generală pot fi observate fenomene neuropsihice: agitaţie,

agresivitate, apatie, etc. Au însă semnificaţie diagnostică aparte modificările de conştienţă,
care de cele mai multe ori sugerează tulburări grave metabolice sau neurologice.
1. Starea de somnolenţă: tranziţia între veghe şi somn, dar bolnavul răspunde
greu la stimuli verbali.
2. Starea de torpoare (sopor): pacientul răspunde doar la stimuli fizici puternici
(presiune asupra articulaţiei temporo-mandibulare, etc.).
3. Starea de comă: inconştienţă profundă, din care pacientul nu poate fi trezit prin
nici un stimul. De obicei activitatea respiratorie şi cardiacă este păstrată. Are cauze
neurologice, metabolice sau se poate datora unor intoxicaţii.
4. Pierderi de scurtă durată a conştienţei (sincopa)
Sincopa reprezintă o pierdere de scurtă durată a conştienţei, de obicei însoţită de
oprirea activităţii cardiace şi respiratorii. L e ş i n u l ( s a u l i p o t i m i a ) nu este o
sincopă propriu-zisă deoarece durata este mai lungă, iar activitarea cardiacă şi respiratorie este
păstrată, pacientul putând răspunde la unii stimuli mai puternici. Cel mai adesea leşinul se
întâlneşte la persoane isterice, care simulează o criză de inconştienţă, de obicei cu un anumit
scop şi întotdeauna sub formă teatrală, în prezenţă de martori (se şi numeşte "criza histerică
sau Hy"). De asemenea sincopa trebuie diferenţiată de c o l a p s , care presupune doar
scăderea importantă a tensiunii arteriale, cu păstrarea tuturor funcţiilor vitale, inclusiv a
conştienţei. Sincopele sunt de 2 feluri:

a. Sincope vasculare: sincope vaso-vagale (la persoane emotive), sincope prin

hipersensibilitatea sinusului carotidian (la manevre de compresie a acestuia) sau sincope prin
hipotensiune ortostatică.
b. Sincope cardiace: în tulburări de ritm sau conducere (tahicardii, bradicardii,
bloc atrio-ventricular cu criză Adam-Stocks) sau în valvulopatii, cardiomiopatii, mixoame sau
cardiopatii congenitale (cu debit cardiac şi implicit cerebral foarte scăzut).
 2

Dezorientare temporo-spațială (confuzii)

- Dezorientarea in spatiu si in timp (spatio-temporala) este unul dintre simptomele majore ale

confuziei mintale. Ea se mai intalneste in toate starile de tulburare a constientei
(senulitate, dementa, accidente vasculare cerebrale etc.).
- Dezorientarea in timp este proprie formelor de amnezie in care subiectul nu mai fixeaza
informatiile recente dar traieste ca prezent o scena trecuta (ecmnezie) si este napadit de o
multime de amintiri (mentism)
- Dezorientarea in spatiu se intalneste in anumite psihoze cronice si in atingerile sistemului
nervos central (encefal sau maduva spinarii).
Cauze:
 Boala Alzheimer;
 Dementa cu corpi Lewy;
 Autism;
 Depresie;
 Schizofrenie;
 Hidrocefalie;
 Tumori cerebrale;
 Meningoencefalite virale si bacteriene;
 Starile de soc septic;
 Sindrom febril;
 Expunere la temperaturi extreme (hiper sau hipotermie);
 Insuficienta hepatica severa;
 Insuficienta renala;
 Acidoza metabolica.