Sunteți pe pagina 1din 20

SUPORT DE CURS

PEDIATRIE SI PUERICULTURA –NURSING ANUL II AMG


Puericultura şi pediatria sunt domenii de activitate şi ştiinţe care au drept obiect de preocupare
copilul de la naştere pînă la adolescenţă.
Puericultura provine de la cuvintele latine puer-copil şi cultura-creştere, şi se referă la cunoştinţe
despre dezvoltarea somatică şi psihică normală a copiilor,alimentaţie, îngrijire corporală, igiena
mediului copilului, de la naştere pînă la adolescenţă.
Pediatria descrie diagnosticul si tratamentul bolii copilului de la nastere pina la 16—18 ani

PERIOADELE COPILARIEI –TINE SEAMA DE PARTICULARITATILE DE


DEZV. ,RITMUL IN CARE SE DESFASOARA ACESTEA SI DE PATOLOGIA SPECIFICA
FIECAREI PERIOADE :
1-28 ZILE=NOU NASCUT
1-12 LUNI=SUGAR
1-3 ANI= ANTEPRESCOLAR(COPIL MIC DE CRESA)
3-6-7 ANI= PRESCOLAR
6-7-16 ANI=SCOLAR
16-18 ANI= ADOLESCENT
Activitatea asistentei medicale pediatre se bazeaza pe principiile cresterii si dezvoltarii, acestea
permitindu-I sa ajute copilul sa se adapteze la schimbarile interne si externe care-I insotesc
diferitele etape ale vietii.
Nevoile unui copil – de securitate, dragoste, confort – sunt manifestate diferit de adult si
exprimate in concordant cu gradul lui de dezvoltare.
Cresterea si dezvoltarea sunt procese ordonate si previzibile care incep de la conceptie si
continua pina la moarte.
Fiecare stadiu de dezvoltare se caracterizeaza printr-un ritm si comportamente propii
fiecarui individ.

Cunoasterea si intelegerea procesului de crestere si dezvoltare permit planificarea


interventiilor pentru promovarea sanatatii.
FACTORII CARE INFLUIENTEAZA CRESTEREA SI DEZVOLTAREA

- Conditii prenatale
o Cresterea si dezvoltarea fatului depind de starea de sanatate a mamei, de virsta
acesteia, de consumul de tutun, alcool, drguri, alimentatie
- Familia
o Asigura securitatea fizica si psihica

o Sustine dezvoltarea sociala si afectiva

o Promoveaza invatarea diferitelor roluri si comportamente


o Da informatii despre lume si societate

- Nutritia
o O alimentative adecvata determina satisfacerea nevoilor fiziologice si dezvoltarea
ulterioara
- Odihna, somnul, activitatiile fizice
- Experienta de viata si procesul de invatare
- Mediu
o Clima
o Conditiile de locuit

o Situatia economica
ETAPELE CRESTERII SI DEZVOLTARII

PERIOADA CARACTERISTICI MAI IMPORTANTE


Intrauterina
- Perioada embrionara 1-3 luni - Corespunde organogenezei

- Se produce dezvoltarea de baza a unor


sisteme si aparate, a capacitatii
functionale
- Perioda fetala 3-6 luni - Apar primele miscari active percepute
de mama la 4 ½ luni
- 6-9 luni - Dezvoltarea sistemului nervos central
si a centrilor respiratorii
- Cresterea in lungime si greutate
- La sfirsitul acestei perioade fatul este
capabil sa treaca la viata extrauterina
Nou nascut 0-30 zile - Creste in prima luna cu aproximativ 4
cm
- In a zecea zi atinge greutatea de la
nastere in primele zile avind loc
scaderea fiziologica
- La sfirsitul lunii prezinta o crestere a
greutatii cu aproximativ 750 g
- Sunt prezente reflexele arhaice
 Deglutitie
 Supt
 Orientare
 Moro -  reflexul de tresarire 
 De apucare
 De extensie a capului
- Reactioneaza la stimuli senzoriali
- Plinsul este un mijloc de comunicare
 Discomfort
 Foame
 Sete
Sugar 1-12 luni - Se produce o crestere fizica, cognitive
si psihosociala in ritm rapid
- Se trece de la un comportament reflex
la unul constient

