Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LUCRARE DE LICENŢĂ
Coordonator Absolvent
șl, Munteanu Calin Nicolae Andrei
2016
Cuprins
1. Introducere.........................................................................................................................2
2. Sisteme – tipologie și caracteristici....................................................................................5
3. Sistemul GPS.....................................................................................................................8
3.1. Aspecte generale privind funcționalitatea sistemului GPS.........................................8
3.2. Utilizarea tehnologiei GPS în realizarea unor produse software pentru domeniul
economic..........................................................................................................................10
3.3. Sisteme GPS existente pe piață.................................................................................12
4. Arhitectura sistemului – module componente..................................................................16
5. Documentaţie tehnică - prezentarea aplicaţiei.................................................................19
5.1. Echipamente utilizate în vederea implementării funcționalității...............................29
5.2 Tehnologii software utilizate pentru implementarea funcționalității.........................29
5.3 Experimente și rezultate obținute...............................................................................31
6. Concluzii. Contribuţii. Dezvoltări ulterioare...................................................................32
7. Bibliografie......................................................................................................................35
2
1. Introducere
3
rezultatele obținute și experimentele ce au fost realizate de-a lungul implementării
soluției;
- în capitolul 6 vor fi prezentate concluziile și direcțiile ulterioare de dezvoltare ale
aplicației
Luând în considerare toate aceste informații, precum și studiul amănunțit ce-l
presupune prezenta lucrare, se dorește realizarea unei aplicații ce demonstrează
funcționalitățile unui sistem GPS, precum și dependența de un astfel de sistem cu utilitate
majoră în viața cotidiană.
4
2. Sisteme – tipologie și caracteristici
Un sistem este format dintr-un grup de componente între care se stabilesc relaţii şi
care conlucrează spre un scop comun prin acceptarea de intrări şi producerea de ieşiri
printr-un proces (de transformare).
Clasificarea sistemelor:
- Din punct de vedere ierarhic:
o subsistem – un sistem aparținând unui alt sistem mai mare. Cel mai
mare sistem este considerat a fi mediul înconjurător sau universul
o suprasistem – un sistem alcătuit din sub-sisteme
- Din punct de vedere al relației dintre sisteme:
o Limitele sistemului – un sistem este separat de mediul unde acţionează şi
alte sisteme prin graniţele (limitele) sale
o Sisteme deschise – sisteme care interacţionează cu alte sisteme aflate în
acelaşi mediu se consideră a fi un sistem deschis, conectat cu mediul sau
prin intrări-ieşiri
o Sisteme închise – sisteme nu care interacţionează cu alte sisteme şi care
în timp decad şi dispar
o Sisteme adaptive – sisteme care au abilitatea de a se modifica singure
sau de a-şi modifica mediul în care acţionează în scopul de a îşi prelungi
existenţa.
Sistemul informatic reprezintă un set integral de componente pentru colectarea,
stocarea, prelucrarea datelor și informațiilor pentru furnizarea lor, a cunoștiințelor și a
produselor digitale.
Majoritatea tehnologiilor importante de înregistrare a informațiilor și de prelucrare
au fost inventate peste milenii, noile dotări integrându-se în context. Inventarea tiparului de
către Johannes Guttenberg pe la mijlocul secolului al XV-lea, a calculatorului mecanic de
Blaise Pascal în secolul al XVII-lea și a mașinii mecanice – mașinărie ce era capabilă să
înțeleagă un set de instrucțiuni – ce se îndrepta conceptual către mașină analitică, invenția
lui Charles Babbage în secolul al XVIII-lea, sunt doar trei exemple. Aceste invenții au
condus la o revoluție în capacitatea de a înregistra, procesa, precum și la partea de difuzare
de informații și cunoștințe.
5
Primul mare sistem de informații mecanic a fost tabulatorul mecanic al lui Herman
Hollerith ce a fost folosit în 1890 pentru recensământul din Statele Unite ale Americii.
Mașinăria lui Hollerith a reprezentat un pas măreț pentru automatizări, precum și o sursă
de inspirație pentru dezvoltarea de viitoare sisteme computerizate de informare.
Unul dintre primele calculatoare, în adevăratul sens al cuvântului, folosit pentru
prelucrarea de informații a fost UNIVAC I, ce a fost instalat în Biroul American de
Recensământ în 1951 pentru uz administrativ și la General Electric în 1954 pentru uz
comercial. Începând cu sfârșitul anilor 1970 computerele personale au adus unele dintre
avantaje sistemelor informatice în rândul întreprinderilor mici și persoanelor fizice. În
același deceniu, Internetul și-a început expansiunea ca rețea globală. În 1991 World Wide
Web, inventat de Tim Berners-Lee, ca mijloc de acces la informații stocate în
calculatoarele interconectate prin Internet, a fost instalat pentru a deveni serviciul principal
furnizat pe rețea. Expansiunea globală a Internetului și a Web a permis accesul la
informații și la alte resurse și a facilitat formarea de relații între oameni și organizații la
scară fără precedent.
