Sunteți pe pagina 1din 16

Analiza principalelor impozite directe din UE

1.CARACTERIZAREA GENERALA A IMPOZITELOR DIRECTE

Impozitele directe se stabilesc pe obiecte materiale sau diverse genuri de activitati, pe venit sau pe avere. Impozitele directe au evoluat de-a lungul vremii, tinand pasul cu dezvoltarea economiei. Impozitele directe, fiind individualizate, reprezinta forma cea mai veche de impunere. Ele s-au practicat si in oranduirile precapitaliste, insa, o extindere si o diversificare mai mare au cunoscut abia in capitalism. In secolul al-20-lea, in locul impozitelor de tip real (stabilite pe obiecte materiale sau pe activitati), si-au facut aparitia impozitele stabilite pe diferite venituri (salarii, profit, renturi) sau pe avere (mobiliara sau imobiliara), adica impozitele de tip personal, care au condus la extinderea impunerii prin aducerea printre platitorii de impozite si a marii mase a muncitorilor si functionarilor. Prin urmare, impozitele directe, fiind nominative si avand un cuantum si termene de plata precis stabilite, iar acestea sunt aduse din timp la cunostinta platitorilor, sunt mai echitabile, deci mai de preferat decat impozitele indirecte, deoarece la acestea din urma consumatorii diferitelor marfuri si servicii nu stiu cu anticipatie cand si mai ales cat vor plati statului, sub forma taxelor de consumatie si a altor impozite indirecte. 2.IMPOZITELE REALE Impozitele de tip real au cunoscut o larga raspandire in perioada capitalismului ascendant. Impozitele de tip real se practica si in zilele noastre. Astfel, intr-o serie de tari in curs de dezvoltare, exploatarile agricole sunt supuse unor impozite de tip real. In cazul acestor impozite, sarcina fiscala este dimensionata in functie de suprafata de teren, de

numarul animalelor, de cantitatea de ingrasaminte folosite, de valoarea materialelor procurate pentru lucrarile de irigatii sau de alti factori. 3. IMPOZITELE PERSONALE Trecerea de la impozitele de tip real la cele de tip personal s-a facut treptat. Astfel, in unele tari, aceasta s-a realizat in ea de-a doua jumatate a secolului al-19-lea, iar in altele, in primele decenii ale secolului 20. Inlocuirea impunerii reale cu impunerea personala se datoreaza mai multor cauze. In primul rand, este de mentionat faptul ca in perioada capitalismului ascendant, muncitorii fiind lipsiti de proprietati funciare, cladiri sau capitaluri mobiliare, nu puteau fi supusi la plata impozitelor reale. In schimb, ei suportau greul impozitelor indirecte care le afecta din plin puterea de cumparare. In al doilea rand, trecerea la impozitele personale a devenit o necesitate, deoarece impozitele indirecte erau tot mai apasatoate pentru cei cu venituri mici, iar impozitele reale prezentau, dupa cum s-a vazut, o serie de carente. Ca atare, se simtea nevoia introducerii unui sistem de impozite care sa elimine neajunsurile semnalate mai inainte sa se asigure impunerea progresiva a veniturilor sau a averii, introducerea minimului neimpozabil si acordarea unor inlesniri contribuabililor cu familii numeroase. Impozitele personale se intalnesc sub forma impozitelor pe venit si, respectiv, a impozitelor pe avere. 3.1.Impozitele pe venit: Au putut fi introduse atunci cand s-a inregistrat o suficienta diferentiere a veniturilor realizate de diferite categorii sociale. Acest moment este marcat de cresterea numarului muncitorilor si functionarilor, care realizau venituri sub forma salariilor, a industriasilor, comerciantilor si bancherilor care realizau venituri sub forma profitului si a proprietarilor funciari care care obtineau venituri sub forma rentei. In calitate de subiecte ale impozitului pe venit, apar, asadar, persoanele fizice si cele juridice care realizeaza venituri din diferite surse: 3.1.1.Impozitul pe venitul persoanelor fizice:

La plata acestui impozit sunt supuse persoanele fizice care au domiciliul sau rezidenta intr-un anumit stat, precum si cele nerezidente, care realizeaza venituri din surse aflate pe teritoriul acelui stat, cu unele exceptii prevazute de lege (sunt scutiti suveranii si familiile regale, diplomatii straini acreditati in tara respectiva, uneori militarii, institutiile publice si persoanele fizice care realizeaza venituri sub nivelul minimului neimpozitabil). Venitul impozabil este cel care ramane din venitul brut, dupa ce se scad: cheltuielile de productie, dobanzile platite pentru creditele primare, primele de asigurare platite, cotizatiile la asigurarile de boala, de accidente si de somaj, precum si la casele de pensii, pierderile din activitatea anilor precedenti, pierderi provocate de calamitati naturale. In practica fiscala se intalnesc doua sisteme de asezarea a impozitelor pe veniturilor persoanelor fizice: 1. sistemul impunerii separate - un impozit unic pe venit, care permite totusi o impunere diferentiata pentru fiecare categorie de venit, fie prin instituirea mai multor impozite, care vizeaza fiecare in parte venitul obtinut dintr-o anumita sursa. 2. sistemul impunerii globale presupune cumularea tuturor veniturilor realizate de o persoana fizica, indiferent de sursa de provenienta, si supunerea venitului cumulate unui singur impozit. Se practica in tari ca SUA, Germania, Franta, Italia, Belgia, Marea Britanie etc. 3.1.2.Impozitul pe profitul persoanelor juridice: Pentru stabilirea impozitului pe profitul realizat de persoanele juridice, in unele tari se foloseste acelasi sistem de impunere ca in cazul persoanelor fizice, iar in altele se practica un sistem distinct. In cazul societatilor de persoane, impunerea veniturilor acestora se face frecvent in baza sistemului aplicat veniturilor persoanelor fizice. La societatile de capital, poate fi facuta o demarcatie neta intre averea personala a actionarilor si patrimonial societatii; actionarii raspund pentru actele si faptele societatii numai in limitele partii de capital pe care o detin. Profitul obtinut de o societate de capital se repartizeaza atat actionarilor sub forma de dividende, cat si societatii pentru constituirea unor fonduri.

In ceea ce priveste impozarea propriu-zisa a profitului net abtinut de societatile de capital, practica fiscala internationala permite evidentierea urmatoarelor situatii: 1. in unele tari cotele de impunere sunt diferentiate in functie de proprietarul capitalului social (in Bulgaria, profitul intreprinderilor de stat de interes national este impozitat cu o cota de 52%, iar cel al intreprinderilor de interes local cu 42%); 2. 3. 4. 5. cotele de impunere sunt diferentiate in functie de natura activitatilor din nivelul cotelor de impunere este stabilit in functie de cifra de afaceri a utilizarea unor cote de impozit diferite, dupa cum impozitul este un venit utilizarea unei singure cote de impunere. In Marea Britanie cota principala care se obtine profitul ( in Ucraina, Franta, Germania, Bulgaria si Romania); societatii ( Marea Britanie); al bugetului de stat sau al bugetelor locale; este de 33%, iar pentru societatile mici se foloseste o cota de 25%. 3.2. Impozitele pe avere: Instituirea acestor impozite a fost facuta in stransa legatura cu faptul ca diferite persoane fizice si juridice au drept de proprietate asupra unor bunuri mobile sau imobile. In practica fiscala din diferite tari, impozitele pe avere se intalnesc sub urmatoarele forme: impozite asupra averii propriu-zise (impozitele pe proprietati imobiliare si impozitele asupra activului net), impozite pe circulatia averii (impozitul pe succesiuni, impozitul pe donatii, impozitul pe actele de vanzare-cumparare, impozitul pe circulatia capitalurilor) si impozite pe sporul de avere sau pe cresterea valorii averii.

4.

PRINCIPALELE IMPOZITE DIRECTE IN STATELE MEMBRE ALE UE 4.1 AUSTRIA 4.1.1. Impozitul pe profit. Reglementarea impozitului pe profit in Austria prezinta anumite particularitati

fata de alte sisteme clasice de impozitare care pot interesa investitorii straini. Acestea privesc in special un regim de scutiri de la plata impozitelor pentru dividendele si valorile