- Progrese in ceea ce priveste


motricitatea si coordonarea miscarilor
ajungind la 1 an sa se aplece, sa se
ridice
- Progrese auditive si vizuale
- Dezvoltarea limbajului
Copil mic 1-3 ani - Mobilitatea crescuta – urca si coboara
scarile cu usurinta
- Motricitatea fina ii permite sa
deseneze

- Gindirea egocentric e inlocuita cu


gindirea intuitiva
- Stie care comportament se pedepseste
si care se recompenseaza
- Vocabulary imbunatatit
- Numste culoril, partile corpului

- Construieste fraze
- Cauta contacte sociale
- Trece de la jocul asociativ la cel
cooperative
- Lungimea de la nastere se dubleaza la
4=5 ani
- La 6 ani cintarete aproximativ 20 kg
Solar 6-14 ani - Dupa 6-7 ani apare dentitia definitiva

- Au loc transformari comportamentale


de personalitate

- Sunt solicitate memoria , atentia,


gindirea, auzul
NOU NĂSCUTUL
Definiţie: Nou născutul la termen este copilul în prima lună de viață. Perioada neonatală
reprezintă intervalul cuprins între momentul naşterii şi luna a 1 a postnatală şi se împarte în
perioada perinatala sau neonatală precoce (primele zile după naştere, este perioada cu
mortalitatea cea mai mare) şi perioda neonatală tardivă..
Perioada neonatală este perioda de adaptare a nou născutului la viața extrauterină respectiv
trecerea de la temperatura uterină constantă de 37° C la temperatura mediului ambiant,
instalarea respiraţiei spontane, modificarea regimului circulaţiei, instituirea alimentaţiei orale,
încetarea legăturii cu placenta prin secţionarea şi ligaturarea cordonului omblical.
Cunoaşterea vârstei gestaţionale este necesară pentru aprecierea creşterii, dezvoltării fetale şi este
necesară pentru aprecierea riscului fetal şi neonatal. Evaluarea vârstei gestaţionale se realizează
după criterii obstetricale; criterii neonatale (morfologice şi neurologice).
Clasificarea nou-născutului
1. După vârsta gestaţionaiă:
• Nou născutul la termen, cu vârsta gestaţionaiă de 37 săptămâni împlinite şl 41 săptămâni.
• Nou născutul prematur cu vârsta de gestaţie sub 37 săptămâni (limita
inferioară stabilită de OMS este de 22 săptămâni şi greutate 500g.
Nou născutul postmatur cu vârsta de gestaţie peste 42 săptămâni.
2. După greutatea la naştere:
• Nou născutul macrosom cu greutate peste 4000g.
• Nou născutul cu greutate normală între 2500g-3999g.
© Nou născutul cu greutate mică sub 2500g (low birth weight).
• Nou născutul cu greutate foarte mică sub 1500 g (very low birth weight).
• Nou născutul cu greutate extrem de mică sub 1000 g (extremly low
birth weight).
3. După raportarea greutăţii la vârsta gestaţională: nou născutul indiferent de vârsta
gestaţională (la termen, postmatur, prematur) poate fi:
• Cu greutate normală pentru vârsta de gestaţie (AGA-apropiate for gestational age).
• Cu greutate mică pentru vârsta de gestaţie (SGA-small for gestational age).
• Cu greutate mare pentru vârsta de gestaţie (LGA- large for gestational age).
Particularităţile morfo-funcţionale ale nou născutului la termen
Greutatea la naştere (G) se exprimă în grame. Greutatea medie la normoponderal este de
3500g, cu variaţii între 2500-4000g, fiind mai mare la băieţi decât la fete. Imediat după naştere
începe scăderea fiziologică în greutate, 5-10% din greutatea de la naştere, după care nn. creşte şi
recuperează greutatea a 10 -a zi, după care creşte cu 750g /lună.
Lungimea (L) medie este de 51 cm, cu variaţii între 48-54 cm. Nn se măsoară cu panglică
metrică ,divizată în cm., se dezinfectează după fiecare nou-născut.
Perimetrul cranian (PC) este circumferinţa craniană măsurată de la occiput la regiunea
frontală deasupra sprâncenelor. Valoarea normală la nou-născutul matur este de 32-37 cm.
Perimetrul toracic (PT) se măsoară la nivelul mameloanelor. Valoarea normală la nou-născutul
matur este de 31-35 cm.
Perimetrul abdominal (PA) se măsoară la nivelul ombilicului; are valoarea de 31-32 cm