Un sistem informatic este compus din următoarele componente: hardware,
software, telecomunicații, baze de date, resurse umane, precum și proceduri. Hardware-ul,
software-ul și telecomunicațiile constituie tehnologia informației (IT), ce este înrădăcinată
în operațiunile și managementul organizațiilor. În cele ce urmează vom vorbi un pic despre
fiecare în parte.
- Hardware – organizațiile mari folosesc de obicei sisteme informatice
distribuite, de la sisteme puternice paralele de procesare a serverelor la
dispozitive mobile. Împreună cu echipamentele periferice, cum ar fi discuri
magnetice pentru stocarea datelor, dispozitive de I/O și unelte de
telecomunicații, acestea constituie partea hardware a unui sistem informatic.
- Software – componenta de software se poate împărți in două clase mari:
o Software de sistem
o Software de aplicație
Software-ul sistemului de bază este sistemul de operare. Acesta administrează
hardware, date de I/O, fișiere de program, precum și alte resurse.
Software-ul de aplicație este conceput ca un program ce trebuie să se ocupe de
sarcini specifice pentru utilizator. Exemplele includ aplicații generale ce se pot ocupa de
6
calcul tabelar, procesare de text, aplicații ce deservesc anumite servicii cum ar fi furnizarea
unor rute, trasee, etc.
- Telecomunicații – sunt utilizate pentru a conecta sisteme informatice și a
transmite informații. Conexiunile sunt realizate prin intermediul legăturilor cu
fir sau wireless. Tehnologiile cu fir includ cablu coaxial și fibră optică.
Tehnologiile wireless se bazează predominant pe transmiterea de microunde și
unde radio.
Sistemele informatice omniprezente au apărut cu dispozitivele informatice integrate
în multe obiecte fizice diferite. De exemplu, senzori, cum ar fi dispozitivele de identificare
prin radio-frecvență (RFID) pot fi atașați la produsele care se deplasează prin intermediul
lanțului de aprovizionare, pentru a permite urmărirea locației lor și monitorizarea stării lor.
Rețelele de senzori wireless, care sunt integrate în Internet pot produce cantități masive de
date, care pot fi utilizate în încercarea de productivitate mai mare sau în monitorizarea
mediului.
- Baze de date – reprezintă o colecție de date interconectate (înregistrări)
organizate astfel încât înregistrările individuale sau grupuri de înregistrări pot fi
recuperate pentru a satisface diverse criterii. Un exemplu specific de baze de
date poate fi o bază de date în care sunt salvate locațiile prin care un transport
de marfă a trecut pentru a se urmări traseul acestuia și a se asigura că nu
deviază de la traseu. Totodată se mai pot salva și informații referitoare la
conținutul transportului pentru a se urmări dacă apare vreo problemă cu marfa
transportată.
- Resurse umane si proceduri – persoanele calificate sunt o resursă vitală a
oricărui sistem informatic. Personalul tehnic include manageri de dezvoltare și
a operațiunilor, analiști de afaceri, analiști de sisteme și designeri,
administratori de baze de date, programatori, specialiști de securitate
informatică și operatori calculator. În plus, toți lucrătorii dintr-o organizație
trebuie să fie instruiți pentru a utiliza capacitățile sistemelor de informare.
7
3. Sistemul GPS
3.1. Aspecte generale privind funcționalitatea sistemului GPS
8
Pentru calcularea poziției exacte se folosește principiul triangulației, fiind necesare
coordonatele furnizate de trei sateliți. GPS folosește aceste stele artificiale ca puncte de
referință pentru a calcula poziția terestră a unor obiecte cu precizie de câțiva metri. De fapt,
cu formele avansate de GPS, respectiv DGPS (Differential Global Position System) se pot
efectua măsurători care au abateri de ordinul a câțiva centimetri. Receptoarele GPS au fost
miniaturizate la câteva circuite integrate, devenind foarte economice și făcând tehnologia
extrem de accesibilă. Aceste receptoare, dotate cu antene speciale, permit recepționarea
informațiilor de la sateliții din sistemul de poziționare globală și pot localiza exact
persoane sau obiecte care sunt staționate sau care se află în mișcare. Inițial, pentru o lungă
perioada de timp, tehnologia GPS a constituit apanajul domeniului militar. În prezent,
tehnologia GPS a fost transferată parțial și către sfera civilă, găsindu-și utilizarea într-o
multitudine de domenii cum ar fi: transporturi auto, feroviare, navale și aeriene,
echipamente de construcție, echipamente de monitorizare și supraveghere, agricultură,
cartografiere, medicină, etc.
