Constituţiile din România

Scurt istoric
Procesul de modernizare al societății românești de la sfârșitul sec.al XIX-lea a impus necesitatea
adoptării unei Constituţii. Până la apariția primei constituţii românești cu adevărat moderne, în Principatele
Române au existat acte cu valoare constituțională.
Exemple:
 Regulamentele Organice intrate în vigoare la 1 iulie 1831 în Țara Românească și 1 ianuarie
1832 în Moldova
 Convenția de la Paris, 1858
 Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris, 1864

Tipuri de Constituţii în România

1.caracter liberal
 Constituţia din 1 iulie 1866, intrată în vigoare în timpul domniei lui Carol I (Epoca Modernă)

2.caracter democratic
 Constituţia din 29 martie 1923, elaborată în timpul regelui Ferdinand I (Epoca Contemporană,
perioada interbelică)
 Constituţia din 8 decembrie 1991 (Epoca Contemporană, perioada postdecembristă)

3.caracter autoritar
 Constituţia din 27 februarie 1938, elaborată în timpul regelui Carol al II-lea (Epoca
Contemporană, perioada interbelică)

4.caracter totalitar de tip comunist realizate în timpul regimului politic stalinist al lui
 Constituţia din 13 aprilie 1948, Gh.Gheorghiu-Dej (Epoca Contemporană, perioada
 Constituţia din 24 septembrie 1952 postbelică)

 Constituţia din 21 august 1965, realizată în timpul regimului politic național-comunist al lui
Nicolae Ceaușescu

A.Constituţia din 1866

Contextul este cel legat de instaurarea dinastiei străine.
-abdicarea lui Al.I.Cuza, 11 februarie 1866
-aducerea prințului străin Carol de Hohenzollern-Sigmaringen

Cauze:
-dorința oamenilor politici români de a crea un stat cu adevărat modern;
-dorința clasei politice românești de a crea o imagine favorabilă României la nivel internațional;

Caracteristici:
 intră în vigoare la 1 iulie 1866, în perioada domniei lui Carol I;
 are un caracter profund liberal;
 inspirată din Constituţia Belgiei din 1831, una dintre cele mai evoluate legi fundamentale din Europa
acelor vremuri;
 a fost realizată de români;
 nu făcea precizări la suzeranitatea otomană și nici la garanția colectivă a Marilor Puteri.

Prevederi:
 menționa pentru prima dată în mod oficial numele țării - România;
  scoate în evidență caracterul indivizibil (nu poate fi divizat) și inalienabil (nu poate fi înstrăinat) al
statului;
 ca formă de guvernământ, România era monarhie constituţională ereditară (tronul fiind transmis
din tată în fiu, pe linie coborâtoare masculină cu drept de primogenitură = prim-născut)
 sistemul de vot era cenzitar (votau doar bărbaţii majori care deţineau o anumită avere şi erau plătitori
de taxe şi impozite, cu excepția femeilor, magistraților și militarilor de profesie).
 proprietatea era declarată sacră şi inviolabilă (era considerat un drept absolut);

Principii:
 liberale
• separarea puterilor în stat (legislativă, executivă, judecătorească)
• suveranitate naţională (toată puterea statului emană de la națiune)
• guvernare reprezentativă (poporul își alege reprezentanții care să le reprezinte interesele)

 În Constituție sunt menționate o serie de drepturi şi libertăţi cetăţeneşti (exemplu: libertatea de

expresie, libertatea întrunirilor, de asociere, libertatea presei, libertatea învățământului etc.)

conform art.7: dreptul de a obține cetățenia română il au doar străinii de religie creștină (evreii și
musulmanii nu au acest drept) –era interpretat un articol discriminatoriu.

 Separarea puterilor în stat

1.Puterea executivă era împărţită între domn şi Guvern.
Domnul își exercita puterea executivă prin intermediul guvernului.
Atribuții
Domnul:
 numea și revoca miniștri;
 desemna prim-ministrul;
 avea dreptul de a bate monedă;
 era capul oștirii.