Craniul nn. reprezintă 1/4 din lungimea corpului. La nivelul craniului nou-născutului, persistă
suturile craniene și fontanelele, respectiv fontanela anterioară (bregmatică) este o lipsă de os
între frontal şi parietale, de formă rombică şi are dimensiuni de 2,5-
3,5 cm. dar uneori poate fi abia sesizabilă, punctiformă. La palpare este moale şi deprimabilă,
iar în timpul plânsului se află sub tensiune, închiderea fontanelei anterioare se realizează până la
1,5 ani. Fontanela posterioară este lipsa de os între oasele parietale şi occipital ş are formă
triunghiulară , dimensiuni de 0,5-1 cm, este prezentă la 25% dintre nn. la termen.

In cazul naşterilor vaginale, la nivelul craniului se pot constata modificări plastice


datorită trecerii prin filiera pelvigenitală. Craniul poate fi alungit antero-posterior spre deosebire
de naşterile în prezentaţia pelviană, unde este rotund. Dacă naşterea a fost laborioasă, poate fi
prezentă bosa sero-sangvină (infiltraţie serohemoragică a ţesuturilor moi ale scalpului, care nu
respectă suturile şi care apare datorită presiunii intrauterine asupra scalpului; dispare în câteva
zile) sau cefalhematomul (hemoragie subperiostală care respectă suturile craniene şi care poate
însoţi o fractură osoasă; se resoarbe în câteva săptămâni şi de obicei nu necesită tratament).
Pielea care acoperă leziunile descrise şi faţa poate prezenta echimoze şi peteşii.

cefalhematom
Coloana vertebrală la naştere este rectilinie, toracele este ca un trunchi de con cu baza în jos.
Cordonul ombilical (co) reprezintă mijlocul centrului de greutate la nn. conţinând o venă şi 2
artere învelite într-o gelatină Warton. Arterele se fibrozează 3-5 zile, vena în 7 zile, acest lucru e
important deoarece se pot administra medicamente parenteral prin co.sau se efectuează
exanguinotransfuzii. A 7-a zi după naştere co. cade după care locul respectiv se epitelizează.
Pielea este acoperită de vernix cazeosa, o substanţă alb gălbuie, dispusă la plici, care are rol
contra frigului, acţiune antihemolitică, bactericidă, nutritivă, în viața intrauterină protejează
tegumentele de acțiunea lichidului amniotic.După naștere nu se șterge, se absoarbe în câteva ore.
Vernix dispare în 2 zile.
În prima zi de viaţă tegumentele au o coloraţie intens eritematoasă - eritrodermia
fiziologică - datorită vasodilataţiei, iar din ziua a 2-a tegumentele devin uscate şi debutează
descuamaţia fiziologică (furfuracee sau în lambouri) predominant la nivelul membrelor.
In primele ore după naştere, până la 3-4 săptămâni poate fi prezentă acrocianoza (coloraţia
cianotică a extremităţilor) care apare datorită termoreglării ineficiente.
Tegumentele sunt acoperite de un păr fin, lipsit de medulară, mai ales la nivelul centurii
scapulare şi al frunţii - lanugo - care dispare în timp. în primele 3-4 zile
La majoritatea nou-născuţilor apare o erupţie benignă constituită din papule albicioase
înconjurate de halou eritematos care retrocedează în prima săptămână de viaţă. A fost numită
eritemul sau exantemul alergic al nou-născutului, conţine eozinofile şi nu are semnificaţie
patologică. La nivelul regiunii sacrate şi fesiere se poate decela o pată de dimensiuni variabile,
de culoare cenuşiu-albăstruie numită pata mongoloidă, fără semnificaţie patologică şi care este
întâlnită mai frecvent la populaţiile cu hiperpigmentaţie fiziologică (dispare în jurul vârstei de 4
ani). Tot la nivelul tegumentelor se pot observa hemangioamele sau petele capilare plane
localizate mai ales la nivelul pleoapelor sau în regiunea occipitală şi frontală şi care dispar în
primul an de viaţă spontan, fără tratament.
hemangiom
La nivelul regiunii faciale, pe aripile nasului, bărbie, frunte şi obraji se pot observa mici chiste
sebacee de culoare albicioasă - milium - care se resorb în câteva săptămâni.