Utilizarea sistemelor GPS deschide calea către o nouă generație a sistemelor
informatice utilizând informații geospațiale. Geoinformațiile furnizate de către sistemul
GPS pot fi folosite în numeroase aplicații precum: poziționarea și monitorizarea
comportamentului obiectelor statice sau în mișcare, navigarea, măsurarea suprafețelor, etc.
Această nouă abordare introduce conceptul de manevrare a imaginii ce presupune o mai
bună manipulare a geoimaginii cu scopul de a ușura găsirea, accesarea și integrarea
informațiilor geospațiale în scenariile bazate pe decizii.
O aplicație foarte utilă este managementul riscului pentru autovehicule cu beneficii
directe în ceea ce privește competitivitatea, pentru organizarea transportului și pentru
siguranța transportului rutier în cadrul societății. Siguranța transportului rutier este o
prioritate pentru rețeaua trans-Europeană de transport și potrivit tendinței actuale și viitoare
legate de transportul de mărfuri (75% din transportul de mărfuri este efectuat pe șosele
conform [4]). Implementarea unei soluții de înaltă tehnologie bazată pe comunicarea GPS
pentru monitorizarea transporturilor de-a lungul întregului traseu și a unei alarme imediate
în caz de comportamente non-procedurale, mărește securitatea transportului rutier și evită
posibilele accidente și dezastre. Minimizarea riscului pentru transportul rutier este o
preocupare generală atât la nivelul European cât și cel național. Proiectarea și dezvoltarea
sistemelor informatice cu management al riscului de transport va contribui la stimularea
implementării noilor tehnologii în organizațiile actuale de transport. Sistemele cu
management al riscului de transport integrează echipamente inteligente de detecție și
9
comunicare, numeroase tehnologii de comunicație și rețele de soluții cu calculatoare
puternice și software. Sistemele de poziționare, monitorizare și protecție reprezintă o
soluție inovativă pentru managementul riscului în domeniul transportului rutier.
Implementarea tehnologiei GPS în dezvoltarea sistemelor a condus la valorificarea
informațiilor geospațiale în cadrul unor soluții informatice performante, care pot rezolva
probleme complicate din diverse domenii.
10
echipamente inteligente, având la bază tehnologia GPS, permit determinarea cu foarte
mare precizie a poziției autovehiculelor, indicând totodată direcția de deplasare, viteza,
accelerația și alte informații colectate prin intermediul unor senzori speciali, care pot fi
transmise în timp real prin intermediul tehnologiei de comunicații mobile unui centru de
monitorizare, care intervine și ia măsurile care se impun în diferite situații (prevenire
accidente, situații de urgență, prevenire furturi, prevenire dezastre ecologice, etc.). Pentru
eficiența transmisiei datelor de la echipamentele mobile către centre de monitorizare
(mobilitate totală, viteza de transmisie mare la costuri reduse), se utilizează sistemul GPRS
(General Packet Radio Service).
O aplicație oportună acestui sistem este aceea care vizează localizarea, protecția și
monitorizarea autovehiculelor. Implementarea acestei tehnologii se poate realiza prin
crearea unui sistem care presupune dotarea autovehiculelor cu sisteme de localizare GPS
și, dacă este cazul, cu o altă varietate de senzori ce permit măsurarea anumitor
caracteristici specifice de funcționare utile pentru utilizator și trimiterea informațiilor
obținute către dispeceratul tehnic. Acest dispecerat deține o bază de date și un set de
programe specializat care recepționează, stochează și interpretează informațiile primite de
la sistemele mobile.
Baza de date salvează în memorie informații cu privire la poziționare (hărți digitale,
coordonate), informații primite de la sistemele mobile în mod continuu, precum și
condițiile stabilite pentru monitorizare (traseu, parametrii de funcționare, intervale de timp
etc). Pe baza acestor informații se realizează urmărirea online a autovehiculelor, obținând
informații cu privire la poziționarea și caracteristicele de funcționare în timp real. În cazul
în care au loc schimbări față de regulile deja implementate (modificări de traseu, devieri de
la modul normal de funcționare sau de comportament), trebuie să se emită atenționări sau
alarme în funcție de gravitatea celor întâmplate.