Guvernul
 punea în aplicare legile;
 coordona politica internă și externă a statului;
 se supunea Parlamentului.

2.Puterea legislativă
- deținută colectiv de domn şi Parlament (Reprezentanța Națională)
- Parlamentul era bicameral fiind compus din Adunarea Deputaţilor şi Senat.

Atribuţiile legislative ale domnului:

 sancţiona (aproba) şi promulga legile (a face ca o lege să intre în vigoare)
 drept de iniţiativă legislativă
 avea drept de veto absolut (putea respinge orice proiect de lege).

Atribuţiile Parlamentului:
 adoptă și votează legi;
 drept de control asupra Guvernului;
 drept de interpelare a Guvernului (a cere explicații);

3.Puterea judecătorească
 deținută de instanţe de judecată, tribunale, cât și de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (instanţa
supremă).
 Importanța Constituţiei din 1866
 contribuie la consolidarea statului român modern;
 contribuie la modernizarea instituţiilor statului;

B. Constituţia din 1923

• caracter profund democratic

Context:
• Marea Unire din 1918 a adus în interiorul granițelor României teritorii noi (Basarabia, Bucovina și
Transilvania) cu numeroase minorități naționale și religioase.
• În 1918, s-a introdus votul universal, eliminarea criteriului averii.
Așadar, aceste schimbări importante trebuiau înscrise într-o nouă Constituție.

Caracteristici:
 caracter profund democratic
 intră în vigoare la 29 martie 1923, proiect ce aparține PNL
 este structurată pe 8 titluri și 138 de articole (76 articole din Constituția din 1866)

Prevederi:
 Denumirea statului: Regatul României, stat naţional, unitar și indivizibil, acesta având un teritoriu
inalienabil.
 Forma de guvernământ a țării este aceea de monarhie constituțională ereditară.
Constituția introduce elemente de noutate precum:
 denumirea de Regat și titulatura de rege
 votul universal valabil pentru toți bărbaţii de peste 21 de ani, excepție făcând femeile, magistrații
și militarii de profesie.
 Conform legii fundamentale, proprietatea este garantată. Ea nu mai este un drept absolut și se putea
expropria în caz de utilitate publică.
 Se menționează egalitatea în drepturi fără deosebire de clasă socială, origine etnică, limbă și religie.
 Minoritățile naționale primesc dreptul de a fi reprezentate în Parlamentul României.

Principii:
• separarea puterilor în stat
• suveranitate naţională
• guvernare reprezentativă

 Separarea puterilor în stat

1.Puterea executivă aparține regelui şi Guvernului.

2.Puterea legislativă
- deținută colectiv de rege şi Parlament (Reprezentanța Națională)
! Atribuțiile ca în C.din 1866, dar cu titulatura de rege

3.Puterea judecătorească
 deținută de instanţe de judecată, tribunale, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Importanța Constituţiei din 1923

 contribuie la funcționarea regimului democratic în România în perioada interbelică
 a legitimat juridic Marea Unire din 1918.
 Asemănări şi deosebiri între Constituţia din 1866 şi Constituţia din 1923
 Asemănări:
 Ambele Constituţii mențin forma de guvernământ de monarhia constituţională ereditară.
 Aveau principii de bază asemănătoare: separaţia puterilor în stat, guvernare reprezentativă,
suveranitate naţională.
 Monarhul are dreptul de a numi şi revoca miniştrii (atribuţiune executivă), poate propune proiecte de
legi etc.

 Deosebiri:
 Constituţia din 1866 pune accentul pe caracterul indivizibil al statului, iar Constituţia din 1923 pune
accentul pe stat naţional şi unitar.

 În Constituţia din 1866, este folosită titulatura de domn/principe, iar în cea din 1923 de rege.

 În cadrul Constituţiei din 1866, proprietatea este sacră şi inviolabilă, iar în Constituţia din 1923,
proprietatea este garantată.