lanugo milium
Edemul benign al nou-născutului este localizat la nivelul pleapelor,suprapubian, pe
dosul mâinilor şi picioarelor şi dispare în prima săptămână de viaţă,
Ţesutul celular subcutanat este bine reprezentat la nivelul feţei (bula lui Bichat), slab reprezentat
pe torace, membre şi absent la nivelul abdomenului.
Sistemul muscular este slab dezvoltat la naştere. Tonusul muscular scăzut la naştere este înlocuit
ulterior de o uşoară hipertonie cu predominenţa flexorilor.
- La nivelul ochilor se pot observa hemoragii subconjuctivale mai ales în urma naşterilor
laborioase. Pupilele trebuie să fie egale, simetrice şi să reacţioneze la lumină. Reflexul de clipire
apare ca răspuns la percepţia luminii şi constă din clipire şi extensia capului. Mişcările conjugate
ale globilor oculari apar imediat după naştere, dar devin permanente la câteva săptămâni după
naştere, prezenţa nistagmusului şi strabismului pot fi manifestări obişnuite după naştere.
Impermeabilitatea canalului lacrimal este relevată de secreţia lacrimală continuă şi ochiul umed.
Se tratează cu ajutorul unei sonde care sparge diafragmul care obstruează canalul lacrimal.
Lăcrimarea la plâns apare la 2-4 săptămâni de la naştere.
- La nivelul cavităţii bucale se pot depista chisturi (perle) Ebstein sublingual, care se
rezolvă spontan, dinţi (1/4000 nou-născuţi) care se elimină spontan (necesită extracţie pentru a
nu fi aspiraţi), amigdale foarte mici. Frenulul scurt al limbii care până nu demult se secţiona, se
poate ignora. în primele săptămâni de viaţă, nou- născutul salivează puţin,

- Gâtul nou-născutului este relativ scurt, suplu, mobil. Musculatura este insuficient
dezvoltată şi nu permite mişcări de lateralitate a capului până la vârsta de 2 săptămâni.

Unghiile acoperă vârful degetelor.


Glandele sebacee au activitate intensă, apare milium sebaceu pe faţă, testiculii la băieţi sunt
coborâţi în scot, iar la fete labiile mari acoperă labiile mici.
Funcţional după naştere se instalează odată cu primul tipăt respiraţia pulmonară, frecvenţa
respiratorie la nn. este de 40/min-60/min. Imediat după naştere nn urinează. În prima zi are un
scaun negricios verzui numit meconiu. Apoi la 2-3 zile apar scaunele de tranziţie galben verzui,
uşor apoase. La naştere tubul digestiv este steril, colonizarea începând odată cu alimentarea.
Ritmul cardiac este de 120-140/min. La nn.circulaţia între inima dr. şi stg. se închide funcţional,
iar la 1 lună şi anatomic.

Reflexul de supt şi deglutiţie este prezent de la naştere.


