Euclid 2013

Concursul
Naţional
EUCLID te
învaţă
MATEMATICĂ
Culegere de exerciţii
şi probleme
pentru clasa I
r
U I.......lilt. iiHt' niiiiinilcrizată: Mirela Emanuela Stanciu

M»-ilrti liii M lirlii l .mimuela Stanciu
t ntt'iMMii ( iriityc Năstase
I it|»ilH V k Iiii Mondoc
Dcscrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

SAVU, CRISTINA-LAVINIA
Culegere de exerciţii şi probleme pentru clasa a l-a
Cristina-Lavinia Savu, Ion Savu.
- Bucureşti; Fundaţia Kogaion, 2013
ISBN 978-973-0-15444-3
Tipărit la: Aktis Tipografie-Ambalaje
Copyright © Fundaţia Kogaion, 2013
Pentru comenzi şi informaţii accesaţi e-mail; culegeri.euclid@yahoo.ro

9
PREFAŢA
Seria de culegeri apărute sub titlul “ CONCURSUL EUCLID

I E ÎNVAŢĂ MATEMATICĂ” se adresează tuturor copiilor din ciclul
primar şi gimnazial (cls 1-VIIl).
Am dorit ca, prin aceste cărţi să obişnuim elevii cu toate tipurile
ilc probleme, ceea ce încercăm, de altfel, şi prin subiectele pe care le
propunem în cadrul concursului. De aceea fiecare culegere conţine atât
cxerciţii cu răspuns scurt, itemi care se rezolvă prin alegerea răspunsului
corect din cele date, cât şi probleme cu soluţie completă.
Partea de început se doreşte a fi un suport pentru lucrul la clasa
î pregătirea subiectelor I şi II din cadrul concursului, astfel încât fiecarc
candidat să îşi asigure un puncatj de 80p. Partea de teste penlrii
pregătirea competiţiilor poate constitui un model pentru verificarca
cunoştinţelor prin teste de tip “ Euclid”. Exerciţiile propuse au şi
Ii'ispunsuri, cele cu grad sporit de dificultate având rezolvări complete şi
detaliate, din care se pot învăţa tehnici de raţionament şi redactare.
Dorinţa colectivului de autori este ca această culegere sf\
lolosească atât copiilor cu orice nivel de pregătire, cât şi profesorilor
prin exerciţii pe care le pot folosi în cadrul orelor de curs.
De asemenea, citind despre Euclid şi despre scopul şi
regulamentul concursului cu acest nume, vizitând şi pagina de internei
WWW.concurs-euclid.ro sperăm să vă înscrieţi la concurs şi sâ
observaţi un progres în evoluţia voastră.
Folosind culegerile veti observa că abordaţi cu mai mare
uşurinţă primele două subiecte din concurs şi că învăţaţi tehnici
interesante de rezolvare a itemilor cu grad sporit de dificultate de la
ultimele subiecte. în acest fel, vă veţi dori să participaţi la fiecare etapă
a Concursul Naţional Euclid, pentru a vă măsura progresele şi
cunoştinţele, prin intermediul unor subiecte inedite şi echilibrate,
alcătuite după modelul cu care deja sunteţi familiarizaţi.
Colectivul de autori
_
.■ . . . '
■yiiS'-:■■' ■;'■
'-,■
>>■i-<iv' ‘‘
•,« . ‘ 't;*' V' ■
V' ■ ,t,'.'-,., ;
iji 'tj 'k-i,: âîi « ^ 2 ', •

ÂŢA^mî 3T
'■
’.;•■ . ,. .(îIW"f tftisfinmr^ i? ismhţj
• -hin'Ki&in
■ moi» *kA
.irskno^âl;HZ „sxt:ăidmq/ît
(,y!iîft'a/orH>î-' i’iîfes'.? ni ,i^mu/qo^
« r, .^.tţ^vâvlt*sţis9ii
Jvi«ifTKK! 'sfei» «if^.msovi
Jijoq'.-- -:j ii 3 ^mW'pot!! ;«ţ«5*î '
ilâb H î ‘.i-oî'iitis'jrfv* 'l
îHjsîţ ur/
.*>iii-' jefiMfoaJar» lijurtoti

■
: ■ ^ # .eî> jSîs S-0«E5HOl(olt
' 3? âUEi;) ^ ^fDcJXx'J itnq
vV :f;vV feîi
„V 'v ■ ftfţaiov» ?îf :tă't^!,/iq rm i^Yjîwdp
:,, >; ,;^.Jr' :'5/y;;îifc iîâv bttiMto^
:• f V . v ' ^ t î î h r j ,%?rui?i?
f'; %u; j»î ■;■

■
>,y i. ;^^î3r:'.i;; >\irtin<usj
rn:u . nn-rj _.jjair 'Vî-c.^î-
mm,
a = i| S fe «*îa
o
VIAŢA ŞI OPERA LUI EUCLID
IEuclid din Alexandria, originar din Damasc

(cca. 325 î.Hr. - 265 î.Hr.) a fost un
matematician grec care a trăit şi predat în
Alexandria, în Egipt în timpul domniei lui
l’tolemeu I (323 î.Hr. - 283 î.Hr.). Despre
viaţa lui Euclid nu s-au păstrat niciun fel de
date, de aceea se spune că viaţa lui se
confundă cu opera. Dar nici aceasta nu s-a
păstrat în întregime.
in afară de cartea Stihia, în traducere
românească Elementele, tradusă în peste 300 de limbi, în care
l'luclid pune bazele aritmeticii şi ale geometriei plane şi spaţiale, s-
aii mai păstrat câteva cărţi dintre care; Datele, lucrare ce cuprinde
Icoreme şi probleme care completează Elementele, precum şi
( Optica, privită ca o geometrie a „razei vizuale“. A iniţiat tradiţia
tic a indica sfârşitul unei demonstraţii prin expresia latină: Quod
crat demonstrandum sau Q.E.D. în traducere: Ceea ce era de
demonstrat.
într-o anecdotă, scrisă după 800 de ani de la moartea sa, se
povesteşte că Ptolemeu I l-ar fi rugat pe Euclid să-i arate o cale
mai uşoară ca să înţeleagă geometria, iar Euclid ar fi răspuns; „în
geometrie nu există drumuri speciale pentru regi“.
I'luclid a expus cercetările în domeniul opticii în tratatele Optica şi
Catoptrica. în cel dintâi a prezentat noţiunea de rază de lumină şi a
formulat, pentru prima dată, legea propagării rectilinii a luminii:
„Razele... se propagă în linie dreaptă şi se duc la infînit“. în
continuare Euclid a analizat probleme geometrice de aplicare a
acestei legi: formarea umbrei, obţinerea imaginilor cu ajutorul
orificiilor mici, problema dimensiunilor aparente ale corpurilor şi
determinarea distanţelor până la ele. în Catoptrica Euclid a
menţionat că; „tot ce este vizibil se vede în direcţie rectilinie". în
ii* j
ţ
^
'î
S
x
.-
.
-
.i.
••
.
tratatul menţionat a fost cercetată propagarea luminii de către

corpuri.
Deşi multe din rezultatele din Elemente au fost descoperite de
matematicienii de dinainte, una dintre realizările lui Euclid a fost
să le prezinte într-un singur cadru, logic şi coerent, pentru a putea
fi uşor folosite. A fost inclus şi un sistem riguros de dovezi
matematice ce constituie baza matematicii încă şi astăzi, 23 de
secole mai târziu. Chiar dacă a fost cunoscută în special pentru
informaţiile din geometrie, cartea Elementele include de asemenea
şi teoria numerelor. Este vorba despre legătura dintre numerele
perfecte şi numerele prime de tip Merserme, despre infinitatea de
numere prime. Euclid lema factorizarea ce aduce la teorema
fundamentală a aritmeticii.
Sistemul geometric descris în Elemente a fost cunoscut pentru
mult timp ca simplă geometrie şi era considerată singura geometrie
posibilă. Totuşi astăzi sistemul este deseori denumit geometrie
euclidiană, pentru a o diferenţia de aşa numita geometrie non-
euclidiană, descoperită în secolul XIX.
GEOMETRIA PLANA. Acest ansambul foarte impunător cuprinde,

în primul rând. Elementele, opera fundamentală în 13 cărţi, care a
dominat matematica elementară până în secolul trecut. Elementele
pot fi subdivizate în cinci părţi. Primele patru cărţi sunt consacrate
geometriei plane, şi anume, exclusiv studiului figurilor poligonale
şi circulare. în ele nu se face uz de noţiunea de a.scm;m;iuv Accaslă
m iX
noţiune este studiată în partea a doua, formată din Cartea a V-a,
care tratează, pe plan abstract, rapoartele şi proporţiile, şi din
( 'artea a Vl-a, care este o aplicare a cărţii anterioare la geometria
plană. Teoria numerelor întregi face obiectul părţii a treia care
i'aprinde Cărţile VII, VIII şi IX. Cartea a X-a, cea mai extinsă
dintre toate, este consacrată celor mai simple numere iraţionale
algebrice. Partea a cincea şi ultima tratează geometria în spaţiu şi
cuprinde Cărţile XI, XII şi XIII.
I,a începutul Cărţii I, Euclid plasează definiţiile, cinci „cerinţe"
sau postulate şi „noţiunile comune“ în număr variabil în diferitele
i'diţii, dintre care cel mult cinci sunt considerate autentice. Dintre
postulate, cel mai celebru este ultimul;
„Dacă o dreaptă tăind două drepte formează unghiurile interne şi
(/(’ aceeaşi parte mai mici decât două unghiuri drepte, cele două
drepte prelungite la infinit se vor întâlni în partea în care se află
unghiurile mai mici decât două unghiuri drepte. “
Acesta este celebrul postulat al lui Euclid pe care, în zilele noastre,

preferăm să-l enunţăm în forma pe care i-a dat-o J. Playfair, în
sccolul ai XVIII-lea: „Printr-un punct al planului nu se poate
duce decât o singură paralelă la o dreaptă dată". în secolul al 111-
Ica î.e.n., el constituia condiţia necesară pentru aplicarea
raţionamentului matematic în geometrie şi a rămas ca atare până în
sccolul al XVIII-lea e.n. Astăzi ştim că sunt posibile multe
geometrii elementare, însă pentru a formula şi deci utiliza
geometrii neeuclidiene trebuie să poată fi folosite funcţiile
circulare şi funcţiile exponenţiale. Grecii, care nu aveau Ia
dispoziţie decît algebra babiloneană, adaptată la geometrie prin
intermediul tehnicii aplicaţiilor ariilor, erau nevoiţi sau să admită
postulatul lui Euclid, sau să abandoneze orice cercetare în
domeniul geometriei. Ceea ce este remarcabil este că, confruntat
cu această necesitate imperioasă, Euclid nu s-a mulţumit cu o
referire la evidenţă, cu un apel la bunul-simţ experimental, ci a
■
clASAA I A
MiiHil nevoia să formuleze un postulat. Este prima mărturie

isloi ică a unei atitudini specific matematice.
Conţinutul propriu-zis al primei cărţi,
care începe cu problema construirii
triunghiului echilateral (de fapt, un
postulat deghizat în problemă) şi se
termină cu teorema despre pătratul
ipotenuzei (teorema zisă „a lui
Pitagora“) este, în ansamblu, de dată
foarte veche.
Cartea a Il-a, foarte scurtă, se ocupă cu
bazele algebrei geometrice, instrument
de lucru indispensabil al geometriei
elene. După ce se admite existenţa
sumei şi a diferenţei a două segmente
rectilinii, se studiază relaţiile dintre
dreptunghiurile care au aceeaşi înălţime şi apoi pătratele construite
pe sumă sau diferenţa a două segmente. Ea conţine, în particular,
într-o terminologie azi uitată, o rezolvare a ecuaţiilor de gradul al
doilea. Această ultimă temă va fi reluată, într-o formă mai
generală, în Cartea a Vl-a, în care „parabolele în elipsă" şi „în
hiperbolă" - adică „aplicarea ariilor în lipsă" şi „în exces" -
echivalează cu un studiu complet al ecuaţiei, ax^ +bx +c
Cartea a IlI-a, şi ea tot foarte elementară, tratează proprietăţile
cercului. în particular, în ea se stabileăte - fapt remarcabil -
noţiunea de putere a unui punct în raport cu un cerc, fară să se
folosească similitudinea, prin metode de aplicare a ariilor, adică
prin algebra geometrică. Studiul tangentei într-un punct determină
apariţia, pentru prima dată în istorie, a noţiunii capitale de unghi
de contingentă.
Cartea a IV-a, cu savoare pitagoreică, studiază problema înscrierii
poligoanelor regulate într-un cerc, precum şi problema
circumscrierii poligoanelor. Ea nu tratează însă decât triunghiul
echilateral, pătratul, pentagonul şi hexagonul, pontiti care
0
problema poate fi rezolvată cu ajutorul riglei şi compasului. în ea

SC reuşeşte turul de forţă de a înscrie pentagonul în cerc, fară a
l'ace apel la asemănare; asemenea detalii sunt dintre cele care ne
lac să recunoaştem mâna unui mare artist.
PROPORŢIILE. Partea a doua a Elementelor este mult mai

liificilă. Cartea a V-a constituie una dintre culmile gândirii
matematice şi se poate afirma că ea n-a fost realmente asimilată şi
depăşită decât de abia vreo sută de ani. Ea tratează noţiunea de
raport, care este inclusă în următoarele patru definiţii abstracte:
,.[3] Raport este relaţia după cantitate a două mărimi de acelaşi
fel. [4] Se zice că mărimile au un raport între ele dacă, înmulţite,
una poate întrece în mărime pe cealaltă. [5] Se zice că mărimile
sunt în acelaşi raport, întâia către a doua şi a treia către a patra,
(iacă multiplii egali ai celei dintâi şi ai celei de a treia, deodată,
.sau întrec în mărime respectiv multiplii egali ai celei de a doua şi
ai celei de a patra, pentru oricare multiplu, sau sunt egali, sau mai
mici, în ordinea considerată... [7] Iar dacă dintre multiplii egali,
multiplul celei dintâi întrece în mărime multiplul celei de a doua.
dar multiplul celei de a treia nu întrece în mărime multiplul celei
de a patra, se zice că întâia către a doua are un raport mai mare
decât a treia către a patra. “
Dintre aceste definiţii, cea mai

importantă este definiţia [4]. Ea apare
aici, în mod cu totul justificat, sub
aspectul ei de definiţie, însă în Cărţile
VI, X, X I şi XII se admite, implicit, că
segmentele rectilinii, ariile plane,
volumele şi unghiurile rectilinii
satisfac această definiţie. Arhimede
este cel care a simţit că este vorba aici
de o cerinţă, de un postulat, care ar
_ *
iirltiii cxplicitat, deoarece unghiurile curbilinii, în particular,
iiii^liMil (ie contingentă, nu satisfac această definiţie.
I )clim|iilc [5] şi [7], foarte abstracte, permit să se formuleze teoria
i.ipoiiticlor în toată generalitatea ei şi într-o formă de o supremă
Ea constituie echivalentul noţiunii modeme de tăietură
iiiliodusă în secolul trecut.
( iiilca a Vl-a este importantă, dar elementară. în ea se găsesc
l a/urile de asemănare a triunghiurilor, teorema numită impropriu,
până în zilele noastre, „a lui Thales“, proporţionalitatea între
arcurile de cerc şi unghiurile la centru sau unghiurile înscrise în
ccrc, rezolvarea generală a ecuaţiilor de gradul al doilea prin
procedee pur geometrice. în felui acesta, algebra geometrică este
solid constituită, devenind un admirabil instrument de lucru pe
care Arhimede şi Apollonius vor şti să-l folosească la maximum.
ARITMETICA. Cărţile de aritmetică constituie cel mai vechi tratat

de teorie a numerelor care a ajuns până la noi şi totodată şi cel mai
riguros, dacă avem în vedere perioada de până la sfârşitul secolului
al XlX-lea. în ele nu trebuie căutată o aritmetică practică, ci un
ansamblu de studii teoretice asupra naturii numărului întreg.
Cartea a Vll-a dezvoltă din nou, în primele propoziţii, tema Cărţii
a V-a, teoria proporţiilor, dar numai pentru cazul rapoartelor
raţionale şi, în general vorbind, într-o formă mai arhaică şi mai
puţin riguroasă. Luată însă în ansamblu. Cartea studiază întregul,
pornind de la următoarele consideraţii: fară nicio încercare de a
demonstra afirmaţia şi fară niciun postulat explicit, se afirmă că
numărul, fiind o mărime, se bucură de proprietăţile generale ale
mărimilor, şi anume, în principal, de proprietăţile de existenţă,
unicitate, comutativitate şi asociativitate a sumei. Demonstraţiile
se vor baza pe aceste proprietăţi intuitive şi pe caracterul discret al
întregului. Acest caracter discret este exprimat prin două axiome
principale implicite: 1) unitatea este o măsură (divizor) a oricărui
număr şi 2) înaintea unui număr dat există doar o mulţime finită de
numere întregi, cu alte cuvinte, orice mulţime dc luiincrc întregi
o
posedă un cel mai mic element. Cea de-a doua axiomă este
esenţială pentru găsirea, cu ajutorul algoritmului lui Euclid, a celui
mai mare divizor comun a două numere. Acest algoritm, care este
instrumentul de bază al teoriei elementare a numerelor, apare aici
pentru prima dată, în legămră cu simplificarea aproximativă a
rapoartelor aşa cum o practicau, în aceeaşi epocă, Aristarh din
Samos şi Arhimede. El constituie şi punctul de plecare al teoriei
fracţiilor continue, care vor începe să joace un rol de prim rang
începând din secolul al XVII-lea. Tot în Cartea a Vll-a mai găsim
i) teorie a numerelor prime între ele şi a numerelor prime absolute,
(corie care s-a păstrat până azi în învăţământul elementar, într-o
l'ormă aproape neschimbată. Urmează apoi o scurtă teorie a celui
mai mic multiplu comun.
Cartea a VlII-a, mult mai omogenă decât precedentă, este
consacrată aproape în întregime numerelor întregi în progresie
geometrică sau, într-un alt limbaj, puterilor numere întregi ale
Iracţiilor. Scopul ei este, în ultima analiză, să stabilească, într-o
l'ormă generală, cazurile de raţionalitate a rădăcinilor de ordinul n
ale unui întreg sau ale unei fracţii.
( artea a IX-a cuprinde, pe de o parte, propoziţii vetuste despre par
:şi impar, bazate pe raţionamente foarte slabe, iar pe de altă parte,
teoreme foarte subtile şi foarte frumoase, cum este cea care
.stabileşte existenţa unei infinităţi de numere prime absolute sau
cea care construieşte numerele perfecte euclidiene.
IRAŢIONALELE. Cartea a X-a este cea mai amplă dintre toate:

conţine 114 propoziţii! Lectura ei cere din partea matematicianului
modem o pregătire solidă şi un curaj perseverent.. în schimb,
studiul ei recompensează pe deplin efortul. Tema generală o
constituie clasificarea scrupuloasă a primelor lungimi iraţionale,
rezultate din metodele de aplicare (transformare) a ariilor, pornind
de la o lungime luată drept unitate (ultimele cuvinte nu sunt însă
pronunţate explicit). Un singur termen a supravieţuit în limbajul
nostru ca unică amintire a acestei opere considerabile: cuvântul
„binom“, după modelul căruia algebriştii noştri au fasonat
„trinomul" şi „polinomul“.
Unii au încercat să atribuie această carte lui Teetet, eroul
Dialogului lui Platon. Dar dacă mai multe dintre propoziţiile cele
mai simple pe care le conţine pot fi atribuite secolului al IV-lea,
cartea, în ansamblu, se prezintă totuşi ca o operă de mare
perseverenţă, minuţioasă, un pic greoaie, elaborată de un bun
matematician. Autorul ei este o minte riguroasă, un matematician
de profesie, care se înrudeşte mai mult cu Apollonios decât cu
Arhimede.
Prima propoziţie, care poate fi atribuită încă lui Eudoxos,
formulează elementul de bază al metodelor de exhaustiune despre
care vom vorbi mai târziu. lat-o:
„ Fiind date două mărimi neegale, dacă din cea mai mare se scade
una mai mare decât jumătatea ei, iar din cea rămasă una mai
mare decât jumătatea ei, şi aceasta se repetă continuu, va rămâne
o mărime oarecare care va fi mai mică decât mărimea cea mai
mică considerată. “
Următoarele trei propoziţii folosesc algoritmul lui Euclid, fie
pentru a găsi cea mai mare măsură comună, dacă cele două mărimi
sunt comensurabile, fie pentru a trage concluzia că mărimile sunt
incomensurabile, dacă algoritmul nu se sfârşeşte după un număr
finit de paşi. Urmează apoi câteva propoziţii generale despre
mărimi. După această parte, care este doar un fel de introducere,
nu va mai fi vorba decât de segmente rectilinii. Măsurile lor,
pornind de la un segment unitate, ar fi reprezentate de noi prin
expresii de forma V V ^+ V ^, unde a şi b sunt numere rationale,
luiclid studiază diferitele cazuri când această formă poate fi
simplificată şi deduce o clasificare a acestora.
STAŢIUL. O dată cu Cartea a Xl-a începe geometria spaţiului.

I’iiţiiuil care se cunoaşte despre lucrările lui Arhytas şi Eudoxos
liisâ sA se creadă că această carte rezumă cunoştinţele secolului al
p •> ■
jV liM in acest domeniu, cu câteva adaptări efectuate în secolul
Ltlliiiio definiţiile iniţiale, cele care se referă la sferă, con şi cilindru

1 fiir iipcl la mişcare. Generarea acestor corpuri se face prin rotirea,
!t>»i|ii'L(iv, a unui semicerc în jurul bazei, a unui triunghi
jlirpiiinghic în jurul uneia dintre laturile unghiului drept şi a unui
lih-pi unghi în jurul uneia dintre laturi. Astfel de consideraţii
I liii'inatice, introduse aici, probabil, pentru a asigura continuitatea
fluiiiilor, erau evitate cu desăvârşire în cărţile de geometrie plană.
I Vil- Irei propoziţii de la început, şi anume:
,,Nii .v(*poate ca o parte a unei linii drepte să fie în planul de bază,
Uft o parte într-unul mai ridicat",
Ihică două drepte se taie, ele sunt într-un plan, şi orice triunghi
I \h' intr-un plan
.Jhică două plane se taie, secţiunea lor comună este o dreaptă",
IIml demonstrate cu totul insuficient şi de fapt sunt adevărate
|tusUilate. însă cartea, în ansamblu - în care se studiază noţiunile
(Ir ortogonalitate şi paralelism în cazul dreptelor şi planelor,
|tii't'um şi volumele paralelipipedelor - este de înaltă ţinută.
Iichuie remarcată absenţa totală a noţiunii de orientare şi a ideii
liiiiidite de simetrie.
( nrtea a Xll-a studiază ariile cercurilor, precum şi volumele
piiiimidelor, conurilor, cilindrilor şi sferelor. Aceste smdii necesită
lulosirea procedeelor infinitezimale şi, după mărturia formală a lui
Aihimede, ele vin de la Eudoxos. Propoziţiile enunţate nu dau
(•Viiclratura acestor arii sau cubatura acestor solide, ei se mulţumesc
Ml dea numai rapoartele:
( 'arcurile sunt între ele ca pătratele diametrelor. “
„Orice prismă având baza triunghiulară se împarte în trei
fiiramide egale între ele având baze triunghiulare. “
„Sferele sunt între ele în raportul cuburilor diametrelor. “
Pentru a stabili echivalenţa a două volume, se arată că primul nu
i'stc nici mai mic, nici mai mare decât cel de-al doilea. Tehnica
demonstraţiei se bazează pe ceea ce geometrii logicieni ai
sccolului al XVII-lea au numit exhaustiune, epuizare. Aceasta
metodă, a cărei utilizare este legitimată de prima propoziţie a
( ’Ar|ii a X-a arată, în ultima analiză, că diferenţa dintre cele două’
volume, dacă ar exista, ar fi mai mică decât orice mărime dinainte
dată.
CORPURILE PLATONICE. Cartea a XlII-a, foarte frumoasă şi

foarte tehnică, este consacrată în întregime celor cinci poliedre
regulate cunoscute de Platon. în secolul al Il-lea î.e.n., Hipsicle a
adăugat Elementelor o a XlV-a carte, care tratează compararea
dodecaedrului şi îcosaedrului înscrise într-o aceeaşi sferă. După
cum recunoaşte autorul însuşi în scrisoarea-prefaţă, tema aceasta
fusese deja tratată de Aristeu şi Apollonios. Bizantinii au mai
adăugat o a XV-a carte, consacrată şi ea tot corpurilor platonice.
Ea este însă de un nivel foarte scăzut. Una dintre cele două părţi
care o compun pare să fi fost scrisă în secolul al V-lea e.n.,
cealaltă - într-o epocă şi mai recentă.
LUCRĂRILE MINORE SAU PIERDUTE. Opera lui Euclid nu se

limitează la Elemente. Catalogul scrierilor care îi sunt atribuite
este mare. Unele dintre ele au ajuns până la noi, altele au dispărut
complet sau parţial. Dintre aceste scrieri cu caracter teoretic cităm
mai întâi Datele, un fel de complement al Elementelor, dar cu o
formă mai analitică. Lucrarea cuprinde 94 de propoziţii. Primele
stabilesc câteva proprietăţi ale mărimilor proporţionale sau „care
au creşteri proporţionale", adică, în limbajul nostru, proprietăţile
funcţiilor liniare. Propoziţiile următoare, cu caracter mai
geometric, se referă la figurile asemenea, la aplicarea ariilor, adică
la rezolvarea ecuaţiilor de gradul al doilea, şi la cerc. Lucrarea
păstrează încă un caracter foarte elementar.
Nu acelaşi lucru se poate afirma despre tratatul, astăzi pierdut,
despre porisme (Porismată). Pappus ne-a lăsat o descriere destul
de neclară. Pornind de la această mărturie, matematicienii
moderni, în special Robert Simson şi Chaslos, au încercat
. A
r
* -.tiisiiuiiri care, ca toate lucrările de acest gen, au un caracter
4iii‘- ipotetic. Se pare însă că este destul de ferm stabilit că în
^ li Halat pierdut, Euclid rezolvă mai multe probleme care au
H.i.iio afinitate cu geometria proiectivă şi cu teoria
111‘ivcrsalelor, aşa cum le tratau matematicienii din prima
(iituniiilc a secolului trecut. în el figurează, în particular, teorema
I )i‘sargues cu privire la Triunghiurile omologice şi teorema lui
•'tippiis cu privire la hexagoanele înscrise într-o conică degenerată
tloiiă drepte. începând de pe la sfârşitul secolului al XlX-lea,
^ două propoziţii joacă un rol esenţial în geometria proiectivă.
:-V;i
m m m ■ *
Prezentarea Concursului Naţional EUCLID
Dragi copii şi părinţi, înainte de a vă povesti amănunte despre
desfăşurarea concursului, am vrea să vă spunem de ce considerăm
noi că merită să participaţi.
După cum vedeţi, formele de evaluare în învăţământul nostru sunt
într-o continuă schimbare şi perfecţionare. Credem că nu o dată v-
aţi întrebat: „Oare voi putea face faţă acestui examen?“
Considerăm că participând constant la competiţii, se diminuează
simţitor stresul legat de schimbarea formei de examinare. Pe de
altă parte, nu aţi vrea să vă verificaţi cunoştinţele fară a risca o
notă mică în catalog, care să vă afecteze media?
Nu aţi vrea să vă puteţi compara cu vărul de aceeaşi vârstă, care
locuieşte în alt oraş, sau cu copilul celei mai bune prietene a
mamei, pe care vi-1 tot dă exemplu? Aceasta nu se poate face câtă
vreme învăţaţi şi sunteţi evaluaţi în contexte diferite, dar
participând cu toţi la aceeaşi competiţie puteţi stabili adevărata
ierarhie a colegilor şi prietenilor voştri.
De asemenea, suntem convinşi că în lipsa unei evaluări, anumite
aspecte ale materiei sunt superficial asimilate şi deci mult mai uşor
de uitat (ştim cu toţi că dacă nu suntem ameninţaţi de un test,
trecem cu mai mare uşurinţă peste materie),
în încheiere, dar nu în ultimul rând, gândiţi-vă ce satisfacţie aţi
avea să puteţi câştiga prin forţele voastre unul dintre numeroasele
premii puse în joc.
Toate acestea sunt posibile înscriindu-vă la CONCURSUL
NAŢIONAL DE MATEMATICĂ „EUCLID" , care se adresează
tuturor elevilor de la clasa a Il-a, până la clasa a Xll-a, din orice
zonă a ţării.
Cum faceţi să participaţi la acest concurs? Primul pas este să
discutaţi cu profesorul de la clasă (sau orice alt profesor) şi să vă
exprimaţi dorinţa de a vă înscrie la concurs. Taxa de participare
este de 20 RON şi o puteţi achita până cel târ/iu înainte de
desfăşurarea probei. De asemenea vcji lurni/a profesorului
'i'spectiv următoarele date: numele, şcoala de provenienţă, clasa,
M( de telefon, adresa de email. După aceea veţi fi înştiinţat de
■rtire profesorul la care v-aţi înscris, în ce loc se susţine proba şi la
(T oră începe accesul în săli. Ca la orice concurs veţi găsi afişate
lislc cu repartizarea în săli. în ziua concursului veţi primi o foaie
• II subiectele şi de asemenea, foi pe care să redactaţi soluţiile.
( ănd lucrarea este gata, o predaţi cu semnătură, profesorului
iiipraveghetor. După maxim două săptămâni, veţi găsi pe acest site
Kviiltatele, precum şi o ierarhie în funcţie de rezultatele obţinute
|H' zonă şi pe ţară.
I iccare etapă a concursului este independentă de celelalte şi are o
|iicmiere separată, stabilită de cei care administrează concursul în
.'Diia în care vă aflaţi.
I II fiecare etapă toţi concurenţii care au punctaje între 90 p. şi 100
p vor fi premiaţi, iar concurenţii care obţin punctaje între 80 p. şi
p. vor primi menţiuni. Premiile vor fi stabilite de către
lulininistratorul de test în condiţiile respectării regulilor anterioare.
Trcmiile zonale sunt:

premiul I - Diplomă de merit
premiul II - Diplomă de merit
premiul III - Diplomă de merit
l'ciilru fiecare clasă din centrele de concurs la ocupantul locului I
acordă medalie de aur, pentru locul II se acordă medalie de
iii t>int, iar pentru locul III se acordă medalie de bronz în condiţiile
In care au punctaje de cel puţin 90 p.
I )upă afişarea pe site a rezultatelor fiecărei etape, va avea loc o
tragere la sorţi, în urma căreia; vor fi aleşi elevi dintre cei trecuţi în
li.sicle de pe site, care vor primi câte 100 lei. De aceea, va trebui să
vorificaţi existenţa numelui vostru în lista cu rezultate, după
liccare etapă la care aţi susţinut proba, pentru a putea participa la
Iragerea la sorţi. Regulamentul extragerii îl găsiţi afişat pe acest
site: www.concurs-euclid.ro
La etapa finală vor participa din fiecare judeţ, din fiecare clasă şl
profil concurentul care a obţinut în cadrul unei etape cel mai niiii#
punctaj, care nu trebuie să fie mai mic de 90 p. Dacă la o c1;ih4
sunt mai mulţi care au punctajul maxim dintr-un judeţ, vor merm»
toţi la etapa finală. Mai vor fi selecţionaţi şi vor participa la et;i|)«
finală acei candidaţi care cumulează cel puţin 270 p. în cele (icl
participări la etapele concursului din acel an.
Premiile şi distincţiile oferite de organizatori în urma etapei finale,
sunt:
- premiul I - un laptop,
- premiul II - o bursă de studiu de 700 lei,
- premiul III - o bursă de studiu de 400 lei.
Aceste premii se oferă pentru fiecare an de studiu şi pentru fiecai c
profil, ţinând seama de ordinea descrescătoare a punctajeloi
obţinute la etapa finală, daca au punctaje de peste 40 p.
Structura subiectelor este următoarea:

• 5 itemi grilă cu alegere multiplă (cu 4 distractori fiecare). Fiecare
item grilă valorează 4 puncte. La itemii cu alegere multiplă, un
singur distractor va fi corect.
• 10 întrebări cu răspuns scurt, care valorează câte 4 puncte.
• 2 probleme cu itemi structuraţi, care valorează câte 15 puncte.
Această structură este valabilă pentru primele 3 etape ale
concursului, adică cele cu rol de evaluare.
Etapa finală are rol de departajare şi are o altfel de structură ii
subiectelor, de tip concurs naţional.
Dacă am acorda calificative pentru punctajele acordalc
concurenţilor, am avea următoarele paliere;
Pentru punctaje cuprinse între 96 p. şi 100 p. EXCEPŢIONAL
Pentru punctaje cuprinse între 90 p. şi 95 p. FOARTE BUN
Pentru punctaje cuprinse între 80 p. şi 89 p. BUN
Pentru punctaje cuprinse între 70 p. şi 79 p. MULŢUMITOR
Pentru punctaje cuprinse între 60 p. şi 69 p. SATISFĂCĂTOR
Pentru punctaje cuprinse între 50 p. şi 59 p. SLAB
m£3L
I
SOHiii iMiiu'laje cuprinse între 35 p. şi 49 p. FOARTE SLAB

iHiiK tajc cuprinse între 10 p. şi 34 p. CATASTROFAL
«t fl • vil 111 clasa a Il-a a Ill-a sau a IV-a, concursul durează două
iMi unlactarea rezolvărilor o vei face pe foaia cu subiecte.
Iii »liisii a V-a la a VlII-a, proba durează două ore şi 30 de
, IUI dc la a IX-a la a Xll-a, durează trei ore.
n III iiiiioieli în privinţa rezultatului poţi depune o contestaţie în
.-I in care ţi-ai aflat punctajul.
®;î ţiiiii Ml citeşti pe site care este programa corespunzătoare etapei
niie vrei să participi, cu menţiunea că materia claselor
ftîiWiiniiic este şi ea inclusă.
»miiu Iu/ic, vă garantăm că nu veţi regreta dacă veţi participa la
toi>il IoMcurs!
I. N O Ţ IU N I IN T R O D U C T IV E
ÎN S T U D IU L M A T E M A T IC II
A. EXERCIŢ II DE ANTRENAMENT
De cele mai multe ori, copiii noştri nu reuşesc să rezolve

problemele de matematică, pentru că nu interpretează bine
textele. Noţiuni ca „înaintea", „după", „de la stânga la dreapta",
„vertical", „orizontal", „în interior" sunt esenţiale atât în viaţa de
zi cu zi, cât şi în rezolvarea unor probleme de concurs.
De aceea, nu trebuie să trecem peste ele superficial, sunt lucruri
importante, chiar dacă sunt uşoare. Aparatul matematic, la vârsta
copiilor de clasa I, se bazează pe o înţelegere perfectă a textului,
o reprezentare clară a noţiunilor şi o logică naturală, a omului
care umblă pe un tărâm cunoscut. Este vârsta la care orice
problemă se poate rezolva, aşa trebuie să înceapă viaţa lor de
mici matematicieni
După ce vor simţi că stă în puterea lor să înţeleagă, să rezolve şi
să deducă lucruri, urmează însuşirea părţii de calcul, far de care
nu se poate, apoi a unui bagaj consistent de raţionamente (cultura
în domeniu) şi în fmal... premii, diplome, medalii, felicitări.
Exerciţiile de antrenament au rolul de a prezenta acele noţiuni pe
care le vom întâlni „mascate" în subiectele de concurs. Deci, nu
săriţi peste ele, lucraţi-le chiar dacă par uşoare, pentru că, fiecare
exerciţiu rezolvat ajută la „creşterea" voastră. Şi niciun efort nu
rămâne nerăsplătit, niciun copil care studiază nu va trece
neobservat.
A.I. Orientare spaţială
I. Coloraţi obiectul aflat în faţă.
31. Coloraţi balonul aflat cel mai aproape.
încercuiţi norişorul aflat cel mai sus.
/IV ®
I VwTJ
I ( iil(Mii(t hilcic din interiorul vasului.
5. încercuiţi figura geometrică aflată în stânga cercului.
6. încercuiţi liniile verticale.
7. Coloraţi steagul, de la stânga la dreapta.
8. Coloraţi steluţele care se află în interiorul pătratului, dar nu

se află în interiorul cercului.
% -S.
a Im lif>tira de mai sus, coloraţi steluţele care nu se află nici în
! Ktiul cercului, nici în interiorul pătratului.
IH riiic steluţe se află atât în interiorul cercului, cât şi în

iHt. iiMiiil pătratului?
11 ( (iloraţi cu galben căsuţele care se află mai aproape şi cu

II pe cele care se află mai departe.
12. încercuiţi floarea care se află cel mai aproape de albiiiii,

13. încercuiţi atletul care se află cel mai aproape de linia de I f I oloraţi steluţele aflate sub linie.
sosire:
☆
☆
A
IN ( oloraţi peştii aflaţi la stânga liniei.
A
14. încercuiţi fructele aflate înaintea mărului.
15. Desenaţi un cerc în faţa pătratului. I'*, I )cscnaţi o linie verticală între cele două pătrate.
16. Desenaţi un pătrat după cerc. io, Desenaţi o linie verticală astfel încât în faţa ei să fie 3
M'u-iiri, iar după ea să fie 4 cercuri.
ooooooo
21. Desenaţi trei cerculeţe în interiorul pătratului.
22. Coloraţi floarea cu cele mai multe petale.
23. Coloraţi cu roşu mărul cel
24. Coloraţi copacul care are cele mai multe frunze.
sy
I'll roşu, galben şi mov cele trei flori, astfel încât
itiţii- sfl aibă cele mai multe petale, iar floarea mov să
iiiiti puţine frunze.
«ilASAAhA.rt>
A.2. C’ompararea intuitivă
I, Imcn.Miiţi segmentul cel mai scurt.
I- - - - - - - - - - - - 1 t-
2. Coloraţi cu roşu bila mai mare.
3. Desenaţi un pătrat mai mare decât cel din figură.
4. încercuiţi grupa care are cele mai multe obiecte.
/ /
O /
o / / /
/ /
☆ /
/
i
I
1= corespondenţe între obiecte şi încercuiţi grupa cu

Miiilli' obiecte.
O V
V V
O O
o V
o
A liiuMcuiţi cele două grupe care au acelaşi număr de elemente.
O □ V V
)
o □ V V
Scrieţi în căsuţa de sub fiecare desen numărul de buline din

ill .i’iuil respectiv.
8. în desenul de mai jos sunt mai multe case sau mai mulţi
copaci? Desenaţi elementul corespunzător răspunsului cored,]
9. Care animale au mai multe picioare: 5 pisici sau 5 găini?
10. Desenaţi tot atâtea vase, câte flori sunt.
11. Desenaţi triunghiuri, astfel încât să fie mai puţine decât

pătrăţele, dar mai multe decât cerculeţe. Câte posibilităţi sunt?
O O
O
B. PREGĂTIRE PENTRU CONCURSURI
1. Completaţi şirul de mai jos cu încă trei figuri.
AODAOnAO
şirul de mai jos cu încă trei figuri.
:) O A O O A O O
)|thi|l ») porţiune din şirul de mai jos în care să se găsească
i n'ii'uri şi un pătrat.
Ao do odoo do o
o porţiune din şirul de mai jos în care să se găsească

t pnirate.
I ) t) D O O D O O D O O
iSiliMiiţl a cincea figură, numărând de la dreapta spre stânga.
|c!( >A D O A D O A
I» (ilttuiţi a cincea figură, numărând de la stânga spre dreapta.
h )A n O A D O A
t nloraţi bila care are proprietatea că, atât la stânga ei, cât şi
tlii'iipla ei, se găsesc tot atâtea bile.
oooooooo
II In îjirul de mai jos, coloraţi figura care apare de cele mai
Miiillc* ori.
i'C r O 'u ’ A ' u ’ D ^ D O
n M -----
•). ( ’onliiiuaji şirul cu încă trei figuri potrivite.
□ □ □
10. Dacă în figura de mai jos colorăm pătrăţelele astfel încât
oricare două pătrăţele vecine să nu aibă aceeaşi culoare şi cel
din colţ este negru, ce culoare vor avea celelalte colţuri?
11. Câte pătrate avem în figură?
a)
b)
c)
______
OA’SA/
/
I i. Câte triunghiuri avem în figură?

I
13. Câte drumuri de la A la B, cu lungimea cea mai mică
posibil, putem găsi mergând numai pe liniile desenate?
14. Câte pătrate putem obţine unind câte patru puncte din
desenul de mai jos?
15. în şiragul de mărgele de mai jos, procedăm astfel: colorăm

cu roşu prima mărgea din stânga, lăsăm două mărgele albe, apoi
din nou colorăm una cu roşu, iar lăsăm două albe şi aşa mai
departe, până când se termină. Realizaţi colorarea pentru a afla
ce culoare are ultima mărgea din şirag.
OOOOCXXOOOOCXXXXXXXXXXX)
I /. Sorin, Miruna, Ioana şi Vlad vor să stea unul lângă altul
tiiii o sală de cinema. în câte feluri se pot aşeza ei, astfel încât
Mu lina să stea lângă Ioana?
IH. I)intr-un grup de 4 băieţi şi 2 fete trebuie să formăm o

*! lupă alcătuită din 3 băieţi şi o fată. Câte echipe diferite putem
i'iniui?
I'<. ("âte pachete cu două bomboane şi un măr putem realiza,

iliii'fi avem 6 bomboane şi 5 mere?
^ 9
II. N U M ERE N A TU R A LE DE LA O
LA 10
A. Exerciţii de antrenament
1. Completaţi căsuţele cu cifre corespunzătoare numărului de

cerculeţe.
2. Desenaţi în interiorul cercului atâtea steluţe câte indică

cifrele din căsuţe.
3. Desenaţi în fiecare chenar obiecte de acelaşi fel şi scrieţi

numărul lor în căsuţă.
4. Completaţi spaţiile libere cu numerele care lipsesc.

a )_ 2 5 _____
b )_ 9 _ 7 4
c ) ________ 0 4 ____ 8 ____
! '■!j'ii)i|i în interiorul cercului atâtea steluţe câte indică
f ilin căsuţe.
I*' 'ili/ii|i corespondenţele:
000
< nliiniţi câte trei elemente din fiecare chenar:
O O O
oo
I liu'orcuiţi grupurile de câte 5 elemente:
o A A V-
O O V '
A A
O O ■V - ^
ÎL -
*), Iiu'i'ii'»ii|i grupurile care au 3 sau mai multe elemente:
HI. (\)inpletaţi fiecare desen astfel încât să obţineţi 6

ohicctc.Scrieţi în fiecare căsuţă goală câte elemente aţi desenat.
11. Scrieţi toate numerele de la 2 până la 7, inclusiv 2 şi 7.
12. Scrieţi toate numerele începând cu 3 şi terminând cu 8.
13. Scrieţi toate numerele cuprinse între 4 şi 9.
14. Scrieţi toate numerele mai mici ca 10 şi mai mari ca 5.
15. Scrieţi toate numerele cel mult egale cu 8.
16. Scrieţi toate numerele mai mari ca 3 şi mai mici ca 9.
17. Scrieţi toate numerele cel puţin egale cu 6 şi mai mici ca

10.
18. Desenaţi două grupe care să aibă împreună 7 obiecte în

câte feluri puteţi realiza desenul? (nicio grupă nu poate fi
goală).
I |M I u-HiMiaţi patru grupe care să aibă împreună 7 obiecte. în
■ I <ii' Ifliii i puteţi realiza desenul? (nicio grupă nu poate fi
f ii" IIn I
I >( filaţi trei grupe care să aibă împreună 7 obiecte. în

II liOiii i puteţi realiza desenul? (nicio grupă nu poate fi
ilni
• I I icsciiaţi cinci grupe care să aibă împreună 7 obiecte. In

ii Irliiri puteţi realiza desenul? (nicio grupă nu poate fi
M <n I a )
» I K-scnaţi şase grupe care să aibă împreună 7 obiecte. în câte

I Im I puteţi realiza desenul? (nicio grupă nu poate fi goală).
î 111111).
<I l'iiicţi desena opt grupe care să aibă împreună 7 obiecte? In

111-Ichiri puteţi realiza desenul? (nicio grupă nu poate fi
I "iilfl)
I**. Din înşiruirea de numere de mai jos, subliniaţi-le pe celc

liiiii mari decât 6.
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Din înşiruirea de numere de mai jos, subliniaţi-le pe cele

iiiiii mari ca 3 şi mai mici ca 8.
2 1 3 4 9 7 8
27. Ştergeţi un număr, astfel încât cele rămase să fie ordonate
crescător.
1 2 5 4 6 7
28. încercuiţi numerele pare din cele scrise mai jos:

1 2 3 4 5 6
29. Scrieţi crescător toate numerele pare, mai mici decât 10.
30. Scrieţi descr-escător toate numerele impare, mai mici decât

10.
1. Completaţi şirul de mai jos cu încă trei numere:

10 1 1 0 1 1 1 0

101001010010100

1 2 3 4 1 2 3 4...
4. Se dă următoarea înşiruire de numere:

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
a) Care este a 8-a cifră, de la stânga la dreapta?

b) Care este a 10-a cifră, de la dreapta Ia stânga?
c) încercuiţi o porţiune care să conţină cât mai puţin cifre şi în
care cel puţin o cifră să apară de două ori.
d) Care este cifra care apare de cele mai multe ori în şirul dc
numere?
CIASAAM
fi î>iriil de numere conţine mai multe cifre pare sau mai multe
i'llii' impare?
I Numerele din cele 3 căsuţe sunt vecine (consecutive).

I nnipletaţi-le astfel încât să respecte cerinţa,
n );
Ml : O
I I
Scrieţi cei doi vecini ai numărului 5. Apoi, pentru fiecare

iliniic numerele găsite, scrieţi din nou cei doi vecini ai săi. De
i ilii* ori aţi scris numărul 5?
1. ( lisele de pe strada schiţată sunt numerotate crescător de la

kiiiiif>a la dreapta, cu numere pare pe o parte şi numere impare
pr i'calaltă parte. Ce număr are casa pe care este scris semnul
Ililii'iiării?
N Intre fiecare două case de pe o alee, se află plantat un

pliip,Ştiind că pe alee sunt 5 case, aflaţi câţi plopi sunt.
Trei prieteni îşi trimit unul altuia câte un singur SMS. Aflaţi
i ' iilo SMS-uri au trimis în total.

tiE s r e s " I ti «(lASAAI-A
i
f
Ml In |i.iihiiiil (Ic iiiai jos, avem voie să facem „magii" astfel: n| / lliA I II Zăpada şi cei 7 pitici îşi fac planificarea muncii pe
ititilc* clementele de pe o linie sau de pe o coloană iit Cili'lniiidnfl. Este posibil ca în fiecare zi să muncească un
(I Iii I „.III (lin I în 0. Explicaţi prin ce magie se poate ajunge ilc jii'isonaj?
Iii |tiUiiiliil I la pătratul 2.
t'ii i'opil are la dispoziţie numai cartonaşe pe care sunt
1 1 1 1 1 1 0 1 I ilicic 1, 2 şi 3, cu care va trebui să numeroteze 10 cutii.
1 1 1 1 1 1 0 1 ' ' *»!‘ : iiirază următoarea regulă: pe fiecare cutie pune câte 3
I 1 1 1 1 1 0 1 ' ordinea fiind cea crescătoare dintre cifre, de la
'"l''i III dreapta (adică numărul 1-1-1 este mai mic decât 1-1-2
1 1 1 1 1 1 0 1
•:. mai mic decât 1-2-1).
a) ‘ fltiK'ţi în ordine crescătoare toate combinaţiile de cifre
1 1 1 0 1 ' Iititi»' pentru a numerota cele 10 cutii.
1 1 1
0 0 1 0 V) iMii’ţi cea mai mare combinaţie de cifre pe care o poate
1 1 1 1 «rjţ mpilul.
1 1 1 1 1 1 0 1
) iir|i cea mai mică secvenţă de cifre pe care nu a folosil-o
1 1 0 1
1 1 1 1 !i iiiiiiUMotarea cutiilor.
b) 1 2 1
•' l'nviţi figura şi răspundeţi la întrebări. 1 2
1 1 1 1 1 0 1 0 ■i < li Ir cifre de 1 apar în desen? 1 2 3
» M 'nir cifre pare apar în desen?
1 1 1 1 0 1 0 1 i . 2= 2 1
)« illo cifre impare apar în desen? 1 2 Tf
1 1 1 1 1 0 1 0
1 1 '1 1 0 1 0 1
c) 1 I»t Hn copil se joacă astfel: scrie pe o foaie 5 cifre. Sub ele,
■110 4 cifre astfel: între două cifre diferite, scrie 1 şi între două
11. Opt prieteni îşi amintesc în ce zi a săptămânii s-au născut, ilu' egale, scrie 0. Continuaţi cu acest procedeu până ajungeţi
Este posibil ca fiecare să fie născut într-o altă zi a săptămânii cfl Ncricţi o singură cifră. Completaţi după acest procedeu
r
decât toţi ceilalţi? trtiiiliirile obţinute, plecând de la rândurile iniţiale:
}«) I 2 3 4 5
12. Un copil are 4 cutiuţe şi 5 bile. Explicaţi de ce, oricum ar Io I 2 2 2 1
aşeza bilele în cutiuţe, va exista cel puţin o cutiuţă în care să (I I 2 3 3 4
aibă cel puţin două bile. .1) «i 2 2 1 1
%
18. Pe un cerc sunt aranjate 5 numere de O şi 1. Un copil îşi
propune să schimbe numerele de pe cerc, astfel: între oricare
două numere egale să scrie un O, între oricare două numere
diferite să scrie un 1 şi să şteargă numerele iniţiale. Desenaţi
cercurile obţinute de copil, plecând de la cercurile date mai joi
-I-
0-
b) O
c)
d)
Inn ti iMilie sunt 5 bile roşii, 4 bile verzi şi 2 bile albastre.
I HM rule cel mai mic număr de bile pe care trebuie să le
lîlHpi'iM (Im urnă, fară a ne uita la ele, ca să fim siguri că am
( 1 1|Mi(in o bilă verde?
I itM' i'Mc cel mai mic număr de bile pe care trebuie să le
din urnă, fară a ne uita la ele, ca să fim siguri că am
l>»u I »*l puţin o bilă roşie?
>( < .11»' c Nt c cel mai mic număr de bile pe care trebuie să le
din urnă, fară a ne uita la ele, ca să fim siguri că am
(fi puţin câte o bilă din fiecare culoare?
•'» Im •>migul de mai jos sunt mărgele albe şi negre.
• > )C@0 0 0 » 0 0 0 « 0 0 0 #
I » iilc mărgele negre sunt în şirag?
l î ( illc mărgele albe sunt în primele 10 mărgele din şirag,
iiiMitliimd de la stânga la dreapta?
M iIlc hile are cea mai lungă bucată de şirag care conţine exact
lutiA bile negre?
III. A D U N A R EA SI
f SCĂDEREA
I
N U M ER ELO R N A TU R A LE ÎN
C O N C E N TR U L 0 -10
1. Desenează numărul total de figuri şi scrie alături calculul

corespunzător: -
, . 0 0 0 + 0 0 = + =
+ =
b) ^ ° =
W + 9 7 = +□ = □
d) +9 = + =
e) 4
^- dik> - □ + =
2. Desenează numărul total de figuri şi scrie alături calculul

corespunzător:
a) 0 0 0 0 - 0 =
, ) D L Z - C -
. - =
- = c
- Lj = L_
3. Scrieţi numerele cu 1 mai mari decât (cele date. (Reţineţi cA
acestea se numesc succesori!)
a) 1 + 1 = d) 3 + 1 = g) 6 + 1 =
r— N
f
i
l.)2 + 1 = e)4 + 1 =h )7 + 1 =
f)5 + l = i)8 + l =
j) 9 + 1 =
I. Scrieţi numerele cu 1 mai mici decât cele date. (Reţineţi că
m'oslea se numesc predecesori!)
n) 1-1 = d ) 4 - l = g ) 7 - l =
|. )2-1= e ) 5 - l = h ) 8 - l =
(13- 1 = f ) 6 - l = i ) 9 - l =
Rezolvaţi următoarele adunări cu 2:

.1)0+2= d ) 3 + 2 = g)6 + 2 =
Ii ) 1 + 2 = e) 4 + 2 = h ) 7 + 2 =
i')2 + 2 = f ) 5 + 2 = i)8+2 =
(». Rezolvaţi următoarele scăderi cu 3:

.1)2-2= d ) 5 - 2 = g)8-2 =
l>)3-2= e ) 6 - 2 = h)9- 2 =
0 4-2= f)7-2= i)10-2 =
/. Rezolvaţi următoarele adunări cu 2:

..)() + 3 = d)3 + 3 = g)6 + 3 =
h)I+3= e)4 + 3 = h) 7 + 3 =
i)2 +3= f)5 + 3 =
H. Rezolvaţi următoarele scăderi cu 3:

„ ) 3 _ 3 = d ) 6 - 3 = g)9-3 =
|,)4-3= e ) 7 - 3 = h)10-3 =
0 5 - 3 = f)8-3 =
•>. Rezolvaţi următoarele adunări cu 4:

.1)0 + 4 = d)3+ 4= g)6 + 4 =
h) 1 + 4 = e) 4 + 4 =
0 2 + 4 = f)5 + 4 =
10. Rezolvaţi următoarele scăderi cu 4:
a) 4 - 4 = d ) 7 - 4 = g)10-4 =
b ) 5 - 4 = e)8-4 =
c ) 6 - 4 = f) 9 - 4 =
11. Rezolvaţi următoarele adunări cu 5:

a) 0 + 5 = d)3 + 5 =
b)l+5= e)4 + 5 =
c)2 + 5 = f)5 + 5 =

a) 5 - 5 = c ) 7 - 5 = e) 9-5 =
b ) 6 - 5 = d ) 8 - 5 = f)10-5 =
13. Rezolvaţi următoarele adunări cu 6:

a) 0 + 6 = c)2 + 6 = e)4 + 6 =
b)l+6= d)3 + 6 =

a) 6 - 6 = c ) 8 - 6 = e)10-6 =
b ) 7 - 6 = d )9 - 6 =
15. Rezolvaţi următoarele adunări cu 7;

a) 0 + 7 = c)2 + 7 =
b) 1 + 7 = d) 3 + 7 =

a) 7 - 7 = c)9-7 =
b ) 8 - 7 = d)10-7 =
17. Rezolvaţi următoarele adunări cu 8;
a) 0 + 8 = b)l+8= c)2 + 8 =

a) 8- 8 = b ) 9 - 8 = c) 10-8 =
i M. i'divaţi următoarele adunări şi scăderi cu 9:
b)l+9= c)9-9= d) 10-9
' III liu pfcuiţi rezultatele mai mici:

«t -Ui 7+1 c) 8+ 2 şi 6 +3 e) 2 + 3 şi 3 + 4
Ij (I 4 + 4 d) 4 + 5 şi 2 + 3 f) 2 + 5 şi 3 + 1
II liu orcuiţi rezultatele impare:

Hi't< c) 7 + 8 = e) 5 + 5 = g) 3 + 4
U it? d) 6 + 4 = f ) 4 + 1 = h) 7 + 1
I • l'iincţi în căsuţele desenate semnele corecte, dintre urmă-

* („<" mai mic, „>" mai mare, egal):
t ^ 5 + 1 f)2 + 8 3 +7
Ni I 2 n 4-2 g)2 + 5 3 +6
-1 ^ t 1 3 + 5 h )7 + 2 □ 2 + 2
.tiM 2 ^ 3 + 4 i) 9-2 7-2
n ■ □ 6-2 j)l +8 6-5
23. Completaţi tabelele următoare:
a) \a \b \ a +b b) a b a- b a^
2 0 1 2
3 5 8 0 ■
8 2 8 1
7 2 5 4
1 8 6 3
0 10 3 1
2 7 9 1
9 1 9 0
5 5 3 3
4 4 I 0
24. Scrieţi după fiecare o alta sumă cu acelaşi rezultat, c«

