Universitatea POLITEHNICA București

Facultatea Automatică şi Calculatoare

Departamentul Automatică şi Informatică
Industrială

LUCRARE DE LICENŢĂ

Utilizarea sistemelor de tip GPS pentru

monitorizarea mijloacelor de transport în comun

Coordonator Absolvent
șl, Munteanu Calin Nicolae Andrei

2016
Cuprins

1. Introducere.........................................................................................................................2
2. Sisteme – tipologie și caracteristici....................................................................................5
3. Sistemul GPS.....................................................................................................................8
3.1. Aspecte generale privind funcționalitatea sistemului GPS.........................................8
3.2. Utilizarea tehnologiei GPS în realizarea unor produse software pentru domeniul
economic..........................................................................................................................10
3.3. Sisteme GPS existente pe piață.................................................................................12
4. Arhitectura sistemului – module componente..................................................................16
5. Documentaţie tehnică - prezentarea aplicaţiei.................................................................19
5.1. Echipamente utilizate în vederea implementării funcționalității...............................29
5.2 Tehnologii software utilizate pentru implementarea funcționalității.........................29
5.3 Experimente și rezultate obținute...............................................................................31
6. Concluzii. Contribuţii. Dezvoltări ulterioare...................................................................32
7. Bibliografie......................................................................................................................35

2
1. Introducere

În societatea de astăzi, timpul este principalul obstacol în desfășurarea multiplelor

activități, iar oamenii caută cât mai multe alternative astfel încât să își eficientizeze fiecare
minut. Una dintre problemele cu care ne confruntăm zi de zi este aglomerația din trafic și
lipsa unor sisteme inovative care să reducă timpul petrecut în trafic. Pentru rezolvarea
acestei probleme există mai multe soluții, una dintre ele fiind introducerea unor sisteme
prin care se poate monitoriza traficul și prin care se pot eficientiza timpii de așteptare la
semafoare. Un alt sistem care se poate aplica spre rezolvarea problemei este monitorizarea
mijloacelor de transport în comun în trafic și estimarea timpilor de sosire ai acestora în
stație.
Principalul obiectiv al acestei lucrări este de a crea o aplicație care să ofere
utilizatorilor o modalitate de eficientizare a timpului prin urmărirea mijloacelor de
transport în comun cu ajutorul sistemelor GPS afișând o estimare a timpilor de sosire în
stații și eventualele întârzieri ale acestora. Aspectele dezbătute în prezenta lucrare au rolul
de a evidenția modul de implementare al unui sistem de tip GPS.
Printre obiectivele secundare, se numără posibilitatea utilizatorilor de a trimite
mesaje dezvoltatorului cu privire la eventualele modificări din traseu, iar acesta din urmă
să acționeze în prealabil.
În vederea implementării obiectivelor propuse, se vor trata mai în amănunt detaliile
legate de arhitecturi de sisteme, sisteme GPS existente pe piață și beneficiile aduse de
acestea, problemele pe care această aplicație și le dorește să le rezolve, instrumentele și
tehnologiile utilizate în dezvoltarea aplicației, după cu urmează:
- în capitolul 2 vom descrie ceea ce este un sistem în general, vom evidenția tipurile
de sisteme, urmând ca în finalul capitolului să prezentăm, pe scurt, sistemul de tip
GPS;
- în capitolul 3 vom discuta despre sistemele de tip GPS, ce reprezintă, când au
apărut și utilizarea acestora în aplicațiile de zi cu zi. Tot aici vom da exemple și de
tipuri de aplicații ce folosesc sistemele de tip GPS;
- în capitolul 4 se va discuta despre arhitectura unui sistem și se vor detalia modulele
componente ale unei arhitecturi;
- în capitolul 5 se va prezenta aplicația pe larg, alături de echipamentele și
tehnologiile software utilizate în vederea implementării funcționalității, cât și

3
 rezultatele obținute și experimentele ce au fost realizate de-a lungul implementării
soluției;
- în capitolul 6 vor fi prezentate concluziile și direcțiile ulterioare de dezvoltare ale
aplicației
Luând în considerare toate aceste informații, precum și studiul amănunțit ce-l
presupune prezenta lucrare, se dorește realizarea unei aplicații ce demonstrează
funcționalitățile unui sistem GPS, precum și dependența de un astfel de sistem cu utilitate
majoră în viața cotidiană.

4
2. Sisteme – tipologie și caracteristici

Un sistem este format dintr-un grup de componente între care se stabilesc relaţii şi
care conlucrează spre un scop comun prin acceptarea de intrări şi producerea de ieşiri
printr-un proces (de transformare).
Clasificarea sistemelor:
- Din punct de vedere ierarhic:
o subsistem – un sistem aparținând unui alt sistem mai mare. Cel mai
mare sistem este considerat a fi mediul înconjurător sau universul
o suprasistem – un sistem alcătuit din sub-sisteme
- Din punct de vedere al relației dintre sisteme:
o Limitele sistemului – un sistem este separat de mediul unde acţionează şi
alte sisteme prin graniţele (limitele) sale
o Sisteme deschise – sisteme care interacţionează cu alte sisteme aflate în
acelaşi mediu se consideră a fi un sistem deschis, conectat cu mediul sau
prin intrări-ieşiri
o Sisteme închise – sisteme nu care interacţionează cu alte sisteme şi care
în timp decad şi dispar
o Sisteme adaptive – sisteme care au abilitatea de a se modifica singure
sau de a-şi modifica mediul în care acţionează în scopul de a îşi prelungi
existenţa.
Sistemul informatic reprezintă un set integral de componente pentru colectarea,
stocarea, prelucrarea datelor și informațiilor pentru furnizarea lor, a cunoștiințelor și a
produselor digitale.
Majoritatea tehnologiilor importante de înregistrare a informațiilor și de prelucrare
au fost inventate peste milenii, noile dotări integrându-se în context. Inventarea tiparului de
către Johannes Guttenberg pe la mijlocul secolului al XV-lea, a calculatorului mecanic de
Blaise Pascal în secolul al XVII-lea și a mașinii mecanice – mașinărie ce era capabilă să
înțeleagă un set de instrucțiuni – ce se îndrepta conceptual către mașină analitică, invenția
lui Charles Babbage în secolul al XVIII-lea, sunt doar trei exemple. Aceste invenții au
condus la o revoluție în capacitatea de a înregistra, procesa, precum și la partea de difuzare
de informații și cunoștințe.