Somnul este de 20-22 ore/zi.
Capacitatea gastrică este de 30-40 ml în primele zile, aciditatea gastrică scăzută, la fel activitatea
fermenţilor. Laptele de mamă este ideal pentru hrănirea nn.

Primele îngrijiri acordate nou născutului


Scop
 Explorator:
-examenul clinic al nou-născutului
-evaluarea stării de sănătate cu scorul Apgar (Vezi Scorul Apgar).
 Terapeutic:
-aspirarea secretiilor nazofaringiene
-ligatura cordonului ombilical
-profilaxia oftalmiei gonococice, hepatitei B, tuberculozei, bolii hemoragice neonatale.
Indicații
Îngrijirile se aplică tuturor nou-născutilor.
Materiale necesare:
 Câmpuri sau cearceafuri sterile
 Sonda Nelaton sterilă

 Seringi sterile
 Soluţie de nitrat de Ag 1 %, sau soluţie de argirol 5% sau penicilina 10-20000 U.I./ml.
 Ata sterilă
 Lenjerie sterilă pentru nou născut
 Cantar pentru sugari,pediometru, centimetru –panglică , ceas cu secundar.
 Tăviţe renale
 Foarfecă, pense sterile
 Tinctură de iod, alcool de 70°
 Ser fiziologic steril
 Comprese sterile, mănuşi sterile

• După expulzie, în sala de naştere, nn. este plasat sub radiant termic (pentru a evita
pierderile de căldură). Temperatura în sala de naștere trebuie să fie în jur de 21-23*C, umiditatea
de 60-65%, iar igiena riguros respectată. Personalul medical (obstetricean, moașă, medic și
asistentă de neonatologie) trebuie să fie echipați corespunzător și cu analizele la zi. Este
obligatorie folosirea mănușilor sterile la manipularea nou-născuților în sala de naștere.
• Nn. este aşezat pe un scutec călduţ ,steril, sunt şterse tegumentele şi va fi
poziţionat cu gâtul în uşoară extensie. Nou-născutul are o poziție de flexie și țipă imediat ce a
fost șters.
Dezobstruarea căilor aieriene superioare de secreţii, mucozităţi, utilizînd o
sondă Nelaton 10-12 . – capătul distal al sondei se introduce în cavitatea bucală a nou născutului
și se aspiră conținutul din ea, apoi se împinge sonda până în faringe și se aspiră și de acolo ; apoi
se aspiră conținutul celor două fose nazale, această sondă nu se introduce în trahee, aspirația
traheei se face prin conectarea sondei la un aspirator electric, care lucrează cu o presiune mică,
sau cu gura –în acest caz la capătul la care se aspiră se pune o compresă sterilă, că nu cumva
conținutul sondei să ajungă în gura persoanei care aspiră.
• După încetarea pulsaţiilor cordonului ombilical ( aproximativ30-60sec.) se pensează
între 2 pense Kocher şi se secţionează, fiind ligaturat la 2-3 cm de baza de inserţie abdominală cu
aţă chirugicală sau clemă sterilă. Bontul ombilical se atinge cu alcool iodat, se aplică peste
comprese sterile îmbibate în alcool 70 0 şi se pansează cu o faşă circulară în jurul abdomenului,
care se menține 24 ore,după care se lasă liber
• Profilaxia oftalmiei gonococice cu nitrat Ag,1% metoda Crede, în fundul de sac
conjunctival.  
Prevenirea oftalmiei - Se indeparteaza secretiile palpebrale si oculare cu
gonococice ajutorul compreselor sterile umezite cu solutie de
ser fiziologic sau musetel
- Se instileaza dupa metoda Crede in fundurile de sac
conjunctival picaturi de solutie proaspata de nitrat de
argint 1%
- Dupa instilare pleoapele sunt usor masate, in sens
circular, dupa care se sterg ochii cu ser fiziologic
steril

