Poluarea și impactul asupra mediului a vehiculelor feroviare Curs nr.

2022-2023

Situaţia actuală a sistemului socio-economic

şi a capitalului natural al României

România este poziționată în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al fluviului Dunărea, la
nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre. România este situată
în emisfera nordică, la intersecţia paralelei 45° latitudine nordică şi meridianului de 25°
longitudine estică. Se învecinează cu Bulgaria la sud, Serbia la sud-vest, Ungaria la nord-
vest, Ucraina la nord și est și Republica Moldova la est, iar țărmul Mării Negre se găsește la
sud-est.

Fig. 1. Poziționarea României în Europa și vevinii săi.

România este o ţară de dimensiuni medii, avand o suprafață de 238.391 km2, populația
conform recesământului din anul 2011 este de 20.121.641 locuitori, rezultând o densitate medie
de 84,4 loc/km2. Conform ultimelor statistici populația României a intrat în scădere fiind estimate
în anul 2022 la 19.038.098, practic densitatea devenind de 79,86 loc/km2.
Teritoriul României se suprapune peste cinci din cele unsprezece regiuni bio-geografice
ale Europei, după cum urmează: alpină, continentală, panonică, pontică, stepică.
Relieful tării este format dintr-o varietate a formelor de relief prezentând caracteristici unice
în Europa şi rare pe glob astfel:
• 28% din suprafață este reprezentată din masive muntoase (altitudine peste 1.000 metri)
 Poluarea și impactul asupra mediului a vehiculelor feroviare Curs nr. 1

2022-2023

• 42% din suprafață sunt dealuri şi podişuri (altitudine între 300 şi 1.000 m)
• 30% din suprafață o reprezintă câmpiile (altitudine sub 300 m).
După alte surse, repartiția este de 35%, 35%, 30%.
O carateristică importantă asa cum se observă și din harta prezentată în figura 1 este
reprezentată de reteaua hidrografică și de ieșirea la Marea Neagră. La sud există fluviul Dunărea
care are o lungime de 1075 km (37,59%) pe teritoriul nostru din cei 2860 km care reprezintă
lungimea lui totală. La vărsarea Dunării în Marea Neagră se formează o deltă cunoscută ca Delta
Dunării, zonă cunoscută ca fiind cea mai umedă suprafață a Europei, având 5050 km2, din care
teritoriu românesc 4340 km2 (86%). Delta Dunării are statutul de Rezervație a biosferei de interes
mondial.

Fig. 2. Rețeaua hidrografică din România [2].

”Teritoriul României este brăzdat de o reţea deasă de cursuri fluviatile, a căror lungime totală
este de circa 118 000 km (Ujvári, 1972). Această lungime nu include și reţeaua cursurilor cu
scurgere intermitentă, torenţială, care reprezintă încă cel puţin o treime din lungimea menţionată.
În cadrul Atlasului Cadastrului Apelor din România (1992), au fost inventariate și codificate 4.864
de râuri care au suprafața bazinului de recepție mai mare de 10 km² și lungimea mai mare de 5 km.
Lungimea totală a acestor cursuri de apă este de peste 78905 km. În totalitatea sa, rețeaua
hidrografică a României este tributară Mării Negre, prin intermediul Dunării pentru cea mai mare
parte a teritoriului țării și direct pentru zona estică a Dobrogei (figura 2)”[1].
 Poluarea și impactul asupra mediului a vehiculelor feroviare Curs nr. 1

