Facultatea MARKETING
LUCRARE DE LICENȚĂ
AUTOR,
Andreeas Bogdan DINCĂ
COORDONATOR,
Lector Univ. Dr. Narcisa CIOBOTAR
BUCUREȘTI
2020
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
Facultatea MARKETING
Cercetarea mediului de
marketing al organizației S.C.
Ursus Breweries S.A.
AUTOR,
Andreeas Bogdan DINCĂ
COORDONATOR,
Lector Univ. Dr. Narcisa CIOBOTAR
BUCUREȘTI
2020
Cuprins
Introducere.......................................................................................................................................4
Capitolul II. Analiza situației de piață și a mediului de marketing în cadrul S.C. Ursus Breweries
S.A.................................................................................................................................................15
Capitolul III. Studiu de caz privind mediul de marketing al S.C. Ursus Breweries SA................25
Concluzii........................................................................................................................................43
Bibliografie....................................................................................................................................43
Introducere
Marketingul, în sensul său general este considerat acea știință prin care sunt convinși
oamenii sa cumpere. Totuși, datorită caracteristicilor sale aparte și datorită schimbărilor ce au loc
în mod continuu la nivel economic, definițiile marketingului au devenit tot mai multe si mai
diverse.
Totuși, definiția cu statut de etalon este cea dată de Philip Kotler, marketingul fiind în
viziunea acestuia: “un proces social și managerial prin care indivizi sau grupuri de indivizi obțin
ceea ce le este necesar și doresc prin crearea, oferirea și schimbul de produse și servicii o
anumită valoare". Simplist, marketingul reprezintă "arta și știința de a vinde".
Scopul marketingului este de a asigura creșterea continua a întreprinderilor și satisfacerea
nevoilor consumatorilor prin anticiparea acestor nevoi și oferirea de servicii sau produse care să
asigure aceste nevoi.
În realizarea scopului său definit, marketingul trebuie să îndeplinească funcțiile specifice:
prospectarea pieței, dezvoltarea și structurarea producției, influențarea cererii prin activități
specifice și oferirea de servicii post-vânzare.
Cunoașterea mediului de marketing în care o entitate economică acționează își are
necesitatea în faptul că, deciziile cu privire la structura și calitatea producției sau a serviciilor
oferite depinde de mediu și trebuie sa fie adaptate mediului, în funcție de acesta se stabilesc
strategiile pe termen mediu și lung ale întreprinderii.1
Mediul de marketing al unei societăți comerciale este reprezentat de totalitatea
elementelor care au acțiune și influență asupra desfășurării activității acesteia, fiind nu doar
factori economici, ci și factori demografici, sociali, culturali, politici, administrativi sau juridici.
Pe lângă toate acestea, mediul de marketing include și totalitatea resurselor interne de care
dispune întreprinderea.
În cadrul marketingului, mai exact în cadrul mediului de marketing se pune accentul și pe
cultura organizaționala, despre aceasta, autorii Terrence Deal și Allan Kennedy afirmau:
1
Virgil Balaure, Bazele Marketingului, 2013
"Orice afacere - în fapt, orice organizație- are o cultură. Uneori ea este fragmentară și
dificil de înțeles din afară, unii oameni sunt loiali șefilor lor, alții sunt loiali sindicatelor, în
vreme ce altora le pasă numai de colegii lor care lucrează într-o altă filială. Dacă îi întrebi pe
angajați de ce lucrează, ei îți vor răspunde: "pentru că avem nevoie de bani". Pe de altă parte,
uneori, cultura organizației este foarte puternică și coerentă; toți cunosc care este țelul companiei
și lucrează spre a-l atinge. Slabă sau puternică, cultura are o influență deosebită în cadrul unei
organizații; ea afectează practic totul, de la avansări sau decizii, până la felul în care se îmbracă
angajații și sporturile pe care le practică. Din cauza acestui impact, credem că și cultura
organizației are o influență majoră asupra succesului afacerilor".2
În ceea ce privește alcătuirea mediului de marketing al unei întreprinderi, acesta este
format din două părți componente, acestea fiind:
- Mediul intern;
- Mediul extern.