 În Constituţia din 1866, sistemul de vot este cel cenzitar, iar în Constituţia din 1923 este universal.

Constituţii autoritare
C.Constituţia din 1938

Context extern:
În perioada interbelică, în unele state europene se instalează regimuri politice autoritare sau de
tip dictatorial. De acest aspect profită regele Carol al II-lea (1930-1940) care urmărește să instaleze în
România un regim monarhic autoritar.
Context intern:
În urma alegerilor parlamentare din decembrie 1937, când niciun partid politic nu a reușit să obțină
majoritatea de 40% din voturi pentru a asigura guvernarea, regele instaurează un regim de autoritate
monarhică/guvernare autoritară bazat pe o nouă Constituție.

Caracteristici ale Constituției:

 caracter autoritar
 intră în vigoare la 27 februarie 1938
 a fost elaborată de juristul Istrate Micescu
 instituie un regim de autoritate monarhică
 Legea fundamentală reprezintă un abuz, ea nu mai provenea de la națiune, ci de la puterea
executivă (rege).

Principii:
• Constituția consacră principiul supremației regelui în dauna suveranității naționale.
 Conform art.30, regele este declarat capul statului.
 Este suprimat principiul separării puterilor în stat (menținut formal).
 Este scos în evidență rolul partidului unic. Ca urmare, monopartidismul înlocuiește
pluripartidismul fiind creat Frontul Renașterii Naționale (partidul unic al lui Carol al II-lea).

Prevederi:
 denumirea statului Regatul României
 stat național, unitar, indivizibil, cu teritoriu inalienabil

Noutăți:
 capitolul referitor la îndatoririle/obligațiile românilor e menționat înaintea celui referitor la
drepturi (caracter autoritar)
  restrânge drepturile românilor;
 pentru prima dată, femeile au drept de vot în România, însă nu sunt eligibile (nu pot candida);
 modifică sistemul electoral  vot peste 30 de ani pentru știutorii de carte;
 puterea executivă era încredinţată regelui, care o exercita prin guvernul său; miniştrii erau
răspunzători doar în faţa regelui;
 puterea legislativă se exercita de către rege prin intermediul Parlamentului (acesta are un rol
decorativ, își pierde din atribuții). Regele numea un număr important de senatori.
 puterea judecătorescă se exercita în numele regelui și era deținută de instanţe de judecată și
tribunale.

Semnificația Constituţiei din 1938

 A urmărit să consolideze autoritatea personală a regelui și puterea instituției regale.
 Întrerupe funcționarea regimului democratic în România.

Constituţii totalitare/comuniste
Context:
-În perioada postbelică, România se află în sfera de influență a URSS.
-Se instaurează un regim politic totalitar comunist.
-Perioadele regimului comunist:
a.stalinistă  1948-1965
b.național-comunistă  1965-1989

-Regimul totalitar din România a cunoscut trei legi fundamentale:

 Constituţia din 1948
 Constituţia din 1952
 Constituţia din 1965.

D.Constituţia din 1948

Context:
-La 30 decembrie 1947, regele Mihai I este silit să abdice de către comuniști. Astfel, ia sfârșitul
regimul monarhic în România.
-România este proclamată republică populară.
-Ca urmare a noilor condiții politice a fost necesară adoptarea unei Constituții.

Caracteristici:
 caracter totalitar;
 intră în vigoare la 13 aprilie 1948;
 este elaborată după modelul Constituției staliniste a U.R.S.S. din anul 1936;
 denumirea de Republică Populară Română (R.P.R.)  stat popular, suveran, unitar și independent;
 forma de guvernământ este republica populară.