obtinute din cesiunea titlurilor de participare straine. Aceste dispozitii legale fac din Austria o locatie interesanta pentru implantarea unor societati de tip holding. Sumele colectate cu acest titlu se impart intre Guvernul federal, Guvernele landurilor si autoritatile locale, in urmatoarea proportie: Guvernul federal 71,891%, Guvernele landurilor 14.941%, autoritaile locale 13,168%. Cat priveste sfera subiectilor impozabili, trebuie sa distingem intre mai multe ipostaze: - unele societati datoreaza impozit pe profit atat pentru veniturile realizate in Austria, cat si pentru beneficiile realizate in strainatate: societatile de capital, cooperativele, fondurile de asigurari mutuale, asociatiile, fundatiile, alte persoane juridice de drept privat, asociatii care nu au personalitate juridica, institutiile, fundatiile sau alte fonduri speciale guvernate de dreputl privat, al caror administratie centrala sau sediu se gaseste in Austria; de asemenea, impozitul este datorat pentru aceleasi beneficii si de catre persoanele juridice de drept public austriece, pentru beneficiile realizate de serviciile publice industriale si comerciale aflate in subordinea lor; - persoanele juridice, asocierile de persoane fizice si fondurile care nu au administratia centrala sau sediul in Austria datoreaza impozit doar pentru profitul realizat in acest stat; - in fine, exista anumite persoane juridice care sunt scutite de la plata impozitului pe profit. In cazul venitului obtinut din activitati agricole, forestiere, comerciale, industriale sau din activitati independente, materia impozabila este reprezentata de profitul realizat. Pentru celalalte activitati, baza de impunere este determinata ca diferenta intre veniturile realizate si costurile exploatarii. Anumite cheltuieli efectuate pot fii deduse, cu conditia ca ele sa nu fi constituit deja cheltuieli deductibile in raport de dispozitiile legale privind impozitul pe venit. Pot fi deduse pensile platite, cheltuielile permanente, onorariile platite consilierilor fiscali, donatiile admise de lege, cheltuielile pentru cercetare dezvoltare (in limita a 25%), cheltuieli pentru pregatirea profesionala a angajatilor (in limita a 20%) etc. Plata impozitului se face anual, cota de impunere fiind de 25%. Daca printr-un contract de cesiune a beneficiilor, o societate de capital (societate filiala) care si are

conducerea administrative sau sediul social in Austria, se angajeaza sa transfere tot profitul sau unei alte societati de capital austriece (societatea mama), profitul va fi impozitat la nivelul societatii mama, daca aceasta depune un bilant consolidat. Independent de profitul pe care il realizeaza, societatile pe actiuni supuse impozitului pe profit trebuie sa plateasca un impozit minimal determinat in functie de forma sub care este constituita societatea si care reprezinta aproximativ 5% din capitalul social minimal pentru constiuirea respectivei societati1. 4.1.2. Impozitul pe venit. In Austria, impozitul pe veniturile persoanelor fizice colectat se imparte intre Guvernul federal, landuri si autoritatile locale, in aceleasi proportii ca la impozitul pe profit. Acest impozit este datorat de rezidentii austrieci, pentru veniturile din tara si din strainatate pe care acestia le obtin. Dimpotriva, nerezidentii datoreaza impozit numai pentru beneficiile de origine austriaca. Baza impozabila este constituita din sapte categorii distincte de venituri: venituri agricole, venituri necomerciale, venituri industriale si comerciale, salarii si indemnizatii, venituri din investitii, venituri funciare si drepturi de autor, alte venituri. In principiu, baza impozabila se obtine prin insumarea beneficiului contabil corespunzator celor sapte categorii de venit. Sunt scutite de impozitare, de pilda, pensile veteranilor de razboi, ajutoarele acordate pentru promovarea artelor, a stiintei sau a cercetarii, alocatiile familiale, compensatiile platite victimelor infractiunilor violente etc. Pentru primele trei categorii de venituri mentionate, legiuitorul austriac a prevazut posibilitatea unor deduceri: 20% din investitiile in materia formarii profesionale a angajatilor, 35% din investitiile pentru cercetare dezvoltare, o cota parte din contributiile voluntare la fondurile de pensii, sumele platite consultantilor fiscali, contributiile in favoarea cultelor religioase, achizitionarea de noi actiuni. De asemenea, diminueaza venitul impozabil si anumite cheltuieli exceptionale, cum ar fi cheltuielile medicale, reparatiile necesare in urma survenirii unei calamitati, cheltuieli de inmormantare, anumite cheltuieli cu educatia copiilor trimisi sa studieze in strainatate.

pentru SRL-uri impozitul minimal este de 1090 pentru primul exercitiu fiscal si de 1750 , pentru urmatoarele; pentru societatile pe actiuni , impozitul minimal este de 1090 pentru primul exercitiu fiscal si de 3500 , pentru urmatoarele, iar pentru banci si societati de asigurare, de 5452