-
Mediul de marketing intern
Mediul intern al întreprinderii este format din totalitatea resurselor de ordin financiar,
uman sau material de care dispune întreprinderea, precum:
— Clădiri- acestea oferă suportul fizic pentru utilaje;
— Personal- reprezentat de resursa umană, fiind cea mai importantă componentă a
unei întreprinderi;
— Terenuri- oferă suportul pentru ridicarea și utilizarea clădirilor;
— Echipamente tehnologice- această categorie este reprezentată de mașini, linii de
producție, utilaje, etc;
— Managementul și modul de realizare al acestuia;
— Organizarea companiei (reprezentată în mod sintetic în cadrul organigramei);
— Mix-ul de marketing al întreprinderii, care cuprinde strategiile cu privire la preț,
produs, plasare și promovare;
Mediul intern al unei întreprinderi se află în permanentă legătură cu mediul extern, între
cele două existând relații strânse.
2
Terrence E. Deal si Allan A. Kennedy, Corporations Cultures - Culturile Corporatiilor, Massachussets, 1982
Tipologia mediului intern al unei întreprinderi se stabilește în funcție de modul de alocare
și de utilizare al resurselor, astfel, mediul intern de marketing poate fi:
— Echilibrat;
— Dezechilibrat.
Micro-mediul întreprinderii
Această componentă cuprinde ansamblul factorilor externi care au influență directă
asupra firmei și asupra cărora poate exista o anumită influență, Principalele elemente
componente ale micro-mediului de marketing sunt următoarele:
Furnizorii de mărfuri sau de servicii
Furnizorii sunt reprezentați de: firme, instituții sau organizații prin intermediul cărora
asigură aprovizionarea cu resurse materiale, materii prime, energie, echipamente și serviciile
necesare activității firmei.
Furnizorii au diferite nivele de calitate, de prețuri, de termene de livrare, de garanții și de
încredere, orice firmă dorindu-și achiziționarea celor necesare în condiții cât mai bune, ceea ce
conduce la necesitatea analizării mai multor aspecte, acestea fiind:
— Prețurile de achiziție și dobânzile bancare, care pot suferi creștere considerabile într-un timp
scurt;
— Calitatea materialelor achiziționate, a cărei reducere duce la scăderea produselor
comercializate.
Clienții
Acest concept reprezintă totalitatea persoanelor fizice și a persoanelor juridice cărora le
sunt destinate produsele și serviciile companiei. Sarcina analizei de marketing, cu privire la
clienți este reprezentată de maximizarea cererii pentru produsele respective, de menținerea
clienților existenți și de a atrage clienți noi. Analizarea clienților se realizează prin intermediul
studiilor de piață, precum chestionare sau focus grup. În funcție de natura lor, clienții unei firme
pot fi organizați în: piețe de consum; piețe industriale; piețe de distribuție; piețe guvernamentale
și piețe internaționale.
Intermediarii
Acest grup este reprezentat de agenții economici care sunt implicați în promovare, în
distribuirea și vânzarea produselor întreprinderii, fiind grupat în:
- Reselleri;
- Distribuitori fizici;
- Agenții care prestează servicii de marketing.
Concurenții
Un loc aparte în cadrul analizei mediului de marketing este al analizei concurenței.
Scopul acestei analize este de a identificarea strategiilor concurenței, a obiectivelor concurenței
și a forțelor și slăbiciunilor acestora și identificarea comportamentului concurențial
Analiza concurenței are scopul să culeagă informații despre punctele tari și punctele slabe
ale adversarilor: vânzările, cota de piață, rata profitului, utilizarea capacității de producție, etc.
O metodă de analiză eficientă și de practică este metoda celor 4 pași, propusă în cadrul
literaturii de specialitate, pașii definiți fiind următorii:
1. Observarea permanentă, cu scopul de a observa schimbările ce au loc și de a lua
decizii în consecință;
2. Monitorizarea, prin intermediul căreia se colectează informații care permit
remarcarea tendințelor prezente pe piață și identificarea oportunităților și amenințărilor;
3. Prognozarea, care are scopul de a determina intensitatea, viteza și aria
modificărilor prin intermediul tehnicilor de specialitate;
4. Analiza consecințelor posibile pe care le poate suferii întreprinderea.
Consecințele ce pot fi suferite de către societatea comercială impun unul din răspunsurile
de mai jos:
— Marketingul activ, la care se ajunge dacă există o schimbare clară ți dacă impactul
este semnificativ;
— Planul pentru orice eventualitatea, prezent atunci când există o mică probabilitate
de schimbare, dar care poate avea un efect puternic;
— Monitorizarea, întâlnită atunci când pot interveni schimbări, dar care nu aduc
schimbări semnificative;
— Revizuirea periodică, care se pune în practică atunci când posibilitatea schimbării
este mică, asemenea și influențelor pe care această schimbare le poate avea.