Pentru transporturile cu un grad mare de risc, utilizarea acestor sisteme de
monitorizare, protecție și localizare permite evitarea unor accidente ce ar putea fi
transformate în catastrofe ecologice. Prin folosirea unui astfel de sistem, se pot evita, de
asemenea, furturile din autovehicule prin atenționarea proprietarului, dar și a centrului de
monitorizare, în cazul depistării unei tentative de furt sau de utilizare neadecvată a
vehiculului. Sistemul și echipamentul GPS dispune de o aplicație directă caracterizată prin
navigarea și orientarea terestră. Dispune, de asemenea, de mai multe domenii de
aplicabilitate cum sunt cel al geointeligenței și al valorificării geoinformației dobândite
11
prin intermediul geosateliților GPS, printr-o procesare specifică unui anumit context
particular.
Toate aceste informații pot sta la baza unei monitorizări pentru diferite fenomene,
ajutând totodată la constituirea unor previziuni specifice unui anumit domeniu. Imaginile
spațiale, măsurătorile exacte ce se pot realiza sunt unele dintre aplicațiile care determină
dezvoltarea unor sisteme informaționale. Se pot realiza, de asemenea, aplicații comerciale
necesare în anumite domenii economice.
În lumea actuală există sisteme similare de monitorizare prin GPS a traficului care
aduc diverse beneficii. Un astfel de sistem a fost introdus în Timișoara și oferă informații
despre orarul transportului public (timpi de sosire, stații, legături), obținute de pe site-ul
autorității oficiale de transport și pe care le afișează în mod convențional pe dispozitivul
utilizatorului. Pentru a funcționa corespunzător, aplicația necesită conexiune la internet.
Această aplicație are un mod simplu prin care se pot accesa informațiile, pe ecranul
dispozitivului fiind afișate rutele disponibile pentru fiecare mijloc de transport în comun
dorit, conform figurii Fig. 3.3.1.
12
Fig 3.3.1. Modalitate de afișare a transportului în comun ([7])
Prin selectarea unei anumite rute, se va deschide o noua fereastră (Fig. 3.3.2.) în
care vor fi afișate detalii despre ruta respectivă, enumerarea stațiilor, iar la fiecare stație va
fi afișată ora și traseul de legătură, daca există vreo legatură disponibilă.
13
Fig 3.3.2. Detalii rută ([7])
14
afișate informațiile selectate. Prin introducerea codului autovehiculului, în chenarul de sus,
se pot găsi informații, într-un mod mai rapid, despre ruta dorită.
Prin apăsarea butonului “Map”, se deschide o nouă fereastră (Fig. 3.3.4.) cu harta
orașului, unde se poate vedea în mod interactiv ruta selectată, alături de informațiile dorite
cum ar fi id-ul autobuzului, ruta selectată și timpul estimat de sosire.
15
Fig. 3.3.4. Hartă ce afișează ruta selectată cu diverse informații ([5])
16
4. Arhitectura sistemului – module componente
Fig. 4.1. Arhitectura generică a unui sistem de localizare monitorizare şi protecţie ([3])
17
coordonatele de la sateliți GPS. Coordonatele reprezintă date ce sunt trimise la o durată de
câteva secunde către baza de date care se ocupă de monitorizare. Se mai transmit, de
asemenea, informații cu privire la caracteristicile de funcționare a vehiculului (accelerație,
viteză etc) sau imagini și/sau sunete preluate de autovehicul. Comunicarea bidirecțională
între dispeceratul tehnic și sistemul de localizare GPS are loc doar utilizând infrastructura
de telecomunicații GSM, respectiv tehnologia GPRS.
Sistemul integrat de management al riscului pentru transporturi garantează conexiunea
internă și externă, având o interfață pentru dispecerat (sistemul intranet) și o interfață
pentru alți utilizatori (extranet) care au acces la baza de date din rețeaua locală sau, prin
Internet, de la distanță.
Sistemul informatic integrat deține mai multe module specializate care garantează
prelucrarea si preluarea datelor, garantând astfel urmărirea permanentă a autovehiculelor în
cadrul unui dispecerat tehnic. Persoana responsabilă de la dispecerat poate vizualiza
autovehiculele monitorizate pe hărți digitale în timp real, poate obține anumite diagrame
care ilustrează parcursul pentru fiecare autovehicul, precum și anumite informații specifice
urmărite și poate chiar obține anumite situații de sinteză cu privire la toate datele
monitorizate pe parcursul transportului pentru fiecare vehicul urmărit.
Baza de date conține, de asemenea, condițiile și regulile impuse de transportator
pentru flota urmărită. În situația în care datele primite de la sistemele mobile nu respectă
procedurile implementate, sistemul are capacitatea de a emite alarme sau avertizări.