5
 Primul mare sistem de informații mecanic a fost tabulatorul mecanic al lui Herman
Hollerith ce a fost folosit în 1890 pentru recensământul din Statele Unite ale Americii.
Mașinăria lui Hollerith a reprezentat un pas măreț pentru automatizări, precum și o sursă
de inspirație pentru dezvoltarea de viitoare sisteme computerizate de informare.
Unul dintre primele calculatoare, în adevăratul sens al cuvântului, folosit pentru
prelucrarea de informații a fost UNIVAC I, ce a fost instalat în Biroul American de
Recensământ în 1951 pentru uz administrativ și la General Electric în 1954 pentru uz
comercial. Începând cu sfârșitul anilor 1970 computerele personale au adus unele dintre
avantaje sistemelor informatice în rândul întreprinderilor mici și persoanelor fizice. În
același deceniu, Internetul și-a început expansiunea ca rețea globală. În 1991 World Wide
Web, inventat de Tim Berners-Lee, ca mijloc de acces la informații stocate în
calculatoarele interconectate prin Internet, a fost instalat pentru a deveni serviciul principal
furnizat pe rețea. Expansiunea globală a Internetului și a Web a permis accesul la
informații și la alte resurse și a facilitat formarea de relații între oameni și organizații la
scară fără precedent.
Un sistem informatic este compus din următoarele componente: hardware,
software, telecomunicații, baze de date, resurse umane, precum și proceduri. Hardware-ul,
software-ul și telecomunicațiile constituie tehnologia informației (IT), ce este înrădăcinată
în operațiunile și managementul organizațiilor. În cele ce urmează vom vorbi un pic despre
fiecare în parte.
- Hardware – organizațiile mari folosesc de obicei sisteme informatice
distribuite, de la sisteme puternice paralele de procesare a serverelor la
dispozitive mobile. Împreună cu echipamentele periferice, cum ar fi discuri
magnetice pentru stocarea datelor, dispozitive de I/O și unelte de
telecomunicații, acestea constituie partea hardware a unui sistem informatic.
- Software – componenta de software se poate împărți in două clase mari:
o Software de sistem
o Software de aplicație
Software-ul sistemului de bază este sistemul de operare. Acesta administrează
hardware, date de I/O, fișiere de program, precum și alte resurse.
Software-ul de aplicație este conceput ca un program ce trebuie să se ocupe de
sarcini specifice pentru utilizator. Exemplele includ aplicații generale ce se pot ocupa de

6
calcul tabelar, procesare de text, aplicații ce deservesc anumite servicii cum ar fi furnizarea
unor rute, trasee, etc.
- Telecomunicații – sunt utilizate pentru a conecta sisteme informatice și a
transmite informații. Conexiunile sunt realizate prin intermediul legăturilor cu
fir sau wireless. Tehnologiile cu fir includ cablu coaxial și fibră optică.
Tehnologiile wireless se bazează predominant pe transmiterea de microunde și
unde radio.
Sistemele informatice omniprezente au apărut cu dispozitivele informatice integrate
în multe obiecte fizice diferite. De exemplu, senzori, cum ar fi dispozitivele de identificare
prin radio-frecvență (RFID) pot fi atașați la produsele care se deplasează prin intermediul
lanțului de aprovizionare, pentru a permite urmărirea locației lor și monitorizarea stării lor.
Rețelele de senzori wireless, care sunt integrate în Internet pot produce cantități masive de
date, care pot fi utilizate în încercarea de productivitate mai mare sau în monitorizarea
mediului.
- Baze de date – reprezintă o colecție de date interconectate (înregistrări)
organizate astfel încât înregistrările individuale sau grupuri de înregistrări pot fi
recuperate pentru a satisface diverse criterii. Un exemplu specific de baze de
date poate fi o bază de date în care sunt salvate locațiile prin care un transport
de marfă a trecut pentru a se urmări traseul acestuia și a se asigura că nu
deviază de la traseu. Totodată se mai pot salva și informații referitoare la
conținutul transportului pentru a se urmări dacă apare vreo problemă cu marfa
transportată.
- Resurse umane si proceduri – persoanele calificate sunt o resursă vitală a
oricărui sistem informatic. Personalul tehnic include manageri de dezvoltare și
a operațiunilor, analiști de afaceri, analiști de sisteme și designeri,
administratori de baze de date, programatori, specialiști de securitate
informatică și operatori calculator. În plus, toți lucrătorii dintr-o organizație
trebuie să fie instruiți pentru a utiliza capacitățile sistemelor de informare.

Conform definițiilor de mai sus și datorită faptului ca sistemul GPS are în

componență atât părți hardware și software cât și părți de telecomunicație, el poate fi
încadrat în categoria sistemelor informatice, sistem ce va fi detaliat în capitolul ce
urmează.

7
3. Sistemul GPS
3.1. Aspecte generale privind funcționalitatea sistemului GPS

Sistemul Global de Poziționare (GPS – Global Position System), care a revoluționat

pentru totdeauna localizarea, monitorizarea, navigarea și alte aplicații conexe, a apărut ca
un rezultat al unor investiții importante realizate de departamentul Statelor Unite pentru
Apărare. GPS este un sistem mondial de radio-navigare, care oferă o acoperire completă pe
tot globul și este format dintr-o constelație de 24 de sateliți plasați pe orbită gravitând în
jurul Pamântului și din stațiile terestre aferente. Fiecare satelit transmite în mod constant
mesaje care conțin:
- momentul de timp când a fost transmis pachetul
- poziția precisă a satelitului pe orbită
- starea generală a sistemului și orbitele aproximative ale tuturor celorlalți sateliți

Fiecare satelit GPS furnizează în mod continuu un mesaj de navigație cu o rată de 50

biți/s. Fiecare mesaj este compus din cadre de câte 30 de secunde. Fiecare cadru are 5 sub-
cadre cu o lungime de 6 secunde (300 biți). Fiecare sub-cadru conține 10 cuvinte de 30 de
biți cu o lungime de 0.6 secunde. Prima parte a mesajului conține numărul săptămânii și
momentul din acea săptămână, cât și date despre starea sistemelor satelitului. A doua parte
a mesajului (sub-cadrele 2 – 3) conține informații precise despre orbita satelitului. Ultima
parte a mesajului (sub-cadrele 4 – 5) conține informații aproximative despre orbita și starea
celorlalți sateliți, cât și informații legate de posibilele erori si corectarea acestora. Toți
sateliții emit pe aceleași frecvențe. Semnalele sunt codate folosind CDMA (code division
multiple access), permițând mesajelor de la diferiți sateliți să poată fi diferențiate pe baza
codării unice a fiecărui satelit. Există două tipuri de codări CDMA folosite:
- C/A (Coarse / Aquisition) – este o codare aproximativă, dar este accesibilă întregii
populații;
- P (Precise) – este o codare mai precisă, în schimb ea este accesibilă doar armatei
Statelor Unite.
Informația despre orbită este actualizată la fiecare 2 ore și este în general valabilă pentru 4
ore.