în model; I +6=3+4.
a) 2 + 7 = b )4 + 5 = c)l+6= d) 8 + 2 =
e)5 + 5 - f)l+9= g)2 + 3 = h) 2 + 2 =
i) 7 + O = j) 8 + 1 =
25. Scrieţi după fiecare „=" o altă diferenţă cu acelaşi rezulliil

ca în model: 6-2 = 7-3;
a)8-5= b)10-6= c) 10 - 8 = d) 9 - 4 =
e)9-8= f)5-2= g)5-2= h)4-0 =
i)l-0= j)9-3 =
■
-/‘'•'•ţîâ
Y
j*viili/iiţi corespondenţele corecte:

( 7-3 )
i>j 1 ( 8-2 ) ®
*' ! '• (10-9)
( 9-4 ) ©
10 ( 5-5) ©
f ( umplctaţi tabelele de mai jos:
(/ 'h2 a + 5 aâ a a-2 a - l a- a
3
4
5
8
6
II b)
M ‘ii iicli A (adevărat) sau F (fals) dacă rezultatele sunt

I M(. ( Ic siiu nu:
«I :1 f)2 - l =3-2
i.i ' I 5U g )4 - 2 = l + 1
.1 i I 8 h)7-5=3-l
i l l fi I A 10 i) 8 + 1 = 9 - 1
or* (> {) j) 5 + 5 = 6+ 4
<•> ( (unpletaţi căsuţele cu semnele „+" sau astfel încât

lit iilolc să fie corecte:
VI ' 8= 9 1 f)8 1=4 5
1
I.'-')' 3= 9 4 g )9 0= 7 2
1< 7= 6 4 h) 10 2= 4 .
iii ^ J 5 = 4 4 i)2 4= 3
n > -1=3 0 j)6 2= 1
30. Completează triunghiurile de mai jo s:
- A
a) AA’ b)
1. Măriţi cu 2 numărul 4.
2. Scrieţi numărul cu 3 mai mare ca 5.
3. Scrieţi suma termenilor 3 şi 4.
4. Adunaţi numărul 3 cu cei doi vecini ai săi şi scrieţi

rezultatul.
5. Găsiţi numărul care îl depăşeşte cu 5 pe 1.
6. Micşoraţi cu 8 numărul 10.
7. Scrieţi numărul cu 3 mai mic decât 7.
8. Scrieţi diferenţa dintre numerele 7 şi 5.
%
*». ('lire este diferenţa dintre două numere vecine?
10. îl putem scrie pe 7 ca sumă de două numere egale?

liHiificaţi.
11, Adăugaţi 5 lui 2 şi scrieţi rezultatul.
11, Scădeţi din suma numerelor 3 şi 2 diferenţa lor.
M. 11) Scrieţi toate numerele posibile, care se obţin când

itlimfim câte două numere dintre numerele 0; 1; 2; 3; 4.
I») ('âte din sumele de mai sus sunt diferite?
( ) ( are este cea mai mică sumă şi care este cea mai mare?
tl) ('are este suma care se repetă de cele mai multe ori?
I I. Scrieţi încă trei termeni din şir;

..10, 2 , 4 , ...........
t' l 1 . 3 , 5 , ............
• H>. 1, 1 , 2 , 3 , ..........
15. Scrieţi numărul 10 ca:

0) Sumă de două numere diferite.
|t| Sumă de trei numere diferite.
I I Sumă de patru numere diferite.
(I) Sumă de cinci numere diferite.
I I Sumă de şase numere.
D Suină de şapte numere,
y.) Sumă de opt numere.
Ii ) Sumă de nouă numere.
1) Sumă de zece numere.
I(i. a) Găsiţi un număr, care adunat cu 7 să ne dea 10.

h) ( Iftsiţi un număr, care scăzut din 8 să ne dea 6.
i ) ( iAsiţi un număr, pe care dacă îl scădem din 5 să ne dea 2.
17. Un copil are câte o monedă de 1 leu, 2 lei şi 4 lei.
Arătaţi că el poate plăti orice sumă de la 1 până la 7 lei.
18. Un copil are monede de 1 leu, 2 lei şi 4 lei, nelimitate.

a) Cum poate plăti 6 lei fară să primească rest?
b) Cum poate plăti 7 lei fară să primească rest?
c) Cum poate plăti 9 lei fară să primească rest?
d) Cum poate plăti 10 lei fară să primească rest?
19.Trei fraţi au împreună 8 ani. Ştiind că doi dintre ei sunt

gemeni, scrieţi toate posibilităţile pentru vârstele celor trei fraţi.
20. Cu 10 lei, un copil vrea să cumpere cretă, baloane şi coifuri.

O cutie de cretă costă 1 leu, un balon costă 2 lei şi un coif 3 Ici.
Scrieţi toate combinaţiile posibile de cumpărturi astfel încâi
copilul să cheltuie toţi banii.
IV. NU M ERE N A TU R A LE DE LA O
LA 2 0
A. E X E R C IŢ II DE ANTRENAMENT
I ' iicji cu cifre numerele:

-* unsprezece f) şaisprezece
ţ‘i iloisprezece g) şaptesprezece
;:) lirisjirezece h) optsprezece
<li piili usprezece i) nouăsprezece
►■II iiicisprezece j) douăzeci
J l'i'iilru fiecare din numerele scrise, scrieţi în căsuţele

viiH’spunzătoare numărul de zeci şi numărul de unităţi, ca în
MiimIi'I;
Numărul Zcci Unităţi

17 1 7
14
10
12
13
19
' Subliniaţi:
t() ('ifra zecilor din numerele:
I ’. 14; 19; 10; 16; 18; 20
|i) ('ilVa unităţilor din numerele:
M. 13; 17; 15; 19; 20; 11
4. Scrieţi:
a) Toate numerele naturale mai mici sau egale cu 12;
b) Toate numerele naturale mai mari ca 7 şi mai mici ca 15;
c) Toate numerele de la 8 până la 17;
d) Toate numerele cuprinse între 17 şi 19;
e) Toate numerele începând cu 12 şi terminând cu 18.
5. Scrieţi:
a) Din trei în trei, toate numerele cuprinse între 1 şi 19.
b) Din patru în patru, toate numerele cel mult egale cu 20.
c) Din cinci în cinci, de la 20 la 0.
6. a) Ordonaţi crescător numerele: 19; 20; 17; 13; 11; 9; 1.

b) Ordonaţi descrescător numerele: 20; 1; 7; 29; 17; 14’ 0.
c) Scrieţi vecinii numărului 14.
d) Scrieţi un număr de două cifre, mai mic decât 20, care are
cifrele egale.
7. Descompuneţi numerele în zeci şi unităţi, urmând modelul

dat:
a) 13 = n + 3 d) 11 = +
b) i 4 = n + e) 16 = +
c) 17 = [ Z ! + f) 19 = +
g) \9 = C J +
8. Pune i semnele potrivite, dintre

a) 12 13 d ) 2 l □ l3 g) 20 □ 19
20 e) 9[~~ll3 h) 20 15
15 f) 19 U l 3 i) 14 C
9. Scrieţi numerele care lipsesc:

a) 8 , r ~ , 14.
b) 11, ,16.
c) 19, , 13.
_ 2
UI, Completaţi cu numerele care se potrivesc;
. 11 8 f ) 11 13
11 g)17 19
J 14 h) 15 17
îl 16 i)ll 13
19 j) 9 11
li. PREGĂTIRE PENTRU CONCURSURI
I « Dtnpletaţi şirurile de numere cu încă doi termeni.

•iN. I 0 ; 12; ...... c ) l ; 4 ; 7 ; .......
M l'\ 17; 15;.......d) 20; 15; 10;........
* (II (TUc numere de două cifre se pot scrie folosind numai

liii'lc O şi I?
M ( iilc numere se pot scrie folosind numai cifrele O şi 1?
I (I) ( 'Ate numere mai mici sau egale cu 20 au cifra zecilor 1?

» ) ( lllc numere mai mici sau egale cu 20 au cifra unităţilor 1?
! I ( ide numere mai mici decât 20 au cifra zecilor egală cu cifra
sHiiinţilor?
4 (i) ( ’âte numere se află în înşiruirea: 12; 13;... 19?

( lllc numere sunt mai mari ca 7 şi cel mult egale cu 14?
• I ( lUc numere sunt mai mari ca 12 şi mai mici ca 20?
<l| ( ’Alo numere sunt mai mari sau egale ca 9 şi mai mici sau egale
. IK?
I Iii copil scrie pe cartonaşe toate numerele naturale, de la 1

I» ■'(), Iară să le repete.
a) Câte cartonaşe are?
b) Pe câte cartonaşe a scris numere pare?
c) Pe câte cartonaşe apare cifra 1?
d) Pe câte cartonaşe apare cel puţin o cifră impară?.
e) Aşezaţi cartonaşele de la 1 la 9 în 5 grupe, astfel încât suma
numerelor de pe cartonaşele fiecărei grupe să fie 9.
6. într-o cutie sunt 7 creioane roşii, 3 creioane verzi şi 5 creioanc

albastre.
a) Câte creioane din cutie nu sunt albastre?
b) Câte creioane din cutie nu sunt roşii?
c) Care este cel mai mic număr de creioane pe care trebuie să Ic
scoatem din cutie, fară să le vedem pentru a fi siguri că am scos uii
creion roşu?
d) Care este cel mai mic număr de creioane pe care trebuie să le
scoatem din cutie, fară să le vedem, pentru a fi siguri că am scos
două creioane de culori diferite?
7. Un copil vrea să scrie pe o foaie, secvenţe de câte trei cifre

ordonate crescător, de la stânga la dreapta, folosind numai cifrele
1 O C
1, 2, 3, 4 şi 5 (de exemplu, secvenţa 1 I 1 i)
a) Câte secvenţe încep cu cifra 1?
b) Câte secvenţe se termină cu cifra 3?
c) Câte secvenţe se termină cu cifra 5?
d) Câte secvenţe poate scrie în total?
8. Un copil vrea să scrie pe o foaie, secvenţe de câte trei cifre

ordonate descrescător de la stânga la dreapta, folosind numai
cifrele 1, 2, 3, 4 şi 5, cu proprietatea că diferenţa dintre primele
două cifre este egală cu diferenţa dintre ultimele două cifre (de
3 2 1
exemplu, secvenţa — L£_U J)
a) Câte secvenţe au prima cifră 3?
b) Câte secvenţe au ultima cifră 5?
c) Câte secvenţe poate scrie în total?
' I II copil îşi compune „cuvinte" formate numai cu literele A, B,
mimeşte „lungimea cuvântului" numărul de litere din
rsic format.
.11icţi un cuvânt de lungime 3, care să înceapă cu litera A.
.. I icţi un cuvânt de lungime 5, care să se termine cu litera A.
I lu'ţi un cuvânt de lungime 6, în care literele A şi B să nu se
'* una lângă alta.
'! -* I loţi un cuvânt de lungime 5, care citit de la dreapta la stânga
iiiilc la fel ca atunci când îl citim de la stânga la dreapta,
t » illf cuvinte de lungime 3 încep cu litera A?
H» liMitia are monezi nelimitate, cu valori de 1 leu, 2 lei, 4 lei,

! 'I. U) lei.
I St I icţi trei modalităţi de a plăti 8 lei, fară să primească rest.
I Siticţi toate modalităţile posibile de a plăti 7 lei, fară să
iiicască rest.
.) < mc este cea mai mare sumă pe care o poate plăti, fară să
f:ilit>.i'ască două monezi de aceeaşi valoare?
I M ) râmă se înmulţeşte prin diviziune, rezultând în prima zi

i"ii.) râme. în a doua zi, fiecare din acestea două se înmulţeşte,
tillând încă două râme din fiecare. în a treia zi, fiecare râmă se
•IUIIţeşte rezultând alte două şi tot aşa. Aflaţi în a câta zi vor fi
I puţin 20 de râme.
M I a o expoziţie de pictură, vine în prima zi un vizitator, în a

•"IUI /I cu unul mai mult decât în prima, în a treia zi cu unul mai
Mill Ii ilecât în a doua şi aşa mai departe. Aflaţi în a câta zi vor veni
! uliu prima dată cel puţin 11 vizitatori.
M. I a un interviu pentru angajare, se prezintă în prima zi un

iiiululat, în a doua cu unul mai mult decât în prima, în a treia zi cu
doi mai mult decât în a doua şi aşa mai departe. Aflaţi dacă exisl/1
o zi în care să se prezinte exact zece candidaţi.
14. Un balaur cu trei capete are o perucă, un coif şi o coroană.
Aflaţi în câte feluri se poate costuma balaurul, astfel încât să nu
aibă nici un cap gol.
15. a) Completaţi tabloul de mai jos astfel; sub rândul iniţial scricll
cifrele obţinute prin scăderea a două numere alturate (se scaila
nimiărul mic din numărul mare). Se continuă procedeul până câiut
rămâne o singură cifră. Care este cifra rămasă?
1 2 3 4 5
b) Dar dacă plecăm de la tabloul:
1 3 2 5 4 6
c) Scrieţi un tablou care să aibă la început 6 cifre iar ultima cifi il
rămasă să fie 4.
„ A
V. ADUNAREA Si SCĂDEREA
NUM ERELOR NATURALE ÎN
C O NCENTRUL 0-20,
FĂRĂ TRECERE PESTE ORDIN
I. Completaţi tabelele;
a) b)
A fl + 11 fl + 12 a b c a+b+c
0 0 1 2
1 1 2 3
2 3 4 3
3 10 1 2
4 11 2 3
5 12 2 3
6 15 1 2
7 16 1 0
8 19 0 1
i. Aliaţi rezultatul scăderilor:
Hll-I 10: 0 20-10 = k) 19-18 =

|.| l‘) 12 g)18-8 = 1) 17-15 =
«ll(> 14^ h) 17-5 = m) 20-17 =
15 i) 19-3 = n) 20-11 =
JSkm
e) 12-11= j)1 4 - 2 = 0)19-13 =
3. Completaţi astfel încât să obţineţi rezultatul specificat:
+
\ /
17
/A
a)
v y
12
b)
\ /
20
+ I__I +
c)
+' '
\ /
2
d)
4. Scrieţi sub linie rezultatul corect;
a) 11 + b) 13 + c) 14 + d) 10 + e) 10 +
2 8 3 9 10
d3K
14 + g) 17+ h) 18+ i) 19+ j) 17 +
2 3 5 3 12
ft ('oinpletaţi căsuţele pentru a obţine rezultatul indicat

u) I ^ =3 f)13- = 11
- = 11 g)17- = 10
= 10 h) 20 - = 20
= 17 i)18- = 8
11 - . = 16 j) 14- = 12
1, ('oinpletaţi căsuţele pentru a obţine rezultatul indicat:

K|l 1 J-6=ll f) - 4 = 13
J ] - 5 = 12 g)l— - 11= 9
□ - 4 = 13 h) - 2 = 15
J-^8=10 i) - 6 = 14
□ - 1=8 j) -3 = 15
LI ('alculaţi:
m)K ) 2-4 = f)4 + 2-3 =
I I 14-5 = g) 10 + 5-4 =
i) 16 +2-3 = h) 11 +6-3 =
il) 17 + 2-1 = i) 13 + 4-6 =
Pi 11 +6-4 = j) 13+4-6 =
y. Completaţi căsuţele cu numere potrivite:

.1) II + + 2 + 3 = 19 f) 12 + 3- + 1 = 11
I I.) 10 + 2 + 5-
.) [ + 7-2+ 3=8
= 11 g) 10+1 +2 + 3-
h) 10-1-2-3 +
= 10
= 14
il) 10 f 5 + 2- =7 i) 16-2-14 + = 15
»’) 14- + 2+1 = 13 j) 14 + 2 + 3 + = 19
lO.Completaţi căsuţele astfel încât rezultatul obţinut să fie mereu
0:
a) i o - n - D - n = o f)l+ ^ 3 + 4 _ - =0
b )5 - D - n = o g )2 - +3 - U = O
— =0 h) 19 + 1- - = 0
d) 6 + 4 + 5 - =0 i) 18 + 2 - =0
e)2 + 3 + 5- =0 j) 16 + 4 - H - =0
11. Găsiţi termenul necunoscut:

a) 12 + =18 f) 16 - = 12
b) + 14= 16 g )1 8 - = 13
c) 2 + - = 14 h) 15 = 10
d)5 + = 19 i) -3 = 10
e) 4+ IZ + 5 = 19 j)
12. Găsiţi semnele potrivite:

a) 8 0 2 0 5 = 15
b ) 8 D l o D 8 = 10
c) 16 □ 6 05= 15
d) 20 lO U 10=^0
e) 18 8 U 10 = 0
f)4 L J 2 10=16
g ) io C 5=17
h )20D 8 U 2 = 10
i) 1 4 0 4 0 5 = 15
j)18 2=13
13. a) Scrieţi cel mai mic număr impar care are suma cifrelor 4.
b) Scrieţi toate numerele de două cifre care au suma cifrelor 2.
c) Scrieţi un număr de două cifre care are suma cifrelor 10.
d) Scrieţi un număr impar care să aibă şi suma cifrelor un numni
impar. j
--- - J5
14. Aflaţi în câte feluri poate să obţină 20 de puncte un copil care
itmncă la ţintă în cadranul din figură (Nu se ţine seama de ordinea
In care sunt atinse ţintele).
1^. a) într-un şir de numere consecutive, al doilea este 7, iar

|tnuiltimul este 12. Aflaţi câte numere sunt în şir.
Ii) liitr-un şir de cinci numere consecutive, numărul din mijloc este
I I (’are este numărul cel mai mare?
<I liitr-un şir de cinci numere consecutive, suma dintre primul
ţl iillimul număr este 6. Aflaţi numărul din mijloc.
«I| ( iftsiţi patru numere consecutive a căror sumă să fie 10.
n. PREGĂTIRE PENTRU CONCURSURI
I liilr-o livadă înfloreşte în prima zi un pom, în a doua zi cu unul

iiiiii nuilt decât în prima, în a treia zi cu unul mai mult decât în a
tlniiii şi tot aşa.
-I ( Aţi pomi au înflorit în a treia zi?
!'l i A|i pomi sunt înfloriţi în total în a patra zi?
' I In II câta zi sunt înfloriţi mai mult de 20 de pomi, pentru prima
.
2. Priviţi desenul de mai jos şi răspundeţi la întrebări:
a) Câte buline se află în interiorul pătratului?

b) Câte buline se află în interiorul cercului?
c) Câte buline se află în interiorul inimioarei?
d) Câte buline se află atât în interiorul pătratului, cât şi în interioiiiŢ
cercului?
e) Câte buline se află atât în interiorul cercului, cât şi în intcrioi
inimioarei?
f) Câte buline se află în acelaşi timp şi în interiorul pătratului şi t
interiorul cercului şi în interiorul inimioarei?
g) Câte buline sunt desenate în total?
3. Se dau numerele:
A=1 , D = l+ 2 + 3 + 4
B = l+ 2 E = l+ 2 + 3 + 4 + 5
C = l+ 2 + 3 F = 1+2+3+4+5+6
a) Care este cel mai mare dintre numerele A, B, C, D, E, F ?
b) Care numere sunt pare şi care sunt impare?
c) Fără a calcula valorile numerelor, spuneţi care este diferciip
dintre B şi A?
d) Fără a calcula valorile numerelor, spuneţi care este diferenţa
dintre C şi A?
e) Fără a calcula valorile numerelor, comparaţi F -E cu E - D.
1^ Sc pot aranja numerele A, B, C, D, E, F în două grupe astfel
IjSH'di suma numerelor dintr-o grupă să fie egală cu suma numerelor
Mm ‘ ‘‘ii de-a doua grupă? Justificaţi răspunsul!
||i So (iau numerele:
I C = l + 3 +5
1+3 D = 1 +3 + 5 + 7
I I « titc este cel mai mare dintre numerele A, B, C, D?
)*M mc numere sunt pare şi care sunt impare?
H I liră a calcula valorile numerelor, spuneţi care este diferenţa
llliiiir B şi A.
ll) I firă a calcula valorile numerelor, spuneţi care este diferenţa
llliiiic C şi A.
f) I .iră a calcula valorile numerelor, spuneţi ce paritate are suma
îîunuTclor B-A, C-B şi D-C.
I i Sr pot aranja numerele A, B, C, D în două grupe astfel încât
itiiiiii numerelor într-o grupă să fie egală cu suma numerelor din
i-i'iiliiltă grupă? Justificaţi răspunsul!
•, I In copil are monezi de 2 euro şi de 5 euro, în număr

lu'liiiiitat.
NI IS>ate plăti un euro, fară să primească rest?
|t| l’oale plăti trei euro, fară să primească rest?
»I l’oate plăti şapte euro, fară să primească rest?
ill Scrieţi câte un fel de a plăti orice sumă de la 2 euro, la 20 euro,
Iii II Iară de 3 euro, folosind numai monezile pe care le are şi fără să
|tiiincască rest.
i'l Scrieţi care este cel mai mare număr de monezi cu care poate
|»lAli 20 de euro.
Il Scrieţi care este cel mai mare număr de monezi cu care poate
p i n i i 19 de euro.
m Scrieţi care este cel mai mic număr de monezi cu care poate
plAli 20 de euro.
6. Un copil are 7 mărgele albastre, 10 galbene şi 3 roşii.
a) Câte mărgele are în total?
b) Care este cel mai mic număr de mărgele pe care ar trebui să Ic
aleagă fară să le vadă, pentru a fi sigur că a scos cel puţin douA
mărgele albastre? ţ
c) Care este cel mai mic număr de mărgele pe care ar trebui să Ic
aleagă fară să le vadă, pentru a fi sigur că a scos cel puţin douj
mărgele de aceeaşi culoare?
d) Care este cel mai mic număr de mărgele pe care ar trebui să Ic
aleagă fară să le vadă, pentru a fi sigur că a scos cel puţin trei
mărgele de aceeaşi culoare? 1|
e) Care este cel mai mare număr de mărgele pe care le poate scoatc
din urnă, pentru a fi sigur că printre cele rămase există cel puţin
una verde? J
f) Care este cel mai mare număr de mărgele pe care le poate
scoate din urnă, pentru a fi sigur că printre cele rămase există cel
puţin trei mărgele de culori diferite?
7. într-o clasă sunt 10 copii care joacă şah, 6 copii care joacă
volei şi 2 copii care nu joacă nici şah, nici volei. în clasă sunt îiî]
total 15 copii.
a) Câţi copii nu joacă şah?
b) Câţi copii nu joacă volei?
c) Câţi copii joacă şi şah şi volei?
d) Câţi copii joacă volei, dar nu joacă şah?
e) Câţi copii joacă şah, dar nu joacă volei?
8. într-un grup de 20 de turişti, 10 vorbesc engleză, 9 vorbesc

germană şi 4 nu vorbesc nici engleză, nici germană.
a) Câţi turişti nu vorbesc engleză?
b) Câţi turişti nu vorbesc germană?
c) Câţi turişti vorbesc şi engleză şi germană?
d) Câţi turişti vorbesc engleză, dar nu vorbesc germană?
e) Câţi turişti vorbesc gennană, dar nu vorbesc engleză?
- 2
'i. Un balaur are două capete. El are o căciulă roşie, una verde, o
priucă blondă şi una neagră. îşi pune pe fiecare cap o perucă şi
ii|u)i o căciulă.
.») In câte feluri îşi poate aranja perucile şi căciulile?
It) In câte feluri îşi poate aranja perucile şi căciulile, dacă peste
luTuca blondă îşi pune obligatoriu căciula verde?
i ) în câte feluri îşi poate aranja perucile şi căciulile, dacă peste
pn uca blondă nu are voie să îşi pună căciula roşie?
IU. ion şi Vasile joacă următorul joc: dau cu zarul şi cel care a dat
mill mult pleacă de Ia linia de start şi face în faţă atâţia paşi cât este
ililtrrenţa dintre numerele obţinute de ei pe zar. Dacă numerele
iiiil egale niciunul nu se mişcă.
II) Dacă Ion a dat 6 şi Vasile 5, care dintre cei doi pleacă de la
-l.irl şi câţi paşi face?
I») Dacă după mutarea de la a) Ion dă 2 şi Vasile 5, cine se allă
iniii departe de linia de start?
K) Dacă Ion dă 3 şi Vasile 2, după mutarea de la punctul b), cine
(r iillă acum mai departe de linia de start?
il) Scrieţi toate posibilităţile de punctaje pe care le pot obţine
Iun şi Vasile, astfel încât, după mutarea de la punctul c), să ajungă
I i i aceeaşi distanţă faţă de linia de start.
II. Ion şi Vasile aruncă o monedă. Când cade pe faţa cu număr,

I rl care a dat face un pas înainte pornind de la linia de start, iar
U l i u l cade pe faţa cu stema, cel care a dat face un pas înapoi
|uti nind de la linia de start. Ei continuă tot aşa, făcând paşi în faţă
^1 in spate faţă de locul în care se află.
II) La câţi paşi de linia de start se află Ion, dacă a dat de 8 ori
Iuţii cu numărul şi de 5 ori faţa cu stema?
|i) I .a câţi paşi de linia de start se află Vasile, dacă a dat de 6 ori
lii|ii cu numărul şi de 7 ori faţa cu stema?
i) După mutările de la punctele a) şi b), care este diferenţa de
ItiiVi dintre Ion şi Vasile?
o ^ ^ —
d) Cum ar trebui să pice moneda astfel încât Ion şi Vasilc
ajungă la egalitate, în cel mai scurt timp posibil, aruncând moiic
de acelaşi număr de ori fiecare?
12. Pentru un exerciţiu rezolvat corect, doamna învăţătoiir

acordă 5 puncte. Pentru fiecare exerciţiu rezolvat greşit si
nerezolvat, scade 3 puncte. Trebuie rezolvate 4 exerciţii.
a) Care este punctajul cel mai mare care poate fi obţinut?
b) Se pot obţine 7 puncte?
c) Se pot obţine 12 puncte?
d) Se pot obţine 17 puncte?
e) Ştiind că un elev are un punctaj mai mare decât 15, aflaţi car
este punctajul lui.
13. Găsiţi toate posibilităţile de completare cu semn pentru

obţine egalitatea:
10U6U5 = 8
14. Aranjaţi numerele de la 1 la 5 în trei grupe, astfel încl

suma numerelor din fiecare grupă să fie aceeaşi.
a) Axanjaţi numerele de la 2 la 5 în trei grupe, astfel încât suinffj
numerelor din fiecare grupă să fie aceeaşi.
b) Fără a face calcule, folosindu-vă de subpunctele anterioau-,
aranjaţi numerele de la 11 la 15 în trei grupe, astfel încât suiim
c) Fără a face calcule, folosindu-vă de subpunctele anterioau*,
aranjaţi numerele de la 12 la 15 în două grupe, astfel încât suinii
d) Aranjaţi numerele 1, 2, 3, 4, 5, 11, 12, 13, 14, 15 în trei grupe
astfel încât suma numerelor din fiecare grupă să fie aceeaşi, farâ ti
calcula, folosindu-vă doar de subpunctele anterioare..
15. Suma a 5 numere diferite de O este 14.

a) Este posibil ca toate cele 5 numere să fie mai mari ca 2?
CLÂ5>!
I lU* posibil ca printre cele 5 numere să nu fie niciunul mai

(Iccât 3?
(ŞJI >U' posibil ca cele 5 numere să fie toate diferite?
______*
k A iA iî
V I. NUM ERE NATURALE DE LA O

LA 100
1. Subliniaţi cifra zecilor în fiecare număr de mai jos;

12; 45; 78; 97; 11; 46; 69; 88; 35; 29.
2. Subliniaţi cifra unităţilor în fiecare număr de mai jos:

14; 71; 87; 69; 58; 45; 57; 92; 80; 10.
3. Subliniaţi numerele care au cifra zecilor mai mare decât cea

a unităţilor:
45; 29; 80; 19; 67; 65; 44; 59; 23; 18.
4. Subliniaţi numerele care au cifra zecilor cu 2 mai mare decfil

cifra unităţilor:
17; 29; 42; 57; 53; 64; 86; 93; 35; 31.
5. Găsiţi şi subliniaţi numărul care are suma cifrelor diferită dc J

celorlalte; 18;,27; 36; 45; 54; 16; 63; 72; 81; 90.
6. Scrieţi toate numerele de două cifre care au suma cifrelor 7.
7. Care numere de două cifre sunt mai multe: cele care au

cifrele egale sau cele care au cifrele diferite? Justificaţi.
8. Care este numărul de două cifre care cea mai mică sumă a
cifrelor? Dar cea mai mare?
9. Suma cifrelor unui număr de două cifre are cea mai mică
valoare posibilă 1 şi cea mai mare valoare posibilă 18, Daţi câtc un
exemplu de număr de două cifre.
-— V . Z _1
10. Descompuneţi numerele de mai jos după modelul dat, în
zeci şi unităţi.
Model: 23 = 20 + 3.
17; 27; 73; 53; 25; 41; 50; 62; 81; 48.
11. Numim răsturnatul unui număr de două cifre acel număr

c’itit de la dreapta la stânga. De exemplu, răsturnatul lui 23 este 32.
Scrieţi răsturnatele numerelor:
i 16; 25; 48; 32; 33; 69; 81; 14; 25; 95.
12. Scrieţi 10 numere de două cifre, care sunt mai mici decât
irtstumatele lor.
Scrieţi 10 numere de două cifre, care sunt mai mari decât

insliimatele lor.
11. ("âte numere de două cifre sunt egale cu răsturnatele lor?
I Sc poate ca diferenţa dintre un număr şi răsturnatul lui sa

dl' câlă cu 10?
I(». ( 'ompletaţi următorul şir de numere cu încă patru termeni după

■' tthscrvaţi regula:
I • 21; 13;31; 14;41; 15;51; 16; ; ; ;
1 Si'rlcţi toate numerele de două cifre diferite, care se pot

I"IIIIII folosind cifrele 1, 5 şi 7.
I H Si iicţi toate numerele de două cifre diferite, care se pot

' "Mill folosind cifrele O, 2, 3 şi 4.
• '» ^nicji toate numerele pare de două cifre diferite, care se

I' i Iu i m il folosind cifrele 2, 3, 5 şi 6 .
W- GLAM W
20. Scrieţi în ordine crescătoare toate numerele naturale mjii M) Scrieţi cel mai mare număr de două cifre, care are ambele cifre
mari decât 75 şi mai mici decât 82. impare.
21. Scrieţi toate numerele de două cifre, mai mari decât 18 şi l*K Ordonaţi crescător numerele; 14; 5; 27; 91; 80; 35; 44; 49; 65;
mai mici decât 80, care conţin cifra 7.
22. Aflaţi de câte ori apare cifra 1 în scrierea tuturor numereloi <0. Ordonaţi descrescător numerele: 41; 6; 72; 19; 81; 53; 44; 94;
de la 1 la 100. V.; 28.
23. Aflaţi de câte ori apare cifra 2 în scrierea tuturor numerelor n , în fiecare pereche, subliniaţi numărul mai mare:
de la 1 la 100. .tH2şi29 f) 17 şi 70
|i|15şi20 g) 29 şi 24
24. Aflaţi de câte ori apare cifra O în scrierea tuturor numerelor »l(tl şi 82 h) 48 şi 36
de la 1 la 100. .1111 şi 22 i) 59 şi 18
f‘ i Mşi43 j) 64 şi 23
25. Scrieţi toate numerele de două cifre care au cifre consecutivc. I
încercuieşte după indicaţii numerele din şir:
26. Scrieţi toate numerele de două cifre care au diferenţa cifrelor ■I 14; 5; 27; 91; 80; 35; 44; 49; 65; 50. Mai mici decât 50.
egală cu 8. I»l 2K; 17; 89; 37; 19; 22; 7; 23; 10; 11. Mai mari decât 30.
I 12; 29; 17; 70; 15; 20; 29; 24. M ai mici decât 60 şi
27. Scrieţi toate numerele de două cifre care au diferenţa cifrc mai mari ca 20.
lor egală cu 5. -!) 11: 43; 56; 28; 39; 48; 85; 97; 29; 40. Mai mici decât
răsturnatul.
28. a) Scrieţi cel mai mare număr par, mai mic decât 85. I <9; 27; 16; 40; 30; 28; 64; 11; 45; 81. Cu cifra zecilor
b) Scrieţi cel mai mic număr impar, mai mare decât 70. impară
c) Scrieţi cel mai mic număr de două cifre, cu ambele cifre piiic*.
mai mare decât 23. _ 1'.Scrieţi şi ordonaţi crescător toate numerele de cel mult două
d) Scrieţi cel mai mic număr de două cifre, mai mare decât IS(|jl ilic, care se pot forma utilizând numai cifrele O, 5, 9 şi 8.
cu suma cifrelor 9.
e) Scrieţi cel mai mic număr de două cifre cu suma cifrelor egalii , VI,Scrieţi cel mai mare număr de două cifre care este mai mare
cu 9. răsturnatul său.
f) Scrieţi cel mai mare număr de două cifre, care are ambele cilij ^^.Scricţi cel mai mic număr de două cifre care este mai mic
pare. ti* I At răsturnatul său.
2
Ă IA
1. a) Câte numere de două cifre sunt mai mari decât răsturnatele

lor?
b) Câte numere de două cifre sunt mai mici decât răsturnatele lor?
c) Câte numere de două cifre sunt egale cu răsturnatele lor?
2.a) Scrieţi toate numerele de două cifre care au suma cifrelor 10.
b)Câte numere de două cifre au aceeaşi paritate cu răstumateli
lor?
c)Câte numere de două cifre au paritatea diferită de cea ii
răsturnatelor lor?
3. Completaţi şirurile cu încă trei termeni fiecare:

a)95; 90 85; 80 ... f) 12 23; 34; 45; 56;...
b)97; 94 87; 84 ... g)H 22; 33; 44;
c) 12;21 23; 32 34; 43;... h)15 25; 35; 45;
d) 10; 20 30; 40 50; 40;... i) 15 17; 19; 21;
e)15;24 33; ... j) 59 56; 53; 50;
4. Aflaţi toate numerele de două cifre, care sunt mai mici dcciii
răsturnatele lor şi care au diferenţa dintre cifra unităţilor şi ci Im
zecilor egală cu 1.
5. Găsiţi zece numere de două cifre care să aibă aceeaşi sumii m

cifrelor.
6. Subliniază în următorul şir o porţiune cât mai lungă de numoir

consecutive, care să fie mai mari decât 20 :
14; 25; 28; 11; 35; 49; 17; 85; 50; 21; 79; 32; 45; 12; 91.
7. Maria are 25 de cutii în care trebuie să pună bomboane. C'iih'

este cel mai mic număr de bomboane pe care trebuie să îl ail)(L
9 ^
•i;
I't'dlru a fi sigură că nicio cutie nu este goală şi că cel puţin o cutie

(IIf mai mult de o bomboană, oricum le-ar aranja.
K. Andrei are 10 cutii în care vrea să pună bile. Care este cel mai
iiiK' număr de bile de care are nevoie, pentru a fi sigur că nu are
iili'io cutie goală şi că în cel puţin o cutie are minim 3 bomboane,
t'iii’um le-ar aranja.
•*, lii(r-o clasă sunt 25 de copii. Explicaţi de ce există cel puţin trei
tipii născuţi în aceeaşi lună a anului.
10. într-o clasă sunt 22 de copii. Explicaţi de ce există cel puţin 4

■npii născuţi în aceeaşi zi a săptămânii.
11. Scrieţi toate numerele de la 20 la 50 în grupe, astfel încât suma

III clor numerelor dintr-o grupă să fie aceeaşi. Câte grupe sunt?
12. Se completează pătratul din figură cu cifi'e de 1 şi O astfel încât

«iiiiui de pe fiecare linie şi de pe fiecare coloană să fie egală cu 1.
■(11 )c câte ori poate să apară cifra 1 pe o linie?
|tI I )c câte ori poate să apară cifra O pe o coloană?
I (Tite cifre de 1 conţine pătratul?
ill (’lire este numărul de cifre de O din tot pătratul?
11 ('arc este suma mturor cifrelor din pătrat?
v A I- A «
13. Se dă următorul şir de numere scrise unul după altul, far

a fi despărţite prin virgulă:
101112131415 ....484950 ‘
a) Care este a zecea cifră, de la stânga la dreapta?
b) Care este a zecea cifi-ă, de la dreapta la stânga?
c) Care cifră apare scrisă de cele mai multe ori în şir?
d) Care cifră apare de cele mai puţine ori în şir? Câte astfel cl«
cifre găsiţi?
e) Care este cea mai lungă secvenţă de cifre consecutive din şii
care să fie diferite.între ele?
f) Câte cifre trebuie să conţină cea mai scurtă secvenţă în c;iic
apare de două ori cifra 8?
14. O carte are paginile numerotate de la 1 la 100.

a)De câte ori s-a folosit cifra 1 în numerotarea paginilor cărţii?
b)De câte ori s-a folosit cifra O în numerotarea paginilor cărţii?
c)Putem găsi o foaie care să aibă suma numerelor paginilor
egală cu 44?
15. Se dă şirul de numere: 1; 2; 3; 4; ...; 53; 54.

a) Care este cel mai mic număr care se poate obţine ca o diferenl.i
a două numere din şirul dat?
b) Care este cel mai mare număr care se poate obţine ca o
diferenţă a două numere din şirul dat?
c) în câte feluri se poate scrie numărul 1 ca o diferenţă a douii
numere din şirul dat?
d) în câte feluri se poate scrie numărul 53 ca o diferenţă a douii
numere din şirul dat?
e) Să se arate că, oricum am aranja numerele din şir în două grupe,
suma numerelor dintr-o grupă nu poate fi egală cu suma numereloi
din cealaltă grupă.
9
'XIASAA)-A-^
Ki. Scriem pe un cerc numerele de la 1 la 21, unul după altul, în

(inline crescătoare. încercuim numerele astfel; primul încercuit
<‘iir numărul 1, apoi din 5 în 5, adică următorul încercuit este 6,
if După câte astfel de încercuiri vine din nou rândul numărului
I li lie încercuit a doua oară?
V II. ADUNAREA SI SCĂDEREA iN
C O NCENTRUL 0-30,
A. EXERCIŢII DE ANTRENAMENT
1. Scrieţi numerele date ca sumă dintre zeci şi unităţi, după moda

23 = 20 + 3 -
a) 14 = f) 28 =
b) 26 = g)12 =
c) 29 = h) 22 =
d) 19 = i) 17 =
e) 20 = + j) 8= +
2. Ştergeţi rezultatele greşite:

18 19 20 28 29 30
a) 17 + 2 = f)21 +7 =
16 26 29 18 19 20
b)21 + 5 = g)14 + 5 =
30 29 27 28 20 21
c) 28 + 1 = h)21 +9 =
|l8 19 20 19 20 21
d) 14 + 6 = i) 18 + 2 =
18 19 20 22 23 24
e) 15 + 3 = j ) 21+ 2 =
3. Calculaţi:
a) 15 + 4 = f) 16 + 3 =
b) 14 + 5 = g) 26 + 3 =
c) 24 + 5 = h)21 + 3 =
d) 25 + 4 = i) 27 + 2 =
e) 11 + 5 = j) 3+15 =
•I. Uniţi calculele din coloana A cu rezultatele din coloana B:
A B
14 + 2 19
18 + 1 30
28 + 2 27
24 + 3 16
16+1 17
încercuiţi calculele care au rezultate mai mici decât 20:

I^t2 16 + 4 28 + 1 11+5
IS + 4 17 + 2 18 + 2 12 + 8
Completaţi tabelele după model:

a) b)
+ 3 4 5 2 1 4- 4 13 12 11 10
10 13 14 15 12 11 6 10 19 18 17 16
13 11
15 12
20 10
21 2
=, Completaţi şirurile după model:

+4 +4 • +4 +4
12 16 -- *-
-3 -3 -3
30 27
10
8. Scrieţi numerele date ca diferenţă dintre zeci şi unităţi, după
model; 17 = 20-3
a) 14 = c) 23 =
b) 22 = d)27 =
1. Un copil scrie* pe nişte bile toate numerele de două cifre,

începând cu 10 şi terminând cu 30.
a) Care este cel mai mic număr pe care îl scrie?
b) Pe câte bile a scris numere care se termină cu cifra O?
c) Pe câte bile a scris numere care sunt formate cu cifre egale?
d) Câte bile pe care sunt scrise numere în care apar aceleaşi cifre
are?
e) De câte bile are nevoie pentru a scrie toate numerele ?
f) Câte bile trebuie să aleagă, fară a se uita la numerele de pe ele,
pentru a fi sigur că a ales cel puţin 5 bile pe care sunt scrisc
numere pare, care au cifre distincte?
2. Să se scrie toate grupele de 3 numere ordonate crescător,

formate numai cu numerele 11; 12; 13; 14 sau 15. (Un exemplu
este grupa 11;12;13)
3. Ion are 30 de bile: 15 de culoare albă şi 15 de culoare neagră. El

schimbă culoarea bilelor din alb în negru şi din negru în alb, astfel:
în prima zi schimbă culoarea unei bile, în a doua zi schimba
culoarea la 2 bile, în a treia zi schimbă culoarea la 3 bile şi aşa mai
departe. El poate face mai multe schimburi asupra unei bile în zile
diferite.
a) Câte schimbări a făcut Ion după 3 zile?
b) Să se arate că la sfârşitul celei de-a patra zile el nu poate avea
15 bile albe şi 15 bile negre.
I
•4. Alexia îşi numerotează paginile caietului cu numere de la 1 la
în ordine crescătoare, fară a le repeta.
ii) F’e câte pagini sunt scrise numere pare?
li) Câte pagini sunt mai multe; cele cu numere pare sau cele cu
mimere impare?
i ) De câte ori s-a scris cifra 1 pentru numerotarea paginilor?
ti) Câte cifre s-au folosit în total pentru numerotarea paginilor
iiiietului?
r ) Câte pagini sunt numerotate cu numere de două cifre, formate
till) cifre diferite?
Kadu merge la grădiniţă şi primeşte pentru flecare răspuns

i'iircct pe care îl dă, câte un cartonaş albastru. Radu vine luni cu un
niilonaş albastru, marţi cu un cartonaş mai mult decât luni,
iiiicrcuri cu unul mai mult decât marţi şi asa mai departe timp de
săptămâni. Sâmbătă şi duminică Radu nu merge la grădiniţă.
II) ("âte cartonaşe albastre primeşte Radu în ziua de miercuri din
|iiima săptămână?
b) Câte cartonaşe albastre are Radu în total, la sfârşitul zilei de
liiuTcuri?
11 ('âte cartonaşe albastre a strâns Radu în primele cinci zile ale
piimci săptămâni?
it) (''âte zile în care merge la grădiniţă sunt în cele 2 săptămâni?
t ) ('omparaţi numărul total de cartonaşe albastre primite în
l'i linele cinci zile cu numărul de cartonaşe primite în ultima zi.
<( liitr-o cutie sunt 5 cartonaşe cu numărul 1, 3 cartonaşe cu

iiiiiiiilrul 6 şi 2 cartonaşe cu numărul 25.
HI {Yue cartonaşe sunt în total în cutie?
l»)(Titc cartonaşe pe care nu sunt scrise numere impare sunt în
I III I C ?
t M’mc este cel mai mic număr de cartonaşe pe care trebuie să le

♦•^lingem fară a ne uita, pentru a fi siguri că avem scos un cartonaş
i'iiie scrie numărul 6?
d)Să se scrie numărul 30 ca o sumă de numere de pe nişi
cartonaşe din cutie.
7. Un elev inventează următorul joc: scrie pe un rând 6 numere,

rândul de sub acesta, scrie numerele obţinute prin scăderea a douiT
numere alcătuite din rândul de deasupra, scăzându-1 pe cel mic
din cel mare. Continuă la fel, până când ajunge la un rând cu ui
sigur număr.
Dacă rândul iniţial are numerele 10; 12; 15; 5; 25; 21, răspundcţ
la următoarele întrebări:
a) Ce numere trebuie să scrie pe al doilea rând?
b) Ce numere trebuie să scrie pe al treilea rând?
c) Ce numere trebuie să scrie pe al patrulea rând?
d) Ce numere trebuie să scrie pe al cincilea rând?
e) Ce număr scrie pe al şaselea rând?
8. într-o cutie sunt creioane de aceeaşi formă, dar de culori diferit!

astfel: 10 creioane roşii, 4 creioane albastre şi 5 creioane verzi.
a) Câte creioane sunt în total în cutie?
b) Câte creioane albastre şi roşii sunt în total în cutie?
c) Câte creioane nu sunt albastre?
d) Care este cel mai mic număr de creioane pe care trebuie să 1^
scoatem din cutie, fară a ne uita la culorile lor, pentru a fi siguri ciî
am scos cel puţin un creion verde?
e) Care este cel mai mic număr de creioane pe care trebuie să le
scoatem din cutie, fară a ne uita la culorile lor, pentru a fi siguri ciî
am scos 3 culori diferite?
f) Care este cel mai mic număr de creioane pe care trebuie să Ic
scoatem din cutie, fară a ne uita la culorile lor, pentru a fi siguri cA
am scos cel puţin un creion roşu şi unul verde?
9. Se dă şirul de numere: 1,2,3,...,20,21,22.

a) Care este cel mai mic număr care se poate obţine ca o diferenţă
a două numere din şirul dat?
li
T
I») Care este cel mai mare număr care se poate obţine ca o
ililcrenţă de două numere din şir?
i ) în câte feluri se poate scrie numărul 17 ca o diferenţă de două
iiiiinere din şirul dat?
(I)în câte feluri se poate scrie numărul 1 ca diferenţă de două
miniere din şirul dat?
r ) ("are este numărul cuprins între 1 şi 20, pentru care există cele
iiini multe posibilităţi de scriere ca diferenţă a două numere din
şirul dat?
1(1. Se dă şirul de numere 1,2,3,4,...,20,21. La fiecare operaţie

(ilcgcm la întâmplare două numere din şir şi le înlocuim cu
«lilcrenţa lor(diferenţa se face scăzând numărul mai mic, din
iiuinărul mai mare). Continuăm aşa până când rămâne un singur
iiiiinăr.
ti) Câte numere impare sunt în şir?
I*) Să se arate că ultimul număr care rămâne este impar.
V III. ADUNAREA SI 9 SCĂDEREA ÎN
CO N C EN TRU L 0 -1 0 0 ,
A. EXERCIŢII DE ANTRENAMENT
1. Calculaţi şi completaţi căsuţele cu rezultatele corecte.

a) 6+ 3=
b) 16+ 13 =
c) 26 + 23 =
d) 36 + 33 =
e) 46 + 43 =
f) 60 + 30 =
g) 20 + 50 =
h) 80+10 =
2. Coloraţi rezultatul corect:

24 25 26 85 84 83
a) 20 + 5 = O 60 + 25 =
57 56 58 98 99 100
b) 17 + 40 = g)70 + 28 =
75 74 76 98 99 100
c) 15 + 60 = h)40 + 58 =
97 98 87 87 88 89
d) 17 + 80 = i) 25 + 63 =
48 49 50 67 68 66
e) 20 + 28 = j) 28 + 40 =
3. Descompuneţi numerele ca sumă de zeci, după modelul:

o V o GiASAA
60 60 60
+
a)
80 80
80 80
b)
50 50 50
c)
70 70 70
(1)
e)
4. Rezolvaţi după model:
13 + 25 + 7 + 5 =
14 + 12 +6 +8 = 40
n__1 __ i
1
20 201
a)
40i b)
12 +25 + 7 + 5 = 11 + 3 +57 +9 =
c) d)
58 + 14 + 2 +6 =
e)
. ' 2f •s'lfcu l^
62 +28 + 2 +8 = 41 +29 +9 + 1 =
g) h)
5. Completaţi căsuţele cu cifra potrivită.

a) 28 + b ) 3 3 + c) 41.j + d) 20 + e) 47 + -
2H 35 23 3lJ
49 69 69 “ 55 67...
1) 69 - g) 72- h) 42- i) 49- j) 58-
2u □2 □1 LU m
49 49 49 26 16
(>. Completaţi cu semnele corecte, pentru a obţine rezultatele

indicate.
.0 12 25 = 37 i) 60 40 = 20
l.)48 42 = 6 j) 65 31 =96
.)50 49 = 99 k) 28 41 =69
.1) 81 41 =40 1) 69 37 = 32
f ) 60 33 = 93 m) 79 25 = 54
1)70 29 = 99 n) 97 32 = 65
«0 12 = 92 0) 88 J42 = 46
Ii ) 90 70 = 20
7.1 Jniţi calculele din coloana A cu rezultatele din coloana B.

A B
.^S(31 17
•l'i 37 59
,«H 21 12
i\
65+24 88
41+47 89
8. Calculaţi şi verificaţi făcând operaţia opusă, după modelul dat:

a) 42+26=68 26=68-42
b) 28+61 = 28= -61
c) 40+20= 20= -40
d)61-20= 61=LJ+20
e) 51-31=[ 51=U+31
f) 98-24=L 98=U+24
g)59-23=C 59=0+23
h) 80-40= 80=U+40
i) 63-23= 63=0+23
j) 48+20=U 48=U-20
9. Completaţi cu termenul necunoscut:

a) 48- = 25 f)42- = 20
b) + 39 = 69 g) 39 + = 80
= 82 h) -17 = 50
d) 99- = 55 i) + 17 = 67
e) -13 = 23 j) 85- = 32
10. Completaţi căsuţele libere, după indicaţii;

a)
b)
c)
d)
11. Calculaţi şi scrie i rezultatele în căsuţe
11)40 + 90-60= f) 48- 15 + 10 =
1)) 80 + 5 -25 = g) 15-5 + 24 =
c)80 -40 + 20 = h) 81 -20 + 7 =
(1)30 + 20 - 7 = i) 64-32+ 12 =
e)21 +28- 11 = j) 25 - 20 + 44 =
12. Completaţi cu seninele

ilitl.
.1) 16 10 = 26 f) 12 12=24
1» 34 10 = 24 g)26 4 = 30
0 26 12 = 18 h)21 20 = 41
tl) 13 6 = 19 i) 10U
0)27 6 = 21 j)1 7 D
I \Calculaţi şi încercuiţi rezultatele mai mari decât 50.

.0 40 + 50-20 = f) 18-13 + 50 =
l.)21 + 32 + 42 = g) 25 + 14-30 =
1)68-42 + 50 = h) 30 + 44-22 =
,1) 50-30 + 41 = i) 45 + 52-35 =
r)48-21-19 = [ j) 82-12-60 =
II. Calculaţi:
rt)23 + 5-1 = f) 89 - 54 + 30 =
h)27 + 4-3 = g) 48- 16 + 24 =
t)-l8 + 3-2 = h) 29 - 18 + 53 =
(1)16+ 1-6 = i) 46+ 12-32 =
p)l7-7 + 25 = j) 80-11-50 =
15. Comparaţi rezultatele şi scrieţi semnele „>" sau „=

in rftsuţe.
«)25 + 2 D 33 -1 0 2 0 - 1 0 □ 40 - 30
b) 5+ 11 U_19-2 g)60 + 11 52 + 8
c) 40+12 63 - 30 h) 80 - 40 70 - 50
d) 57 - 1 2 D 12+13 i)32 + 23 43+34
e) 80 - 32 □ 14 + 40 j)22 - 12 89 - 19
1. Alexia scrie pe nişte cuburi toate numerele de două cifre. |

a) Care este cel mai mic număr pe care îl scrie? *
b) Care este cel mai mare număr pe care îl scrie?
c) Pe câte cuburi a scris numere care se termină cu cifra O?
d) Pe câte cuburi a scris numere formate cu cifre egale?
e) Câte perechi de câte două cuburi poate forma, cu proprie*
tatea că pe cele două cuburi sunt scrise două numere diferite, în
componenţa cărora intră aceleaşi cifre? (Un exemplu de astfel de.
pereche de cuburi esteformată din 23 şi 32.) \
f) De câte cuburi are nevoie pentru a scrie toate numerele?
g) Pe câte cuburi sunt scrise numere care au cifre diferite?
2. a) Să se scrie toate grupele de 3 numere ordonate crescătoij

formate numai cu numerele 10; 20; 30; 40 şi 50. (Un exemplu di\
grupă 10; 20; 40)
b) Să se scrie toate grupele de 3 numere ordonate crescător,
formate numai cu numerele 10; 20; 30; 40 şi 50, cu proprietatea cA
diferenţa dintre al doilea si primul număr este egală cu diferenţa
dintre al treilea şi al doilea număr. (Un exemplu este grupa 10; 20:
30)
c) Să se scrie toate grupele de 3 numere ordonate crescători
numai cu numerele 10; 20; 30; 40 şi 50, cu proprietatea c;lj
diferenţa dintre al doilea şi primul număr este mai mică dccâr
diferenţa dintre al doilea şi al treilea număr.
* 2
(1) Să se scrie toate grupele de 3 numere ordonate crescător,
numai cu numerele 10; 20; 30; 40 şi 50, cu proprietatea că al
doilea număr din pereche este 30.
3. Zâna Măseluţă are 50 de fluturi şi 50 de spiriduşi. Cu bagheta
magică, ea poate transforma un fluture într-un spiriduş şi un
spiriduş într-un fluture astfel: în prima zi face o schimbare, în a
iloua zi face două schimbări, în a treia zi face trei schimbări şi aşa
mai departe. Ea poate face mai multe schimbări asupra aceluiaşi
personaj, în zile diferite.
i i ) Câte transformări a făcut Zâna Măseluţă după primele 5 zile?
b) Să se arate că, la sfârşitul celei de-a zecea zile, ea nu poate

iivca 50 de fluturi şi 50 de spiriduşi.
4. O carte are paginile numerotate în ordine crescătoare, de la

1 la 100, fără a se repeta vreun număr.
i i ) Câte pagini are cartea?
li) Pe câte pagini sunt scrise numere pare?

i') Câte pagini sunt mai multe, cele cu numere pare sau cele cu
numere impare?
il) De câte ori s-a scris cifra 2 la numerotarea cărţii?
c) Câte pagini sunt numerotate cu numere de două cifre, for
mate din cifre diferite?
5. Un joc pe calculator afişează iniţial un rând pe care sunt

Hcrise 6 numere. Sub acesta, apare un rând cu 5 numere obţinute
ilin diferenţa oricăror două numere alăturate de pe rândul iniţial(se
«cade numărul mic din numărul mare). Se continuă, până când se
obţine un singur număr.
ii) Dacă numerele iniţiale sunt 10, 20, 30, 40, 50, 60, scrieţi
numerele de pe al treilea rând.
b) Dacă numerele iniţiale sunt 10, 5, 15, 20, 25, 30, scrieţi
numerele de pe al patrulea rând.
r) Dacă numerele iniţiale sunt 10, 12, 15, 5, 25, 21, scrieţi nu
mărul de pe ultimul rând.
_ *
d) Daţi un exemplu de şir iniţial de numere, astfel încât număruj
de pe ultimul rând să fie 0.
6. Un copil are la dispoziţie câte o monedă de 1 leu, 2 lei,..., 50 Ici