Diversitatea variabilelor ce acționează asupra mediului de marketing necesită și apelarea
la una din următoarele metode de analiză:
— focalizarea succesivă, această metodă de analiză a mediului de marketing fiind realizată prin
urmarea a patru etape;
— managementul semnalului slab- această metodă presupune captarea semnalelor slabe ce
prevestesc schimbări în mediul de marketing, semnale oferite chiar de către mediu. Din
diverse motive, aceste semnale sunt recepționate cu greu de către întreprinderi, în acest sens
companiile angajează experți pentru remarcarea acestor semne. Persoanele angajate de către
firmă trebuie să se afle la granița dintre mediul de marketing și firmă;
— metoda QUEST;
— analiza SWOT.
Metoda QUEST (Quick Environmental Scanning Technique), mai simplu spus, tehnica
rapidă de explorare a mediului reprezintă o discuție între manageri. Acest tip de analiză se
realizează în nouă pași:
1) Analiza situației curente a mediului;
2) Stabilirea scopului și modalitatea de desfășurare a ședinței;
3) Analizarea literaturii futurologice, pentru a stimula gândirea;
4) Silirea granițelor si orizontului discuțiilor;
5) Găsirea evenimentelor/problemelor-cheie posibile;
6) Silirea importantei evenimentelor;
7) Evaluarea posibilității apariției evenimentelor;
8) Analiza influenței evenimentelor asupra firmei;
9) Dezvoltarea de scenarii de răspuns la schimbările de mediu.
Analiza SWOT implică analizarea mediului extern (oportunitățile și amenințările) și
analizarea mediului intern (punctele forte de care dispune întreprinderea ți punctele slabe cu care
acestea se confruntă)
În concluzie, mediul de marketing al întreprinderii este o componentă complexă,
nelipsită și vitală în viața fiecărei întreprinderi, importanța acestuia fiind dată de avantajele pe
care le poate aduce cunoașterea sa, dar și prin prisma pierderilor ce pot fi datorate necunoașterii
mediului de marketing. În acest sens au fost definite și elaborate metode de analiză ale acestui
mediul de marketing.
Ursus Breweries se numără printre cei mai mari producători locali de bere din România,
în prezent funcționând trei fabrici de bere, în Buzău, Timișoara și Brașov, dar și o mini-facilitate
de producție situată în Cluj.
Începând cu anul 2002, Timișoreana S.A și Ursus S.A fuzionează, adoptând numele de :
Compania de Bere Romania S.A. Doi ani mai târziu, SABMiller plc a cumpărat pachetul
majoritar al acțiunilor deținute de Aurora Brașov. După încă un an, noul nume al întreprinderii a
devenit Ursus Breweries.
În anul 2017, grupul SABMiller a fost achiziționat de către AB InBev, an în care și
compania Ursus Breweries devine parte a grupului Asahi Breweries Europe Ltd.
Obiectul de activitatea sub tutela căruia își desfășoară activitatea compania este acela al
fabricării de bere, activitate ce include fabricarea de băuturi din malț, cum sunt berea sau berea
neagră și producerea de bere cu un conținut de alcool redus sau producția de bere care nu conține
alcool.
Compania S.C. Ursus Breweries S.A. este, de asemenea, listată la bursa de valori, fiind o
întreprindere cu capital mixt, capitalul fiind deținut în proporție majoritară (4.443.728 de acțiuni-
98,68%) de Asahi Breweries Europe Group (Marea Britanie), existând totuși și persoane fizice și
juridice provenind din România ce dețin 1,32% din capitalul societății.
Misiunea declarată a entității este de a fi compania producătoare de bere cea mai admirată
la nivelul României, viziunea acestora incluzând acoperirea întregii piețe de bere românești,
consumatorii vizați fiind cei admiși de lege pentru a consuma alcool, și anume, persoanele ce
depășesc vârsta de 18 ani.