• In acest timp se apreciază şi se dă scorul APGAR


• Scorul Apgar este o metodă de a sintetiza rapid starea de sănătatea a unui nou-născut,
imediat după naștere (la 1-5 minute).
• Scorul a fost creat de către Virginia Apgar, medic specialist american în anestezie
obstetricală, în anul 1952. Această metodă este folosită cu succes si astazi, și reprezintă o metodă
rapidă de evaluare a nou-născuților.
• Scorul Apgar este determinat prin evaluarea nou-născutului pe cinci criterii simple pe o
scară de la zero la doi. Valorile astfel obținute se însumează. Scorul rezultat variază de la zero la
10.
• Cele cinci criterii sunt:
• A – Appearance (colorație)
• P – Pulse (frecventa cardiaca)
• G – Grimace (reactivitate la stimuli)
• A – Activity (tonus muscular)
• R – Respiratory effort (respirație).
• Fiecare semn este notat pe o scară de la 0 la 2
• 2 – normal
• 1 – diminuat
• 0 – absent
• Scorurile egale sau mai mari de 7 sunt în general normale; 4- 6 reprezintă un scor destul
de scăzut, iar mai jos de 3 sunt considerate foarte scăzute.
• SCORUL APGAR constă din următoarele criterii:
• Culoarea tegumentelor roz: 2; cianoza pe extremităţi: 1 sau cianoză generalizată: 0.
• Respiraţii:normală: 2, neregulată: 1,absentă: 0.
• Tonicitatea extremităţilor mişcări ample: 2, mişcări limitate: 1, absente: 0.
• Reflexul de iritaţie la introducerea sondei de dezobstrucţie: tipăt, strănut:2, simplă
grimasă :1, absent: 0.
• Activitatea cordului, bătăi regulate, peste: 100b/min.: 2, bradicardie sub 100b/min,
neregulate: 1, absenţa bătăilor: 0.
• Normal APGAR-ul se evaluează la 1,5,10,15 şi 20 min. Valorile scorului APGAR 8- 10
indică adaptare bună a nn.; nota sub 8 adaptare defectuoasă şi necesită manevre de resuscitare.
• Măsurarea, cântărirea, examinarea pe aparate ,fixarea breţărilor de identificare (imediat
după expulsie unde se trece numele, sexul copilului, data şi ora
• Naşterii, numele și nr. FO al memei). Înfăşarea în scutece sterile şi plasarea în salon de
nn, în decubit lateral, in patuţ încălzit, unde îi sunt urmărite funcţiile vitale. Se practică
vaccinarea antihepatită B (EuvaxB) și profilaxia bolii hemolitice neonatale prin administrarea de
vit. K 1mg. im.
• Profilaxia tuberculozei – La 48 de ore după naștere se administrează vaccinul BCG.
Îngrijirea nou-născutului: nn. este plasat în salon, la o temperatură de umiditate 60-70%, zilnic
va fi termometrizat (dimineaţa şi seara), cântărire, schimbarea pansamentului ombilical, se
urmăreşte eliminarea meconiului, micţiunilor, frecvenţa cardiacă şi respiratorie, zilnic se face
toaleta oculară şi parţială a născutului. Alimentarea ideală este cu lapte de mamă, cât de repede
după naştere Pentru eliminarea la minimum a infecţiilor se vor folosii numai materiale sterile,
dezinfecţia saloanelor se face la 5-7 zile.
Notarea tehnicii în foaia de observații 
• Zilnic cât timp se află în maternitate se va nota în foaia de observație:
• Temperatura
• Scaunele
• Greutatea
• Analize obligatorii efectuate nou-născutului în maternitate
• Se determină Rh-ul;
• Se determină glicemia la nou-nascutul din mamă cu diabet gestațional, diabet zaharat,
marosom (peste 4000 gr.) sau greutate mică la naștere;
• Se efectuează screening pentru hipotiroidia congenitala si boli metabolice (dupa 48 de
ore de la nastere);
• Se face testul auzului, pentru depistarea precoce a hipoacuziei.

S-ar putea să vă placă și