8
 Pentru calcularea poziției exacte se folosește principiul triangulației, fiind necesare
coordonatele furnizate de trei sateliți. GPS folosește aceste stele artificiale ca puncte de
referință pentru a calcula poziția terestră a unor obiecte cu precizie de câțiva metri. De fapt,
cu formele avansate de GPS, respectiv DGPS (Differential Global Position System) se pot
efectua măsurători care au abateri de ordinul a câțiva centimetri. Receptoarele GPS au fost
miniaturizate la câteva circuite integrate, devenind foarte economice și făcând tehnologia
extrem de accesibilă. Aceste receptoare, dotate cu antene speciale, permit recepționarea
informațiilor de la sateliții din sistemul de poziționare globală și pot localiza exact
persoane sau obiecte care sunt staționate sau care se află în mișcare. Inițial, pentru o lungă
perioada de timp, tehnologia GPS a constituit apanajul domeniului militar. În prezent,
tehnologia GPS a fost transferată parțial și către sfera civilă, găsindu-și utilizarea într-o
multitudine de domenii cum ar fi: transporturi auto, feroviare, navale și aeriene,
echipamente de construcție, echipamente de monitorizare și supraveghere, agricultură,
cartografiere, medicină, etc.
Utilizarea sistemelor GPS deschide calea către o nouă generație a sistemelor
informatice utilizând informații geospațiale. Geoinformațiile furnizate de către sistemul
GPS pot fi folosite în numeroase aplicații precum: poziționarea și monitorizarea
comportamentului obiectelor statice sau în mișcare, navigarea, măsurarea suprafețelor, etc.
Această nouă abordare introduce conceptul de manevrare a imaginii ce presupune o mai
bună manipulare a geoimaginii cu scopul de a ușura găsirea, accesarea și integrarea
informațiilor geospațiale în scenariile bazate pe decizii.
O aplicație foarte utilă este managementul riscului pentru autovehicule cu beneficii
directe în ceea ce privește competitivitatea, pentru organizarea transportului și pentru
siguranța transportului rutier în cadrul societății. Siguranța transportului rutier este o
prioritate pentru rețeaua trans-Europeană de transport și potrivit tendinței actuale și viitoare
legate de transportul de mărfuri (75% din transportul de mărfuri este efectuat pe șosele
conform [4]). Implementarea unei soluții de înaltă tehnologie bazată pe comunicarea GPS
pentru monitorizarea transporturilor de-a lungul întregului traseu și a unei alarme imediate
în caz de comportamente non-procedurale, mărește securitatea transportului rutier și evită
posibilele accidente și dezastre. Minimizarea riscului pentru transportul rutier este o
preocupare generală atât la nivelul European cât și cel național. Proiectarea și dezvoltarea
sistemelor informatice cu management al riscului de transport va contribui la stimularea
implementării noilor tehnologii în organizațiile actuale de transport. Sistemele cu
management al riscului de transport integrează echipamente inteligente de detecție și

9
comunicare, numeroase tehnologii de comunicație și rețele de soluții cu calculatoare
puternice și software. Sistemele de poziționare, monitorizare și protecție reprezintă o
soluție inovativă pentru managementul riscului în domeniul transportului rutier.
Implementarea tehnologiei GPS în dezvoltarea sistemelor a condus la valorificarea
informațiilor geospațiale în cadrul unor soluții informatice performante, care pot rezolva
probleme complicate din diverse domenii.

3.2. Utilizarea tehnologiei GPS în realizarea unor produse software

pentru domeniul economic

Puține tehnologii existente la momentul actual sunt comparabile cu gama largă de

aplicații și cu potențialul uriaș oferit de sistemul de poziționare globală GPS.
Revoluționarea conceptului de navigare creat de tehnologia GPS, îmbinată cu tehnologia
informației și a comunicației a constituit fundamentul dezvoltării de produse și aplicații ce
au dat o nouă dimensiune preciziei necesare în activitățile de transport, localizare și
monitorizare a vehiculelor de orice tip, staționate sau aflate în mișcare, în navigare sau în
realizarea unor aplicații care gestionează informații geospațiale. Pe baza acestor tehnologii
s-a dezvoltat conceptul de geointeligență care însumează soluțiile informaționale bazate pe
tehnologiile spațiale, care au ca scop siguranța rețelelor, protecția mediului și securitatea la
nivel național și global.
Progresele informaticii în domeniul utilizării bazelor de date, respectiv în domeniul
sistemelor de gestiune a bazelor de date multimedia și a bazelor de date on-line, permit nu
numai colectarea unui volum mare de informații, ci și stocarea, analizarea și prelucrarea
acestora prin metode tot mai complicate și într-un timp tot mai scurt. Dezvoltarea
tehnologiilor pentru sistemele multimedia a unei game variate de produse software care să
permită gestionarea și redarea informațiilor geospațiale a contribuit, de asemenea, la
extinderea ariei de utilizare a aplicațiilor care folosesc coordonatele unor obiecte statice
sau în mișcare, hărți digitale și alte geoinformații. Îmbinând tehnologiile militare cu
soluțiile comerciale utilizate în domeniul tehnologiei informației și comunicației, aplicațiile
civile oferă soluții integrate care reunesc echipamente și produse software specializate într-
un tot unitar, rezultatul fiind gestionarea eficientă a informațiilor primite în timp real din
teren.
Echipamentele mobile instalate pe autovehicule, denumite și “localizatoare” sunt
produse create prin adaptarea tehnologiilor militare la cerințe cotidiene. Aceste

10
echipamente inteligente, având la bază tehnologia GPS, permit determinarea cu foarte
mare precizie a poziției autovehiculelor, indicând totodată direcția de deplasare, viteza,
accelerația și alte informații colectate prin intermediul unor senzori speciali, care pot fi
transmise în timp real prin intermediul tehnologiei de comunicații mobile unui centru de
monitorizare, care intervine și ia măsurile care se impun în diferite situații (prevenire
accidente, situații de urgență, prevenire furturi, prevenire dezastre ecologice, etc.). Pentru
eficiența transmisiei datelor de la echipamentele mobile către centre de monitorizare
(mobilitate totală, viteza de transmisie mare la costuri reduse), se utilizează sistemul GPRS
(General Packet Radio Service).
O aplicație oportună acestui sistem este aceea care vizează localizarea, protecția și
monitorizarea autovehiculelor. Implementarea acestei tehnologii se poate realiza prin
crearea unui sistem care presupune dotarea autovehiculelor cu sisteme de localizare GPS
și, dacă este cazul, cu o altă varietate de senzori ce permit măsurarea anumitor
caracteristici specifice de funcționare utile pentru utilizator și trimiterea informațiilor
obținute către dispeceratul tehnic. Acest dispecerat deține o bază de date și un set de
programe specializat care recepționează, stochează și interpretează informațiile primite de
la sistemele mobile.
Baza de date salvează în memorie informații cu privire la poziționare (hărți digitale,
coordonate), informații primite de la sistemele mobile în mod continuu, precum și
condițiile stabilite pentru monitorizare (traseu, parametrii de funcționare, intervale de timp
etc). Pe baza acestor informații se realizează urmărirea online a autovehiculelor, obținând
informații cu privire la poziționarea și caracteristicele de funcționare în timp real. În cazul
în care au loc schimbări față de regulile deja implementate (modificări de traseu, devieri de
la modul normal de funcționare sau de comportament), trebuie să se emită atenționări sau
alarme în funcție de gravitatea celor întâmplate.
Pentru transporturile cu un grad mare de risc, utilizarea acestor sisteme de
monitorizare, protecție și localizare permite evitarea unor accidente ce ar putea fi
transformate în catastrofe ecologice. Prin folosirea unui astfel de sistem, se pot evita, de
asemenea, furturile din autovehicule prin atenționarea proprietarului, dar și a centrului de
monitorizare, în cazul depistării unei tentative de furt sau de utilizare neadecvată a
vehiculului. Sistemul și echipamentul GPS dispune de o aplicație directă caracterizată prin
navigarea și orientarea terestră. Dispune, de asemenea, de mai multe domenii de
aplicabilitate cum sunt cel al geointeligenței și al valorificării geoinformației dobândite

11
prin intermediul geosateliților GPS, printr-o procesare specifică unui anumit context
particular.
Toate aceste informații pot sta la baza unei monitorizări pentru diferite fenomene,
ajutând totodată la constituirea unor previziuni specifice unui anumit domeniu. Imaginile
spațiale, măsurătorile exacte ce se pot realiza sunt unele dintre aplicațiile care determină
dezvoltarea unor sisteme informaționale. Se pot realiza, de asemenea, aplicații comerciale
necesare în anumite domenii economice.