2022-2023

Conform celor prezentate de [2], râul cu cel mai mare bazin hidrografic este Siret, având și cel
mai mare debit (225 m3/s la vărsare), cel mai lung râu din România este Mureșul – 803 km, iar
cele mai multe hidrocentrale sunt situate pe râul Olt.
România dispune de un potenţial considerabil în privinţa apelor minerale naturale de calitate,
cu o rezervă exploatabilă de circa 45 milioane m3/an, din care se valorifică doar 40%.
Lacurile din România ocupa o suprafata de 1,1% din suprafata, fiind o sursă de apă potabilă
dar și sursă principală de hrană sau turism. Lacurile se clasifică în:
1. Lacuri naturale
1.1. Lacuri de munte:
- Lacuri glaciare: Balea (Fagaras), Bucura (Retezat), Malaesti(Bucegi)
- Lacuri vulcanice: Sfanta Ana (Masivul Ciomatu din Carpatii Orientali)
- Lacuri de baraj natural (Lacul Rosu)
1.2. Lacuri în zona dealurilor si podișurilor
- Lacuri saline (Telega, Slanic, Ocnele Mari, Ocna Dej, Ocna Sugatag)
- Lacuri pe gips (Nucsoara din judetul Arges)
- Lacuri situate intre valurile de alunecare
1.3. Lacuri în zona de câmpie
- Limane fluviale (Mostistea Pe Dunare, Snagov pe Ialomita)
- Limane maritime (Techirghiol in Dobrogea)
- Lagune ( Razim)

Fig. 3. Relieful României [5]

 Poluarea și impactul asupra mediului a vehiculelor feroviare Curs nr. 1

2022-2023

2. Lacuri artificiale
- Lacuri de agrement (Herastrau)
- Iazuri in Campia Transilvaniei, Campia Moldovei si Campia de Vest
Benturi (lacuri amenajate de populatie pentru pastrarea apei) in podisul Getic
- Lacuri de acumulare (Vidraru pe Arges, Stanca- Costesti pe Prut, Ciunget pe Lotru,
Izvorul Muntelui pe Bistrita s.a)
Rețeaua muntoasă a României este formată din munții Carpați care, după Emmanuel de
Martonne [3] ocupă o treime din suprafața tării și Munții Dobrogei. Munții Carpați se extind ca un
inel, ce închide o mare depresiune în centrul ţării, cea a Transilvaniei. Sunt munţi cu altitudine
mijlocie, fragmentaţi, cu un etaj alpin, păşuni alpine şi întinse suprafeţe de eroziune, a căror
altitudine maximă se atinge în vârful Moldoveanu (din Munţii Făgăraş), la 2 544 de metri. Pe
teritoriul României, Munţii Carpaţi au o lungime de 910 km [4].
Clima României este temperat continentală, cu variaţiuni regionale importante (8-12 luni
pe an cu temperaturi pozitive în zonele sudice şi de litoral, faţă de 4 luni în zonele montane înalte).

Fig. 4. Harta climatică pentru perioada de iarnă a României [8]

Existenţa unor locaţii unde media anuală a vitezei vântului depăşeste 4 m/s şi a altor zone
extinse unde durata de strălucire a soarelui depăşeste 2.000 ore anual indică un potenţial
considerabil pentru utilizarea acestor surse regenerabile de energie.
Fondul funciar al României:
 Poluarea și impactul asupra mediului a vehiculelor feroviare Curs nr. 1

2022-2023

- 61.7% reprezintă terenuri destinate activităţilor cu specific agricol (circa 14,7 mil. ha);
- 27% din suprafaţă este ocupată de fondul forestier (circa 6,43 mil. ha);
- 3,56% (841,8 mii ha) este reprezentat de corpuri de apă de suprafaţă (râuri, lacuri, bălţi),
la care se adauga platoul continental al Marii Negre;
- 1,9% (463,0 mii ha) îl constituie terenurile degradate sau cu potenţial productiv foarte
scăzut;
- 5.77% (circa 1,06 mil. ha) reprezintă terenuri folosite pentru infrastructura fizică (capitalul
fizic construit) a componentelor sistemului socio-economic.