Ursus Breweries este administrata în sistemul dualist, având sediul în București, Șoseaua
Pipera, numărul 43, clădirea Floreasca Park, Corpul A, etajul 2, Sector 2.
Tabelul nr. 1 Evoluția principalilor indicatorilor economico-financiari ai societății S.C. Ursus
Breweries S.A. în perioada 2014-2018
Productivitatea
Cifra de Cheltuieli Număr de Profitul Rata
Anul Venituri(lei) medie a muncii
afaceri(lei) totale (lei) salariați(lei) brut(lei) profitului(%)
(lei/muncitor)
2014 1416189433 1441662277 1434058217 1490 7604060 0.54 950462.71
2015 1582551058 1629290457 1563579505 1419 65710952 4.15 1115257.97
2016 1638808749 1683060469 1505952252 1409 177108217 10.81 1163100.60
2017 1705841267 1722470641 1528168583 1443 194302058 11.39 1182149.18
2018 1846347458 1880030120 1662278972 1504 217751148 11.79 1227624.64
Figura nr. 4 Evoluția cifrei de afaceri, a cheltuielilor totale și a profitului brut înregistrate de S.C.
Ursus Breweries S.A. în perioada 2014-2018
Sursa: reprezentare proprie în Microsoft Excel
12 1200000
10 1000000
8 800000
6 600000
4 400000
2 200000
0 0
2014 2015 2016 2017 2018
Figura nr. 5 Evoluția ratei profitului și a productivității muncii înregistrate de S.C. Ursus
Breweries S.A. în perioada 2014-2018
Sursa: reprezentare proprie în Microsoft Excel
Analizând și la nivelul calitativ, arătată prin intermediul ratei profitului și a productivității
muncii prezintă o evoluție considerabilă a activității S.C. Ursus Breweries S.A., creșterea din cei
5 ani analizați fiind una considerabilă și continuă.
S.C. Ursus Breweries S.A. prezintă, ca strategii de produs, o combinație între o strategie de
diversificare a gamei sortimentale și o strategie a diferențierii calitative.
Strategia de diversificare a gamei sortimentale, aceasta se caracterizează prin urmărirea
nuanțării modalităților de a satisface nevoile cărora li se adresează.
În practica, această strategie se realizează prin intermediul multiplicării modelelor,
nuanțelor de culori, elementelor acorporate, ambalajelor, specializarea funcțiilor produsului sau
extinderea domeniului de funcționalitate al produsului sau de utilizare a acestuia. Astfel, gama
sortimentală are 5 linii de produse (Ciucaș, Timișoreana, Ursus, Peroni, Stejar) care acoperă
cerințele consumatorilor de bere de la cei cu venituri mici până la consumatorii cu venituri medii
sau mari. Gama companiei S.C. Ursus Breweries S.A. acoperă și o multitudine de gusturi ale
consumatorilor, pentru aceia care doresc să bea o bere tare exista Stejar, pentru aceia care vor să
bea o bere brună pot alege sortimentul Ursus Black și pentru persoanele tinere, nonconformiste,
există marca Redd’s.
Strategia de diversificare se arată și prin intermediul ambalării diferite, colorarea
produselor, acestea fiind deosebite ușor de alte produse similare ale concurenței, consumatorii
recunoscând sigla fiecărui brand.
Strategia de diferențiere calitativ aceasta urmărește să optimizeze calitatea produselor
aflate în procesul de fabricație/comercializare în conformitate cu exigențele consumatorilor.
Această strategie reprezintă o alternativa eficientă în condițiile unui mediu de marketing în
continua schimbare. Grupul deținător al companiei, SAB Miller utilizează materii prime de
calitate înaltă, ceea ce oferă produselor finite o foarte bună calitate. Astfel, exista produse ce
satisfac gusturile cele mai pretențioase, precum Peroni, dar există și produse care sunt adresate
zonei de consumatori care au venituri mici și medii, aceste produse având un nivel de calitate
mai scăzut (Ciucaș, Ursus).
Analiza PEST
Analiza PEST conduce la realizarea unei analize a factorilor externi de mediu: politici,
sociali, economici și tehnologici.