Cotele de impunere variaza intre 0% pentru veniturile mai mici de 3.640 , pana la 50% la venituri de peste 50.870 . Austria are un nivel de taxare destul de mare, avand o valoare de 50%, conform ultimelor date statistice publicate de Eurostat2. In anul 2009, venitul Austriei a avut o valoare de 41,8% din PIB, iar pe 2008 veniturile din taxe si impozite au fost de 44,4% din PIB. 4.2 BELGIA 4.2.1. Impozitul pe profit Regimul fiscal belgian poate rivaliza cu Olanda sau Luxemburg in materia legislatiei favorabile privind implantarea societatilor de holding. Impozitul pe profit colectat merge in intregime la bugetul statului. Toate societatiile, asociatiile, institutiile sau sediile permanente ale unor asemenea entitati datoreaza impozit pe profit, in conditiile in care: au personalitate juridica; sediul statutar, sediul principal, sediul real sau conducerea administrativa in Belgia; sunt angajate intr-o afacere sau intr-o activitate cu scop lucrativ. Determinarea bazei de impunere pentru impozitul pe profit prezinta o mare complexitate in dreptul Belgian. Acesta este rezultatul unei succesiuni de sase operatiuni: a) intr-o prima etapa, se determina si se insumeaza componentele profitului impozabil. Acestea sunt grupate in trei mari categorii: rezervele, cheltuielile nedeductibile, beneficiile distribuite b) o a doua operatiune consta in separarea profitului impozabil in trei parti, in raport cu originea lor, dupa cum urmeaza: - profiturile realizate in Belgia se impoziteaza integral; - profiturile realizate in strainatate, intr-un stat cu care Belgia nu a incheiat o conventie de evitare a dublei impuneri, beneficiaza de o reducere atunci cand este determinat impozitul pe profit datorat; - profiturile realizate in strainatate, intr-o tara cu care Belgia a incheiat o conventie de evitare a dublei impuneri, sunt scutite de impozitare si nu mai sunt luate in calcul in continuare.
2

Valoare pe anul 209. http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/eurostat/home/

c) in cea de-a treia etapa are loc deducerea elementelor neimpozabile; d) in a patra etapa sunt deduse participarile scutite de impozit si venitul din bunuri mobile scutit de impozitare; e) deducerea pierderilor fiscale anterioare se efectueaza in cea de-a cincea etapa a determinarii bazei impozabile; f) in cadrul ultimei operatiuni, are loc deducerea investitiilor luate in calcul de legislate fiscala. Sunt deductibile in special urmatoarele categorii de investitii: - investitiile facute pentru economia de resurse, investitiile ecologice si cele pentru inovare; - investitiile facute de IMM-uri, in anumite conditii; - investitiile menite sa aigure reciclarea unor ambalaje. Cota standard de impunere este de 33%. Anumite cote reduse sunt acordate atunci cand profitul impozabil nu depaseste pragul de 322.500 . Pentru a putea beneficia de aceste cote reduse, o societate trebuie sa indeplineasca anumite conditii suplimentare referitoare la activitatea sa (sa nu fie membra a unui grup care apartine unui centru de coordonare inregistrat in Belgia), la structura actionarului (nu se aplica in cazul in care mai mult de 50% din actiuni sunt controlate de alta societate), la remuneratia administratorilor, etc. pentru profitul impozabil care provine dintr-un stat cu care Belgia nu a semnat o conventie de evitare a dublei impuneri (si care a fost impozitat in acel stat), cota de impozitare este redusa la un sfert. Un alt element particular este faptul ca in Belgia se datoreaza un impozit distinct pentru veniturile realizate de anumite persoane juridice. Impozitul este datorat de: stat, provincii, regiunea Bruxelles, municipalitati si autoritatile care administreaza bunurile cultelor religioase; societatile si asociatile non-profit. In plus, distinct de acest impozit se plateste un impozit anual de catre companiile de asigurari, societatile de credit si trusts, in cuantum de 0,06%. 4.2.2. Impozitul pe venit Impozitul pe venit, pentru totalitatea veniturilor din Regat si din strainatate, este datorat de persoanele fizice rezidente. Nerezidentii sunt impozitati numai pentru veniturile obtinute din Belgia.