El trebuie să aleagă 7 dintre aceste monede astfel încât, cu cclc
alese, să poată plăti exact orice sumă de la 1 leu la 100 de lei (făi^
să primească rest).
a) Cu ce monedă poate plăti suma de 1 leu?
b) Cu ce monedă poate plăti suma de 2 lei?
c) Cu ce monezi po.ate plăti suma de 51 de lei?
d) Cu ce monezi poate plăti suma de 99 de lei?
e) Cu ce monezi poate plăti suma de 100 de lei?
7. în tabloul următor, aşezăm numerele începând cu 1 astfel pc

prima linie scriem doar cifra 1, pe a doua linie scriem două cil'n
de 1, pe a treia linie începem cu cifra 1, apoi scriem suma cifreldiT
de mai sus şi terminăm cu cifra 1, pe a patra linie începem cu Ij
continuăm cu suma primelor 2 cifre scrise pe linia 3, apoi cu sunui]
ultimelor 2 cifre scrise pe linia 3 şi terminăm cu 1.
1
11
12 1
133 1
a) Calculaţi suma elementelor de pe linia 4.
b) Scrieţi cele 5 elemente de pe linia 5.
c) Calculaţi valoarea cea mai mare care apare pe linia 5.
d) Arătaţi că toate numerele de pe linia 9, în afară de primul ţ|î]
ultimul, sunt pare.
8. a) Calculaţi 1+2 + 3+ 4 + 5.
b) Calculaţi 2 + 3 + 5 + 4 + 6+1.
c) Aranjaţi numerele de la 1 la 5 în 3 grupe, astfel încât în fiecarc
grupă, suma numerelor să fie aceeaşi.
- ^
într-0 ţara, alfabetul are 5 litere: a, b, c, d, e. Cu aceste litere
■formează cuvinte. Orice cuvânt format este alcătuit dintr-una
III mai multe litere diferite, scrise în orice ordine. De exemplu.
Iui este un cuvânt de 3 litere, iar aba nu este un cuvânt, deoarece
■repetă litera a.
»I ("âte cuvinte de o literă există?
|i) Câte cuvinte de 2 litere exisă?
I' I ('âte cuvinte de 3 litere încep cu literele de?
fl) Câte cuvinte de 4 litere încep cu literele ab?
i I Câte cuvinte de 5 litere încep cu litera a?
HI. Un număr este „simpatic", dacă ultima cifră este una din
Hide 3, 4, 5.
K) Scrieţi un număr „simpatic".
|i) Scrieţi cel mai mare număr de două cifre, care este „sim-
I Scrieţi cel mai mic număr de două cifre, care este „simpatic",
il) Scrieţi cel mai mare număr par de două cifre, care este
-.impatic".
I (’âte numere „simpatice" sunt cuprinse între 20 şi 47?
I) Arătaţi că suma a două numere „simpatice" nu este un număr
Miiipatic".
IX . FIG U R I G EOM ETRICE
1. Desenaţi un triunghi.
2. Desenaţi un pătrat.
3. Desenaţi un cerc.
4. Desenaţi un dreptunghi.
5. Care figuri din cele de la exerciţiile 1-4 au 4 laturi?
6. Câte pătrate egale sunt desenate mai jos?
□
□
7. împărţiţi un dreptunghi în două triunghiuri, cu ajutorul uiici

linii.
8. Desenaţi o linie care împarte un pătrat în două părţi identice.
- ^
Desenaţi pe caiet figuri identice cu cele desenate mai jos.
10. Desenaţi pe caiet figurile de mai jos.
11. împărţiţi un pătrat în 4 triunghiuri, trasând două linii.
12. împărţiţi un cerc în 3 „felii” egale, cu ajutorul a trei linii.
I împărţiţi un pătrat în 4 părţi egale, cu ajutorul a două linii,
l-l. Stabiliţi pentru fiecare desen, ce figură e în interior şi ce figură

i
15. încercuiţi figurile asemănătoare.
I(». Desenaţi un dreptunghi format din 6 pătrate egale.
o ^ ^
17. Desenaţi un pătrat format din 8 pătrate egale.
18. împărţiţi cercul de mai jos în 6 „felii egale”.
19. împărţiţi figura de mai jos în 6 triunghiuri egale, urmărind

liniile punctate.
20. împărţiţi figura de mai jos într-un triunghi şi un pătrat, urmând

liniile punctate.
21. împărţiţi figura de mai jos în două triunghiuri şi două pătrate,

urmărind liniile punctate.
Îîl
22. Desenaţi figura de alături fără a ridica creionul de pe hârtie şi

fară a trece de două ori prin acelaşi segment
-7
23. Coloraţi cu galben triunghiurile, cu roşu cercurile şi cu albastru

dreptunghiurile şi pătratele.
24, Coloraţi numai părţile „comune” ale figurilor.
c)
1. Câte pătrate sunt în figura de mai jos?
a)
b)
c )L
(i)
c)
I)
2. Câte drumuri cu lungimea cea mai mică posibilă sunt de la

punctul A la punctul B? Se merge numai pe liniile existente în
desen.
a) Câte drumuri cu lungimea cea mai mică posibilă sunt de la

punctul A la punctul B?
*
5 î
1>) Câte drumuri cu lungimea cea mai mică posibilă sunt de la

punctul A la punctul B, fară să trecem prin centrul pătratului
negru? Se merge numai pe liniile existente în desen.
4. Un joc arată ca în figura de mai jos. Arătaţi că, oricum am
încerca să plasăm 10 pioni în joc, există cel puţin doi care vor fi
puşi în acelaşi pătrat.
1
■, . «..wi-M '
5. a)Coloraţi pătrăţelele de mai jos cu 2 culori diferite astfel încât

să nu existe pătrăţele vecine care au aceeaşi culoare.
1. 2.
b) Coloraţi pătrăţelele de mai sus cu 4 culori diferite astfel încât să

nu existe pătrăţele vecine care să aibă aceeaşi culoare.
c) Coloraţi pătrăţelele de mai sus cu 8 culori diferite astfel încât sâ
nu existe pătrăţele vecine care să aibă aceeaşi culoare.
6. Uniţi punctele din figură astfel încât să obţineţi toate

triunghiurile posibile. Câte triunghiuri aţi obţinut în fiecare caz?
a)
5
ClA A A l
C) • • '♦
d)
e) ♦
• •
• •
0
1. LEC ŢIA
9 DESPRE ŞIR
f U R I DE
NUM ERE
1.1. Numere pare şi impare

1 2 3 4 5 67 89 1011 1211...
• Numerele subliniate sunt numerele impare.
• Cele nesubliniate sunt numerele pare.
Regula de trecere de la un număr impar la următorul, este

adunarea cu 2. Prin urmare, diferenţa dintre două numere impare
vecine(consecutive) este 2. La fel şi pentru numerele pare.
Exerciţii:
1. Scrieţi toate numerele pare de la 20 la 50.
2. Scrieţi toate numerele impare de la 19 la 31.
3. Scrieţi toate numerele pare cuprinse între 19 şi 40.
4. Scrieţi toate numerele impare cuprinse între 15 şi 28.
5. Completaţi următoarele propoziţii:

A. Un număr par se termină întotdeauna cu una din cifrele
B.Un număr impar se termină întotdeauna cu una din cifrclc
-s.
k
6. Scrieţi numerele pare care nu se termină cu cifra 8 şi sunt mai
mici decât 50.
7. Scrieţi toate numerele pare formate din două cifre, care se pot
forma folosind numai cifrele 1, 3, 2, 6.
8. Scrieţi toate numerele pare formate din două cifre diferite, care
se pot forma folosind numai cifrele 1, 3, 2, 6.
(Obs.: Cum gândim?

1) Pentru ca numărul scris să fie par, el trebuie să se termine cu o
cifră pară, adică fie cu 2, fie cu 6.
2) Scriem toate numerele care se termină cu 2, apoi pe toate cele
care se termină cu 6.
3) Pentru exerciţiul 8, selectăm numerele scrise cu cifre diferite
scrise la exerciţiul 7.)
9. Daţi exemplu de un şir în care termenii să alterneze după regula

par-impar-par-impar şi aşa mai departe.
(Obs.: Ca să dăm exemplu de şir, trebuie să specificăm primul
termen şi regula deformare.)
10. a) încercuiţi termenii pari ai şirului:

3 ; 6 ; 9 ; 12;15; 18
b) încercuiţi termenii impari ai şirului:
21 ;28 ;35 ;42 ;49
1.2. Reguli de formare a şirurilor

l-exemple:
Vom ilustra mai jos regulile de formare pentru două şiruri:
a) l - ^ 4 - ^ 7 - ^ 1 0 - ^ 1 3 - ^ 1 6
b) 2 2 - ^ 2 0 - ^ ^ 18—^ 1 6 ^ ^ 1 4
1. Găsiţi regula de formare şi următorii doi termeni, pentru fiecare
din şirurile de mai jos:
3 ; 5 ; 7 ; 9 ; 11 ;--- >E\---
3 ; 6 ; 9 ; 12;--- >\B---
12; 1 0 ; 8 ; 6 ; ----- > M ----->0i
24;21 ; 18 ; 15 ; --- > E\---
80; 70; 60; 5 0 ; --- >M ---
2. Completaţi cu termenii lipsă şi scrieţi regula de formare a

şirului, după model:
Regula
1 , 3 , 5 , d , [1,11,11,...
a )3 ,9 ,1 2 ,O ,0 ,2 1 ,...
b) 5, 1 0 , L J , 2 0 , L
c) 8,
d) 3 0 , 0 , □ , El
3. Completaţi următoarele şiruri de figuri geometrice cu încă trei

figuri:
..DA A n A A D A A D
b)
c)
d) A ...
e)
0 AnnnPA A m n n-A
întrebări pentru copiii isteţi:
1. Care figură geometrică o să apară de cele mai multe ori, într-o

secvenţă de 3 termeni alăturaţi ai şirului a) ?
2. Care este cel mai mare număr de termeni cu care trebuie

completat şirul a), astfel încât să mai apară în plus exact două
cercuri ?
3. Coloraţi o porţiune a şirului b) în care să fie un număr egal de

pătrate şi cercuri.
4. Care dintre triunghiurile desenate în şirul d), sunt cele mai

numeroase: cele mari, cele mici sau cele mijlocii?
5. Completaţi şirul e) astfel încât să mai avem încă 3 cercuri mari.
6. Câte figuri geometrice are cea mai lungă porţiune din şirul f) în
care apar exact 4 triunghiuri?
1.3. Reguli
Imaginaţi-vă că avem un robot care ne ajută să aplicăm anumite
reguli.
De exemplu, robotul de mai jos adună 3 la orice număr.
1-
2 - +3
3- -^6
1. Ce rezultate va da robotul din desen?

1--- ^
+5
"^‘■""^•ClASAAI-A
2. Scrieţi rezultatele pe care le obţine fiecare robot.

1-- ------
3- -f2
a) 5-
20 -
40- •■+7
b) 50-
3-
.5-
c) 10-
-3
d) 9-
3. Scrie regula pe care o aplică fiecare robot.

•;3- ->14
ffi- -^8
23- 434
a) 30- ->41
•15- -r> ->10
.17- -^2
28-
b) 46- -^41
-3
c) 9-
21- ->31
31- -^41
d) 41- ->51
4. Lucrăm acum cu doi roboţi. Urmărind exemplul, scrieţi

rezultatele pe care Ie obţin roboţii.
«
c)
5. Ce ar trebui să apară scris pe ecranul roboţilor?

2. LEC ŢIA DESPRE „P R IN C IP IU L
C U T IE I”
Principiul cutiei a fost elaborat de matematicianul german Peter
Gustav Dirichlet(]805-1859) şi este unul extrem de simplu, dar cu
aplicaţii surprinzătoare.
Principiul spune că, dacă repartizăm n+1 obiecte în n cutii, atunci
cel puţin două obiecte vorf i repartizate în aceeaşi cutie,
într-adevăr, dacă gândim în modul cel mai nefavorabil, punem în
fiecare cutie câte un obiect şi reuşim astfel să consumăm n
obiecte. Prin urmare, al n+1-lea obiect va f i pus într-o cutie
oarecare, în care deja există un obiect. în acea cutie vor f i prin
urmare, două obiecte.
Aplicaţii:
1. într-un Ioc de joacă se află 8 copii. Să se arate că cel puţin doi
dintre ei sunt născuţi în aceeaşi zi a săptămânii.
2. într-o grupă sunt 13 fete. Să se arate că cel puţin două dintre ele
sunt născute în aceeaşi lună a anului.
3. Gustav Dirichlet are 7 iepuri şi 3 cuşti. Arătaţi că, în orice fel s-

ar aşeza iepurii, va exista în mod sigur o cutie în care să fie cel
puţin trei iepuri.
4. într-un magazin sunt 10 perechi de papuci neîmperecheaţi.

Vânzătorul doreşte să ia câţiva papuci, fară a se uita la ce scrie pc
ei, astfel încât în mod sigur printre ei să se afle cel puţin o pereche.
Care este cel mai mic număr de papuci care ar trebui aleşi?
5. Să se arate că, dintx-un şir format din 11 cifre există cel puţin
două cifre egale.
6. Mihai scrie pe tablă 3 numere naturale la întâmplare. George

afirmă fară să le vadă, că suma a două dintre numerele scrise este
un număr par. Are George dreptate?
7. Vasile are 9 mere, unele roşii, altele verzi. Arătaţi că oricum ar

pune merele în 4 coşuri, va exista un coş cu cel puţin două mere de
aceeşi culoare.
8. Se dă şirul de numere 1,2,3,4,5,6,7,8,9. Să se arate că, oricum

am alege 6 dintre acestea, există cel puţin două dintre ele care au
suma 10.
9. Se dă şirul de numere 10, 20, 30, 40, 50, 60, 70, 80, 90. Să se
arate că, oricum am alege 6 numere dintre acestea, există cel puţin
două dintre ele care au suma 100.
10. La im turneu de şah au participat 10 şahişti care joaca fiecare

cu fiecare un singur joc. Arătaţi că în orice moment dinaintea
ultimei runde, cel puţin doi şahişti au acelaşi număr de meciuri
câştigate.
11.într-un coş sunt 10 ouă roşii, 4 ouă galbene şi 5 ouă verzi,

ileana alege ouă fară să se uite la ele.
a) Câte ouă trebuie să aleagă, minim, pentru a fi sigură că are un
ou roşu?
b) Câte ouă trebuie să aleagă, minim, pentru a fi sigură că are trei
ouă de culori diferite?
c) Câte ouă trebuie să aleagă, minim, pentru a fi sigură că are
două ouă de aceeaşi culoare?
3. LEC ŢIA DESPRE NUM ĂRAREA
DE C O N FIG U R A ŢII
în orice problemă de „numărare de posibilităţi”, important este

să ne stabilim corect variabilele şi apoi să păstrăm o „ordine"
care să ne permită să nu scăpăm configuraţii.
Să începem cu un exemplu simplu, pe care îl vom complica
pe parcurs.
Să îl scriem pe 10 ca o sumă de doi termeni, ţinând seama de
ordinea termenilor. Dacă începem fără niciun raţionament să
scriem sume cu rezultatul 10, şansa să ratăm o posibilitate sau să
scriem de mai multe ori una, este destul de mare.
Prin urmare, ne vom gândi să începem cu o sumă în care
unul din termeni să fie maxim şi să micşorăm acest prim termen cu
1 la fiecare sumă. Concret:
10= 10 + 0 = 9 + l = 8 + 2 = 7 + 3 = 6 + 4 = 5 + 5 = 4 + 6 = 3 + 7
= 2 + 8= 1 +9 = 0+ 10
1. Scrieţi toate numerele de două cifre, care se pot forma folosind

numai cifrele 1, 2, 7, 5 şi 8.
I
2. Scrieţi toate numerele pare de două cifre, care se pot forma

folosind numai cifrele O, 3, 2, 5, 6.
3. Un alfabet are doar trei litere; A, B şi C. Cuvintele se formează

prin alăturarea literelor, iar lungimea unui cuvânt este dată dc
numărul literelor din componenţa sa.
a) Câte cuvinte de lungime 2 există?
b) Câte cuvinte de lungime 3 există?
c) Câte cuvinte de lungime 4 încep cu litera A?
d) Câte cuvinte de lungime 4 au la mijloc grupul de litere AC,
scrise în această ordine?
m
0-
e) Care sunt mai multe: cuvintele de 3 litere care încep cu A sau

cuvintele de 3 litere care se termină cu C?
f) Care sunt mai multe: cuvintele de 4 litere care încep cu A sau
cuvintele de 3 litere?
4. La un joc, participanţii primesc cartonaşe valorice de Ip, 2p, 4p,

8p, 16p în mod nelimitat.
a)Scrieţi toate posibilităţile de a achita o proprietate care costă 3p.
b)Scrieţi toate posibilităţile de a achita o proprietate care costă 5p.
c)Scrieţi toate posibilităţile de a achita o proprietate care costă 7p.
d)Scrieţi două posibilităţi de a achita o proprietate care costa 20p.
5. Trei băieţi (Vasile, Ion, Mitică) şi 2 fete (Ana şi Diana) vor să se

aşeze la cinematograf, pe acelaşi rând, unul după altul, astfel încât
să nu stea unul lângă altul două fete sau doi băieţi.
Scrieţi toate posibilităţile.
X. TESTE FINALE
TESTUL 1
1. Completaţi şirul de mai jos:

|o|B] H
2. Scrieţi numerele cuprinse între 16 şi 20.
3. Comparaţi numerele: 13EE114.
4. Scrieţi valoarea sumei dintre cel mai mare număr de o cifră şi

cel mai mic număr de două cifre.
5. Aflaţi termenul necunoscut: 16+L_I=19.
6. Scrieţi două numere a căror sumă este mai mare decât 20.
7. Scrieţi cel mai mic număr natural de două cifre, cuprins între 25
şi 32 care au suma cifrelor egală cu 4.
8. Scrieţi toate, numerele naturale de două cifre care au cifra

unităţilor mai mare cu 4 decât cifra zecilor.
9. Completaţi cu semnul potrivit: 1 1 0 7 =18.
TESTUL 2
1. Calculaţi:
a) 14+12 =
b) 40-10 =
c) 17 + 10 =
d) 15-3 =
2. a) Măriţi cu 3 numărul 12.
b) Micşoraţi cu 5 numărul 18.
c) Scrieţi numărul cu 10 mai mare decât 9.
d) Scrieţi numărul cu 3 mai mic decât 19.
3. Măriţi suma numerelor 14 şi 2 cu diferenţa numerelor 11 şi 12.
4.
a) Calculaţi suma numerelor din interiorul cercului.

b) Calculaţi suma numerelor din interiorul triunghiului.
c) Calculaţi suma numerelor din interiorul pătratului.
d) Calculaţi suma numerelor care se află în interiorul a cel puţin
două figuri geometrice.
5. Calculaţi a+^?,dacă ^^= l +2şi ib= 3+7_
TESTUL 3
I . Care este numărul care apare de cele mai multe ori în figură?
, 12^
2i ^23:
2. Completaţi cu semnele „+” sau pentru a obţine rezultatul

corect:
3 E 3 2 lllE ] 4 = 2
3.Completaţi căsuţa cu unul dintre semnele „<” sau „=’

14+5 B 26
-
4. Completaţi cifrele care lipsesc din căsuţe;
m .
3-5
TESTUL 4
1. Calculaţi:
a) 1 + 6 = d) 11 + 66
b) 10 + 6 = .e) 10 + 60 =
c) 1 + 60 = f) 10+16
2. Aflaţi termenul necunoscut.

a)40 + i] = 60 d ) 2 0 + 10 - 0 = 10
b) 1 4 - E l = 1 2 e) 7 + 10 + i] = 18
c) 0 - 1 0 = 17 f) 18 - 12+E3 = 26
3. Calculaţi suma a trei numere consecutive, ştiind că cel din

mijloc este 11.
4. Calculaţi suma dintre 13 şi răsturnatul său.

I
TESTUL 5
L Completaţi fiecare formă geometrică cu un număr, acelaşi în

fiecare caz.
^ +0 = 9
EI+® = 7
2. Scrieţi toate posibilităţile în care suma cifrelor din căsuţe este 4
(ordinea cifrelor în căsuţe contează).
Exemplu: |1 I 1 |2
r
3. Scrieţi rezultatul calculului 6 - 3 + 17+1 -21.
4. Scrieţi numărul 15 ca:

a) sumă de doi termeni.
b) sumă de trei termeni diferiţi.
c) sumă de trei termeni egali.
5. Cu cât trebuie micşorat numărul 65, pentru a obţine suma

numerelor 10 şi 15?
TESTUL 6
1. în două vase sunt 24 de flori. Dacă din prima vază luăm 2

flori, atunci rămân 3 flori. Câte flori sunt în a doua vază?
2. Calculaţi suma dintre diferenţa numerelor 19 şi 6 şi diferenţa
numerelor 22 şi 10.
3. Un bloc cu 4 etaje are 2 scări. Pe fiecare etaj sunt 3
apartamente. Câte apartamente are blocul în total?
4. Aflaţi termenul necunoscut.

a) 0 + 4 + 4 = 28 b) 1 0 + 10+E3=48
c) 80 + 10 - E] = 20 d) 11 + 22 + 33 - E] = O
5. Cu cât trebuie micşorat numărul 65, pentru a obţine suma

luimerelor 10 şi 15?
TESTUL 7
I. Patru prieteni se întâlnesc după vacanţă şi îşi dau mâna. Câte
Nirângeri de mână au loc, în total?
_ .#
2. Ioana îşi pune poneii pe 3 rânduri, astfel încât pe fiecare rând
să fie un ponei mai mult decât pe rândul anterior.
Cum poate să egaleze rândurile de ponei mutând unul singur?
3. Completaţi cerculeţele cu numere astfel încât suma

numerelor din oricare 3 cerculeţe vecine să fie 10:
oooooo
4. Aflaţi câte elemente are şirul
ştiind că ultimuj său element este al patrulea pătrat.
TESTUL 8
.
1 în două urne se află bile. în prima urnă sunt cel mult 6 bile,
iar în a doua sunt cel puţin 4 bile. Câte bile se pot afla în fiecare
urnă, dacă în total sunt 9 bile? Scrieţi toate posibilităţile.
2. Ioana are 5 ani, iar prietena ei, Claudia are 4 ani. Câţi ani
vor avea împreună, peste 5 ani?
3. Completaţi căsuţele din şirul de mai jos astfel încât suma ori
căror trei termeni consecutivi să fie egală cu 10.
2 ,0 , 0 , 0 , 0 , 0 , 0 , 0
4. Reconstituiţi adunarea:
= 58
TESTUL 9
L Andrei are 6 ani, iar fratele său are cu 3 ani mai mult. Să se
afle:
a) Câţi ani are fratele lui Andrei?
b) Care va fi diferenţa dintre vâstele lor peste 5 ani?
2. Calculaţi:
a) 2 9 - 1 4 = d) 14+13
b) 24-12 = e) 24 + 21=
c) 33 - 3 = f) 75 + 4=
3. Calculaţi a + c-b, ştiind că a =21, b = a + \Qş\c = b - 11.
4. Calculaţi numărul c, ştiind că a + Z) + c = 75, a = 40 şi 6 = 15.
5. Micşoraţi cu 50 diferenţa numerelor 85 şi 12.
TEST 10
1. Completaţi următorii rei termeni ai şirului de mai jos:

1;0 ;3 ;5 ;0 ;
2. Completaţi pătratul magic de mai jos cu numerele 10, 20 şi

30, astfel încât suma de pe linii şi de pe coloane să fie aceeaşi.
3. Descoperiţi numerele ce trebuie scrise în figurile geometrice

de mai jos (figurile geometrice diferite trebuie completate cu
numere diferite, iar cele identice trebuie completate cu numere
egale).
□ . 0 = , 5
1 0 - 0 = 0
Z\ - 0 = 4
A
4. Intr-un coş sunt mere, pere şi nuci, în total 30. Dacă 17 nu

sunt pere şi 23 nu sunt mere, aflaţi câte fructe de fiecare sunt în
coş.
I
CIASAAI-^ ,
XI. TESTE EUCLID
TEST 1
NOTĂ.Toate subiectele sunt obligatorii. La subiectul I există un singur răspuns
corect .La subiectul II se va da direct răspunsul.La subiectele III si IV se cer
rezolvările complete. Se acordă 10 puncte din ofîciu. Timp de lucru efectiv 1 oră.
SUBIECTUL I ( 2 0 p )
I ,a exerciţiile 1, 2 ,3 ,4 şi 5 încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului
corect.
I) Numărul de jucării din stânga băieţelului este:
II)8 b) 2 c) 6 d)5
.’ ) Care elicopter nu are elice:

a) primul b) ultimul c) al doilea d) al treilea
1 - -
3)Câte elemente de forma â
H i sunt în casetă :
a)6 d)5
4) Câte jucării are fetiţa r" :

a) 10 b) 4 c) 6 d)3
5) Câte elemente de forma şi de culoarea are mulţimea?

a) O ________ ^ c)l______________ ^ 5
• 43k _ X
SUBIECTUL II ( 40p )
Ki'/oivaţi exerciţiile de mai jos pe spaţiile punctate corespunzătoare.
2) Ordonaţi crescător numerele 5, 3, 6, 4, 7,8:
eta i cu numărul mai mare cu două unităţi;

,2 n , 4
4) Completeaza semnul corespunzător pentru a obţine rezultatele:
I 3-4 4 3-1
\l=2 5I |3=2
5)Completaţi şirul dat cu încă trei termeni:
()) Continuaţi şirul următor doar cu numere care au aceeaşi cifră a

/.ccilor: 14, 15,16,.......................
7) în numărul 21, cifra zecilor este ............., iar cifra unităţilor

este.....................
K) In numărul 21, suma dintre cifra zecilor şi cifra unităţilor este
i — ă
.. ,
vAJ-A
SUBIECTUL I I I ( 1 5 p )
Rezolvaţi fiecare cerinţă pe spaţiul punctat corespunzător ei.
Maria are 2 flori. George are 6 flori.
1) Care sunt numerele dintre 2 si 6?...........
2) Care copil are mai multe flori?............
3) Dacă Maria si George formează un singur buchet, câte flori are
buchetul?..............
TEST 2
NOTĂ. La subiectul I există un singur răspuns corect .La subiectul II se va da
direct răspunsul. Se acordă 10 puncte din ofîciu. Timp de lucru efectiv 1 oră şi 30
de minute.
SUBIECTUL I (45p )La exerciţiile 1, 2,3,4, 5, 6, 7, 8 şi 9

încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect.
(5p) 1) Care dintre numerele de mai jos este cu 2 mai mic decât
7?
a) 4 b) 5 c) 6 d) 8
(5p) 2) Care dintre numerele următoare este rezultatul scăderii
10-2 ?
a) 2 b) 7 c) 8 d) 9
(5p) 3) Care din numerele următoare este cel mai mic?
a) L b) 10 c) 2 d) 9
(5p) 4) Care din calculele următoare are rezultatul 9 ?
a) 1+8 b) 2+3 c) 1+4 d) 3+0
(5p) 5) Care din numerele următoare este numărul care este
vecin cu 4 ?
a) 1 b) 2 c) 5 d) 10
(5p) 6) Care dintre numerele de mai jos este cu 2 mai mare
decât 7 ?
a) 9 b) 5 c) 6 d) 8
(5p) 7) Ce număr se repetă de cele mai multe ori în şirul
următor: 5; 7; 3; 5; 4; 6; 5; 3; 4; 5; 8; O?
a) 4 b) 5 c) 6 d) 3
■
■OASA A
8) în care şir numerele sunt scrise în ordine descrescătoare:

а) 4, 5, 6, 8; b) 3, 4, 5, 6; c) 3, 2, 1,0; d) 5, 4, 3, 10
9) Ce număr urmează în şirul 1, 2, 2, 3, 3, 3, 4, 4, ?
a) 4 b) 5 c) 6 d) 1
SUBIECTUL I I (45p) Rezolvaţi exerciţiile de mai jos pe
spaţiile punctate corespunzătoare.
1) într-0 cutie sunt 2 bile albe şi 2 bile negre. Care este cel
mai mic număr de bile pe care trebuie să le scoatem din
cutie, fără a le vedea, pentru a fi siguri că am scos cel puţin
o bilă de fiecare
culoare?..............................................................................
2) Ordonaţi crescător numerele 5, 3, 6, 4, 7, 8:
3) Care sunt numerele dintre 2 şi 6?
4) Completează şirul dat cu încă un termen:

AoAo A
5) Completează şirul dat: 1, 1,.2,.2,.3,.3,
б) Dacă un vas are 3 flori şi un vas are 5 flori, câte flori

avem în cele două vase.?..........................
7) Completeaza şirul dat; 1,3,.5,.7,
8) Ordonaţi descrescător numerele 5, 3, 6, 4, 7, 8:
9) Completeaza şirul dat: 10, 8,.6,.4,

TEST 3
NOTĂ. La subiectul I fiecare exerciţiu are un singur răspuns corect. La subiectul]
n se scrie numai răspunsul fiecărui exerciţiu.
Se acordă 10 puncte din oficiu. Timp de lucru efectiv 1 oră şi
30 de minute.
S U B IE C T U L I (45p).La exerciţiile 1, 2, 3,4, 5, 6, 7, 8 şi 9

(5p) 1)Care dintre numerele de mai jos este cu 2 mai mare decât
4?
a) 4 ■ b) 5 c) 6 d) 8
(5p) 2) Care dintre numerele următoare este rezultatul scăderii
9-2 ?
a) 2 b) 7 c) 8 d) 9
(5p) 3) Care din numerele următoare este cel mai mare?
a) 1 b) 10 c) 2 d) 9
(5p) 4) Care din calculele următoare are rezultatul 5 ?
a) 1+8 b) 2+3 c) 1+2 d) 3+0
(5p) 5) Care din numerele următoare este vecin cu 9 ?
a) 1 b) 2 c) 5 d) 10
(5p) 6) Care dintre numerele de mai jos este cu 2 mai mic decât
7?
a) 9 b) 5 c) 6 d) 8
(5p) 7) Ce număr se repetă de cele mai multe ori în şirul
următor: 1; 7; 3; 1; 4; 6; 1; 3; 4; 1; 8; O?
a) 1 b) 5 c) 6 d) 3
(5p) 8) în care şir numerele sunt scrise în ordine crescătoare ?
a) 4, 5, 9, 8; b) 3, 4, 5, 6; c) 3, 2, 1,0; d) 5, 4, 3,
10
9) Ce număr urmează în şirul: 1, 2, 2, 3, 3, 3, 4, 4, 4, 4,
(5p)
5, 5, 5?
’a) 4 b) 5 c) 6 d) 1
m£\ JS
SUBIECTUL II (45p). Rezolvaţi exerciţiile de mai jos pe
(5p) 1) Ordonaţi crescător numerele: 5, 3, 6, 4, 7, 2;
(5p) 2) Ordonaţi descrescător numerele: 5, 9, 6, 4, 7, 8:
(5p) 3) Scrieţi numerele mai mari ca 3 şi mai mici ca 7:
(5p) 4) Completaţi şirul dat cu o figură:
(5p) 5) Completaţi şirul dat cu un număr: 1, 0,.2,.0,.3,.0,
(5p) 6) Completaţi şirul dat cu un număr: 1,3, 5,
(5p) 7) Completaţi şirul dat cu un număr: 10, 8, 6,
(5p) 8) Dacă un vas are 3 flori şi un alt vas are 4 flori, câte flori
avem în cele două vase.?.....................
(5p) 9) într-o cutie sunt 3 bile albe şi 2 bile roşii. Care este cel
mai mic număr de bile pe care trebuie să le scoatem din
cutie, fară a le vedea, pentru a fi siguri că am scos cel puţin
o bilă roşie?
TEST 4
NOTĂ. La subiectul I fiecare exerciţiu are un singur răspuns corect. La subiectul

II se scrie numai răspunsul fiecărui exerciţiu.
30 de minute.
SUBIECTUL I (45p ).La exerciţiile 1, 2, 3,4, 5, 6, 7, 8 şi 9
(5p) 1) Care este rezultatul sumei 3+3+3 ?
a) 9 b) 10 c) 6 d) 33
(5p) 2) Care dintre numerele următoare este cu 10 mai mic
decât 41 ?
a) 31 b) 40 c) 21 d) 51
(5p) 3) Care dintre următoarele numere are suma cifrelor 9?
a) 54 b) 19 c) 29 d) 99
(5p) 4) Câte numere sunt cel mult egale cu 3 ?
a) 4 • b) 3 c) 2 d) 1
(5p) 5) Care este numărul cu 20 mai mare decât 40?
a) 60 b) 20 c) 40 d) 50
(5p) 6) Care este suma dintre numerele 22 şi 6 ?
a) 28 b) 22 c) 26 d) 20
(5p) 7) Care este cel mai mare număr natural de două cifre?
a) 99 b) 88 c) 98 d) 89
, . 8) Care dintre următoarele numere se poate scrie ca suma
^ a două numere egale ?
a) 27 b) 29 c) 80 d) 85
(5p) 9) Ce număr urmează în şirul 90, 85, 80,...?
a) 75 b) 83 c) 81 d) 70
Maria scrie pe o foaie cifrele O şi 1 astfel; 1,0, 1,0, 1,0,
1,0, 1,0, 1,0, 1,0, 1,0, 1,0, 1,0,.....
(5p) 1) A 20-a cifră de la stânga la dreapta este 1 sau O ?
(5p) 2) Dacă Maria scrie în total 50 de cifre, care va fi ultima

cifră scrisă.?............................................
(5p) 3) Care este suma cifrelor scrise de Maria dacă avem în
total 50 de cifre?.....................................
(5p) 4) Scrieţi numărul 55 ca o sumă de trei
numere.....................................................................
(5p) 5) Cu 5 cifre de 1 şi cu operaţiile aritmetice cunoscute
obţineţi rezultatul 23................................

(5p) 7) Ordonaţi descrescător numerele 35, 55, 45, 5, 85, 15:
(5p) 8) Scrieţi câte numere sunt mai mari ca 10 şi mai mici ca

22
(5p) 9) Ordonaţi crescător numerele 35, 55, 45, 5, 85, 15:
TEST 5
NOTĂ. La subiectul 1 fiecare exerciţiu are un singur răspuns corect. La subiectul

II se scrie numai răspunsul fiecărui exerciţiu.
30 de minute.
SUBIECTUL I (45p ).La exerciţiile 1, 2, 3,4, 5, 6, 7, 8 şi 9
(5p) 1) Care este rezultatul sumei 10+8 ?
a) 14 b) 15 c) 16 d) 18
(5p) 2) Care dintre numerele următoare este cu 7 mai mic
decât 19 ?
a) 12 b) 7 c) 8 d) 9
(5p) 3) Care dintre următoarele numere are suma cifrelor 7?
a) 14 b) 10 c) 25 d) 19
(5p) 4) Câte numere sunt cel mult egale cu 9 ?
a) 9 b) 10 c) 11 d) 8
(5p) 5) Care este numărul cu 10 mai mare decât 4 ?
a) 14 b) 12 c) 4 d) 10
A »
1;ji'i.
(5p) 6) Care este diferenţa dintre 28 şi 6 ?

a) 19 b) 22 c) 26 d) 20
(5p) 7) Care este cel mai mic număr natural de două cifre
identice?
a) 10 b) 11 c) O d) 1
, > 8) Care dintre următoarele numere se poate scrie ca sumii]
^ a două numere egale ?
a) 7 b) 9 c) 10 d)5
(5p) 9) Ce număr urmează în şirul 90, 87, 84,...?
a) 85 b) 83 c) 81 d) 80
(5p) 1) Ordonaţi crescător numerele 65, 23, 16, 34, 7, 42:
(5p) 2) Ordonaţi descrescător numerele 45, 99, 56, 14, 7, 80:
(5p) 3) Scrieţi câte numere sunt mai mari ca 23 şi mai mici ca ]

27.
(5p) 4) Scrieţi numărul 27 ca o sumă de trei numere

obţineţi rezultatul 26.

Ioana scrie pe o foaie cifrele 1 şi 2 astfel: 1,2, 1, 1,2, 1,

1,1,2, 1,1, 1,1,2, 1,1, 1,1, 1,2,.....
(5p) 7) A 10-a cifră de la stânga la dreapta este 1 sau 2 ?
(5p) 8) Dacă scrie în total 20 de cifre, care va fi ultima cifră

scrisă.?.............................................
9) Câte cifre de 2 sunt scrise dacă avem în total 50 de
cifre?......................................................
TEST FINAL 1
NOTĂ.Toate subiectele sunt obligatorii. La toate subiectele se cer rezolvările
complete. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timp de lucru efectiv 1 oră şi 30 de
minute.
1. Un rac merge 5 paşi înainte şi 3 înapoi. Cu câţi paşi

a înaintat după ce a făcut 10 paşi dacă începe cu paşii
înainte?
2. Scriem un tabel astfel:

(1.1 ) răndull
(1.2);(2,l ) rândul!
(1.3);(2,2);(3,1 ) rănduB
(1.4);(2,3);(3,2);(4,1 ) răndulA
a) Cât este suma cifrelor din fiecare paranteză de pe

rândul 7?
b) Câte cifre scriem în total pe rândul 7?
c) Ce cifre sunt scrise în prima paranteză de pe rândul
10?
d) Ce cifre sunt scrise în a cincea paranteză de pe
rândul 9?
3. Se consideră şirul de numere O, 1, O, O, 1, 1, O, O, O,

1, 1, 1,... , care are pe poziţia 1 numărul O, pe po/iţia 2
numărul 1, pe poziţia 3 numărul O, etc.
a) Care este numărul de pe poziţia 50?
^'•(ăASAAI-A
‘ăV.î '-.-n;-'•••••.
.
(lOp) b) Câte cifre de O sunt în primele 50 de numere din

şir?
(lOp) c) Pe ce poziţie se află în şir a zecea cifră de 1?
(lOp) d) Ce poziţie ocupă în şir prima cifră de O care are
după ea încă 9 cifre de O scrise alăturat?
TEST FINAL 2
NOTĂ.Toate subiectele sunt obligatorii. La toate subiectele se
cer rezolvările complete. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timp
de lucru efectiv 1 oră şi 30 de minute.
1. Cu numerele din şirul 1,2,3,...,9,10 formăm grupe.

Un număr poate fie să apară într-una sau mai multe
grupe, fie să nu apară în nicio grupă.
(lOp) a) Să se scrie 4 grupe cu proprietatea că orice număr
din şir fie nu apare în nicio grupă, fie apare în exact trei
grupe.
(lOp) b) Să se scrie 5 grupe cu proprietatea că orice număr
din şir apare în exact două grupe.
(lOp) 2. Câte numere din şirul I, 2, 3,..., 100 au în scrierea

lor cifra 1?
(lOp) 3. Puneţi în locul pătratelor (0) semnele + sau - pentru

a obţine egalitatea 4 d 1d 2 d 3 = 0.
(lOp) 4. Puneţi în locul pătratelor (Q) semnele + sau - pentru

aobţine egalitatea7D6D4D5n3n2D 1 =0.
5. Spunem că facem o magie asupra unui şir de numere,

dacă alegem două numere din şir, îl scădem pe cel mic
din cel mai mare sau egal cu el, rezultatul îl punem în
locul unuia dintre cele două, iar numărul celălalt îl
ştergem. în acest fel vom avea un număr mai puţin în
şir. Continuăm la fel şi magia se termină când rămâne
un singur număr în şir. De exemplu o magie asupra
şirului 1, 2, 3, 4 este următoarea
î],[^,3,4 1,[|],0 -> [î],[î] -> O. Numerele din chenar
sunt cele alese pentru scădere. O altă magie asupra
şirului 1, 2, 3, 4 este următoarea
1,[2 ],m, 4 [î], 1 , 0 [Ti,m -»2 .
Klp) a) Scrieţi o magie pe care aplicând-o şirului 1, 2, 3,4,

5 să ajungem la numărul 1.
Klp) b) Scrieţi o magie pe care aplicând-o şirului 1, 2, 3, 4,
5, 6 să ajungem la numărul 5.
I(ip) c) Scrieţi o magie pe care aplicând-o şirului 1, 2, 3, 4,
5, 6, 7 să ajungem la numărul 4.
Klp) d) Scrieţi o magze pe care aplicând-o şirului 1,2, 3, 4,
5, 6, 7, 8 să ajungem Ia numărul 0.
XII. SOLUŢII
Capitolul I - Noţiuni introductive în studiul matematicii
B. Pregătire pentru concursuri
oonoo
5. Al doilea cerc, de la stânga la dreapta.
6. Al doilea cerc, de la stânga la dreapta.
7. A cincea bilă
8 .^
11. a) 5 pătrate b) 9 pătrate c) 9 pătrate

d)13 pătrate e) 13 pătrate f) 16 + 9 + 4 + 1 = 3 0
(16 pătrăţele mici, 9 pătrate formate din câte 4 pătrăţele mici, 4
pătrate formate din câte 9 pătrăţele mici şi 1 pătrat format din toate
cele 16 pătrăţele mici).
12. a) 9 triunghiuri mici
b) 16 triunghiuri mici
c) 25 triunghiuri mici
I H G B
K L
13. A Lungimea cea mai mică este de 5 segmente.
« £X
CIASAÂ4
I )rumurile posibile sunt; A-C-D-E-F-B; A-C-D-L-F-B; A-C-D-L-

( I li; A-CK-L-F-B; A-C-K-H-G-B; A-J-I-H-G-B, adică sunt 6
ilrumuri.
A B
I
H D
14. G
15. 0 0 ^ 0 0 ^
Ultima mărgea este albă.
16. în 12 feluri: Miruna_Ioana_Sorin_Vlad;
Miruna_Ioana_Vlad_Sorin;
Si)rin_Miruna_Ioana_Vlad; Vlad_Miruna_Ioana_Sorin;
Sorin_Vlad_Miruna_Ioana; Vlad_Sorin_Miruna_Ioana;
U)ana_Miruna_Sorin_Vlad; Ioana_Miruna_Vlad_Sorin;
Sorin_Ioana_Miruna_Vlad; Vlad_loana_Miruna_Sorin;
Sorin_Vlad_Ioana_Miruna; Vlad_Sorin_Ioana_Miruna.
17. Notăm băieţii cu A, B, C, D şi fetele cu E şi F. Echipele sunt:
(A;B;C;E);
(A;B;C;F); (A;B;D;E); (A;B;D;F); (A;C;D;E); (A;C;D;F);
(li;C;D;E);
(M;C;D;F).
IS. Trei pachete şi ne rămân 2 mere.
( apitolul II
I.3 ; 5; 3
11 4. a) 12 345 67
h) 10 9 87 654
c)0 1234 5678 9 10
I I . 2; 3; 4; 5; 6; 7
li 1_iii
•1
12. 3; 4; 5; 6; 7; 8
13. 5; 6; 7; 8
14. 9; 8; 7; 6
15.0; 1; 2; 3; 4; 5; 6; 7; 8
16. 3; 4; 5; 6; 7; 8
17.6; 7; 8; 9
18. în 3 feluri (1 cu 6; 2 cu 5; 3 cu 4).
19. în 4 feluri (1 cu 1 cu 5; 1 cu 2 cu 4; 1 cu 3 cu 3; 2 cu 2 cu 3)
20. în 3 feluri (1 cu 1 cu 4; 1 cu 1 cu 2 cu 3; 1 cu 2 cu 2 cu 2)
21. în 2 feluri (1 cu 1 cu 1 cu 1 cu 3; 1 cu 1 cu 1 cu 2 cu 2)
22. într-un fel (1 cu 1 cu 1 cu 1 cu 2)
23. într-un fel (1 cu 1 cu 1 cu 1 cu 1 cu 1)
24. Nu, pentru că cel puţin una dintre ele ar trebui să fie goală.
25.0; 1;2;3;4;5
26.4; 7
27. Se va şterge numărul 5 sau numărul 4.
28.2; 4 şi 6
29. 0; 2; 4; 6; 8
30. 9; 7; 5; 3; 1

1. 1111 Regula este: o cifră de 1, o cifră de O, două cifre de 1, o
cifră de O, trei cifre de 1, o cifră de O, patru cifre de 1, o cifră de O
şi aşa mai departe.
2. 101 Regula este: o cifră de 1, o cifră de O, o cifră de 1, două
cifre de O, o cifră de 1, o cifră de O, o cifră de 1, două cifre de O şi
aşa mai departe.
3. 123 Regula este: se repetă secvenţa de cifre 1234.
4. a) 8 b) 2 c) 101 d)l (apare de 6 ori) e)Mai multe cifre
impare, ca o consecinţă firească a punctului anterior.
5. a) 1 2 3 b) O 1 2 c) 2 3 4
6. 4 şi 6; 3 şi 5; 5 şi 7. De două ori
f
I ----- ^-----------
7.6
H. 4 plopi
‘>. Notăm cele trei persoane cu A, B şi C. A le-a trimis mesaje lui
H şi C, deci două mesaje. B le-a trimis mesaje lui A şi C, deci
ilouă mesaje, iar C le-a trimis mesaje lui A şi B, deci două mesaje.
Ill total, s-au trimis 6 mesaje.
M). a) Schimbăm toate cifrele de pe coloana 3(numărând de la
stânga la dreapta).
b)Schimbăm toate cifrele de pe coloana 3 şi linia 2, numărând de
sus în jos.
(')Schimbăm toate cifrele de pe coloanele 2 şi 4 şi liniile 2 şi 4.
11. Deoarece săptămâna are numai 7 zile, înseamnă să nu este
posibil ca fiecare din cele 8 persoane să fie născută într-o altă zi a
sAptămânii.
12. Dacă ar încerca să pună o singură bilă în fiecare cutiuţă, nu ar
putea să consue decât 4 bile. Prin urmare, oriunde ar pune a cincea
hilă, va realiza o cutie cu două bile.
13. Albă ca Zăpada şi cei 7 pitici totalizează 8 persoane. Cum
si'iptămâma are numai 7 zile, înseamnă că nu este posibil ca în
liccare zi să muncească o singură persoană.
11) l-l-l; 1-1-2; 1-1-3; 1-2-1; 1-2-2; 1-2-3; 1-3-1; 1-3-2; 1-3-3; 2-
1-1
It) Cea mai mare combinaţie de cifre este 3-3-3.
(’) Cea mai mică secvenţă nefolosită la numărătoare este cea care
urmează după ultima secvenţă folosită, adică 2-1-2.
15. a) 5 cifre de 1 b) 6 cifre pare c) 9 cifre impare
16. a) 5 mărgele negre b)7 mărgele albe c) 11 bile
17. a) Luăm în calcul cazul cel mai rar, adică cel în care extragem
numai bile de altă culoare decât verde. Putem extrage astfel toate
bilele albastre şi toate bilele roşii, adică 7 bile. A opta bilă extrasă
III fi cu siguranţă una verde. Prin urmare, extrăgând 8 bile, vom
iivca cel puţin o bilă verde.
h)Gândim ca la punctul a) şi presupunem că extragem toate bilele
iilbastre
— *
şi toatele bilele verzi, adica în total 6 bile. Prin urmare, extrăgând
7 bile, vom avea cel puţin o bilă roşie.
c) Gândim în ordine descrescătoare a numărului de bile. în cel mai
nefavorabil caz, extragem toate bilele roşii(care sunt cele mai
multe), apoi pe toate cele verzi şi avem bile de două culori. Deci
următoarea bilă va fi de a treia culoare. Prin urmare, sunt necesare
10 extrageri pentru a fi siguri că avem cel puţin câte o bilă din
fiecare culoare.
' O ■
• O
18. a) « ; b) c) o d)
123 4 5 1 2 2 2 1 12 3 4 5 5 22 1 1
1111 10 0 1 110 1 10 10
0 0 0 1 O 1 O 1 1 1 1 1
OO 1 1 1 O O o
19. a) O ;b) O ;c) O ;d) o
III. Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0-

10
1. a) 3+ 2 = 5 c) 2 + 2 = 4 e)2+l=3
b) 3 + 1= 4 d) 4 + 1 = 5
2. a) 4 -1 = 3 c) 5 -2 = 3 e)4-3=l
b ) 3 - l= 2 d)6- 3 = 3
3. a) 2; b) 3; c) 1; d) 4; e) 5; f) 6; g) 7; h) 8; i) 9; j) 10
4. a) 0; b) 1; c) 2; d) 3; e) 4; f) 5; g) 6; h) 7; i) 8
5. a) 2; b) 3; c) 4; d) 5; e) 6; f) 7; g) 8; h) 9; i) 10
6. a) 0; b) 1; c) 2; d) 3; e) 4; f) 5; g) 6; h) 7; i) 8
7. a) 3; b) 4; c) 5; d) 6; e) 7; f) 8; g) 9; h) 10
8.a)0; b ) l; c ) 2 ; d ) 3 ; e ) 4 f ) 5 ;g ) 6 ; h ) 7
9. a) 4; b) 5; c) 6; d) 7; e) 8; f) 9; g) 10
^ 2
10. a) 0; b ) l;c ) 2 ; d) 3; e) 4; f) 5; g) 6
11.a)5;b) 6; c) 7; d) 8; e) 9; f) 10
12. a) 0; b) l;c ) 2; d) 3; e) 4; f) 5
13. a) 6; b) 7; c) 8; d) 9; e) 10
14.a)0;b) l;c ) 2 ;d ) 3 ;e ) 4
15. a) 7; b) 8; c) 9; d) 10
16. a) 0; b) l;c ) 2 ;d ) 3
17. a) 8;b) 9; c) 10
18. a) 2; b) l;c ) 0
19. a) 9; b) 10; c) 0; d) 1
20. a) 2 + 4; b) 4 + 4; c) 6 + 3; d) 2 + 3 ; e) 2 + 3; f) 3 + 1;
21. a) 2 + 3; b) 4 + 7; c) 7 + 8; f) 4 + 1; g) 3 + 4;
22. a) <; b)<; c)=; d)<; e)=; f)=; g)<; h)>; i)>; j)>.
23. a) De sus în jos: 2; 8; 10; 9; 9; 10; 9; 10; 10; 8.
h) De sus în jos: coloana 1: 5; 8; 7; 1; 3; 2; 8; 9; 0; 1
coloana 2: 9; 8; 9; 9; 9; 4; 10; 9; 6; 1.
24. a) 4 + 5; b) 2 + 7; c) 3 + 4; d) 4 + 6; e) 8 + 2
05 + 5;g) 1 +4; h) 1 + 3; i) 3 + 4; j) 4 + 5.
25. a) 6 - 3; b) 7 - 3; c) 3 + 4; d) 4 + 6; e) 8 + 2
0 6-2; g)7-4; h) 8-4; i ) 2 - l ; j ) 7 - l .
26. 2 + 3 = 5; 5 + 4 = 9; 6 + 2 = 8; 1 + 2 = 3; 1 + 9 = 10
7 -3 = 4; 8 -2 = 6; 10 -9 = 1; 9 -4 = 5; 5-5 = 0.
a a +2 a + 5 a - a a a-2 f l - 1 a - a
1 3 6 2 3 1 2 0
3 5 8 6 4 2 3 0
5 7 10 10 5 3 4 0
2 4 7 2 8 6 7 0
0 2 5 0 6 4 5 0
27.a) b)
28. a) F b) F c)A d) A e) A f) A g)A h)A i)F j)A
29. a) + şi - f) + şi -
l>)f şi - g) - şi +
l’)^ şi - h) - şi +
J
d)- şi + i) + şi -
e)+ şi - j) - şi +
30. a)de sus în jos: 9 şi 6; b) de sus în jos: 10; 9 şi 0.
B. Pregătire pentru concurs

I. 9; 2. 8; 3. 7; 4. 2+3+4=9; 5. 6; 6. 2; 7. 4; 8. 2; 9. 1
10. Sumele de două numere egale cu cele mai apropiate sunt ş i,
deci 7 nu poate fi scris. De asemenea, orice număr de două numere
egale este un număr par, iar 7 este impar.
II.7
12.3 + 2 = 5 ; 3 - 2 = l ; 5 - l = 4
13. a)0 + l = l ; 0 + 2 = 2;0 + 3 = 3;0 + 4 = 4
1+2 = 3; 1+3 = 4; 1+4 = 5
2 + 3 = 5; 2 + 4 = 6
3 +4 = 7
b) 3 sume sunt diferite.
c) cea mai mică este 1, cea mai mare este 7.
d) sunt 3 sume care se repetă de câte două ori.
14. a) 6; 8; 10 (regula este scrierea în ordine crescătoare a
numerelor pare)
b) 7; 9; 11 (regula este: scrierea în ordine crescătoare a numerelor
impare)
c) 5; 8; ll(regula este: fiecare termen este suma celor doi termeni
din faţa sa)
15. a) 4 + 6; b) 2 + 3 + 5; c) 1 + 2 + 3 + 4; d) O + 1 + 2 + 3 + 4;
e )l + l + l+ 2 + 2 + 5 ; f ) l + 2 + 2 + 2+ l + l + r
g) l + l + l + l + l + l + l + 3 ; h ) l + l + l +l + l + l + l + l +
2; i ) l + l + l + l + l + l + l + l + l + l.
16. a) 3; b) 2; c) 3
17. 1 leu plăteşte cu moneda de 1 leu
2 lei plăteşte cu moneda de 2 lei
3 lei = 1 leu+2 lei
4 lei plăteşte cu moneda de 4 lei
5 lei = 4 lei+1 leu
(t lei = 2 lei+4 lei
/ lei = 4 lei+2 lei+1 leu
IK. a) 6 lei = 2 lei+4 lei
h)8 lei = 4 lei+4 lei
i‘)9 lei = 4 lei+4 lei+1 leu
tl)10 lei = 4 lei+4 lei+2 lei
MM. 8 - l + l+ 6 = 2 + 2 + 4 = 3 + 3 + 2
20. 1 0 = 1 + 1 + 1 + 1 + 1 + 1 + 1 + 1 + 1 + 1 = 2 + 2 + 2 + 2 + 2 =
5 1 ( 3 + 3 + 1 = 3 + 34-2 + 2 =
IV. Numerele naturale de la O la 20

1. a)ll;b)12;c)13;d)14;e) 15;f) 16;g) 17; h)18; i)19; j)20.
2. Zeci Unităţi
14 1 4
10 1 O
12 1 2
a) Cifre zecilor este 1, pentru flecare număr.
b) Cifrele unităţilor sunt: 4;3;7;5;9;0;1.
•J.a)0;l;2;3;4;5;6;7;8;9;10;ll;12. b) 8;9;10;11;12;13;14.
(')8;9;10;11;12;13;14;15;16;17. d) 18.
C)I2;13;14;15;16;17;18;19.
«.a) 1;4;7;10;13;16;19. b) 1;5;9;13;17. c) 20;15;10;5;0.
(..a)9;10;ll;13;17;19;20. b) 20;19;17;14;7;1;0. c) 13 şi 15.
d) 11.
7. b) 14 = 10+4; c)17 = 10+7; d )ll = 10+1 ;e)16 = 10 +6;
O 19 = 10 +9; g)20 = 20+0.
N, a)<; b)<; c) =; d) <; e) >; f) >; g) >; h) <; i) <.
'Va) 9,10,11,12,13. b) 12,13,14,15. c) 18,17,16,15,14.
1(1. a)8 şi 10; b)10 şi 12; c)13 şi 15; d)15 şi 17; e)18 şi 20; f)12;
K,)18;h)16;i)12;j)10.
ll.Pregătire pentru concursuri

l.a)14,16; b)13, ll;c)10, 13;d)5, 0.
1
E S vO l
2. a) 10 şi 11, deci două numere. b)0, 1, 10, 11, adică patru

numere.
3. a)10,l 1,12,13,14,15,16,17,18,19, deci 10 numere. b)l şi 11,
adică două numere, c) 11, adică un singur număr.
4. a)8 numere; b)7 numere; c)7 numere; d)10 numere.
5. a)20 de cartonaşe;b)10 cartonaşe;c) 11 cartonaşe;
d)Cartonaşele impare sunt; 1,3,5,7,9,11,13,...,19. Prin urmare
sunt 15 cartonaşe.;
e)Cele 5 grupe pot fi: {9}; {1;8}; {4;5}; {2;7} şi {3;6}.
6. a) 7+3 = 10 creioane nu sunt albastre
b) 3+5 = 8 creioane nu sunt roşii
c) Presupunem că avem ghinion şi scoatem mai întâi toate
creioanele verzi şi toate creioanele albastre. înseamnă că am scos
3+5=8 creioane. Scoţând încă unul, sigur va fi roşu. Deci, trebuie
să scoatem cel puţin 9 creioane pentru a fi siguri că am scos unul
roşu.
d) Să presupunem că, fiind ghinionişti, scoatem toate creioanele
roşii, apoi pe toate cele albastre. Am scos astfel 12 creioane. In
mod sigural treisprezecelea va fi verde, deci scoţând 13 creioane
avem 3 de culori diferite.
7. a) 1^12131 I:lj2l4i Ill2|5j l.l|314l UI3I511.114151- secvenţe care încep cu 1
t2|3j4| |2|315] |2|4|5| - secvenţe care încep cu 2
3L41^J - secvenţe care încep cu 3.
în total sunt 10 secvenţe din care 5 încep cu cifra 1.
b) Una singură, anume:[IUI.
6
c) secvenţe: M Iffl M D HS [Ml.
d) 10 secvenţe.
8. a ] ^ p M o singură secvenţă are prima cifră 3.
b) l5|4|3l |5|3|l| Doup secvenţe au prima cifi-ă 5.
c) m u l5l.3il| S H y m m . în total poate scrie 4 secvenţe.
9. a) ABC b)A BCBA c) ACBCBC d) ABCBA
e) AAA, AAB, AAC, ABA, ABB, ABC, ACA, ACB, ACC. Sunt
9 cuvinte de lungime 3 care încep cu A.
10. a) 8 lei = 4 lei+4 lei = 2 lei+4 lei+2 lei = 8 lei
b) 7 lei = 1 leu+1 leu+1 leu+1 leu+1 leu+1 leu+1 leu=
= 1 leu+1 leu+1 leu+1 leu+1 leu+1 leu+2 lei=
= 1 leu+1 leu+1 leu+2 lei+2 lei=
= 1 leu+2 lei+2 lei+2 lei=
= 1 leu+1 leu+1 leu+4 lei=
= 1 leu+2 lei+4 lei.
c) Cea mai mare sumă este 1 Ieu+2 lei+4 lei+8 lei+16 lei=31 lei.
A
11. In prima zi: 2 râme.