Rezolvarea acestor alarme se realizează prin trimiterea de mesaje către sistemele mobile
care pot efectua operații specifice (avertizare conducător vehicul, oprire autovehicul) sau
către conducătorul autovehicului. Cu excepția dispeceratului tehnic, anumite informații pot
fi partajate și cu alți utilizatori, însă totul depinde de drepturile de accesare a bazei de date.
Consultarea la distanță a bazei de date se realizează prin utilizarea rețelei de
Internet, folosind ca terminale un telefon mobil sau un calculator. Arhitectura generală de
comunicație folosită în cadrul sistemului este ilustrată în figura Fig. 4.2.
18
Fig. 4.2. Arhitectură de comunicație în cadrul sistemului de monitorizare bazat pe GPS
([3])
19
5. Documentaţie tehnică - prezentarea aplicaţiei
Din dorința de a eficientiza cât mai mult cu putință timpul petrecut în trafic și în
mijloacele de transport în comun de fiecare dintre noi, această aplicație își dorește să aducă
un plus în domeniu prin încercarea de a estima timpii pe care un mijloc de transport în
comun îi parcurge pe traseu între stații.
În lumea de astăzi, telefonul mobil este o necesitate pentru fiecare persoană, fie ea
adolescent sau o persoană de vârstă mai înaintată. Acesta ne conectează între noi, ne ajută
sa ramânem conectați cu locul de muncă prin verificarea în permanență a email-urilor, dar
poate cel mai important lucru este că ne poate salva viața în situații de urgență. Toate
aceste beneficii vin în plus și cu un sistem GPS integrat ce permite localizări foarte bune a
persoanei ce deține dispozitivul. În vederea îndeplinirii funcționalităților anterior precizate,
aplicația de față a fost implementată în mediul de dezvoltare Android Studio, un mediu ce
permite dezvoltarea de aplicații pentru mobil.
Aplicația a fost realizată folosind câteva din informațiile aplicațiilor ce folosesc
sisteme de tip GPS, deja existente, în modul următor. Aplicația realizată pentru transportul
public din Timișoara integrează date ce provin de la mijloacele de transport în comun și
realizează o estimare a timpilor pe care acestea îi realizează. De aici s-a preluat ideea de a
face o estimare a timpilor pe care un mijloc de transport în comun îi realizează. Aplicația
Autorității de Tranzit Chicago, este o aplicație web ce folosește sistemul de hărți de la
Google pentru a integra rutele mijloacelor de transport în comun. Aceste rute sunt afișate
de la un capăt la celălalt și conțin toate stațiile de pe traseu. Fiecare stație, la selectarea
acesteia, afișează un set de informații, printre care numele acesteia, numărul mijlocului de
transport în comun ce urmează a sosi și estimarea timpului de sosire.
Prezenta aplicație, conține o combinație de informații și idei între cele două
aplicații exemplu date mai sus și își dorește să aibă ca funcționalitate principală notificarea
utilizatorului cu privire la timpii pe care un mijloc de transport în comun din municipiul
București, îi realizează. În continuare, vom descrie pe larg, toate funcționalitățile aplicației
de față.
Pe cât de importantă este aplicația pentru dezvoltator, pe atât de importantă este și
iconița aplicației pentru utilizator. Iconița reprezintă un prim pas către atragerea
utilizatorului spre aplicația dezvoltatorului. O iconiță bine concepută pentru aplicație și
sugestivă, poate reprezenta începutul succesului pentru aplicația nou lansată. Astfel, iconița
20
aleasă pentru această aplicație (Fig. 5.1) are rolul de a îi induce utilizatorului încă de la
început faptul că aplicația îl va ajuta în stabilirea cât mai exactă a orarului zilnic, fără a mai
fi nevoit să preconizeze timpul de așteptare al mijloacelor de transport în comun.
Accesul la aplicație se face numai pe baza acestui Log In, numărul utilizatorilor
direcți ai aplicației fiind astfel limitat de această primă barieră. Astfel, fiecare utilizator va
avea propria adresă și parolă, putând-o accesa în contul propriu și numai prin introducerea
corectă a datelor. Prin această primă barieră, nu s-a dorit ca aplicația să aibă un caracter
21
nominativ, ci din dorința de a deține o evidență a tuturor utilizatorilor săi pentru a putea
avea control asupra persoanelor/calculatoarelor ce pot folosi aplicația. Prin acest prim pas,
se ia o măsură minimă de securitate și se asigură o funcționalitate continuă a aplicației.