3.3. Sisteme GPS existente pe piață

În lumea actuală există sisteme similare de monitorizare prin GPS a traficului care
aduc diverse beneficii. Un astfel de sistem a fost introdus în Timișoara și oferă informații
despre orarul transportului public (timpi de sosire, stații, legături), obținute de pe site-ul
autorității oficiale de transport și pe care le afișează în mod convențional pe dispozitivul
utilizatorului. Pentru a funcționa corespunzător, aplicația necesită conexiune la internet.
Această aplicație are un mod simplu prin care se pot accesa informațiile, pe ecranul
dispozitivului fiind afișate rutele disponibile pentru fiecare mijloc de transport în comun
dorit, conform figurii Fig. 3.3.1.

12
 Fig 3.3.1. Modalitate de afișare a transportului în comun ([7])
Prin selectarea unei anumite rute, se va deschide o noua fereastră (Fig. 3.3.2.) în
care vor fi afișate detalii despre ruta respectivă, enumerarea stațiilor, iar la fiecare stație va
fi afișată ora și traseul de legătură, daca există vreo legatură disponibilă.

13
 Fig 3.3.2. Detalii rută ([7])

O altă aplicație ce oferă informații despre mijloacele de transport în comun este

realizată de către Autoritatea de Tranzit Chicago (CTA) care comunică locația efectivă a
unui mijloc de transport în comun și alte câteva informații cu un server. Fiecare
autovehicul are un dispozitiv GPS integrat care determină poziția exactă a acestuia, trimite
notificări atunci când un autobuz se apropie de o stație și raporturi despre starea fiecărui
autobuz în parte.
Pe pagina de deschidere, conform figurii Fig. 3.3.3. se pot căuta informații despre
traseul dorit prin alegerea unei rute din primul meniu vertical, apoi din al doilea meniu
vertical se alege direcția dorită, iar din ultimul meniu vertical se poate alege stația despre
care se dorește a se afla mai multe informații, iar pe ecran, în chenarele cu verde vor fi

14
afișate informațiile selectate. Prin introducerea codului autovehiculului, în chenarul de sus,
se pot găsi informații, într-un mod mai rapid, despre ruta dorită.

Fig. 3.3.3. Căutare detalii rută mijloc de transport în comun ([5])

Prin apăsarea butonului “Map”, se deschide o nouă fereastră (Fig. 3.3.4.) cu harta
orașului, unde se poate vedea în mod interactiv ruta selectată, alături de informațiile dorite
cum ar fi id-ul autobuzului, ruta selectată și timpul estimat de sosire.

15
Fig. 3.3.4. Hartă ce afișează ruta selectată cu diverse informații ([5])

16
4. Arhitectura sistemului – module componente

Un instrument care permite managementul riscului în domeniul transporturilor este

sistemul de localizare, protecție și monitorizare al autovehiculelor și al flotelor de
autovehicule pentru companiile transportatoare. Conform [234], sistemul informatic
integrat utilizează filosofia de management informatizat al flotelor de autovehicule. O
monitorizare permanentă a autovehiculelor și a parcurilor auto folosind tehnologia GPS,
determină o optimizare a cercetării acestora, prin posibilitatea aflării, în orice moment, a
locului în care se găsește autovehiculul, prin vizualizarea acestuia în cadrul sistemului de
monitorizare pe hărți digitale cu amănunte la nivel de stradă și prin monitorizarea modului
în care autovehiculul este condus și chiar prin urmărirea evoluției unor anumite
caracteristici tehnice pe durata transporturilor. Această monitorizare ajută la diminuarea
costurilor de transport, la programarea precisă a traseelor, la estimarea exactă a sosirilor la
destinație și permite un control eficient al informațiilor trimise de echipamentele mobile
instalate pe autovehicule. Supervizarea permanentă a vitezei de deplasare, respectarea
rutelor și a orarelor reprezintă elemente care determină reducerea riscului de accidente.

Fig. 4.1. Arhitectura generică a unui sistem de localizare monitorizare şi protecţie ([3])

Arhitectura generală a unui sistem de management al riscului pentru transporturi are

drept componentă centrală o bază de date multimedia online care administrează toate
informațiile primite de la sistemele de localizare instalate pe vehicule, conform figurii 4.2.
Sistemele de localizare mobile sunt capabile să asigure poziționarea precisă, primind

17
coordonatele de la sateliți GPS. Coordonatele reprezintă date ce sunt trimise la o durată de
câteva secunde către baza de date care se ocupă de monitorizare. Se mai transmit, de
asemenea, informații cu privire la caracteristicile de funcționare a vehiculului (accelerație,
viteză etc) sau imagini și/sau sunete preluate de autovehicul. Comunicarea bidirecțională
între dispeceratul tehnic și sistemul de localizare GPS are loc doar utilizând infrastructura
de telecomunicații GSM, respectiv tehnologia GPRS.
Sistemul integrat de management al riscului pentru transporturi garantează conexiunea
internă și externă, având o interfață pentru dispecerat (sistemul intranet) și o interfață
pentru alți utilizatori (extranet) care au acces la baza de date din rețeaua locală sau, prin
Internet, de la distanță.
Sistemul informatic integrat deține mai multe module specializate care garantează
prelucrarea si preluarea datelor, garantând astfel urmărirea permanentă a autovehiculelor în
cadrul unui dispecerat tehnic. Persoana responsabilă de la dispecerat poate vizualiza
autovehiculele monitorizate pe hărți digitale în timp real, poate obține anumite diagrame
care ilustrează parcursul pentru fiecare autovehicul, precum și anumite informații specifice
urmărite și poate chiar obține anumite situații de sinteză cu privire la toate datele
monitorizate pe parcursul transportului pentru fiecare vehicul urmărit.
Baza de date conține, de asemenea, condițiile și regulile impuse de transportator
pentru flota urmărită. În situația în care datele primite de la sistemele mobile nu respectă
procedurile implementate, sistemul are capacitatea de a emite alarme sau avertizări.
Rezolvarea acestor alarme se realizează prin trimiterea de mesaje către sistemele mobile
care pot efectua operații specifice (avertizare conducător vehicul, oprire autovehicul) sau
către conducătorul autovehicului. Cu excepția dispeceratului tehnic, anumite informații pot
fi partajate și cu alți utilizatori, însă totul depinde de drepturile de accesare a bazei de date.
Consultarea la distanță a bazei de date se realizează prin utilizarea rețelei de
Internet, folosind ca terminale un telefon mobil sau un calculator. Arhitectura generală de
comunicație folosită în cadrul sistemului este ilustrată în figura Fig. 4.2.