în a doua zi: 2+2=4 râme.
în a treia zi: 2+2+2+2=8 râme.
în a patra zi: 2+2+2+2+2+2+2+2=l 6 râme.
Deci în a cincea zi vor fi cel puţin 20 de râme.
12. în prima zi: 1 vizitator,
în a doua zi: 2 vizitatori,
în a treia zi: 3 vizitatori.
în a patra zi: 4 vizitatori,
în a cincea zi: 5 vizitatori.
Continuând raţionamentul, ne dăm seama că, pentru prima data,
vor veni cel puţin 11 vizitatori în a 11-a zi.
13. în prima zi: 1 candidat,
în a doua zi: 2 candidaţi,
în a treia zi: 4 candidaţi.
în a patra zi: 7 candidaţi,
în a cincea zi: 11 candidaţi.
Deci nu există o zi în care să se prezinte exact 10 candidaţi.
14. El poate să îşi pună: perucă-coif-coroană; perucă-coroană-coif;
coif-perucă-coroană; coif-coroană-perucă; coroană-perucă-coif;
coroană-coif-perucă. Sunt 6 feluri de aranjare.
1 3 5 4, 6
:2 1 ,2
i. -1 2- 2 1
Ooo l- o 1
o ^„ 6 :2 2 2 2 2
15.a) o b) Q 4 0 0 0 2
i')Se începe completarea tabloului de jos în sus. ^ o o o
Mn exemplu este: ^4° o
Jk ^
V. Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul
0-20, fără trecere peste ordin
1. a) a a+11 a+12
0 11 12
1 12 13
2 13 14
3 14 15
4 15 . 16
5 16 17
6 17 18
7 18 19
8 19 20
b) a b c a+b+c
0 1 2 3
1 2 3 6
3 4 3 10
10 1 2 13
11 2 3 16
12 2 3 17
15 1 2 18
16 1 0 17
19 0 1 20
2. a) 4; b)7; c)2; d)l; e)l; f)10; g)10; h)12; i)16; j)12; k)l; 1)2;
n +1
3
CIASAAU
d)
4.a)13 b)19 c)17 d)19 e)20

f)12 g)14 h)13 i)16 j)5
5.a) 18=10+10-2= 10+6+2 b)16=10+2+4=l 1-1+6 c)6=4+5-3=10-
5+1 d) 10=2+3+5=20-9-1 e)l=2+3-4=6-2-3
6.a)10; b)3; c)2; d)2; e)l; f)2; g)7; h)0; i)10; j)2.
7.a)17; b)17; c)17; d)18; e)9; f)17; g)20; h)17; i)20; j)18.
8.a)6; b)10; c)15; d)18; e)13; f)3; g )ll; h)14; i)13; j ) l l .
9.a)3; b)6; c)0; d)10; e)4; f)5; g)6; h)10; i)15; j)0.
10.a)10-2-3-5 = 0 1)1 +2 +3+4-10 = 0
b)5-2-3 = 0 g)2-2+3-3 = 0
c)15-15 +2-2 = 0 h)19 +l-20 = 0
d)6+4+5-15 = 0 i)18+2-20 = 0
6)2+3 +5-10 = 0 j)16+4-10-10 = 0
11. a)6; b)2; c)12; d)14; e)10; f)4; g)5; h)5; i)13; j)18
12.a)+;+;b)+;-; c)-;+; d)-;-;
e)-;-;f)+;+;g)+;+;h)-;-;
13.a)103b)ll;20c)19d)21
14.
20p=1Op+10p=5p+5p+5p+5p=2p+2p+2p+2p+2p+2p+2p+2p+2p+
2p=
=10p+5p+5p=l0p+2p+2p+2p+2p+2p=5p+5p+2p+2p+2p+2p+2p.
In şase feluri.
15.a)6;7;8;9;10;l 1;12;13. Sunt 8 numere.
b)12;13;14;15;16. Cel mai mare număr este 16.
c)l;2;3;4;5. Numărul din mijloc este 3.
d )l+2+3-14« 10.
B.Pregătire pentru concursuri
1.a)în a treia zi au înflorit 3 pomi.
b)în a patra zi sunt înfloriţi în total 1+2+3+4=10 pomi.
c)în a şasea zi sunt înfloriţi în total 1+2+3+4+5+6=21 pomi, deci
mai mult decât 20.
2.a)5 buline;b)8 buline;c)7 buline;d)2 buline;
e)3 buline;f)o bulină;g)14 buline.
3.a)Este evident că cel mai mare număr este F, deoarece are
termeni în plus faţă de toţi ceilalţi.
b)Pare sunt C;D. Impare sunt A;B;E şi F.
c)Suma tuturor numerelor A,B,C,D,E,F este una impară, deci nu se
poate scrie ca sumă de două numere egale. Prin urmare aranjarea
este imposibilă.
4.a)D, deoarece are termeni în plus faţă de toţi ceilalţi.
b)B şi D sunt pare, A şi C sunt impare.
c)3; d)3+5=8;
e)Toate diferenţele sunt impare. Suma a trei numere impare este
tot un număr impar.
f)Nu, deoarece D>A+B+C.
5.a)Nub)Nuc)Da7 euro=2 euro+5 euro
d)2 euro=2 euro; 4 euro=2 euro+2 euro; 5 euro=5 euro; 6 euro=2
euro+2 euro+2 euro;
7 euro=2 euro+5 euro; 8 euro=2 euro+2 euro+2 euro+2 euro; 10
euro=5 euro+5 euro;
lleuro=2 euro+2 euro+2 euro+5 euro; 12 euro=5 euro+5 euro+2
euro; 13 euro=2 euro+2 euro+2 euro+2 euro+5 euro; 14 euro=2
euro+2 euro+5 euro+5 euro; 15 euro=5 euro+5 euro+5 euro;
16 euro=2 euro+2 euro+2 euro+5 euro+5 euro; 17 euro=5 euro+5
euro+5 euro+2 euro;
18 euro=5 euro+5 euro+2 euro+2 euro+2 euro+2 euro; 19 euro=5
euro+5 euro+5 euro+2 euro+2 euro; 20 euro=5 euro+5 euro+5
euro+5 euro.
6.a) 7+3+10=20 mărgele
A
b) Presupunem că are ghinion şi nimereşte toate mărgelele galbene
şi roşii, adică 13. Scoţând 15, sigur cel puţin două vor fi albastre.
c) Sunt trei culori diferite. Prin urmare, dacă scoate 4 mărgele,
sigur cel puţin două vor avea aceeaşi culoare.
d) Dacă scoate 7 mărgele, sigur cel puţin 3 vor avea aceeaşi
culoare.
e) Să presupunem că nimereşte numai mărgele galben(în cazul cel
mai rar). Prin urmare cel mai mare număr posibil este 9.
f) Cel mai mare număr posibil este 2(altfel ar putea să scoată toate
cel 3 mărgele roşii).
7.a)Nu joacă şah 15-10=5 copii.
b)Nu joacă volei 15-6=9 copii.
c)Sunt 13 copii care joacă ceva. înseamnă că ambele jocuri le
joacă 10+6-13 copii.
d)6-3=3 copii joacă volei, dar nu joacă şah.
e) 10-3=7 copii joacă şah, dar nu joacă volei.
8.a)Nu vorbesc engleză 20-10=10 turişti.
b)Nu vorbesc germană 20-9=11 turişti.
c)Sunt 16 turişti care vorbesc engleză sau germană. înseamnă că
ambele limbi le vorbesc 10+9-16=3 turişti.
d) 10-3=7 turişti vorbesc engleză, dar nu vorbesc germană.
e)9-3=6 turişti vorbesc germană, dar nu vorbesc engleză.
9.a)
capul 1 capul 2
perucă căciulă perucă căciulă
blondă roşie neagră verde
blondă verde neagră roşie
neagră ‘roşie blondă verde
neagră verde blondă roşie
Se pot face 4 aranjări,
b)
capul 1 capul 2
perucă căciulă perucă căciulă
blondă verde neagră roşie
r%.
blondă roşie neagra verde
Se pot face 2 aranjări.
c)Se reduce la punctul b), pentru că, dacă nu are voie să-şi pună
căciula roşie, înseamnă că, peste peruca blondă îşi pune
obligatoriu căciula verde.
10.a)Pleacă Ion şi face 6-5=1 pas.
b)Pleacă Vasile şi face 5-2=3 paşi, deci se va afla mai departe de
start decât Ion
c)Ion mai face 3-2=1 pas, deci el se va afla la 2 paşi de linia de
start, iar Vasile este 1^ 3 paşi. Prin urmare tot Vasile se află mai
departe.
d) Ca să ajungă la aceeaşi distanţă, ar trebui ca Ion să mai facă un
pas. Deci posibilităţile sunt cele din tabelul de mai jos.
Ion Vasile
1
11 .a)Ion a făcut 8 paşi în faţă şi 5 în spate, deci se află cu 3 paşi în

faţa liniei de start.
b)Vasile a făcut 5 paşi în faţă şi 7 paşi în spate, deci se află cu un
pas în spatele liniei de start.
c)După răspunsurile obţinute la a) şi b), deducem că diferenţa de
paşi dintre Ion şi Vasile este de 4 paşi.
d) Ar trebui să facă amândoi câte două aruncări şi Ion să obţină la
amele steaua, iar Vasile să obţină la ambele număr. Ei s-ar întâlni
la un pas în faţa liniei de start.
12.a)5+5+5+5=20 puncte (4 corecte)
b)5+5+5-3=12 puncte (3 corecte şi 1 greşit)
5+5-3-3=4 puncte (2 corecte şi 2 greşite)
Nu se pot obţine 7 puncte.
c)Da, rezolvând corect 3 exerciţii şi greşit unul.
d) Nu(vezi punctajul de mai sus).
e)Sigurul punctaj posibil mai mare decât 15, este 20.
13. 4 ® 1 0 @ 6 I S 5 = 8 S 7 . E o singură posibilitate.
14.a){5};{2;3};{l;4} b){2;5};{3;4} c){ll,16};{12;15};{13;14}
d){12;15};{13;14} e){5;l1;16};{2;3;12;15};{1;4;13;14}
Le-am obţinut continuând grupele de la punctele a) şi c).
15.a)Dacă toate ar fi mai mari decât 3, atunci suma lor ar fi mai
mare decât 3+3+3+3+3=15. Dar suma lor este 14, deci nu este
posibil ca toate să fie mai mari ca 3.
b) Dacă toate ar fi mai mici ca 3, atunci fiecare ar fi cel mult 2,
deci suma lor ar fi cel mult 2+2+2+2+2=10, ceea ce nu este
posibil.
c)Cele mai mici 5 numere diferite(şi diferite de 0) sunt 1,2,3,4 şi 5,
care au suma 15. Deci nu este posibil să fie toate diferite.
VI. Numerele naturale de la O la 100

I.1; 4; 7; 9; 1; 3; 6; 8; 3; 2 2.4; 1; 7; 9; 8; 5; 7; 2; 0; O
3.80; 65; 4.42; 53; 64; 86; 31 5.16 6.16; 61; 25; 52; 34; 43; 70
7.Sunt numai 9 numere de două cifre care au cifrele egale. Cum în
total sunt 90 de numere de două cifre, înseamnă că sunt mai multe
cele care au cifrele diferite.
8.Cea mai mică sumă a cifi"elor este 1 şi o are numărul 10.
Cea mai mare sumă a cifrelor este 18 şi o are numărul 99.
9 . 1 1 0 ; 2-^ 11; 3 ^ 12; 4-^ 13; 5-> 14; 6-> 15; 7 ^ 16; 8-> 17; 9
—>18; 10 —> 19;
1 1^56; 12-^66; 13->67; 14->68; 1 5^69; 16->88; 17->89; IS
—>99.
10.17 = 10 +7; 27 = 20+7; 73 = 70+3; 53 = 50+3; 25 = 20 +5;
41 = 40 +1; 50 = 50+0; 62 = 60 +2; 81=80+1; 48 = 40+8.
II.61; 52; 84; 23; 33; 96; 18; 41; 52; 59
12.23; 49; 29; 19; 28;18; 27; 47; 16; 15
13.21;31;41;51;61;71;81;91;92; 93
-
(L) 1
4-) cfa 0 O
c •^
c os 1 • #« •
O <I-H )«s ^ rt
- (U (D 0 00 ir> cd >cd
îl .T2 (6
0 -O (O m CJ
6
3
a
3
03 (U
•4-^ 3
a
Cd •41—
<N (U
CJ >cd
cd 3
C . 3 1 r~< _>4A 3 a
S 's
00 O r-- £ X) <1-^cd
2 i cd 0^
fD< '— I (N D
-4-*-' M
1I 'o
u
#v D (U
a <3 is 'S
*0
S 0
C/5
)C^ r — 1 o >>r
3
0 c3
,1 ^ T3 3e C 3
îi
2i X J c3 ÎS J i >d C )cd
(N (N
. #N • r\
O m
C/3
)cd 10"
ify #N
13 cd d 0
3 (N
<«J k! s C 5 (U
3 a .
(U w )<fl 3
f ii Os -O •4-*
;3 a fO CN "O
• t—«
O
a> (1
)
u
s
_c (U
'O C
3 <L) On
OO
c
J+bH o3
‘o 3 a 0 <D
c
fa >cd cd cd
^ -O ■ £,
0 •S
T3 T3
C
'+
X)
- *^ c S <n C
(U
(U
c 3 c
Is îs °° ^ O p cd cd S '
fS
'O
tr> r^
IO
fN
0 3
S
cd
3 o c ( 6
-3 r- t- IO. 0 ■0i_j> 0
'i D
am 3 l- H 13 cd
a S
•
~
C ) oC ® X> • t-H c
+-»^ c a ^ 3 t: vo ^
x> ţfc cd
-4-»
(U ■b 0 m vo
in B 'B ,
0 N
O O
<a V ©o' oC X) • 1-H (U c
1/3
co vo • - 'o
0 0 3 a 0
6 a r-rs" oo r»
o C O
X
O
.a r
- rj- in
O n
0\
• r\

3 0
00^ ON
O <D r-
^ r- OO
• r\
>a ^ IU " 3
r\ • *N •
m vd' oo
C/3 •s (U X) 3 O -O a t--
u
fo rf" in oo oT T3 1) O P -a » »v )cd
<a
#>
^ a. Si a •^
~ S
3 fN CO *W ^ r-" oo" oC (N •' o 1 'U Ti ^ _o 13 r '
!/l V -. (N l>- ) (U > o \ o VO Tl- 3
3 3
 •*- * -♦-*
cd td «3 ei c3 ăi
(U (U 3
cd T3 3
(N
oo
u (X 
- )
aa IU
3
•
G
c;
)cd
3
2i ctJ
O \ o O (U • •' § 2
c -o O O O 3 )cd
co < P. O, cx a a aâ Ohr<^ î; oo 3 -OX) X> X) X) 5i <N ia C .o ^ 3 >C3 3 1“^ '3 0
r» #N 3 1) 3 (N 3 r3 o 3 ^ On ^
(N (N O X>
)« >R
J r-< fS r<T' Tt in ^ K OO*' g O OO (U m
bi G 11 II II Os a ^ •
- < 3 i2 . 3 o i i -o i3
&» (D (U C
.
^ gJ W c«
OO m O (u i i cd _3
Im
P, t 3 X) T3 X) T3 TJ -a c >n <N oo IO 73
X 3 13 *-!-»*'
52, I g f
0< 3 o I I 2: 3 3
C C 3 c c 3 3 (N oo u~)
3 -T o 3 )cd"
. «3 <cd <cd<«J <CS (C3 <rt < cd ^ C/O 'c3' rsi (N D,
ce _• — - oo
U O u u u O u
< 3
X 'o' <N X .5 3 2 o O' c: in sc K oc 0^ _3
13
0
o
(u r-~
— XJ
o
r<
-) tN
<N IU • t\
<=^ TI â o s Os
Tl ‘o «i o
On
os
•
00
Os
::-2s CN
O
• r\ >0
in
m os
< r. 00"
""l 2 "1 q O '5J- • «s
o
o .. (N . CN S ' OS
—I <N • r<.
. „ On
Os • - OS
fN . ^ 00
. . (N
(D 0 tifl . . 00"
Ar U On . „ . ^ Os 00
a (U
a a a o
m 00 O —«
. ^ Os O m
r-
• r\
g • #N
3
3
3 (N
3
3 ■g Os
00 .„ O 00
. ^
00
^ <N (N N O IU 'O i> o 00
. ^ 00
On oo" 10 CN O
r- (U «
CN vo 00
IU ^ ^(U /—
IO ^
. „
3 ^. • CN • ^
On
3 c5 § ^ 0 0

r-- m 'O OO *3 ^ U-) c!**^ » *s

• ^ .*rv * 9\ »#s • r> 13 NO • ^
^ cN O r- 3 3 P! 3 00
co O »n" . „
C3 IO
« r>
cs m oo N O & CN . „ m IT)
<3^ 'f— . a <f^•' ,a CN CN
•M
- 00 in .. .
D CN *0 irT NO NO
• r>
fN" 6C
m 10 'I T
.
 >A
>
m
• #N
—I O vo oo
*r\ *r\ * «N >«N
0 .2
^ 00 " cd Q
<X 0 t^ "
cd O m 00 CN
. CN
r-
D S ^.
„
§S
-«t in t>
CN ^ ^ 1/1 c o-
r
i> o vo t^*"
-H oo" CN O o fO ON
CN
• r\ • #N
aS
cn m r<^
, 2 " >o
^ ă N O 00 CN o T r+!
h d O <N 00 21, . ^ 0 0 CN
NO 00
«r\ « «N »#s « «N »r> • «\ . »\
</-) O NO NO r~ OS IO OS o o On — <
_ (N (N r-; (N
—' o6 On d —< (N <0 (T) yn o ir i NO 00 O s d CN
r- ^ ^ cs (N CN CN CN CN
■
CN 00 CN <N CN CN CN CO (N c n r<-i r<l m
lO.Săptămâna are 7 zile. Dacă am avea cel mult trei copii născuţi
în fiecare zi a săptămânii, atunci ar fi cel mult 21 de copii. Fiind
22, înseamnă că există cel puţin patru copii născuţi în aceeaşi zi a
săptămânii.
11 .Suma cifi-elor 2; 20.Suma cifi-elor 4; 22, 31, 40.
Suma cifrelor 3:21, 30.Suma cifi-elor 5; 23, 32, 41, 50.
Suma cifrelor 6: 24, 33, 42Suma cifrelor 8: 26, 35, 44.
Suma cifrelor 7: 25, 34, 43.Suma cifrelor 9: 27, 36, 45.
Suma cifrelor 10: 28, 37, 46.Suma cifrelor 11: 29, 38, 47.
Suma cifrelor 12: 39, 48.Suma cifrelor 13: 49.
12.a)0 singură dată, altfel suma cifrelor nu ar mai putea fi 1.
b)De două ori, fiind necesară şi o cifră de 1.
c)5 cifre de 1, câte una pe fiecare linie şi pe fiecare coloană.
d)Restul cifrelor, adică 25-5=20, sunt cifre de 0.
e)5, deoarece sunt 5 cifre de 1 şi restul numai de 0.
13.a) A zecea cifră de la stânga la dreapta este 4.
b)A zecea cifră de la dreapta la stânga este tot 4.
c)Cifrele 1,2,3,4 apar de câte 14 ori fiecare.
d)Cifrele 6,7,8 şi 9 apar de câte 4 ori fiecare.
e)84950(o secvenţă de 5 cifre). Mai sunt şi altele.
f)819202122232425262728, deci 21 de cifre.
14.a)De 21 de ori.
b)De 11 ori.
c)Numerele de pe o foaie au parităţi diferite, deci suma lor nu
poate fi pară.
15.a)l
b)54-l=53
c)l=2-l=3-2=...=54-53, deci în 53 de feluri
d)într-un singur fel: 54-1.
e)Suma tuturor numerelor din şir este una impară, deoarece sunt
27 de numere impare adunate (adică 1+2=3; 3+4=7; ... ;
53+54=impar). Prin urmare acest număr nu se poate scrie ca sumă
de două numere egale.
^CLASAAIÂ*C^^
16. încercuirile sunt

1,6,11,16,21,5,10,15,20,4,9,14,19,3,8,13,18,2,7,12,17 şi 1 din nou.
Deci, după 20 de încercuiri, vine din nou rândul lui 1.
V II. Adunarea şi scăderea în concentrul 0-30, fără trecere

peste ordin
1.a)14 = 10 +4;b)26 = 20+6;c)29 = 20+9;d)19 = 10+9;
e)20 = 20+0;f)28 = 20+8;g)12 = l0 +2;h)22 = 20 +2;
i)17 = 10 +7;j)8 = 0+8.
2.a)19; b)26; c)29; d)20; e)18; f)28; g)29; h)30; i)20; j)23.
3.a)19; b)19; c)29; d)29; e)16; f)19; g)29; h)24; i)29; j)18.
4.14+2 = 16; 18+1= 19;28 +2 = 30;24+3 = 27; 16 +1= 17.
5.15 +2 = 17; 15 +2 = 17 ;15 +4 = 19; 17 +2 = 19; 11+5 = 16.
6-a) + 3 4 5 2 1
10 13 14 15 12 11
13 16 17 18 15 14
15 18 19 20 17 16
20 23 24 25 22 21
21 24 25 26 27 22
+ 4 13 12 11 10
6 10 19 18 17 16
11 15 24 23 22 21
12 16 25 24 23 22
10 14 23 22 21 20
2 6 15 14 13 12
7.a)12-> 1 6 - ^ 2 0 ^ 2 4 ^ 2 8 b)30^27-> 2 4 ^2 1
8.a)14 = 20-6; b)22 = 30-8;c)24 = 30-6; d)12 = 20-8;
e)19 = 20-l; f)23 = 30-7;g)27 = 30-3; h)20 = 20-0;
i)l5 = 20-5;j) 25 = 30-5.
9.a)22; b)22; c)26; d)25; e)24; f)15; g)23; h)22; i)25; j)23.
10.a)27; b)15; c)12; d)10; e)21; f)l; g)21; h)29; i)l 1; J)20.
11.16-6 = 10; 17-2 = 15; 18-11 = 7; 20-9 = 11; 30-10 = 20;
24-22 = 2.
12.16-2 = 14; 22-2 = 20; 28-16 = 12; 30-9 = 21; 28-12 = 16.
13.a) - 1 2 3 4 10 b) 28. 29 16
- 14 22,
20 19 18 18 16 10 10 18 19 6 4
24 23 22 22 20 14 2 26 27 14 12 20
26 25 24 24 22 16 1 27 28 15 13 21
30 29 28 28 26 20 11 17 18 15 3 llj
28 27 26 26 24 18 12 16 17 4 2 10
14.a)30-> 2 5 2 0 -» 1 5 1 0-» 5
b)28-> 2 6 2 4 - > 22 ^ 2 0 1 8