Principii:
• principiul puterii poporului;
Unele elemente ale Constituției arată caracterul totalitar al regimului politic.
- principiul separării puterilor în stat nu este respectat deoarece legislativul are puteri executive; în
schimb, executivul se implică în justiție.
- Deși e menționată proprietatea particulară, Constituția specifică că la baza dezvoltării economice
a României se află proprietatea de stat  inconsecvență.
Constituția prevedea că:
• economie națională este planificată de guvern, prin urmare nu este liberă;
• nu face referiri la pluripartidism.
• Constituția nu menționează clar rolul partidului unic Partidul Muncitoresc Român (P.M.R.), în
schimb, toate organele statului se subordonează lui.
 În schimb, unele prevederi sugerau că noul regim se conduce după principii aparent democratice.
• vot universal  pentru toți cetățenii care au peste 18 ani;
• femeile au drepturi egale cu bărbații și pot candida la alegeri;
• menționează drepturi şi libertăţi cetăţeneşti (nu sunt respectate de regimul totalitar), precum:
 egalitatea în fața legii;
 dreptul la odihnă
 dreptul la educație.
Aceste drepturi şi libertăţi cetăţeneşti nu sunt respectate de regimul totalitar.

Conducerea statului era împărțită între Marea Adunare Națională și Consiliul de Miniștri.
 Puterea legislativă se exercita de către Marea Adunare Națională (parlament unicameral),
organul suprem al puterii de stat. Are atribuții legislative, cât și executive. M.A.N. este condusă de un
prezidiu alcătuit din 19 membri, din care unul este președintele. Votează bugetul, legile, formează guvernul.
 Puterea executivă  Consiliul de Miniștri (guvern) conduce țara din punct de vedere
administrativ, coordonează și planifică economia națională.
 Puterea judecătorescă  Curtea Supremă, tribunale, judecătorii populare. Sunt supuse
presiunii politice.

Consecințe:
-a legitimat juridic regimul politic comunist din România
-a transformat RPR într-un stat totalitar deoarece drepturile și libertățile cetățenești nu sunt
respectate.

E.Constituţia din 1952

Context:
-În condițiile amestecului URSS în treburile interne ale statului român, este adoptată o nouă
Constituție în RPR.

Caracteristici:
 caracter totalitar;
 intră în vigoare la 24 septembrie 1952;
 este denumită Constituția Construirii Socialismului;
 nu aduce modificări esențiale celei de la 1948;
 Aceasta consolidează comunismul de tip sovietic;
 reprezintă o dovadă a totalei supuneri a RPR față de URSS.

Principii:
• principiul de bază al puterii de stat  dictatura proletariatului (a muncitorimii);
 Precizează denumirea țării de Republica Populară Română (RPR) fiind stat democrat-popular,
suveran, unitar și independent.
 Forma de guvernământ este republica populară.
 Caracterul totalitar al Constituției reiese din faptul că legea fundamentală menționează rolul
partidului unic în societate care este Partidul Muncitoresc Român.
 principiul separării puterilor în stat nu este respectat;
 Menționează pentru prima dată proprietatea de tip socialist (de stat).
 Planificarea economiei naționale se face de către Guvern, prin urmare nu este liberă.
 Menționează formal drepturi și libertăți cetățenești aparent democratice precum:
 egalitatea în fața legii;
 dreptul de a alege și de a fi ales;
 dreptul la odihnă
 dreptul la educație.
  Puterea legislativă se exercita de către Marea Adunare Națională, organul suprem al puterii de
stat, cu atribuții legislative și executive. M.A.N. este condusă de un prezidiu alcătuit din 19 membri din
care unul este președintele.
 Puterea executivă  Consiliul de Miniștri;
 Puterea judecătorescă  Tribunalul Suprem, judecătorii populare, tribunale.

Consecințe:
-evidențiază totala dependență a RPR față de URSS.

F.Constituţia din 1965

Context: schimbarea liderului politic
În 1965, a încetat din viață Gheorghe Gheorghiu-Dej, iar noul șef al statului a fost ales Nicolae
Ceaușescu. Acesta a afirmat deschis independența țării față de URSS.
Așadar era nevoie de o nouă Constituție.

