CITOLOGIE VEGETALĂ

LP 3
Schema tablei:
Structura celulei vegetale:

• Allium cepa –frunza cărnoasă a bulbului;

• Iris germanica – fragment din lamină.

Structura celulei vegetale

Componentele protoplasmatice ale celulei vegetale sunt reprezentate de plasmalemă,
citoplasmă și organite celulare (reticul endoplasmatic, dictiozomi, lizozomi, peroxizomi,
mitocondrii, plastide și nucleu); în timp ce componentele neprotoplasmatice includ peretele
celular, sucul vacuolar și substanțele ergastice.
Printre elementele structurale ale unei celule vegetale, ce pot fi analizate în microscopia optică
se numără peretele celular, plasmalema, citoplasma, vacuolele, nucleul, plastidele și
diferite substanțe ergastice.

• Material biologic: frunza cărnoasă a bulbului de Allium cepa

Mod de lucru: Cu ajutorul bisturiului se secționează longitudinal bulbul de ceapă, iar cu

ajutorul pensei se desprinde un fragment dintr-o frunză cărnoasă ce va fi depus într-un vas Petri
cu apă. Sub apă, utilizând bisturiul, frunza cărnoasă va fi tăiată în piese de dimensiuni medii.
Utilizând pensa se va desprinde epiderma inferioară a
frunzei (are aspectul unei foițe subțiri), ce va fi
montată pe lama de sticlă în 2-3 picături de apă, iar
ulterior se aplică lamela.
Lama cu preparatul biologic se montează pe măsuța microscopului și va fi analizată folosind
întâi obiectivul de 10x, iar ulterior pe cel de 40x.

Observații și comentarii
La obiectiv de 10x se va putea observa ansamblul de celule epidermice, mai mult sau mai
puțin dreptunghiulare și strâns unite între ele (fără spații intercelulare) (Figura 1).

1
Protoplastul (conținutul celulei) este delimitat de peretele celular. Plasmalema delimitează
fiecare celulă în raport cu mediul înconjurător, reprezentând limita externă a protoplastului și
aderă intim la fața internă a peretelui celular. Din acest motiv nu poate fi observată decât prin
metode speciale (ex: plasmoliza celulei).
Celulele conțin citoplasmă, un singur nucleu (poziționat central în celulele tinere și parietal în
celulele mature) cu unul sau mai mulți nucleoli și una sau mai multe vacuole ce conțin suc
vacuolar și sunt delimitate de o singură citomembrană (tonoplast).
Celulele tinere prezintă numeroase vacuole de dimensiuni mici, în timp ce, în celulele mature
sunt prezente 1-3 vacuole de dimensiuni mari.

Figura 1 Ansamblu de celule epidermice (epiderma inferioară) din frunza cărnoasă a bulbului de Allium cepa.
Se observă peretele celular, citoplasma, nucleul cu nucleoli și vacuolele (Sârbu et al., 2014)

La obiectiv de 40x se observă peretele ce delimitează fiecare celulă, iar între două celule vecine
este vizibilă lamela mijlocie (Figura 2), formațiune intercelulară ce solidarizează celulele
învecinate, fără să împiedice creșterea acestora.
Celulele vegetale care alcătuiesc ţesuturile plantelor superioare sunt legate între ele, prin lamela
mijlocie şi interconectate la nivelul punctuaţiunilor prin intermediul plasmodesmelor. Astfel,
cu excepţia câtorva tipuri de celule foarte specializate, fiecare celulă vie din corpul unei plante
superioare este conectată cu celulele învecinate prin canale citoplasmatice speciale denumite

2
plasmodesme, care străbat cei doi pereţi celulari adiacenţi (la nivelul punctuaţiunilor) şi
lamela mijlocie (Figura 2). Prin fiecare plasmodesmă membrana plasmatică a unei celule se
continuă cu cea a celulei învecinate.
Citoplasma apare fin granulată, având tendința să fie împinsă în poziție parietală de către
vacuole.

Figura 2 Detaliu celulă epidermică din frunza cărnoasă a bulbului de Allium cepa (adaptat după Tarnavschi et
al., 1974)

• Material biologic: Fragment din lamina de Iris germanica

Mod de lucru: Lamina frunzei se fragmentează cu ajutorul unui bisturiu (pentru ușurarea
pregătirii preparatului).Se etalează fragmentul de lamină pe degetul arătător, iar cu ajutorul
pensei se desprinde un fragment din epidermă, fără a exfolia și țesutul parenchimatic situat
subepidermal.
Fragmentul de epidermă se montează în apă, pe lama de sticlă și se acoperă cu lamela.
Preparatul obținut va fi analizat la microscopul optic la obiectiv 10x, respectiv 40x.
Observații și comentarii
În imagine apicală prin epiderma de I. germanica se observă celulele heterodiametrice ale
epidermei, fără spații intercelulare și delimitate de pereți celulari drepți. Peretele celular este
prevăzut cu punctuațiuni evidente (Figura 3). Intre pereții celulari este prezentă lamela
mijlocie (Figura 3).

3
 Figura 3 Ansamblu de celule epidermice din frunza de Iris germanica (imagine apicală) cu
evidențierea punctuațiunilor (Sârbu et al., 2014)

In interiorul celulelor se poate observa citoplasma, nucleul cu nucleoli refringenți și una sau
mai multe vacuole. La nivelul epidermei frunzei de I. germanica pot fi observate stomatele de

Figura 4 Ansamblu de celule epidermice din frunza de Iris germanica (imagine apicală) cu evidențierea
stomatelor (Sârbu et al., 2014)

4
tip dicotiledonat, fiind alcătuite din două celule stomatice reniforme, ce conțin cloroplaste și
câte un nucleu refringent (situat mai mult sau mai puțin central), dispuse față în față (Figura 4).

Temă: Reprezentați schematic un ansamblu de celule epidermice din frunza cărnoasă a

bulbului de Allium cepa, cu evidențierea componentelor celulare vizibile la Obiectiv de 10x;
respectiv reprezentați schematic detaliul unei celule epidermice din frunza cărnoasă a
bulbului de Allium cepa, cu evidențierea componentelor celulare vizibile la Obiectiv de 40x.
Cuvinte cheie: perete celular, citoplasmă, nucleu central, nucleu parietal, nucleol, vacuolă/e,
lamela mijlocie, punctuațiune.