Factori demografici
Factori economici
Factori culturali
ÎNTREPRINDEREA
MICROMEDIUL DE MARKETING
Factori politici
Factori tehnologici
Factori naturali
Orice întreprindere trebuie să urmărească evoluția a șase forte majore, acestea fiind
prezentate în cadrul figurii nr. 7.
Macro-mediul
Analiza mediul demografic
Demografia reprezintă știința care studiază populația, în principal din punctul de vedere al
numărului, densității, localizării, structurii pe grupe de vârstă, sex, rasă a oamenilor.
Responsabilii de marketing sunt interesați de mediul demografic, deoarece piata este formată
în primul rând din oameni. Prin analizarea trendurilor în structura populației este posibilă
anticiparea cerințelor și comportamentului cumpărătorilor pe o anumită piață. De asemenea,
firmele sunt interesate de populația aflată în zona în care își desfășoară activitatea, pentru
recrutarea resursei umane necesare
Populația României se află într-o scădere continuă, acest lucru se poate urmări în figura nr. 8:
20,200,000
20,095,996
20,000,000 20,020,074
19,953,089
19,875,542
19,800,000
19,760,585
19,643,949
19,600,000
19,530,631
19,400,000 19,414,458
19,200,000
19,000,000
2,012 2,013 2,014 2,015 2,016 2,017 2,018 2,019
România
Figura nr. 8 Evoluția populației rezidente în România în perioada 2012-2019 (număr locuitori)
Sursa: reprezentare proprie pe baza datelor preluate din baza de date INS
Scăderea este semnificativă și acest lucru are un impact negativ față de companiile autohtone
cum ar fi Ursus Breweries. În primul rând resursele umane se diminuează, natalitatea fiind mai
scăzută decât rată mortalității. De exemplu, în anul 2017 rată natalității a fost de 216261 de nou
născuți în timp ce numărul deceselor s-a situat la 258891. Acesta scădere a populației poate
influența compania, scăzând cererea pentru produsele pe care le fabrică și comercializează.
Piața de desfacere principala a companiei Ursus se află în mediul urban. Acest fapt constituie
un avantaj deoarece 54.9% din populație se înregistrează în mediul menționat mai sus. Doar
45.1% din locuitori se află în regiuni rurale. Dar nu trebuie neglijată nici această piață, ea putând
să aducă venituri considerabile.
Grupa de vârstă care înregistrează un consum de bere semnificativ este cea de 25–55 de ani.
Din tabloul populației pe grupa de vârstă se poate vedea că țara are o populație relativ tânăra,
grupa de vârstă 25-29 de ani fiind ceea mai numeroasă. Iar grupele cele mai mici sunt de la 70
până la 85 de ani. Dar această scădere se poate simți încă de la grupa 40-44 de ani.
Tabelul forței de muncă arată că numărul șomerilor a crescut,. Acest lucru demonstrează că
există resursă umană și acest lucru ar putea ajuta o potențială dezvoltare, o investiție în creșterea
capacităților de producție. Mediul demografic devine o componentă din ce în ce mai complexă a
macro-mediului, deoarece include criterii semnificative care permit o corectă segmentare a pieței
în întregul ei.
În cadrul tabelului de mai jos sunt evidențiați principalii factori ai macro-mediului care
acționează asupra întreprinderii, grupați în funcție de tipologia acestora:
Tabelul nr. 2 Principalii factori din macro-mediu
Micromediul
1) Clienţii
Piata berii este una dintre cele mai competitive pieţe din Romania, numai compania
noastra oferind marci de renume cum ar fi: URSUS, Timisoreana, Ciucas, Stejar, Peroni Nastro
Azzuro, Pilsner Urquell, care se adreseaza aproape tuturor categoriilor de consumatori.
Consumatorii reactioneaza in general la modul in care sunt promovate marcile, dar si la calitatea
produselor, piata inregistrand in fiecare an o crestere de cateva procente. Relaţiile cu beneficiarii
se deruleazǎ în baza unor contracte de distribuţie anuale, care au stabilite principiile de bazǎ ale
colaborării şi în care clauzele specifice sunt structurate în anexe separate vizând:
- produsele;
- teritoriu, termenul şi data începerii;
- politica de credit şi condiţii de platǎ;
- politica de discount şi compensǎri;
- politica referitoare la ambalaje;
- lista de preţuri şi preţuri recomandate pentru vânzarea cu amănuntul;
- plan de afaceri.