Determinarea venitului net impozabil se face la nivelul fiecareia dintre cele patru categorii de venituri prevazute de legislatia fiscala belgiana: veniturile de natura imobiliara, venituri de natura mobiliara, veniturile profesionale si veniturile diverse (din diferite prestatii ocazionale, rente, jocuri de noroc, premii etc.). a) In materia veniturilor de natura imobiliara, se face distinctie intre imobilele situate in Belgia si imobilele situate in strainatate: - pentru imobilele situate in Belgia, venitul net anual se aprecieaza in functie de venitul cadastral si de destinatia imobilului respectiv, care , permite determinarea venitului net de natura imobiliara: 1. imobilul nu este inchiriat: venitul net este venitul cadastral; pentru aceasta situatie, in care proprietarul imobilului locuieste in aceasta, legea fiscala acorda o deducere de 4017 , majorata cu 325 pentru sot/sotie sau copii aflati in intretinere; 2.imobilul este inchiriat sau constituie resedinta secundara a proprietarului: venitul net este venitul cadastral majorat cu 40%; 3.imobilul este folosit de proprietar pentru propria afacere profesionala: nu se datoreaza impozit; 4.imobilul este inchiriat unei alte persoane pentru a exercita o activitate profesionala: venitul net este reprezentat de chirie (care nu poate fi mai mica decat venitul cadastral indexat), din care se scad anumite cote de cheltuieli forfetare (10% pentru terenuri, 40% pentru cladiri). - pentru imobilele situate in strainatate, venitul net este reprezentat de valoarea locativa neta (daca imobilul nu este inchiriat), respectiv de venitul net (daca imobilul este inchiriat). b) In materia veniturilor de natura mobiliara , sunt luate in calcul dividendele, dobanzile si alte venituri similare. Nu sunt impusi primii 1500 de obtinuti de fiecare familie din depozitele curente. c) In randul veniturilor profesionale se include salariile si indemnizatiile, remuneratiile directorilor si administratorilor, profitul din activitati agricole, industriale sau comerciale, veniturile din exercitarea unei profesii liberale, indeminzatiile de somaj, invaliditate, boala, pensile. Veniturile profesionale se determina dupa o procedura care cuprinde 6 etape: sau activitate

- deducerea din totalul veniturilor de acest tip a contributiilor sociale obligatorii; - luarea in calcul a cheltuielilor deductibile; - evidentierea cheltuielilor economice; - deducerea pierderilor fiscale; - deducerea cotei de asistenta sau a cotei maritale; - compensarea pierderilor fiscale intre soti. Cotele de impunere oscileaza intre 25% pentru venituri mai mici de 6.480 si 50% pentru venituri mai mari de 29.740 . 4.3DANEMARCA 4.3.1 Impozitul pe profit Primele state europene care stau bine la capitolul incasari de taxe si impozite sunt: Danemarca (cu un procent de 49,1% in 2009 din PIB) urmata de Suedia si Belgia. Impozitul pe venit in Danemarca a fost introdus in 1930, si se imparte in impozit national progresiv si taxe locale.3 In regimul fiscal danez societatile daneze beneficiaza de o impozitare comuna, impreuna cu toate filialele lor aflate in strainatate iar mediul fiscal este extem de atractiv pentru pentru societatile de holding. Impozitul astfel colectat este impartit intr stat si municipalitati. Subiectii impozabili in acest stat european sunt:
1. 2.

Societatile rezidente in Danemarca; Societatile rezidente in Groenlanda, insulele Feroe sau intr-un alt stat cu

conditia ca societatea sa exercite sau sa fie participanta intr-o activitate economica prin sediul permanent in Danemarca si au venituri in urma lor sau percep dividente. Ca obsevatie putem adauga faptul ca are loc o scutire la plata impozitului pe profit daca profitul impozabil al unei societati pe actiuni sau al unei societati asimilate cuprinde
3

http://www.adevarul.es/stiri/actualitate/danemarca-primul-stat-ue-incasarea-taxe-impozite-romaniacodasa

10

dividende platite de alte societati sau daca ea detine actiuni la o alta societate. Cota de impunere eset stabilita la 28%. Prin exceptie, asociatiile de producatori sau asociatiile cumparatorilor platesc un impozit de 14,3% din profitul lor impozabil.