18
 Fig. 4.2. Arhitectură de comunicație în cadrul sistemului de monitorizare bazat pe GPS
([3])

Sateliții GPS, amplasați pe orbita pământului, comunică cu dispozitivele hardware

ce sunt instalate în mijloacele de transport în comun. Acestea intercomunică printr-o
comunicație de tip GPS, sateliții transmițând coordonatele la care se află autovehiculul în
momentul respectiv, iar dispozitivul de pe autovehicul trimite către satelit cereri repetitive.
Modulele instalate pe mijloacele de transport în comun transmit la rândul lor datele
primite de la sateliți către un server local prin intermediul unei conexiuni GSM (3G).
Acesta mai departe comunică cu o bază de date locală prin LAN, unde sunt salvate toate
informațiile primite de la sateliți, ca mai apoi acestea să fie afișate către utilizatori. Un
administrator al sistemului va avea sub monitorizare accesul la baza de date și va fi
responsabil de funcționalitatea întregului sistem.
Atunci când un utilizator va face o cerere pentru a vedea informațiile dorite, acesta
se va conecta prin LAN la server unde va trimite cererea, iar mai apoi server-ul trimite
către baza de date o cerere de aducere a informațiilor necesare, care mai apoi vor fi afișate
pe ecranul utilizatorului.
În cazul transporturilor periculoase, cu un grad mare de risc (transportul de
substanțe chimice, carburanți), este necesară utilizarea de către sistem a componentelor
suplimentare cu senzori speciali, pentru a se putea realiza monitorizarea online a unor
prorietăți specifice impuse de efectuarea transportului în condiții de siguranță (temperatură,
presiune). Printr-o urmărire permanentă a condițiilor de transport pentru substanțele
periculoase, se poate diminua riscul pentru producerea de accidente în timpul transportării
acestora. Astfel, se necesită implementarea conceptului de siguranță pentru transportul
rutier în vederea diminuării riscului pentru transporturile periculoase și a evitării
eventualelor dezastre ecologice în cazul producerii de accidente.

19
5. Documentaţie tehnică - prezentarea aplicaţiei

Din dorința de a eficientiza cât mai mult cu putință timpul petrecut în trafic și în
mijloacele de transport în comun de fiecare dintre noi, această aplicație își dorește să aducă
un plus în domeniu prin încercarea de a estima timpii pe care un mijloc de transport în
comun îi parcurge pe traseu între stații.
În lumea de astăzi, telefonul mobil este o necesitate pentru fiecare persoană, fie ea
adolescent sau o persoană de vârstă mai înaintată. Acesta ne conectează între noi, ne ajută
sa ramânem conectați cu locul de muncă prin verificarea în permanență a email-urilor, dar
poate cel mai important lucru este că ne poate salva viața în situații de urgență. Toate
aceste beneficii vin în plus și cu un sistem GPS integrat ce permite localizări foarte bune a
persoanei ce deține dispozitivul. În vederea îndeplinirii funcționalităților anterior precizate,
aplicația de față a fost implementată în mediul de dezvoltare Android Studio, un mediu ce
permite dezvoltarea de aplicații pentru mobil.
Aplicația a fost realizată folosind câteva din informațiile aplicațiilor ce folosesc
sisteme de tip GPS, deja existente, în modul următor. Aplicația realizată pentru transportul
public din Timișoara integrează date ce provin de la mijloacele de transport în comun și
realizează o estimare a timpilor pe care acestea îi realizează. De aici s-a preluat ideea de a
face o estimare a timpilor pe care un mijloc de transport în comun îi realizează. Aplicația
Autorității de Tranzit Chicago, este o aplicație web ce folosește sistemul de hărți de la
Google pentru a integra rutele mijloacelor de transport în comun. Aceste rute sunt afișate
de la un capăt la celălalt și conțin toate stațiile de pe traseu. Fiecare stație, la selectarea
acesteia, afișează un set de informații, printre care numele acesteia, numărul mijlocului de
transport în comun ce urmează a sosi și estimarea timpului de sosire.
Prezenta aplicație, conține o combinație de informații și idei între cele două
aplicații exemplu date mai sus și își dorește să aibă ca funcționalitate principală notificarea
utilizatorului cu privire la timpii pe care un mijloc de transport în comun din municipiul
București, îi realizează. În continuare, vom descrie pe larg, toate funcționalitățile aplicației
de față.
Pe cât de importantă este aplicația pentru dezvoltator, pe atât de importantă este și
iconița aplicației pentru utilizator. Iconița reprezintă un prim pas către atragerea
utilizatorului spre aplicația dezvoltatorului. O iconiță bine concepută pentru aplicație și
sugestivă, poate reprezenta începutul succesului pentru aplicația nou lansată. Astfel, iconița

20
aleasă pentru această aplicație (Fig. 5.1) are rolul de a îi induce utilizatorului încă de la
început faptul că aplicația îl va ajuta în stabilirea cât mai exactă a orarului zilnic, fără a mai
fi nevoit să preconizeze timpul de așteptare al mijloacelor de transport în comun.

Fig. 5.1. Iconiță aplicație

La deschiderea aplicației, ecranul principal ne duce pe un formular de conectare, ca

în figura Fig. 5.2, unde va trebui să ne introducem datele pentru a putea accesa aplicația.

Fig. 5.2. Pagina de conectare a aplicației

Accesul la aplicație se face numai pe baza acestui Log In, numărul utilizatorilor
direcți ai aplicației fiind astfel limitat de această primă barieră. Astfel, fiecare utilizator va
avea propria adresă și parolă, putând-o accesa în contul propriu și numai prin introducerea
corectă a datelor. Prin această primă barieră, nu s-a dorit ca aplicația să aibă un caracter

21
nominativ, ci din dorința de a deține o evidență a tuturor utilizatorilor săi pentru a putea
avea control asupra persoanelor/calculatoarelor ce pot folosi aplicația. Prin acest prim pas,
se ia o măsură minimă de securitate și se asigură o funcționalitate continuă a aplicației.
În cadrul acestui formular, au fost realizate mai multe verificări pentru a putea
determina ceea ce se introduce în câmpurile din formular. În acest sens, dacă în câmpul
destinat email-ului se introduce altceva decât un email valid de tipul
“nume@domeniu.extensie”, utilizatorul va fi alertat cu un mesaj corespunzător asupra
greșelii pe care a făcut-o și va trebui să introducă un email valid. În câmpul destinat
parolei, acesta va trebui sa introducă o parolă de minimum cinci caractere. Codul din poza
Fig. 5.3 ilustrează cele precizate anterior.

Fig. 5.3. Cod reprezentând testarea înaintea conectării în aplicație

După apăsarea butonului “Sign in” și validarea tuturor datelor introduse de către
utilizator, aplicația ne va duce către ecranul principal al acesteia, Fig. 5.4.