Patrimoniului de resurse neregenerabile

România dispune de rezerve minerale încă neexploatate estimate de peste 20 miliarde de tone
- minereuri neferoase (resurse potenţiale 2,21 miliarde tone)
- minereuri feroase (resurse potenţiale 58,6 milioane tone)
- sare (resurse potenţiale 16,96 miliarde tone)
- minereuri nemetalifere (resurse potenţiale 292,8 milioane tone)
- nisipuri şi pietrişuri (resurse potenţiale 456,9 milioane tone)
- roci ornamentale (resurse potenţiale 34,5 milioane tone, dintre care 6,39 milioane tone
marmura).
Rezerve de ţiţei sunt estimate la circa 74 milioane tone, iar cele de gaze naturale estimate la
aproape 185 miliarde m3
Solurile din România au, la nivelul anului 2007
- 52% - fertilitate redusă sau foarte redusă
- 20,7% - fertilitate moderată
- 27% - fertilitate ridicată şi foarte ridicată.
Structura ecologică a capitalului natural
- 150 tipuri de ecosisteme forestiere;
- 227 tipuri de pădure;
- 364 tipuri de staţiuni;
- ecosisteme terestre cu vegetaţie ierboasă;
- ecosisteme acvatice din care 3.480 râuri (62% permanente); 246 lacuri alpine, lacuri de
baraj, lacuri şi balţi în zona de câmpie, lunci inundabile, Delta Dunarii; 129 corpuri de apa
subterană şi acvatoriul marin de pe platoul continental al Marii Negre.
În privinţa biodiversitaţii, România a adus în Uniunea Europeana un patrimoniu valoros: 3.630
specii de plante şi 688 specii de alge; 105 specii de mamifere, inclusiv carnivore mari; 25 specii
de reptile; 19 specii de amfibieni; 216 specii de peşti; 30.000 specii de insecte; 860 specii de
crustacee; 688 specii de moluşte.
Rețeaua de transport a României, este formată din rețeaua de transport rutieră, rețeaua de
transport pe calea ferată, rețeaua de transport naval și cea aeriană. Conform informațiilor
 Poluarea și impactul asupra mediului a vehiculelor feroviare Curs nr. 1

2022-2023

prezentate pe diferite site-uri în septembrie 2018, în ceea ce privește transportul rutier România
are finalizați 786 km de autostradă, din care se poate circula pe 774.
În România există următoarele autostrăzi:
- A1: Bucureşti–Piteşti, Sibiu (Şelimbăr)–Deva (Şoimuş), Margina – Nădlac;
- A2: Bucureşti – Constanţa;
- A3: Bucureşti (Creţuleasca) – Ploieşti (Bărcăneşti), Câmpia Turzii – Gilău;
- A4 (centura oraşului Constanţa): Ovidiu – Portul Constanţa;
- A6: Balinţ – Lugoj;
- A10: Turda – Aiud.

Fig. 5. Culoare de tranzit pentru transportul rutier [7]

Culoarul 1
• Varianta 1 Nădlac (punct trecere frontieră) –Arad – Timișoara - Lugoj- Ilia – Deva –
Simeria – Sebeș -Sibiu- Râmnicu Vâlcea – Pitești – București – Giurgiu (punct trecere frontieră)
• Varianta 2 Borș (punct trecere frontiera) – Oradea – Cluj Napoca – Alba Iulia - Sebeș -
Sibiu- Râmnicu Vâlcea – Pitești – București – Giurgiu (punct trecere frontieră)
• Culoar suplimentar de la București la Constanța A2
Culoarul 2
• Giurgiu(punct trecere frontiera) – București – Urziceni – Buzău – Focșani – Bacău –
Suceava - Siret (punct trecere frontieră)
Culoarul 3
• Nădlac (punct trecere frontieră) - Arad – Timișoara - Lugoj – Caransebeș – Orșova-
Drobeta Turnu Severin – Șimian – Maglavit- Calafat (punct trecere frontieră).
 Poluarea și impactul asupra mediului a vehiculelor feroviare Curs nr. 1

2022-2023

Culoarul 4
• Moravița (punct trecere frontieră) – Timișoara – Arad – Oradea- Satu Mare – Halmeu
(punct trecere frontieră).
Culoarul 5
• Nădlac (punct trecere frontieră)- Arad – Timișoara – Lugoj – Ilia – Deva – Simeria – Sebeș
– Sibiu – Brașov – Târgu Secuiesc – Lepșa – Focșani – Tesila – Tecuci – Bârlad – Huși – Albița
(punct trecere frontieră).