4.3.2 Impozitul pe venit Fie ca esti cetatean din Danemarca sau ai emigrat recent temporar pentru a ocupa un loc de munca in acest stat european, este important sa cunosti sistemului fiscal al tarii. Impozitele directe sunt deduse direct din venitul contribuabilului. Persoanele care au responsabilitatea de a plati impozitul (contribuabilii), impozit ce se imparte intre stat si municiplaitate, se impart in:
1. Rezideni, care sunt responsabili pentru impozitul pe venitul statal (stabilit pe

baza unui barem progresiv) i cel de venit local (stabilit de municipalitate cu o cota fixa).
2. Nerezideni, care platesc numai impozitul pe anumite tipuri de venituri din surse

daneze. O parte din impozitul pe care un contribuabil il plateste din venitul sau merge la stat. Ratele de impozitare de stat sunt aceleasi, indiferent de locul unde contribuabilul locuieste in tara. Tarifele variaza insa in functie de venitul contribuabililor. Taxa de stat are trei limite de venit (de baz, medie i de top), desi dou coincid n prezent.
1.

Taxa de baza - este destinat pentru acele persoane a cror venit anual este mai mic dect o cantitate stabilita.

11

2.

Taxa de mijloc - categoria de impozit pentru acei contribuabilicare castiga putin deasupra cantitaii stabilite in categoria de mai sus; acel contribuabil o plateste pe langa plata bazica

3.

Taxa de top - categoria de impozit pentru persoanele care castiga mult mai mult decat suma stabilita; pe langa taxa de top, ei trebuie s plateasc taxa de mijloc, precum i taxa de baza. In Danemarca contribuabilii achita si un impozit stabilit de municipalitate. Ei au

posibilitatea sa plateasca aceasta suma la municipalitatea de care le apartin. Fiecare cetatean care lucreaza in Danemarca are dreptul de a contribui o parte din veniturile lor pe piata muncii. Acest stat nordic percepe o contributie social de 8%, in cazul persoanelor care au contracte de munc sau desfasoar activitati independente iar cea mai mare taxa locala a fost, n 2009, de 27.80%, iar cea mai mic de 22.70%. Contributia este dedusa de angajator din salariul lunar alcontribuabilului. In Danemarca se plateste si o taxa de biserica ( Biserica Evanghelic Luterana). Membrii platesc aceasta taxa pentru intretinerea si functionarea bisericii. De la municipalitate la municipalitate aceasta taxa poate diferi. Taxa de biserica cu o rat medie de 0,8 % care nu conteaz fa de plafon stabilit in Danemarca. Taxa pentru valoarea proprietatii este de obicei doar un procent din valoarea efectiva a bunului. O persoan este responsabila pentru plata impozitului pe proprietate, in cazul n care el detine o proprietate, cum ar fi casa. Autoritatile sunt desemnate pentru stabilirea impozitului. Mai mult decat atat, cetatenii danezi au dreptul de a plati proprietatea pe care le detin in afara tarii.
4

impozitul pe proprietate, chiar si la

Contributia la fondul sanatatii este de 8% existand posibiliatea sa fie modificata de stat. Ce este deosebit este faptul ca mai exista regiuni care au dreptul de a percepe impozitul n mod independent.

http://blog.abhinav.com/direct-taxes-in-denmark/

12

Un plafon de impozit asigura faptul ca impozitul combinat sa nu depaseasca 59% din venituri. Mai multe tipuri de deduceri sau reduceri poate fi aplicat venitului impozabil. In cazul cercetatorilor straini si angajatorilor cheie este posibila plata unui impozit brut de 25% din salariul lor pentru a nu plti impozitul pe venit regulat, dar platesc regulat contributia sociala.

4.4 ROMANIA 4.4.1. Impozitul pe profit. In cazul Romaniei intregul sistem fiscal, inclusiv cel de impozitare a profitului se afla intr-un proces de perfectionare, modificandu-se adesea si reglementarile legale din acest domeniu. In tara noastra se aplica sistemul de taxare in cota unica a veniturilor. Suma asupra careia se aplica cota legala cu scopul de a stabili marimea impozitului pe care contribuabilii il datoreaza statului se numeste baza de impunere. Baza de impunere reprezinta profitul anual impozabil. Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile obtinute din orice sursa si cheltuielile efectuate in scopul realizarii veniturilor, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se aduga cheltuielile nedeductibile. Conform legii in domeniu, subiectele de drept debitoare ale impozitului pe profit se impart in cinci categorii: - persoanele juridice romane, pentru profitul impozabil obtinut din orice sursa, atat in Romania, cat si in strainatate; - persoanele juridice straine, caredesfasoara activitati printr-un sediu permanent in Romania, pentru profitul impozabil afferent acelui sediu; - persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitati in Romania, in baza unei asocieri, pentru partea din profitul impozabil al asocierii atribuibila fiecarei persoane; - persoanele juridice straine care realizeaza venituri din proprietati imobiliare situate in Romania ori din ori din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridical romana, pentru profitul impozabil afferent acestor venituri;