22
 Fig. 5.4. Pagina principală a aplicației

Fiecare aplicație care are la bază sistemul GPS caută să ofere utilizatorului o
interfață cât mai prietenoasă cu acesta din dorința de a propune utilitate și ușurință în
folosire, fără a fi privită ca pe un obstacol, un echipament imposibil de accesat. Cu cât o
aplicație este mai populară în rândul utilizatorilor, cu atât dezvoltatorul va căuta să-i aducă
îmbunătățiri, chiar și în cadrul interfeței.
Interfața aplicației este una dintre cele mai importante părți ale acesteia deoarece
reprezintă, pentru dezvoltator, principalul mijloc de marketing și, totodată, o intrare pe
piață. Toate funcționalitățile unei aplicații trebuie rezumate, printr-o modalitate cât mai

23
atractivă, în cadrul interfeței pentru a naște în imaginația utilizatorului curiozitatea
accesării și descoperirii informațiilor furnizate.
În cadrul aplicației de față, ecranul principal este împărțit în două secțiuni. În partea
de sus se află logo-ul aplicației, urmat de o listă de selectare de unde se poate alege traseul
mijlocului de transport dorit (Fig. 5.5) și în dreapta listei un buton, denumit “Afișare rută”
și care prin apăsarea acestuia ne duce către o nouă fereastră, unde putem găsi o hartă cu
traseul dorit afișat pe aceasta (Fig. 5.6).

Fig. 5.5. Selectare traseu

În ceea ce privește alegerea traseului mijlocului de transport dorit am ales în

vederea testării rutele autobuzelor 105, respectiv N119 din Municipiul București. Am dorit
evidențierea și testarea acestor rute deoarece traseul mijlocului de transport 105 cuprinde
multiple stații și parcurge unele dintre cele mai aglomerate bulevarde ale orașului. Gradul
de modificare al timpilor dintre stații poate varia foarte mult ca urmare a aglomerației
urbane. De asemenea, multiplele opriri în stații și posibilitatea reintegrării în trafic
reprezintă impedimente, iar repercursiunile pot fi vizualizate de utilizatorii prezentei
aplicații prin creșterea timpilor dintre stații. De asemenea, am dorit testarea traseului unui
mijloc de transport care circulă numai pe timpul nopții. În cazul acestuia din urmă, timpii
dintre stații au o mică variație ca urmare a lipsei de incoveniente din trafic care, inevitabil,
apar pe parcul zilei.
Deasupra butonului de afișare a rutei, se mai află și un ceas, ce are rolul de a oferi
utilizatorului o întrezărire asupra timpului actual și de a îi oferi acestuia posibilitatea de a
își administra timpul într-o manieră cât mai eficientă.
Traseul afișat pe hartă a fost realizat prin extragerea tuturor denumirilor stațiilor de
pe site-ul regiei de transport în comun București urmat de extragerea manuală de pe
Google Maps a coordonatelor exacte aferente fiecărei stații în parte. Apoi utilizând
coordonatele extrase, a fost poziționată fiecare stație în parte, trasându-se apoi linia dintre
stații.

24
 Fig. 5.6. Afișarea rutei selectate pe hartă

Traseul desenat pe hartă a fost obținut prin folosirea Google maps Android API v2.
Pentru a obține direcțiile pentru desenarea traseului, este nevoie de coordonatele GPS
(latitudine și longitudine) ale punctelor de plecare și destinație. Cu ajutorul acestor
coordonate, se contruiește un link ce conține ca parametri punctul de plecare, punctul de
destinație și eventualele puncte intermediare dorite de-a lungul traseului cât și un
parametru prin care specificăm ce tip de răspuns ne dorim să primim de la server (în acest
caz de tip “JSON”). Următorul pas este de a trimite link-ul construit către Google
Direction API. Acesta este un serviciu oferit de Google care calculează direcția dintre două
locații specificate folosind o cerere de tip HTTP precum în figura Fig. 5.7.

25
 Fig. 5.7. Cerere de tip HTTP către server-ul Google

Pentru a folosi acest serviciu, utilizatorul este nevoit sa obțină o cheie de acces cu
care se va lega la API-ul de la Google.
După ce a fost trimisă cererea către API-ul de la Google, cu link-ul pentru obținerea
traseului, API-ul returnează un răspuns de tip JSON pe care dezvoltatorul aplicației va
trebui să îl parcurgă (Fig. 5.8.) și să preia informațiile necesare, pe care mai apoi le va
utiliza în trasarea rutei între cele două coordonate dorite.

Fig. 5.8. Parcurgerea răspunsului de tip JSON primit de la serverul Google

În cea de-a doua secțiune a ecranului, utilizatorul are la dispoziție o serie de

butoane ce au rolul de a îl ajuta să afle mai multe informații despre rutele mijloacelor de
transport în comun. În partea de sus a celei de-a doua secțiuni a ecranului se află două
butoane, unul denumit “Afișare timpi sosire”, iar celălalt “Afișare coordonate locale”. Prin
apăsarea primului buton, aplicația ne va duce către o nouă fereastră unde putem vedea,

26
pentru diferite rute ale mijloacelor de transport în comun, ce au numărul acestora afișat în
partea de sus a ecranului, estimarea timpilor pe care acestea le parcurg între diferite stații,
estimări ce sunt organizate într-un tabel (Fig. 5.7). Prin glisarea ecranului către stânga sau
către dreapta, putem vedea diferitele trasee, fiecare cu timpii lor de parcurgere.

Fig. 5.7 Tabel cu afișarea timpilor de parcurgere între stații

Prin apăsarea celui de-al doilea buton, aplicația ne va duce într-o fereastră unde ni
se va afișa locația curentă. De aici putem salva locația curentă, iar prin revenirea la ecranul
principal și apăsarea butonului “Locații salvate”, putem accesa o fereastră unde ne sunt
afișate toate locațiile salvate. Dacă aplicația a fost accesată de un administrator, acesta va

27
putea vedea în această fereastră și un buton denumit “Show saved locations”, care prin
apăsarea acestuia vom intra în baza locală de date (Fig. 5.8).

Fig. 5.8. Afișarea tabelului din baza locală de date

În cadrul acestei ferestre, administratorul poate efectua diferite operații asupra

bazei de date, operații ce vor avea efecte imediate asupra aplicației. De exemplu, pentru
crearea unui tabel în baza de date, administratorul va apăsa butonul “Custom Query”,
urmând ca apoi să introducă manual codul pentru crearea unui tabel. Aplicația, la rularea
inițială, rulează un cod de creare a tabelelor necesare acesteia, cod indicat în figura Fig.5.9.

