Simbolismul este un curent literar artistic de mare amploare care a impus
o nouă înțelegere a poeziei și a artei care a apărut în Franța la sfârșitul secolului al XIX-lea ca o reacție antinaturalistă și antiparnisiană. Caracteristici 1. Respingerea prozaismului (ceea ce este comun, plat și banal) și a expresiei discursive (discontinue) – poezia era definită ca arta de a simți. 2. Cultivarea simbolului – pentru a defini relația dintre imaginea artistică și starea sufletească nenumită, ci doar sugerată. 3. Folosirea sugestiei –poezia este arta sugestiei. Aceste sugestii se bazau pe cultivarea unor senzații coloristice, muzicale, olfactive. 4. Înclinația spre stările sufletești nedefinite și predispoziția spre reverie. 5. Muzicalitatea interiorizată- se realizează prin folosirea refrenului, folosirea laitmotivului (idee care revine de mai multe ori), folosirea anumitor sunete. 6. Deschiderea față de inovațiile formale: apariția versului liber sau alb, preferința pentru strofele asimetrice, alternarea ritmurilor distincte . 7. Preferința pentru anumite teme sau motive * teme: nevrozele, disoluția materiei, bolile, parfumul, florile (legate întotdeauna de mister și de moarte), obsesia morții, depresia, disoluția sentimentelor, orașul neurastenizat, culorile cenușii, terne (fără luciu), condiția poetului și a poeziei, singurătatea, evadarea, marea plecare (o călătorie eternă spre necunoscut) Tema generală a poeziilor simboliste o constituie condiția nefericită a poetului într-o societate superficială, meschină, incapabilă să perceapă și să aprecieze nivelul artei adevărate. * motive: motivul citadin, solitudinea ființei, motivul iubirii (înțeleasă nu ca împlinire ideală, ci resimțită ca nevroză), ploaia și toamna, motivul instrumentelor muzicale care acompaniază melancolia sufletească și exprimă emoții grave (vioara, mandolina, harpa) sau violente (fluierul, fanfara) 8. Corespondențele sunt raporturile intime dintre eul poetului (microuniversul spiritual) și întreaga lume (macrotimp). Corespondențele reprezintă una dintre inovațiile simboliste. 9. Muzica sugerează starea de inefabil (ce nu poate exprimat prin cuvinte). Idealul simbolist este acela de a găsi eufoniile verbale capabile să