În cadrul acestui formular, au fost realizate mai multe verificări pentru a putea
determina ceea ce se introduce în câmpurile din formular. În acest sens, dacă în câmpul
destinat email-ului se introduce altceva decât un email valid de tipul
“nume@domeniu.extensie”, utilizatorul va fi alertat cu un mesaj corespunzător asupra
greșelii pe care a făcut-o și va trebui să introducă un email valid. În câmpul destinat
parolei, acesta va trebui sa introducă o parolă de minimum cinci caractere. Codul din poza
Fig. 5.3 ilustrează cele precizate anterior.
După apăsarea butonului “Sign in” și validarea tuturor datelor introduse de către
utilizator, aplicația ne va duce către ecranul principal al acesteia, Fig. 5.4.
22
Fig. 5.4. Pagina principală a aplicației
Fiecare aplicație care are la bază sistemul GPS caută să ofere utilizatorului o
interfață cât mai prietenoasă cu acesta din dorința de a propune utilitate și ușurință în
folosire, fără a fi privită ca pe un obstacol, un echipament imposibil de accesat. Cu cât o
aplicație este mai populară în rândul utilizatorilor, cu atât dezvoltatorul va căuta să-i aducă
îmbunătățiri, chiar și în cadrul interfeței.
Interfața aplicației este una dintre cele mai importante părți ale acesteia deoarece
reprezintă, pentru dezvoltator, principalul mijloc de marketing și, totodată, o intrare pe
piață. Toate funcționalitățile unei aplicații trebuie rezumate, printr-o modalitate cât mai
23
atractivă, în cadrul interfeței pentru a naște în imaginația utilizatorului curiozitatea
accesării și descoperirii informațiilor furnizate.
În cadrul aplicației de față, ecranul principal este împărțit în două secțiuni. În partea
de sus se află logo-ul aplicației, urmat de o listă de selectare de unde se poate alege traseul
mijlocului de transport dorit (Fig. 5.5) și în dreapta listei un buton, denumit “Afișare rută”
și care prin apăsarea acestuia ne duce către o nouă fereastră, unde putem găsi o hartă cu
traseul dorit afișat pe aceasta (Fig. 5.6).
24
Fig. 5.6. Afișarea rutei selectate pe hartă
Traseul desenat pe hartă a fost obținut prin folosirea Google maps Android API v2.
Pentru a obține direcțiile pentru desenarea traseului, este nevoie de coordonatele GPS
(latitudine și longitudine) ale punctelor de plecare și destinație. Cu ajutorul acestor
coordonate, se contruiește un link ce conține ca parametri punctul de plecare, punctul de
destinație și eventualele puncte intermediare dorite de-a lungul traseului cât și un
parametru prin care specificăm ce tip de răspuns ne dorim să primim de la server (în acest
caz de tip “JSON”). Următorul pas este de a trimite link-ul construit către Google
Direction API. Acesta este un serviciu oferit de Google care calculează direcția dintre două
locații specificate folosind o cerere de tip HTTP precum în figura Fig. 5.7.
25
Fig. 5.7. Cerere de tip HTTP către server-ul Google
Pentru a folosi acest serviciu, utilizatorul este nevoit sa obțină o cheie de acces cu
care se va lega la API-ul de la Google.
După ce a fost trimisă cererea către API-ul de la Google, cu link-ul pentru obținerea
traseului, API-ul returnează un răspuns de tip JSON pe care dezvoltatorul aplicației va
trebui să îl parcurgă (Fig. 5.8.) și să preia informațiile necesare, pe care mai apoi le va
utiliza în trasarea rutei între cele două coordonate dorite.
26
pentru diferite rute ale mijloacelor de transport în comun, ce au numărul acestora afișat în
partea de sus a ecranului, estimarea timpilor pe care acestea le parcurg între diferite stații,
estimări ce sunt organizate într-un tabel (Fig. 5.7). Prin glisarea ecranului către stânga sau
către dreapta, putem vedea diferitele trasee, fiecare cu timpii lor de parcurgere.
Prin apăsarea celui de-al doilea buton, aplicația ne va duce într-o fereastră unde ni
se va afișa locația curentă. De aici putem salva locația curentă, iar prin revenirea la ecranul
principal și apăsarea butonului “Locații salvate”, putem accesa o fereastră unde ne sunt
afișate toate locațiile salvate. Dacă aplicația a fost accesată de un administrator, acesta va
27
putea vedea în această fereastră și un buton denumit “Show saved locations”, care prin
apăsarea acestuia vom intra în baza locală de date (Fig. 5.8).