13

- persoanele fizice rezidente associate cu persoane juridice romane, pentru veniturile realizate atat in Romania cat si din strainatatedin asocieri care dau nastere unei noi persoane juridice. Sunt scutiti, potrivit legii, de la plata impozitului pe profit urmatorii contribuabili: Banca Nationala a Romaniei; trezoreria statului; institutiile publice pentru fondurile publice constituite in conformitate cu prevederile legilor privind finantele publice; persoanele juridice romane care platesc impozit pe veniturile microintreprinderilor; fundatiile romane constituite ca urmare a unui legat; cultele religioase; institutiile de invatamant particular acreditate sau autorizate; asociatiile de proprietari ori asociatiile de locatari legal constituite, pentru veniturile obtinute si folosite in scopul repararii, imbunatatirii sau repararii proprietatii commune; organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si patronale, pentru anumite categorii de venituri. Ca regula, tariful de impunere este alcatuit dintr-o cota de 16 procente. Dar sunt si cateva exceptii reglementate de lege care includ: - contribuabili care desfasoara activitati specifice barurilor si cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive; - unele categorii de persoane juridice (care au investit in zone defavorizate ori au desfasurat activitati in zone libere, au fost implicate in productii de filme cinematografice. 4.4.2. Impozitul pe veniturile microintreprinderilor. Microintreprinderile sunt acele persoane juridice romane care indeplinesc urmatoarele conditii: a) au ca obiect de activitate productia de bunuri materiale, prestarea de servicii si / sau comertul; b) au de la 3 pana la 9 salariati; c) au realizat venituri catre nu au depasit intr-un an fiscal 100.000 inclusive; d) capitalul lor social este detinut de persoane, altele decat statul, autoritatile locale sau institutiile publice. In cazul acestor intreprinderi, cota legala in vederea stabilirii impozitului determinat de contribuabili se aplica venitului brut anual5.

totalitatea veniturilor care se inscriu in contul de profit si pierderile

14

Perioada impozabila este de un an si coincide cu anul calendaristic, dar impozitul se stabileste si se plateste trimestrial. Cota de impunere este de 3% si se aplica asupra tuturor veniturilor realizate la nivelul fiecarui trimestru. 3. Impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice. Au calitatea de contribuabili si deci datoreaza impozit pe venit: - persoanele fizice rezidente care pot fi: a) persoanele fizice rezidente romane, cu domiciliul in Romania, pentru veniturile obtinute din orice sursa atat din Romania cat si din strainatate; b) celalalte persoane fizice rezidente, pentru veniturile obtinute din Romania. - persoanele fizice nerezidente care desfasoara o activitate independenta prin intermediu unui sediu permanent in Romania; - persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitati dependente in Romania; - persoanele fizice nerezidente care obtin alte venituri. Categoriile de venituri care se supun impozitului pe venit sunt: venituri din activitati dependente; venituri din salarii; venituri din cedarea folosintei bunurilor; venituri din investitii; venituri realizate din transferal proprietatilor imobiliare din patrimonial personal; venituri din pensii; venituri din activitati agricole; venture din premii si din jocuri de noroc; venituri din alte surse. Veniturile obtinute din orice surse de catre persoanele fizice sunt supuse cotei de impozitare de 16% - cota unica aplicata asupra venitului impozabil corespunzator fiecarei surse de venit. Exista si exceptii de la cota unica. Astfel veniturile obtinute din transferul dreptului de proprietate asupra titlulurilor de valoare se impoziteaza cu o cota de 1%; venitul realizat din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal se impoziteaza cu o cota de 2% aplicabila la valoarea tranzactiei. Conform ultimelor date statistice facute publice de Eurostat6, Romania are un procent de incasari foarte mic in comparative cu restul statelor member ale Uniunii Europene. Veniturile din taxe si impozite pe anul 2008 au fost de 28,8% din PIB, iar pe 2009 au fost de 28,6%.

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/eurostat/home/

15

16