Beneficiarii companiei sunt structuraţi în douǎ categorii:
Distribuitori sau angrosişti prin intermediul cǎrora se desfăşoarǎ cele mai mari
operaţiuni. Aceştia sunt următorii:
- S.C. Elboris SRL Cluj;
- S.C. Topmarket SRL Cluj;
- S.C. Dobober SRL Bistriţa;
- S.C. Enibeer SRL Huedin;
- S.C. Sepal Comerţ SRL Zalǎu;
- S.C. Media Trading SRL Sibiu;
- S.C. Gaby's SRL Braşov;
- S.C. Irina Impex SRL Râmnicu-Vâlcea;
- S.C. Nordab SRL Alba Iulia;
- S.C. Nichi Ardeal SRL;
- S.C. Elian Restaurant Câmpia Turzii;
- S.C. Hold Comert SRL Cluj;
- S.C. Rom Can SRL Dej;
- S.C. Rotecom SRL Târgu-Mures;
- S.C. Madezit SRL Harghita.
Detailişti care desfǎşoară activitǎţi şi operaţiuni mai reduse dpdv al cantităţilor fiind
aproximativ în număr de 1 000. Dintre aceştia 22 sunt clienţi permanenţi iar restul cu solicitări
neperiodice.
La intervale de timp lunare sunt organizate şedinţe cu distribuitorii de cǎtre
departamentul comercial, în cadrul acestora analizându-se toatǎ activitatea pe care au desfǎşurat-
o în perioada anterioarǎ. Rolul beneficiarilor este de a promova produsele companiei, de a
câstiga noi segmente de piaţa, de a le lărgi pe cele deja existente, la rândul lor de a contracta noi
clienţi.
Lunar se întocmesc o serie de rapoarte financiare, care reflectǎ volumul vânzǎrilor
de bere în funcţie de acestea distribuitorii primind sau nu discount-uri conform politicii de
discount prevǎzutǎ în anexele contractelor amintite, rolul acestora fiind de a-i stimula în
realizarea target-ului. De asemenea, compania organizeazǎ pentru beneficiari diverse campanii
promoţionale, în urma cǎrora cei mai buni dintre aceştia primesc premii, pachete promoţionale.
Beneficiarii sunt urmăriţi în permanenţǎ de cǎtre departamentul de creditare care
funcţioneaza în toate sucursalele, sarcina acestora fiind încadrarea în perioade de creditere
prestabilite conform contractului. În cazul în care un distribuitor depǎşeste aceste perioade prin
neplatǎ la timp a debitelor sale se iau decizii de calcul a unor penalitǎţi sau chiar întreruperea
livrărilor de bere, mergându-se pânǎ la rezilierea contractelor.
Câştigarea de pieţe constituie una din cele mai importante preocupări ale
managerilor companiei, axate pe metode moderne de reclamǎ, promoţie, concursuri cu
antrenarea unor sume importante de bani în domeniul marketingului.
Pe de altă parte compania este obligatǎ ca prin contractele încheiate cu
distribuitorii sǎ adopte politici stimulatoare privind condiţiile de livrare, politica preţurilor
combinatǎ cu politica discount-urilor, inclusiv politica de circuit a ambalajelor.
Totodatǎ compania încearca sǎ gaseasca acel model de cuplu produs/piaţǎ care sǎ
identifice piaţa de referinţă din punctul de vedere al consumatorului şi nu al producǎtorului.
2) Furnizorii
Principalii furnizori a companiei se împart pe grupe de produse pe care aceştia le
furnizeazǎ companiei astfel:
Furnizori principali de materii prime:
- S.C. Souflet Malt Romania SRL Pitesti (malţ, orz);
- S.C. Biami International Avrig SRL Sibiu (enzime);
- S.C. Amylum Romania SRL Miercurea Ciuc (zahǎr, maltozǎ);
- S.C. Hopsteiner S.A Germania (hamei).
Furnizori de materiale tehnologice:
- S.C. Haendler & Natermaann Germania (folia de pe sticle);
- S.C. Rauh Germania (capse);
- S.C. Novis SRL Cluj (etichete);
- S.C. Henkel Ecolab Romania SA Iaşi (produse curǎţenie).