28
Fig. 5.9. Secvență de cod pentru crearea unui tabel într-o bază de date
Pentru inserarea unor noi rânduri în tabel, aplicația va executa o bucățică de cod
exemplificată în figura Fig. 5.10
29
5.1. Echipamente utilizate în vederea implementării funcționalității
30
Fig. 5.2.1. Structura unui proiect in Android Studio ([6])
31
5.3 Experimente și rezultate obținute
4. prin apăsarea butonului “Save location” s-a salvat în baza locală de date poziția
utilizatorului
32
6. Concluzii. Contribuţii. Dezvoltări ulterioare
Sistemele GPS dezvoltate în societatea de astăzi și evoluția continuă a tehnologiei
au apărut cu rolul de a ajuta oamenii în lupta acerbă și nemărginită contra timpului. Aceste
sisteme sunt disponibile tuturor cetățenilor unei societăți sub diferite forme, cele mai utile
și des întâlnite fiind sistemele integrate în dispozitivele utilizate zilnic.
Aplicațiile utilizate cu ajutorul sistemelor GPS au rolul de a aduce societății o
multitudine de avantaje oferindu-i informațiile necesare în orice împrejurare și în orice
moment, doar prin simpla lor accesare. Acestea sunt o bună alternativă în eficientizarea
timpului petrecut de fiecare dintre noi în fiecare zi în aglomerația urbană. Existența unei
aplicații prin care se poate monitoriza traficul și prin care se pot eficientiza timpii de
așteptare la un semafor sau într-o stație a unui mijloc de transport a reprezentat principalul
interes al acestei lucrări. Realizarea unei astfel de aplicații a avut ca principal obiectiv
eficientizarea timpului utilizatorilor prin urmărirea mijloacelor de transport în comun în
trafic prin intermediul sistemelor de tip GPS și încercarea de estimare a timpilor de sosire
dintre stații.
După cum am ilustrat în conținutul lucrării, realizarea unei aplicații pe baza
sistemelor GPS presupune deținerea de cunoștiințe din diverse domenii: cunoașterea în
prealabil a sistemelor și a tipurilor de sisteme din clasificarea cărora reiese sistemul GPS,
cunoștiințe legate de arhitecturi de sisteme pentru a realiza modelarea unei diagrame ce are
în componență modulele integrate ale acestui sistem (sateliți GPS, module GPS fizice,
servere, baze de date, utilizatori), precum și conexiunile dintre acestea, cunoștiințe minime
legate de funcționalitatea sistemelor GPS, utilitatea sistemelor GPS pe piața din lumea
întreagă cât și cunoștiințe legate de sistemele GPS existente pe piață pentru a evita lansarea
unei aplicații deja existente. Cu toate aceste informații deținute, este necesară și o bază
consistentă a cunoștiințelor în limbajul JAVA pentru ca aplicația să prindă contur. De
asemenea, din punct de vedere al echipamentelor fizice, este nevoie ca dezvoltatorul să
dețină și un dispozitiv pe care rulează sistemul de operare Android și care are integrat un
modul de sistem GPS pentru ca aplicația să poată funcționa.
Aplicația prezentată în lucrarea de față, ce are la bază utilizarea sistemelor GPS, are
rolul de a aduce un plus în domeniu printr-o estimare pe cât posibilă a timpilor pe care un
mijloc de transport în comun îi parcurge pe traseu între stații. Punctul de pornire în
realizarea aplicației l-a reprezentat extragerea de mici informații și idei din aplicații
33
similare, existente pe piață, pentru a se putea forma o baza consistentă. Aplicația are o
multitudine de funcționalități, menite să ofere utilizatorului o experiență cât mai plăcută în
utilizarea acesteia. Printre acestea se numără o pagină de Log In, creată cu scopul de a
valida utilizatorii ce doresc să folosească aplicația. Această funcționalitate a fost introdusă
din dorința de a avea o evidență a tuturor utilizatorilor săi, pentru a putea avea un control
minimal asupra persoanelor/calculatoarelor ce pot accesa aplicația.
O altă funcționalitate importantă a acestei aplicații o reprezintă trasarea pe hartă a
unei rute. S-a demarat prin extragerea denumirilor stațiilor de pe site-ul regiei de transport
în comun al municipiului București, urmată de obținerea coordonatelor GPS pentru fiecare
stație în parte de pe harta Google Maps, următorul pas fiind realizarea combinării dintre
stații și coordonate pentru trasarea rutei. Acest ultim pas, presupune folosirea unui serviciu
integrat oferit de către Google, denumit Google maps Android API v2. Acesta presupune
construirea unui URL de către dezvoltator, conținând coordonatele de început și de sfârșit
ale traseului și realizarea unei cereri de tip HTTP către Google Directions API. Răspunsul
primit de la server va veni sub forma unui JSON pe care dezvoltatorul va trebui să îl
decodifice și să extragă informațiile necesare desenării traseului exact.