Caracteristici:
-a intrat în vigoare la 21 august 1965;
-are caracter totalitar;

Prevederi:
 Conform noii Constituții, numele statului este Republica Socialistă România.
 stat suveran, independent și unitar, cu un teritoriu inalienabil și indivizibil.
 Specifică forma de guvernământ - republica socialistă, ce o înlocuiește pe cea de republică
populară;
 Scoate în evidență rolul partidului unic prevăzut la art.3 – Partidul Comunist Român (P.C.R.)–
forța politică conducătoare a întregii societăți, fapt care arată fără îndoială caracterul totalitar al regimului.
 Economia României este una de tip socialist, adică bazată pe proprietatea de stat.

Principii:
 Puterea legislativă se exercita de către Marea Adunare Națională, organul suprem al puterii de
stat, cu atribuții legislative și executive.
 Puterea executivă se exercita de Consiliul de Miniștri, fiind organul suprem al administrației de
stat.
Puterea judecătorescă  tribunalele și procuratura sunt subordonate factorului politic reprezentat
de P.C.R.

Constituția din 1965 a avut două modificări:

-în 1968, reorganizarea administrativ-teritorială a țării (se revine la județe, apare calitatea de
municipii pentru orașele mari);
-în 1974, este introdusă funcția de președinte de republică.

Consecințe:
- Se conferă statului român un clar caracter totalitar comunist, deoarece se afirmă rolul conducător
al PCR și economia bazată pe proprietatea de stat.
 G.Constituţia din 1991
Context:
După evenimentele revoluționare din decembrie 1989, în România s-a făcut trecerea de la un regim
politic totalitar catre unul democratic, legitimat printr-o nouă Constituţie‚ aprobată prin referendum la 8
decembrie 1991.

Caracteristici:
-Constituţie, cu un pronunţat caracter democratic, înlocuieşte Constituţia totalitară (comunistă)
din 1965. A făcut trecerea de la totalitarism la un regim democratic bazat pe statul de drept (separarea
puterilor în stat, pluripartidism, drepturi şi libertăţi cetăţeneşti).
-Forma de guvernământ a României este republica.
-Denumirea statului: România.

Principii:
-Sunt specifice unui regim democratic: separația puterilor în stat, suveranitatea națională,
pluripartidismul, egalitatea tuturor cetățenilor în fața legii.

Puterile statului sunt:

 Puterea legislativă este deținută de Parlament, format din Camera Deputaţilor şi Senat.
- Este organ reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării;
- este ales pentru o perioadă de patru ani, prin vot universal;
- controlează guvernul;
- adoptă legi, propune proiecte de legi.

 Puterea executivă este reprezentată de preşedinte și Guvern.

 Preşedintele reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al integrităţii
teritoriale.
-desemnează prim-ministrul;
-ales pentru un mandat de patru ani;
-are dreptul la două mandate inclusiv consecutive;

 Guvernul:
-exercită conducerea generală a administraţiei publice.
-coordonează politica internă și externă a statului.
-format din prim-ministru, miniștri, alți membri;
-alcătuit din membri ai partidului sau alianței politice care a căștigat alegerile parlamentare
-aplică legile;
-se supune controlului Parlamentului;
-adoptă hotărâri și ordonanțe.

 Puterea judecătorească este deținută de instanțe de judecată, tribunale. Cea mai înaltă instituție
judecătorească este Curtea Supremă de Justiție.
-Rolul puterii judecătorești: judecă pe baza legii și veghează la respectarea ei.

Legea fundamentală prevede o serie de drepturi și libertăți cetățenești precum: libertatea individuală,
dreptul la vot începând cu vârsta de 18 ani pentru toți cetățenii, dreptul la libera circulație în țară și străinătate,
dreptul la educație, libertatea presei etc.

! La 18 oct. 2003, a avut loc un referendum care a modificat Constituţia din 1991 în ceea ce priveşte
mandatul preşedintelui de la 4 la 5 ani.

Constituţia respectă statul de drept, pune accent pe separarea puterilor în stat, drepturi şi libertăţi
cetăţeneşti, pluripartidism, România fiind considerată un stat democratic.