Furnizori de ambalaje:
- S.C. Huta Szkta Jaroslaw Polonia (sticle);
- S.C. Berolina SRL Miercureaa Ciuc (navete);
- S.C. Can Pack S.A. Polonia (doze).
Furnizori de energie şi servicii:
- S.C. Distrigaz Nord Targu-Mures;
- S.C. Electrica SA Cluj
- RADP Apǎ Canal Cluj
- S.C. Romtelecom Cluj
- S.C. Scut SRL Bucuresti.
Relaţiile cu furnizorii sunt întreţinute în principal de departamentul aprovizionare
prin cǎutarea furnizorilor, contractarea, menţinerea relaţiilor de bunǎ colaborare, negocieri dar şi
de departamentul financiar - contabilitate unde se au în vedere corectitudinea facturǎrilor,
verificări de termene, platǎ la scadenţe, respectarea clauzelor contractuale. Este de menţionat cǎ
pentru operaţia de aprovizionare privind materiile prime şi materiale tehnologice, contractele se
încheie anual, centralizate pe companie urmare a unei activitǎţi competiţionale care are la bazǎ
diferite oferte, analize şi decizii efectuate la biroul din Bucureşti de cǎtre directorul cu achiziţii
centralizate pe companie.
Compania manifestǎ un interes major pentru asigurarea stocurilor minime
evitându-se permanent supraaprovizionarea pentru evitarea imobilizǎrii mijloacelor circulante
bǎneşti. Este de asemenea de remarcat preocuparea companiei de a întreţine relaţii principale,
benefice atât pentru furnizori cât şi pentru beneficiari, relaţii concretizate în diferite manifestǎri,
ca de exemplu:
- existǎ în fiecare an o zi a furnizorului menitǎ sǎ întǎreascǎ legǎturile dintre acesta şi
personalul firmei, zi în cadrul cǎreia se ţin discursuri, se acordǎ premii;
- la cumpǎrarea unor cantitǎţi mari, furnizorul acordǎ bonusuri de diferite feluri şi naturǎ;
- stabilirea şi respectarea clauzelor reciproc convenabile cu privire la termene şi obligaţii
contractuale.
Întreaga politicǎ şi strategie de aprovizionare se constituie într-un permanent
proces de îmbunǎtǎţire care face parte din logistica generalǎ a producţiei.
3) Concurenţii
Piaţa berii din Romania este un mediu competitiv, în care concurenţa este foarte mare,
fapt ce ne determină să încercăm în permanenţă să oferim clienţilor noştri o valoare cât mai
mare. Scopul organizaţiei URSUS BREWERIES este controlul, menţinerea şi apoi creşterea
continuă a valorii adăugate produsului în direcţia în care oferă maximum de beneficii clientului.
Pentru obţinerea unui avantaj competitiv este nevoie ca informaţiile relevante care concură la
adăugarea valorii pentru produs să circule rapid şi fluent, abordare orientată către client şi
rezolvarea cât mai promptă a nemulţumirilor legate de produs. O imagine actualǎ a mediului
concurenţial în domeniul producţiei şi vânzǎrilor de bere din România se prezintǎ astfel:
Societatea nu acordă o atenţie suficientă mediului concurenţial, deşi concurenţa ca element al
pieţei trebuie nominalizată, ierarhizată în funcţie de potenţialul firmei, analizată şi comparată
stabilindu-se poziţia pe care o ocupă societatea în cadrul pieţei.
Tabelul nr. 4 Sinteza rezultatelor economice ale principalilor agenți economici din piața berii în
anul 2018
Productivitatea
Agentul Cifra de Locu Locu Locu Număr de Locu Profitul Locu Rata Locu Locu
Venituri(lei) Cheltuieli(lei) medie a muncii
economic afaceri(lei) l l l salariați(lei) l brut(lei) l profitului(%) l l
(lei/muncitor)
S.C. Ursus
Breweries 1846347458 1 1880030120 1 1662278972 6 1504 1 217751148 1 11.79 2 1227624.64 1
S.A.
S.C.
Heineken
1179205722 2 1243914471 2 1250378910 5 1177 2 -6464439 6 - 1001874.02 4
Romania
S.A. 6
S.C.