Rezultatul final al acestei implementări este afișarea pe ecranul utilizatorului a
estimării timpilor unui mijloc de transport în comun, ales anterior de către utilizator.
Aplicația a fost realizată pe mediul de dezvoltare Java, deoarece este un sistem de
programare foarte complex și portabil, ce oferă multiple posibilități de dezvoltare. Unul
dintre aceste cele mai importante posibilități este cel de dezvoltare pe sistemul Android. Cu
o dezvoltare acerbă în domeniu, sistemul de operare Android se regăsește peste tot în
lumea care ne înconjoară, de la telefoane și tablete până la televizoare și mașini de spălat.
Java este într-o continuă dezvoltare, ceea ce îl face să țină pasul cu multitudinea de noi
cerințe ce apar din ce în ce mai des în secolul 21.
Testarea aplicației s-a realizat folosind un dispozitiv cu sistem de operare Android
ce are integrat și sistemul GPS. Acest lucru a ajutat la obținerea unor date cât mai apropiate
de realitate și care corespund nevoilor utilizatorilor. Este un dispozitiv pe care majoritatea
populației îl deține și pe care îl folosește pentru a își satisface cele mai importante și
urgente necesități.
Aplicația dezvoltată în prezenta lucrare, pe lângă funcționalitățile comune cu alte
aplicații existente pe piață și anume afișarea orei de sosire a mijloacelor de transport în
comun, afișează și o estimare a timpului în minute între stații. În plus, aplicația integrează
și serviciu de la Google de hărți, funcționalitate inexistentă în cadrul celorlalte aplicații
34
mobile de pe piață. Acest ultim avantaj, oferă utilizatorului și posibilitatea de a vizualiza
traseul pe care urmează să se deplaseze, precum și zonele existente din vecinătatea rutei
alese.
Pe viitor, aplicației i se mai pot adăuga o serie de funcționalități ce îi vor aduce un
plus de valoare și de ce nu, integrarea pe piață. Se dorește a se integra o modalitate de
estimare a timpilor pe care mijloacele de transport în comun îi realizează între stații în timp
real. Acest lucru se poate implementa prin obținerea unor date în timp real de la modulele
GPS instalate pe mijloacele de transport în comun și prin transmiterea acestora de către
regie autonomă de transport în comun. În cazul în care aceste date nu sunt disponibile, se
poate folosi un dispozitiv personal, care va fi prezent în mijloacele de transport în comun
pentru o perioada mai îndelungată și care va transmite datele către baza locală de date,
urmând a se realiza estimarea timpilor.
O altă funcționalitate, prin care aplicația poate deveni utilă pentru utilizatori, este
integrarea unei modalități de afișare a traseului pe care un utilizator l-a avut anterior,
aceasta fiind o funcționalitate extrem de importantă în cazul situațiilor critice marcate și de
lipsa internetului.
O ultimă îmbunătățire ce poate fi adăugată aplicației este folosirea calendarului
prezent în pagina de start pentru afișarea eventualelor modificări are rutelor prin notificarea
utilizatorului în timp real.
În concluzie, dezvoltarea aplicațiilor care au la baza sisteme GPS presupun un
studiu de piață și o evaluarea a necesităților societății în materie de tehnologie astfel încât o
aplicație nou lansată să ajute un potențial utilizator prin eficientizarea timpului și prin
satisfacerea nevoilor acestuia.
35
7. Bibliografie
[1] Bacharach, S. A., Image-Handling Standards Aid Decision Support, Cornell University
Press, 2005
[2] Cameron, A. - Autonomous Navigation Takes the Driver's Seat, University of
California Press, 2006
[3] Catedra de Informatică Economică a Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică
Economică din cadrul Academiei de Studii Economice, Revista Informatică Economică,
nr.4 (40)/2006
[4] Comisia Europeană. Third report on Economic and social Cohesion, Februarie 2004
[5] CTA Bus Tracker. http://ctabustracker.com/bustime/home.jsp Accesat: 2016
[6] Meet Android Studio. Documentație Android Studio.
https://developer.android.com/studio/intro/index.html Accesat: 2016
[7] Public Transport – Timișoara. https://play.google.com/store/apps/details?
id=ro.mihai.tpt&hl=en Accesat: 2016
[8] Sietzen, F. Jr., Resource Guide, Intelligence Community and DHS Force New Links
with Industry, Hardcover, 2004
[9] Timișoara Public Transport. http://mihaibalint.github.io/TimisoaraPublicTransport/
Accesat: 2016.
36