28
 Fig. 5.9. Secvență de cod pentru crearea unui tabel într-o bază de date

Pentru inserarea unor noi rânduri în tabel, aplicația va executa o bucățică de cod
exemplificată în figura Fig. 5.10

Fig. 5.10. Inserarea unor rânduri în baza de date

De asemenea administratorul mai are posibilitatea și de a șterge tabelul prin

executarea unei comenzi manuale la apăsarea butonului “Custom Query”.
Pe ecranul principal mai există și un buton, “Calendar”, care odată apăsat ne va
duce către o fereastră unde este afișat un calendar. În cadrul acestui calendar se vor afișa
alerte cu privire la modificările de traseu pe care un mijloc de transport în comun le va
avea, iar utilizatorul va putea vedea traseele modificate cu noile stații prin care mijlocul de
transport în comun va trece.

29
5.1. Echipamente utilizate în vederea implementării funcționalității

În vederea implementării funcționalității, un sistem GPS are nevoie de o serie de

module puse cap la cap pentru a putea funcționa corespunzător. Principalul modul, fără de
care acest sistem nu ar funcționa, este satelitul de pe orbita pământului. Acesta comunică
cu modulele GPS instalate pe un autovehicul. Aceste module care sunt instalate pe
autovehicul, primesc date de la sateliți imediat după ce au făcut o cerere de localizare și
mai apoi trimit la rândul lor aceste date către un server spre a fi procesate. O bază de date
este necesară în vederea stocării datelor primite de la modulele GPS instalate pe
autovehicul.
În vederea implementării funcționalității locale a sistemului cu GPS, a fost utilizat
un laptop, cu memorie RAM de 4GB, necesară rulării aplicației Android Studio. De
asemenea a fost folosit un smartphone pentru testarea funcționalității aplicației și pentru
testare experimentală, fiind folosit de altfel și pe post de modul GPS de recepție.

5.2 Tehnologii software utilizate pentru implementarea

funcționalității

Aplicația a fost realizată în Android Studio, un mediu de dezvoltare integrat pentru

dezvoltarea aplicațiilor pentru Android care este bazat pe InteliJ IDEA. Moștenind toate
caracteristicile programului InteliJ, Android Studio oferă mai multe functionalități care
sporesc productivitatea atunci când se dezvoltă o aplicație în Android.
Fiecare proiect ce este realizat în Android Studio conține unul sau mai multe
module ce cuprind fișierele cu cod sursă și fișiere de tip resursă. Tipurile de module includ:
- module pentru dezvoltare în aplicația Android
- module de bibliotecă
- module bazate pe motorul de cautare Google
Toate fișierele de build sunt vizibile la nivelul cel mai de sus din interiorul script-urilor
de tip Gradle (Gradle Scripts), iar fiecare modul al aplicației conține următoarele foldere:
- manifests: conține fișierul AndriodManifest.xml
- java: conține toate fișierele cu cod java, incluzând codul de testare Junit
- res: conține toate celelalte resurse cum ar fi layout-urile de tip XML, string-uri UI
și imagini bitmap.

30
 Fig. 5.2.1. Structura unui proiect in Android Studio ([6])

Android Studio folosește Gradle ca modalitate de baza pentru sistemul de build.

Acest sistem rulează ca un instrument integrat în meniul programului sau ca un sistem
independent din linia de comandă. Funcționalitățile acestui sistem se pot folosi în
următoarele cazuri:
- personalizare, configurare și extinderea procesului de build
- crearea mai multor APK-uri pentru aplicația dorită cu diferite funcționalități
folosind același proiect și aceleași module
- refolosirea codului și a resurselor în întreaga aplicație
Fișierele de build ale Android-ului se numesc build.gradle. Ele sunt simple fișiere de text
care folosesc sintaxa Groovy pentru a configura build-ul cu elemente asigurate de plugin-ul
de Android pentru Gradle. Fiecare proiect are un fișier de build aflat la nivelul cel mai de
sus pentru tot proiectul și fișiere separate la nivelul fiecărui modul pentru fiecare modul în
parte. Când se importă un proiect existent, Android Studio generează automat fișierele
necesare de build.

31
5.3 Experimente și rezultate obținute

Pe parcursul dezvoltării aplicației au fost realizate o serie de teste și experimente

necesare în vederea atingerii unor ținte (funcționare modul GPS, funcționare salvare
locație, funcționare bază de date locală, funcționare trasare rută). În acest sens, cu ajutorul
unui telefon mobil a fost testat principiul de localizare folosind sistemul GPS integrat,
urmărind următorii pași:
1. au fost activate datele mobile ale telefonului și sistemul de localizare GPS
2. din aplicație s-a apăsat butonul pentru localizare

3. după o așteptare de câteva secunde, pe ecran au fost afișate coordonatele

4. prin apăsarea butonului “Save location” s-a salvat în baza locală de date poziția
utilizatorului

5. prin mișcarea poziției utilizatorului, coordonatele GPS se modifică, iar pe ecran se

afișează coordonatele aferente noii localizări
6. după repetarea pașilor 4 și 5 de mai multe ori, se poate stabili o rută pe care
utilizatorul a avut-o.
Prin realizarea acestui experiment s-a dovedit funcționalitatea sistemului GPS și a
faptului că se poate realiza cu ajutorul lui o rută pe care un utilizator a avut-o. Astfel, prin
intermediul acestei aplicații, un utilizator își poate salva la orice moment de timp anumite
locații pe care acesta le-a vizitat și în cazul în care acesta dorește să le revadă, sau să revină
pe ruta pe care a venit, poate face acest lucru cu ușurință datorită traseului care a fost trasat
până în acel moment cu locațiile anterior salvate. De aici, experimentul se poate extinde
până la calcularea unei rute a unui mijloc de transport în comun.

32
6. Concluzii. Contribuţii. Dezvoltări ulterioare
Sistemele GPS dezvoltate în societatea de astăzi și evoluția continuă a tehnologiei
au apărut cu rolul de a ajuta oamenii în lupta acerbă și nemărginită contra timpului. Aceste
sisteme sunt disponibile tuturor cetățenilor unei societăți sub diferite forme, cele mai utile
și des întâlnite fiind sistemele integrate în dispozitivele utilizate zilnic.
Aplicațiile utilizate cu ajutorul sistemelor GPS au rolul de a aduce societății o
multitudine de avantaje oferindu-i informațiile necesare în orice împrejurare și în orice
moment, doar prin simpla lor accesare. Acestea sunt o bună alternativă în eficientizarea
timpului petrecut de fiecare dintre noi în fiecare zi în aglomerația urbană. Existența unei
aplicații prin care se poate monitoriza traficul și prin care se pot eficientiza timpii de
așteptare la un semafor sau într-o stație a unui mijloc de transport a reprezentat principalul
interes al acestei lucrări. Realizarea unei astfel de aplicații a avut ca principal obiectiv
eficientizarea timpului utilizatorilor prin urmărirea mijloacelor de transport în comun în
trafic prin intermediul sistemelor de tip GPS și încercarea de estimare a timpilor de sosire
dintre stații.
După cum am ilustrat în conținutul lucrării, realizarea unei aplicații pe baza
sistemelor GPS presupune deținerea de cunoștiințe din diverse domenii: cunoașterea în
prealabil a sistemelor și a tipurilor de sisteme din clasificarea cărora reiese sistemul GPS,
cunoștiințe legate de arhitecturi de sisteme pentru a realiza modelarea unei diagrame ce are
în componență modulele integrate ale acestui sistem (sateliți GPS, module GPS fizice,
servere, baze de date, utilizatori), precum și conexiunile dintre acestea, cunoștiințe minime
legate de funcționalitatea sistemelor GPS, utilitatea sistemelor GPS pe piața din lumea
întreagă cât și cunoștiințe legate de sistemele GPS existente pe piață pentru a evita lansarea
unei aplicații deja existente. Cu toate aceste informații deținute, este necesară și o bază
consistentă a cunoștiințelor în limbajul JAVA pentru ca aplicația să prindă contur. De
asemenea, din punct de vedere al echipamentelor fizice, este nevoie ca dezvoltatorul să
dețină și un dispozitiv pe care rulează sistemul de operare Android și care are integrat un
modul de sistem GPS pentru ca aplicația să poată funcționa.
Aplicația prezentată în lucrarea de față, ce are la bază utilizarea sistemelor GPS, are
rolul de a aduce un plus în domeniu printr-o estimare pe cât posibilă a timpilor pe care un
mijloc de transport în comun îi parcurge pe traseu între stații. Punctul de pornire în
realizarea aplicației l-a reprezentat extragerea de mici informații și idei din aplicații