1.a)10; b)pe trei bile: 10,20,30.; c)pe două bile; 11 şi 22
d)12 şi 21, deci două bile; e)De 20 de bile
f)Există doar un singur număr pare care are cifrele egale.
Presupunând că l-ar extrage pe acesta şi încă zece bile cu numere
impare, înseamnă că următoarele cinci vor fi sigur numere pare
scrise cu cifre diferite. Deci este necesar să extragă cel puţin 16
bile.
2.Grupele care încep cu 11 sunt: (11; 12; 13); (11; 12; 14);
(11;12;15);(11;13;14);(11;13;15);(11;14;15) ^ 6 grupe
Grupele care încep cu 12 sunt: (12;13;14); (12;13;15); (12;14;15)
-> 3 grupe
Grupele care încep cu 13 sunt: (13,14,15)-^ o grupă.
In total, sunt 10 grupe.
3.a)A făcut l+2+3=6 schimbări. b)La sfârşitul celei de-a patra
zile, Ion a făcut 1+2+3+4=10 schimbări, prin urmare nu poate
obţine un număr impar de bile albe şi negre.
4.a)14 pagini au numere pare. b)29-14=15 pagini au numere
impare, deci sunt mai multe pagini cu numere impare.
c)Cifra 1 s-a scris pe paginile: 1; 10; 11; 12; 13; 14; 15; 16; 17; 18;
19; 21, deci s-a scris de 13 ori.
d)Le numărăm şi constatăm că s-au folosit 49 de cifre.
c)Sunt 20 de pagini cu numere de două cifre, din care 2 numere au
cifrele egale: 11 şi 22. Prin urmare 18 pagini sunt numerotate cu
numere de două cifre formate cu cifre diferite.
5.a)3 cartonaşe
b)în total are 1+2+3=6 cartonaşe.
c) 1+2+3+4+5=15 cartonşe
d)10 zile
e)în ultima zi primeşte 10 cartonaşe. în primele 5 zile a primit 15
cartonaşe, deci mai multe decât în ultima.
6.a)5+3+2=10 cartonaşe
b)3 cartonaşe
c)în cazul cel mai rău, scoatem numai cartonaşe nepotrivite, care
pot fi cel mult 7. Deci, dacă scoatem 8 cartonaşe, sigur găsim unul
pe care este scris numărul 6.
d)30=25+l +l+l+l+l.
7.a)2,3,10,20,4; b)l,7,10,16 c)6,3,6 d)3,3 e)0
S.a) 10+4+5= 19 creioane b) 10+4= 14 creioane albastre şi roşii
c)Presupunem că scoatem întâi creioanele roşii şi albastre, adica
14 creioane. Dacă mai extragem unul, sigur acesta va fi verde.
Deci trebuie să extragem 15 creioane.
d)Dacă le nimerim pe toate cele roşii şi verzi, înseamnă că am scos
15 creioane de două culori diferite. Deci trebuie să scoatem 16
creioane.
OPresupunem că le scoatem pe toate cele albastre, apoi pe toate
cele roşii, deci 14 creioane. Scoţând 15, sigur vom avea unul roşu
şi unul verde, cel puţin.
9.a)i = 2 - i; b )2 l- 2 2 - i; c)
17 = 22-5 = 21-4 = 20-3 = 19-2 = 18-1 în 5 feluri.
d)l = 22-21 = 21-20 = 20-19 = 19-18=... = 2-1, deci în 21 de
feluri.
e)2 = 3 - l= 4 - 2 = ... = 22-20, deci în 20 de feluri. Prin urmare
numărul de posibilităţi scade, ceea ce înseamnă că 1 se poate scrie
în cele mai multe feluri ca diferenţă de două numere din şirul dat.
10.a)l 1 numere impare
b)Sunt 11 numere impare şi 10 numere pare.' Suma lor este un
număr impar.
Dacă extragem 2 impare, diferenţa lor este par, deci paritatea
sumei numerelor după schimbare este aceeaşi. La fel dacă
extragem 2 pare. Dacă extragem un par şi un impar, diferenţa lor
este impar, deci paritatea sumei lor este aceeaşi. Prin urmare, în
orice moment al jocului, paritatea sumei este aceeaşi cu cea
iniţială, deci ultimul număr rămas este unul impar.
V IU . Adunarea şi scăderea în concentrul 0-100, fără

trecere peste ordin
1.a)9; b)29; c)49; d)69; e)89; f)90; g)70; h)90.
2.a)25; b)57; c)75; d)97; e)48; t)85; g)98; h)98; i)88; j)68
3.a)60 = 30 +30 = 10 +50
b)80 = 40+40 = 30+50 = 20 +60 = 10+70
c)50 = 10+10 = 20+30 = 30 +20
d) 70 = 10+60 = 20+50 = 30+40 = 40+30 = 50+20
e)100 = 10+90 = 20 +80 = 30 +70 = 40+60 = 50 +50
4.b)20+30 = 50;c)20+30 = 50;d) 20+60 = 80;
e)30+60 = 90;f)60 +20 = 80;g)70+30 = 100;
h)50 +30 = 80.'
5.a)l; b)4; c)6; d)5; e)2; f)0; g)2; h)3; i)23; j)42.
6.a)+; b)s c)+; d)-; e)+; f)+; g)+; h)-; i)-; j)+; k)+; 1)-; m)-; n)-;
o)-.
7.28 +31=59; 49-37 = 12; 38-21 = 17; 65 +24 = 89; 41+47 = 88.
8.a)89; b)60; c)41; d)20; e)20; f)74; g)36; h)40; i)40; j)68.
9.a)23; b)30; c)42; d)44; e)36; f)22; g)41; h)67; i)50; j)53.
10.a)0-> 10-^20-^0->40-^5 0 ^ 6 0 b ) 9 0 ^ 85^ 8 0 7 5 7 0
^ 6 5 ^ 6 0 c )1 0 ^ 2 0 ^ 1 5 ^ 2 5 - > 20-^30^25 d)90->80->
85 ^75->80->70->75
11.a)70; b)60; c)60; d)43; e)38; f)43; g)34; h)68; i)56; j)49.
12.a)+; b)s c)-; d)+; e)-; f)+; g)+; h)+; i)+; j)-.
% • O - .A
13.a)70; b)95; c)76; d)61; f)55; h)52; i)62.
14.a)27; b)28; c)49; d)l 1; e)35; f)65; g)57; h)64; i)26; j)41.
15.a)<; b)<; c)>; d)>; e)<; f)=; g)>; h)>; i)<; j)<.
B.Pregătire pentru concursuri

1.a)10; b)99; c)Pe 9 cuburi. A scris numerele:
10;20;30;40;50;60;70;80;90.
d)Numerele cu cifre egale sunt: 11;22;33;44;55;66;77;88 şi 99,
deci e nevoie de 9 cuburi.
e)Perechile sunt: (12;21); (13;31); (14;41); (15;51); (16;61);
(17;71); (18;81);(19;91); (23;32); (24;42); (25;52); (26;62);
(27;72); (28;82); (29;92); (34;43); (35;53); (36;63); (37;73);
(38;83); (39;93); (45;54); (46;64); (47;74); (48;84); (49;94);
(56;65); (57;75); (58;85); (59;95); (67;76); (68;86); (69;96);
(78;87); (79;97); (89;98). Sunt 36 de perechi.
f)De 99-10+1=90 de cuburi.
g)Pe 90-9=81 de cuburi.
2.a)Grupele care încep cu 10: (10,20,30); (10,20,40); (10,20,50);
(10.30.40); (10,30,50); (10,40,50)-^ sunt 6 grupe.
Grupele care încep cu 20: (20,30,40); (20,30,50); (20,40,50) ->
sunt 3 grupe.
Grupele care încep cu 30: (30,40,50)-ê o grupă,
în total sunt 10 grupe.
b)Grupele care încep cu 10: (10,20,30); (10,30,50)^ două grupe.
Grupele care încep cu 20: (20,30,40)^ o grupă.
Grupele care încep cu 30: (30,40,50)^ o grupă,
în total sunt 4 grupe.
c)Le căutăm printer grupelie de la punctual a) şi observăm că sunt:
(10.20.40); (10,20,50); (20,30,50), adică 3 grupe.
d)Le căutăm printre grupele de la punctul a) şi observăm că sunt:
(10.30.40); (10,30,50); (20,30,40); (20,30,50), adică 4 grupe.
3.a) 1+2+3+4+5=10 schimbări.
b)La sfârşitul celei de-a zecea zile, ea a făcut 55 de schimbări, deci
nu poate avea număr par de fluturi şi spiriduşi.
_
-o
4.a) 100 de pagini. b)Pe 50 de pagini. c)Sunt în număr egal.

d)Cifra 2 apare pe paginile:
2; 12;20;21;22;23;24;25;26;27;28;29;32;42;52;62;72;82;92, adică
de 20 de ori.
e)Sunt 90 de numere de două cifre, din care 9 au cifre egale, deci
81 au cifre diferite.
IQ '2a; 30 40 :60 10 ,1^: 15 5 -^25: 21
10 ;id i;oi îicf- 2 3 :W W- %:
5.a) o :tl: ^0 1 7 16
6 3 6
3 i
15 5 -^20; 25 ^30 c) ' 0
10:' -liO ^ V'5^ ^5 d) Pornim de la sfârşit la
;p 5 10 10 început.
5 5.' O 3 5. 7 S
b) O 'O' 2 :2' 2 '
6.a)Cu moneda de 1 leu.

b)Cu moneda de 2 lei.
c)Cu o monedă de 50 lei şi una de 1 leu(sau altfel).
d)Cu o monedă de 50 lei şi una de 49 lei(sau altfel).
e)Cu o monedă de 50 lei, una de 49 lei şi una de 1 leu(sau altfel).
7.a)Pe linia 4 avem numerele care au suma 8.
b)Pe linia 5 avem numerele 1,4,6,4,1.
c)Valoarea cea mai mare de pe linia 5 este 6.
d)Calculând, avem
-pe linia 6: 1,5,10,10,5,1.
-pe linia 7: 1,5,10,20,15,6,1.
-pe linia 8: 1,7,21,35,35,31,7,1.
-pe linia 9: 1,8,28,56,70,56,28,8,1.
Deci, în afară de primul şi ultimul, toate numerele sunt pare.
8.a)15
b)21
c)Grupele sunt: {5}; {1;4} şi {2;3}.
ClASA'y
d)Grupele sunt; {2;5};şi {3;4}.

9.a)Sunt 5 cuvinte de o literă: a, b, c, d, e.
b)ab, ac, ad, ae, ba, bc, bd, be, ca, cb, cd, ce, da, db, dc, de, ea, eb,
ec, ed. Sunt 20 de cuvinte de 2 litere.
c)dea, deb, dec. 3 cuvinte
d)abcd, abce, abde, abdc, abec, abed. 6 cuvinte
e)abcde, abced, abdce, abdec, abecd, abedc, acbde, acbed, acdbe,
acdeb, acebd, acedb, adbce, adbec, adceb, adcbe, adebc, adecb,
aebcd, aebdc, aecbd, aecdb, aedbc, aedcb.
Sunt 24 de cuvinte de 5 litere care încep cu a.
10.a)13 sau alt exemplu concret
b)95
c)13
d)94
e)23; 24; 25; 33; 34; 35; 40; 43; 45. 9 numere
f)Avem următoarele cazuri; _3+_3 =_6, deci nu e „simpatic”.
_3 +_4 = _7; _3 +_5 = _8; _4 +_4 = _8; _4 +_5 = _9; _5 +_5 = _0. în
nici unul din cazuri, rezultatul nu este un număr „simpatic”.
IX. Figuri geometrice

\.ii___ ^ 2 .
■ ■
5.pătratul şi dreptunghiul 6. 47 8
...f-
14. Interior Exterior

a)cerc pătrat
b) pătrat dreptunghi
c) triunghi pătrat
d) cerc triunghi
e) dreptunghi triunghi
f)dreptunghi cerc
g) pătrat cerc
h) triunghi cerc
i) cerc dreptunghi
j) cerc cerc
16. 17.

l.a)5; b)6; c )l6+4+9+4+4+1+1=39
d)32+4+8+l+6-51; e)7; f)9+4+l=14
2.6 drumuri
3.a)24 drumuri
b)4 drumuri
4. Sunt 9 pătrăţele şi 10 pioni, deci cel puţin doi pioni vor sta în
aceeaşi pătrăţică.
1. Lecţia despre şiruri de numere

1.1. Numere pare şi impare
1.20; 22; 24; 26; 28; 30; 32; 34; 36; 38; 40; 42; 44; 46; 48; 50.
2.19; 21; 23; 25; 27; 29; 31.
3.20; 22; 24; 26; 28; 30; 32; 34; 36; 38.
4.17; 19; 21; 23; 25; 27.
5.A. 0;2; 4; 6;8.B.l; 3; 5; 7; 9.
6.0; 2; 4; 6; 8; 10; 12; 14; 16; 20; 22; 24; 26; 30; 32; 34; 36; 40;
42; 44; 46.
7.12; 32; 22; 62; 16; 36; 26; 66.
8.12; 32; 62; 16; 36; 26.
9.Primul termen 2 şi regula „+3”: 2; 5; 8; 11; 14; ...
10.a)6; 12; 18;b)21; 35; 49.
5
1.2. Reguli de formare a şirurilor
1.a)„+2”. Termenii sunt 13 şi 15.

b) „+3”. Termenii sunt 15 şi 18.
c) „-2”. Termenii sunt 4 şi 2.
d) „-3”. Termenii sunt 12 şi 9.
e) „-10”. Termenii sunt 40 şi 30.
2.a)Termenii sunt 15 şi 8. Regula este „+3”.
b)Termenii sunt 15, 25 şi 30. Regula este „+5”.
c)Termenii simt 10; 12; 14; 16.
d)Termenii sunt 27; 24; 21.
3.a) A A O ; b) O O D ; c) A O D ; d) A A A; e)OoO; f)OD[
întrebări pentru copiii isteţi:
1.Oricum am lua secvenţa de 3 termeni, vom găsi 2 triunghiuri şi
un cerc. Deci triunghiul apare de cele mai multe ori.
2.8 termeni: A A O A A O A A .
3.noon
4.Cele mijlocii^
5.
6.Cea mai lungă porţiune din şirul f) în care apar exact 4
triunghiuri este c5n[I10A A O D D O A A O D D O şi are 16 figuri
geometrice.
■>1
6- -3 -^3
d)§-
3.a)+llb)-5 c)-10 d)-10
10-- ^ — ^15 ■^10
1^- +5 ■^14
4.a)Î5- 4.2 0 415
16— ->12 ' -^14
18- -:4 ■^•14- +2 -^16
b)24- -^^^0 - 422
10 - ■^.20 - ■^'0
14- +10 f?\24 - -2Q. 4-4
c)i5- -7> 4-:25 - 45
44- -^33- -^53
23- -11 -^ •12 - +20 4 ^2
d)51- 4.40 460
5.a)+7 şi -2 sau +6 şi -1
b)-5 şi -5 sau +10 şi -20
c)+10 şi -7 sau +1 şi +2
d)+10 şi +10 sau +30 şi -10
2. Lecţia despre „Principiul cutiei”

1.Săptămâna are 7 zile. încercând să gândim că fiecare copil este
născut într-o altă zi a săptămânii, ajungem la concluzia că există
un copil care va fi născut în aceeaşi zi cu un altul. Deci cel puţin 2
copii vor fi născuţi în aceeaşi zi a săptămânii.
2.Anul are 12 luni. Dacă fiecare fată ar fi născută într-o altă lună a
anului, ar fi 12 fete născute în 12 luni diferite. A 13-a fată în mod
sigur ar fi născută în aceeaşi lună cu una din cele 12, deci există
cel puţin două fete născute în aceeaşi lună.
3.Dacă ar fi cel mult 2 iepuri în fiecare cuşcă, am repartiza numai
6 iepuri din cei 7. Când îl aşezăm şi pe al 7-lea găsim o cuşcă în
care sunt 3 iepuri.
4.în cazul cel mai nefericit, vânzătorul nimereşte câte un singur
papuc din fiecare pereche. Asta se poate întâmpla dacă ia 10
«Â.
papuci. Dacă ia 11 papuci, sigur doi vor fi din aceeaşi pereche.
Deci cel mia mic număr de papuci este 11.
5.Există 10 cifre: 0;1;2;3;4;5;6;7;8;9. Dacă scriem 11 cifre, în mod
sigur repetăm una din cele enumerate mai sus, deci există cel puţin
două cifre egale.
6.Din trei numere două au sigur aceeaşi paritate(adică sunt ambele
pare sau ambele impare). Suma acestora două este un număr par,
deci George are dreptate.
7-Punând merele în 4 coşuri, sigur există un coş în care sunt cel
puţin 3 mere. Cum merele sunt de două culori, roşii şi verzi, sigur
vor fi două de aceeaşi culoare în acel coş.
S.împărţim numerele în următoarele grupe (1 şi 9), (2 şi 8), (3 şi
7), (4 şi 6) şi (5). Sunt 5 grupe şi avem de ales 6 numere. Deci cel
puţin două numere vor fi dintr-una dingrupele (1 şi 9), (2 şi 8), (3
şi 7) şi (4 şi 6). Atunci suma acestor două numere este 10(acesta a
fost criteriul de formare a grupelor).
9. împărţim numerele în următoarele grupe (10 şi 90), (20 şi 80),
(30 şi 70), (40 şi 60) şi (50). Sunt 5 grupe şi avem de ales 6
numere. Deci cel puţin două numere vor fi dintr-una dingrupele
(10 şi 90), (20 şi 80), (30 şi 70) şi (40 şi 60). Atunci suma acestor
două numere este 100(acesta a fost criteriul de formare a
grupelor).
10.Fiecare şahist a susţinut cel mult 9 meciuri, dar nu mai puţin de
O meciuri. Dacă avem un jucător care a susţinut 9 meciuri,
înseamnă că a jucat cu toţi ceilalţi 9 jucători, deci nu există niciun
concurent care să fi jucat O partide. Dacă există un concurent care
a jucat O partide, atunci nu există niciunul care să fi jucat 9 partide.
Prin urmare, mulţimea numerelor care reprezintă numărul de
partide jucate de fiecare concurent, conţine cel mult 9
elemente(dacă îl are pe O, atunci nu îl are pe 9 şi invers, dacă îl are
pe 9, nu îl are pe 0). Avem prin urmare 10 jucători şi cel mult 9
numere, prin urmare cel puţin doi jucători vor primi acelaşi număr,
adică vor fi cel puţin doi concurenţi care au jucat acelaşi luimf^r de
partide.
11 ,a)în cazul cel mai rău, găseşte numai ouăle galbene şi verzi,
adică 4+5=9 ouă. Dacă va extrage minim 10 ouă, sigur unul va fi
roşu.
b)Să presupunem că scoate toate ouăle roşii şi pe toate cele verzi.
A scos 10+5=15 ouă. Scoţând 16 ouă, sigur va avea cel puţin 3
ouă de culori diferite.
c)Sunt trei culori, prin urmare dacă alege 4 ouă sigur cel puţin
două vor avea aceeaşi culoare.
3. Lecţia despre numărarea de configuraţii

1.Numerele sunt:
11;12;17;15;18;21;22;27;25;28;71;72;77;75;78;51;52;57;55;58;81;
82;87;85;88.
Se pot forma 25 de numere.
2.Numerele sunt: 30;20;50;60;32;22;52;62;36;26;56;66. Se pot
forma 12 numere.
3.a)Cuvintele de lungime 2 sunt: AA; AB; AC; BA; BB; BC; CA;
CB; CC. Sunt 9 cuvinte de lungime 2.
b)Cuvintele de lungime 3 sunt: AAA; AAB; AAC; ABA; ABB;
ABC; ACA; ACB; ACC; BAA; BAB; BAC; BBA; BBB; BBC;
BCA; BCB; BCC; CAA; CAB; CAC; CBA; CBB; CBC; CCA;
CCB; CCC. (Am adăugat în faţa fiecărui cuvânt de lungime 2, pe
rând, literele A,B,C.) Sunt 27 cuvinte de lungime 3.
c)Cuvintele de lungime 4 care încep cu litera A sunt, de fapt, toate
cuvintele de lungime 3 în faţa cărora s-a adăugat litera A. Deci
sunt 18 astfel de cuvinte.
d)Sunt cuvintele de 3 litere care încep cu literele AC, în faţa cărora
putem pune A, B, C. Sunt 3 variante pentru A, 3 variante pentru B
şi 3 variante pentru C, deci sunt 3+3+3=9 variante.
e)Sunt 9 cuvinte de lungime 3 care încep cu litera A şi 9 cuvinte
de lungime 3 care se termină cu litera C. Deci sunt la fel de multe.
f)Cuvintele de 4 litere care încep cu litera A sunt, de fapt,
cuvintele de 3 litere, la care am adăugat în faţă A. Deci sunt la fel
de multe.
4.a)3p= 1p+1p+1p= 1p+2p
b)5p=1p+1p+1p+1p+1p=2p+2p+1p=4p+1p
c)7p=1p+1p+1p+1p+1p+1p+1p=2p+2p+1p=4p+2p+1p
=2p+2p+1p+1p+1p=4p+1p+1p+1p=
=2p+lp+lp+lp+lp+lp
d)20p=16p+4p=2p+2p+8p+8p
5.Vasile-Ana-Ion-Diana-Mitică
Vasile-Diana-Ion-Ana-Mitică
Vasile-Ana-Mitică-Diana-Ion
Vasile-Diana-Mitică-Ana-Ion
lon-Ana-Vasile-Diana-Mitică
lon-Diana-Vasile-Ana-Mitică
lon-Ana-Mitică-Diana-Vasile
I on-Diana-Mitică-Ana-Vasile
Mitică-Ana-Ion-Diana-Vasile
Mitică-Diana-Ion-Ana-Vasile
Mitică-Ana-Vasile-Diana-Ion
Mitică-Diana-Vasile-Ana-Ion
Sunt 12 posibilităţi.
SOLUŢII TESTE EUCLID

TEST 1
SUBIECTUL 1
l.d); 2.d); 3.a); 4.a); 5x)
SUBIECTUL II
l.a)5; b)5; c)8; 2.3;4;5;6;7;8 3.7;9;4;6; 4.+;-;-;-; 5. 6.17;
18; 19; 7.2;1 8.3
SUBIECTUL III
1.3; 4; 5; l.George; 3. 8 flori
TEST 2
SUBIECTUL I
l.c); 2.b); 3.b); 4.b); 5.d); 6.b); 7.a); 8.b); 9.b);
A
SUBIECTUL II
1.2,3,4,5,6,7; 2.9,8,7,6,5,4; 3.4,5,6; 4 . 0 ; 5.4; 6.7; 7.4; 8.7;

9.4
TEST 4
SUBIECTUL I
La); 2.a); 3.a); 4.a); 5.a); 6.a); 7.a); 8.c); 9.a)
SUBIECTUL II
LO; 2.0; 3.25; 4.20+35; 5.11+11+1=23; 6.1+1+11-1=12; 7.85, 55,
45, 35, 15, 5; 8.11; 9.5; 15; 35; 45; 55; 85
TEST 5
SUBIECTUL I
Ld); 2.a); 3.c); 4.b); 5.a); 6.b); 7.b); 8.c); 9.c)
SUBIECTUL II
L7; 16; 23; 34; 42; 65; 2.99,80, 56, 45, 14, 7; 3.3; 4.9+9+9=27;
5.22+2+2=26; 6.22+22=44; 7.numărând obţinem cifra 1;
S.numărând obţinem cifra 2; 9.numărând obţinem 8 cifre de 2.
TEST FINAL 1
1 4 pasi
2.
a) 8.
b) 14
c )(l,1 0 )
d ) (5, 5)
3.
a) Numărul de pe poziţia 50 este 1.
b) Le numărăm şi obţinem 28 de cifre.
c) Pe poziţia 20.
d) Cifra căutată ocupă locul 91.
. t - m£\
TEST FINAL 2
1 a) Un exemplu de grupe care verifică cerinţa este.
12 3
1 2 4
1 3 4
23 4 .
b) Un exemplu de grupe care verifică cerinţa.
G,
12 3 4
1 5 6 7
5 8 9
^4 . 6 8 10
4 7 9 10.
2. Cifra 1 este continuta in scrierea numerelor 1, 10, 11, ....,19,
21, 31, 41, 51, 61, 71, 81, 91, 100. Deci sunt 20 de numere.
3. 4 +l-2-3 = 0.
4. 7-6 +4-5+ 3-2-l=0,
5. a) Un exemplu de magie care verifică cerinţa.
1, lî], [|],4 , 51, 1, s [Ii 1, [î], 0 ] [î], 0 ^ 1
b) Un exemplu de magie care verifică cerinţa.

J, [21,3,4,5,6 ^ 1,3,13,5, ^ 1, [^, 5, m -> [J,0 , 5 5
c) Un exemplu de magie care verifică cerinţa.

[l],[2l,3,4,5,6,71,[3].4.[1],6.7 1 , 2 , 4 , [ 6 ] , [ 7 ] 0 , 0 4
d) Un exemplu de magie care verifică cerinţa.

E [â, 3,4,5,6,7,81, [şj, 0,5,6,7,8 ^ 1,1, [U, lîl, 7,8 ^
1,1,1, lîl, [ş]-> [J, [U, 1,1-> O, [î], HI ^ 0 , O
^«pASA A IA r ---------------------------- ^
---- O
Cuprins
Prefaţa................................................................................................... 3
Viaţa şi opera lui Euclid....................................................................... 5
Prezentarea Concursului Naţional E U C LID ....................................16
LNoţiuni introductive în studiul matematicii...................................20
A.Exerciţii de antrenament....................................................... 20
A .l. Orientare spaţiala.............................................................. 21
A.2. Comparare intuitivă.......................................................... 28
B..Pregătire pentru concursuri.................................................. 30
II. Numere naturale de la O Ia 10.......................................................36
A. Exerciţii de antrenament...................................................... 36
B. Pregătire pentru concursuri.................................................. 40
III. Adunarea şi scăderea numerelor în concentrul 0-10................. 46
IV. Numerele naturale de la O la 20...................................................55
V. Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0-30.
fără trecere peste ordin...................................................................... 61
VI. Numere naturale de la O la 100....................................................72
V II. Adunarea şi scăderea în concentrul 0-30, fără trecere peste
ordin.....................................................................................................80
V II. Adunarea şi scăderea în concentrul 0-100, fără trecere peste
ordin.....................................................................................................86
IX. Figuri geometrice......................................................................... 96
B. Pregătire pentru concursuri................................................ 102
«! 1. Lecţia despre şiruri de numere....................................................106
1.1. Numere pare şi impare................................................106
1.2. Reguli de formare a şirurilor........................................107
1.3 Reguli.......................................................................109
2. Lecţia despre „Principiul cutiei” ................................................112
3. Lecţia despre numărarea de configuraţii....................................114
X. Teste finale................................................................................... 116
X L Teste EU C L ID ............................................................................ 123
X IL Soluţii......................................................................................... 136

Euclid 2013

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Euclid 2013

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Concursul

U I.......lilt. iiHt' niiiiinilcrizată: Mirela Emanuela Stanciu

Dcscrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Tipărit la: Aktis Tipografie-Ambalaje

Copyright © Fundaţia Kogaion, 2013

Pentru comenzi şi informaţii accesaţi e-mail; culegeri.euclid@yahoo.ro

Seria de culegeri apărute sub titlul “ CONCURSUL EUCLID

iji 'tj 'k-i,: âîi « ^ 2 ', •

.*>iii-' jefiMfoaJar» lijurtoti

f'; %u; j»î ■;■

VIAŢA ŞI OPERA LUI EUCLID

IEuclid din Alexandria, originar din Damasc

tratatul menţionat a fost cercetată propagarea luminii de către

GEOMETRIA PLANA. Acest ansambul foarte impunător cuprinde,

Acesta este celebrul postulat al lui Euclid pe care, în zilele noastre,

MiiHil nevoia să formuleze un postulat. Este prima mărturie

problema poate fi rezolvată cu ajutorul riglei şi compasului. în ea

PROPORŢIILE. Partea a doua a Elementelor este mult mai

Dintre aceste definiţii, cea mai

ARITMETICA. Cărţile de aritmetică constituie cel mai vechi tratat

IRAŢIONALELE. Cartea a X-a este cea mai amplă dintre toate:

STAŢIUL. O dată cu Cartea a Xl-a începe geometria spaţiului.

jV liM in acest domeniu, cu câteva adaptări efectuate în secolul

Ltlliiiio definiţiile iniţiale, cele care se referă la sferă, con şi cilindru

CORPURILE PLATONICE. Cartea a XlII-a, foarte frumoasă şi

LUCRĂRILE MINORE SAU PIERDUTE. Opera lui Euclid nu se

Trcmiile zonale sunt:

Structura subiectelor este următoarea:

SOHiii iMiiu'laje cuprinse între 35 p. şi 49 p. FOARTE SLAB

De cele mai multe ori, copiii noştri nu reuşesc să rezolve

I. Coloraţi obiectul aflat în faţă.

31. Coloraţi balonul aflat cel mai aproape.

încercuiţi norişorul aflat cel mai sus.

5. încercuiţi figura geometrică aflată în stânga cercului.

6. încercuiţi liniile verticale.

7. Coloraţi steagul, de la stânga la dreapta.

8. Coloraţi steluţele care se află în interiorul pătratului, dar nu

IH riiic steluţe se află atât în interiorul cercului, cât şi în

11 ( (iloraţi cu galben căsuţele care se află mai aproape şi cu

12. încercuiţi floarea care se află cel mai aproape de albiiiii,

22. Coloraţi floarea cu cele mai multe petale.

23. Coloraţi cu roşu mărul cel

24. Coloraţi copacul care are cele mai multe frunze.

A.2. C’ompararea intuitivă

I, Imcn.Miiţi segmentul cel mai scurt.

2. Coloraţi cu roşu bila mai mare.

3. Desenaţi un pătrat mai mare decât cel din figură.

4. încercuiţi grupa care are cele mai multe obiecte.

1= corespondenţe între obiecte şi încercuiţi grupa cu

Scrieţi în căsuţa de sub fiecare desen numărul de buline din

9. Care animale au mai multe picioare: 5 pisici sau 5 găini?

10. Desenaţi tot atâtea vase, câte flori sunt.

11. Desenaţi triunghiuri, astfel încât să fie mai puţine decât

B. PREGĂTIRE PENTRU CONCURSURI

1. Completaţi şirul de mai jos cu încă trei figuri.

o porţiune din şirul de mai jos în care să se găsească

i'C r O 'u ’ A ' u ’ D ^ D O

11. Câte pătrate avem în figură?

I i. Câte triunghiuri avem în figură?

15. în şiragul de mărgele de mai jos, procedăm astfel: colorăm

IH. I)intr-un grup de 4 băieţi şi 2 fete trebuie să formăm o

I'<. ("âte pachete cu două bomboane şi un măr putem realiza,

1. Completaţi căsuţele cu cifre corespunzătoare numărului de