Compania naţională de transport feroviar este Căile Ferate Române. În 2004 infrastructura
feroviară cuprindea 22 247 km de căi ferate, din care aproximativ 8.585 km electrificate şi
2.617 km linii duble, majoritatea la ecartament normal (1435 mm), reţeaua CFR fiind a patra ca
mărime de Europa.
”Transportul aerian din România se desfășoară între marile orașe, traficul de pasageri fiind
redus în comparație cu alte țări din Europa, respectiv 2.110.000 pasageri în anul 2006 în traficul
intern. În prezent sunt deschise traficului de pasageri un număr de 17 aeroporturi dintre care două
în capitală, Henri Coandă și Aurel Vlaicu.
În 1920 a luat ființă Compania de Navigație Aeriană Franco-Română, care oferea servicii de
transport aerian de pasageri, mărfuri și poștă. În anii următori au fost înființate companiile LARES
(Liniile Aeriene Române), SARTA (Societatea Română de Transporturi Aeriene), TARS
(Transporturile Aeriene Româno-Sovietice). La 18 septembrie 1954 s-a înființat compania
TAROM (Transporturile Aeriene Române), care mai funcționează și astăzi.
În ianuarie 2012, pe piața românească erau prezente companiile low-cost Aer Linugs (Irlanda),
Air One (filială Alitalia, Italia), Blue Air (România), Germanwings (divizia low-cost a Lufthansa),
Pegasus Airlines (Turcia), Niki (Austria), Ryanair, liderul low-cost din Europa, Windjet (Italia) și
Wizz Air (Ungaria)” [6].
Transportul naval se află la un nivel foarte redus existând potențial de creștere mare datorită
râurilor navigabile dar și a fluviului Dunărea.
În 2006, în România existau 1.731 km de ape navigabile din care [6]:
- 1.075 km pe Dunăre;
- 524 km pe râuri secundare;
- 132 km pe canale.
În transportul urban, regăsim rețele pentru autobuze (cu motoare termice sau hibrid), rețele de
tramvai, troleibuz și metrou.
 Poluarea și impactul asupra mediului a vehiculelor feroviare Curs nr. 1

2022-2023

Bibliografie:

[1] Marius-Victor BÎRSAN Variabilitatea regimului natural al scurgerilor râurilor dinRomânia, ARS DOCENDI,
Universitatea din Bucuresti, 2017
[2] http://www.profudegeogra.eu/wp-content/uploads/2012/11/Hidrografia-Romaniei.jpg
[3] Emmanuel de Martonne, Géographie universelle, dir. Vidal de la Blache, vol. IV : Europe centrale, Paris, Armand
Colin, 1930 & 1931).
[4] Lungu, Marius (2004). Antologia Statelor Lumii (ed. a doua ediţie). Constanţa: Editura Steaua Nordului. pp. 622–
625. ISBN 973-8459-11-7.
[5] https://www.welcometoromania.ro/Romania/Romania_Harta_Geografica_r.htm
[6] http://www.transporturi-romania.ro/articole/transporturile-n-romnia-13
[7] http://mt.ro/web14/spatiul-media/comunicate-de-presa/2881-23032020
[8] Zonarea climatică a României pentru perioada de iarnă | Ordin 386/2016 ege5.ro/Gratuit/geydknzugezq/zonarea-
climatica-a-romaniei-pentru-perioada-de-iarna-ordin-386-2016?dp=he2demzxgiytm