Bergenbie 644588094 3 653542925 3 623942856 4 635 3 29600069 2 4.59 5 1015099.36 3
r S.A.
S.C.
United
Romanian
465956615 4 473530051 4 450672892 3 387 4 22857159 3 4.91 4 1204022.26 2
Breweries
Bereprod
S.A.
S.C.
Albrau 33626096 5 42002904 5 34201561 2 98 6 7801343 4 23.2 1 343123.43 5
S.A.
S.C.
Bermans 30225768 6 35253493 6 33335949 1 199 5 1917544 5 6.34 3 151888.28 6
SA
Sursa: mfinante.ro
După cum se poate observa mai sus, Ursus Breweries ocupă un loc privilegiat pe piața de
bere din România, acesta fiind principalul jucător din domeniu, având cea mai mare cifră de
afaceri în anul 2018, cele mai mari venituri înregistrate dar și cele mai mari cheltuieli, fapt
datorat investițiilor efectuate. De asemenea, Ursus ocupă locul 1 și în ceea ce privește
productivitatea medie a muncii, numărul de salariați și profitul, ocupând locul al doilea în ceea
ce privește rata profitului.
În ceea ce privește strategiile de piață ale concurenței, acestea sunt atât similare cu cele
ale companiei analizate (cazul Heineken și cazul Bergenbier), dar sunt și diferite, precum cele ale
Albrau și Bermans, care nu pot atinge toate segmentele de piață cărora Ursus li se adresează,
astfel strategiile lor fiind de creștere intensivă în cadrul segmentului populației cu venituri
reduse.
4) Mass media
URSUS BREWERIES urmăreşte redactarea de articole în diverse ziare şi reviste de
afaceri în care să fie reflectate performanţele departamentelor din cadrul întreprinderii.
În ce priveşte promovarea produselor, URSUS foloseşte ca metode de publicitate: afişe,
postere în magazine, bannere pe diverse clădiri, panouri luminoase, publicitatea TV, cel mai
specific mod fiind organizarea Festivalului Anual de Bere.
5) Instituţiile statului
Compania este asiguratǎ conform legislaţiei în vigoare, organul superior fiind Adunarea
Generala a Acţionarilor (AGA). Managementul companiei între douǎ adunari generale este
asigurat de cǎtre Consiliul de Administraţie format din 5 membri, care, în cazul CBR, se mai
confundǎ cu termenul SEC, care, în intrepretarea acţionarului principal înseamna Superior
Economical Council. Activitatea acestuia se desfǎşoară prin şedinţe ordinare lunare, ori de câte
ori este cazul, prin şedinţe extraordinare cu abordarea problemelor esenţiale care derivă din
activitate, tuturor departamentelor ce compun compania.
Deciziile Consiliului de Administratie pot fi de ordin strategic care sunt
comunicate pe scarǎ restrânsǎ doar şefilor de departamente iar celelalte, de interes comun, sunt
transmise ierarhic pe toate nivelele manageriale de la care se întorc rapoartele privind realizarea
deciziilor, a obiectivelor transmise. La nivelul sucursalelor, pentru conducerea operativǎ, sunt
abilitate de cǎtre SEC, Consilii de Conducere Operative formate din: director tehnic, director
comercial, director economic, jurist, şef resurse umane, care, de asemenea îşi desfǎşoarǎ
activitatea în şedinte lunare ale cǎror decizii se transmit la nivelul sucursalei cât şi cǎtre SEC,
care le analizeazǎ, le selecteazǎ în vederea coordonarii unitare la nivel de companie.
Analiza SWOT
Tabelul nr. 5 Analiza SWOT a mediului de marketing al societății Ursus Breweries
Bibliografie
Victor Manole, Mirela Stoian, Horia Dorobanțu, (2004), Marketing, editura ASE, București;
Victor Balaure, (2003), Marketing, editura ASE, București;
Philip Kotler, (1980), Principiile Marketingului, Statele Unite ale Americii;
Philip Kotler, (1985), Managementul Marketingului, Statele Unite ale Americii;
https://www.mfinante.gov.ro/pagina.html?pagina=acasa
http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/
https://ursus-breweries.ro/uploads/Raport-Dezvoltare-Durabila-2018-romana.pdf?v=1