33
similare, existente pe piață, pentru a se putea forma o baza consistentă. Aplicația are o
multitudine de funcționalități, menite să ofere utilizatorului o experiență cât mai plăcută în
utilizarea acesteia. Printre acestea se numără o pagină de Log In, creată cu scopul de a
valida utilizatorii ce doresc să folosească aplicația. Această funcționalitate a fost introdusă
din dorința de a avea o evidență a tuturor utilizatorilor săi, pentru a putea avea un control
minimal asupra persoanelor/calculatoarelor ce pot accesa aplicația.
O altă funcționalitate importantă a acestei aplicații o reprezintă trasarea pe hartă a
unei rute. S-a demarat prin extragerea denumirilor stațiilor de pe site-ul regiei de transport
în comun al municipiului București, urmată de obținerea coordonatelor GPS pentru fiecare
stație în parte de pe harta Google Maps, următorul pas fiind realizarea combinării dintre
stații și coordonate pentru trasarea rutei. Acest ultim pas, presupune folosirea unui serviciu
integrat oferit de către Google, denumit Google maps Android API v2. Acesta presupune
construirea unui URL de către dezvoltator, conținând coordonatele de început și de sfârșit
ale traseului și realizarea unei cereri de tip HTTP către Google Directions API. Răspunsul
primit de la server va veni sub forma unui JSON pe care dezvoltatorul va trebui să îl
decodifice și să extragă informațiile necesare desenării traseului exact.
Rezultatul final al acestei implementări este afișarea pe ecranul utilizatorului a
estimării timpilor unui mijloc de transport în comun, ales anterior de către utilizator.
Aplicația a fost realizată pe mediul de dezvoltare Java, deoarece este un sistem de
programare foarte complex și portabil, ce oferă multiple posibilități de dezvoltare. Unul
dintre aceste cele mai importante posibilități este cel de dezvoltare pe sistemul Android. Cu
o dezvoltare acerbă în domeniu, sistemul de operare Android se regăsește peste tot în
lumea care ne înconjoară, de la telefoane și tablete până la televizoare și mașini de spălat.
Java este într-o continuă dezvoltare, ceea ce îl face să țină pasul cu multitudinea de noi
cerințe ce apar din ce în ce mai des în secolul 21.
Testarea aplicației s-a realizat folosind un dispozitiv cu sistem de operare Android
ce are integrat și sistemul GPS. Acest lucru a ajutat la obținerea unor date cât mai apropiate
de realitate și care corespund nevoilor utilizatorilor. Este un dispozitiv pe care majoritatea
populației îl deține și pe care îl folosește pentru a își satisface cele mai importante și
urgente necesități.
Aplicația dezvoltată în prezenta lucrare, pe lângă funcționalitățile comune cu alte
aplicații existente pe piață și anume afișarea orei de sosire a mijloacelor de transport în
comun, afișează și o estimare a timpului în minute între stații. În plus, aplicația integrează
și serviciu de la Google de hărți, funcționalitate inexistentă în cadrul celorlalte aplicații

34
mobile de pe piață. Acest ultim avantaj, oferă utilizatorului și posibilitatea de a vizualiza
traseul pe care urmează să se deplaseze, precum și zonele existente din vecinătatea rutei
alese.
Pe viitor, aplicației i se mai pot adăuga o serie de funcționalități ce îi vor aduce un
plus de valoare și de ce nu, integrarea pe piață. Se dorește a se integra o modalitate de
estimare a timpilor pe care mijloacele de transport în comun îi realizează între stații în timp
real. Acest lucru se poate implementa prin obținerea unor date în timp real de la modulele
GPS instalate pe mijloacele de transport în comun și prin transmiterea acestora de către
regie autonomă de transport în comun. În cazul în care aceste date nu sunt disponibile, se
poate folosi un dispozitiv personal, care va fi prezent în mijloacele de transport în comun
pentru o perioada mai îndelungată și care va transmite datele către baza locală de date,
urmând a se realiza estimarea timpilor.
O altă funcționalitate, prin care aplicația poate deveni utilă pentru utilizatori, este
integrarea unei modalități de afișare a traseului pe care un utilizator l-a avut anterior,
aceasta fiind o funcționalitate extrem de importantă în cazul situațiilor critice marcate și de
lipsa internetului.
O ultimă îmbunătățire ce poate fi adăugată aplicației este folosirea calendarului
prezent în pagina de start pentru afișarea eventualelor modificări are rutelor prin notificarea
utilizatorului în timp real.
În concluzie, dezvoltarea aplicațiilor care au la baza sisteme GPS presupun un
studiu de piață și o evaluarea a necesităților societății în materie de tehnologie astfel încât o
aplicație nou lansată să ajute un potențial utilizator prin eficientizarea timpului și prin
satisfacerea nevoilor acestuia.

35
7. Bibliografie

[1] Bacharach, S. A., Image-Handling Standards Aid Decision Support, Cornell University
Press, 2005
[2] Cameron, A. - Autonomous Navigation Takes the Driver's Seat, University of
California Press, 2006
[3] Catedra de Informatică Economică a Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică
Economică din cadrul Academiei de Studii Economice, Revista Informatică Economică,
nr.4 (40)/2006
[4] Comisia Europeană. Third report on Economic and social Cohesion, Februarie 2004
[5] CTA Bus Tracker. http://ctabustracker.com/bustime/home.jsp Accesat: 2016
[6] Meet Android Studio. Documentație Android Studio.
https://developer.android.com/studio/intro/index.html Accesat: 2016
[7] Public Transport – Timișoara. https://play.google.com/store/apps/details?
id=ro.mihai.tpt&hl=en Accesat: 2016
[8] Sietzen, F. Jr., Resource Guide, Intelligence Community and DHS Force New Links
with Industry, Hardcover, 2004
[9] Timișoara Public Transport. http://mihaibalint.github.io/TimisoaraPublicTransport/
Accesat: 2016.

36