15.11.

2016

Efectuarea cheltuielilor

Efectele adoptarii bugetului:

1. Odata aprobat, stabileste o estimare a veniturilor, ceea ce inseamna ca un ordonator de credit

va raspunde pentru incasarea veniturilor, cel putin in valoarea estimata.
2. Cheltuielile reprezinta o autorizare pentru ordonatorul de credite, adica are dreptul, dar nu si
obligatia de a cheltui suma respectiva pe destinatiile mentionate in buget.
Efectuarea de cheltuieli peste limita maxima din buget reprezinta infractiune.
Cheltuielile sunt limite maxime care nu pot fi depasite, dar nu e obligatoriu ca acei bani sa fie
cheltuiuti.

Creditul de angajament si creditul bugetar

Creditul bugetar reprezinta limita maxima pana la care se pot face plati in interiorul unui an
bugetar. E stabilit pe o anumita destinatie de cheltuieli, ca o suma maxima.
Creditul de angajament e limita maxima pana la care se pot incheia contracte in interiorul unui
an bugetar, pe o anumita destinatie de cheltuieli.
Ex: ordonatorul de credite poate avea un credit de angajament de 40000 pentru cheltuielile cu
cumpararea combustibilului, dar un credit bugetar de 10000, tot pentru cumpararea
combustibilului. Poate incheia un contract de 40000, dar numai 10000 vor fi scadenti in anul
respectiv.

Etapa pregatitoare a efectuarii cheltuielilor

Modalitatea de selectare a cocontractantului.

• Obligatia de efectuare a cheltuielii se poate naste din mai multe acte juridice: majoritatea
se nasc din contracte.
• Nu exista libertatea de a alege fara restrictii cocontractantul, ca in dreptul privat.
• Pentru a limita capacitatea de a contracta a persoanei juridice de drept public, inseamna
ca exista o valoare mai mare care trebuie protejata, si anume asigurarea concurentei pe
piata libera. Scopul declarat al UE e prosperitatea economica a statelor membre si a
cetatenilor, iar modalitatea cea mai simpla de a asigura aceasta prosperitate este economia
de piata libera.
• Statul, prin avengura sa financiara, are puterea de a distorsiona piata.

Legislatia achizitiilor publice - setul de reguli care trebuie respectat cand folosesti bani publici.
Statul cumpara pe baza unor proceduri transparente, bazate pe egalitatea de tratament si cu
criterii clare de selectie. Orice persoana interesata poate sa atace in fata instantelor judecatoresti
aceste proceduri.
• Nerespectarea acestor reguli se snctioneaza prin mecanisme diferite. Neeficienta
cheltuirii banilor publici poate fi constatata de controlul financiar, de ex Curtea de
Conturi.
 • Nerespectarea concurentei de piata nu e snctionata de o institutie publica, ci de paiata
insasi. Oricine e interesat si poate justifica un interes poate ataca procedura si obtine
desfiintarea contractului.
• Intotdeauna procedurile de achizitii publice sunt legate de buget, intrucat pers jur de drept
public trebuie sa anunte care este valoarea maxima in limita careia poate incheia un
contract (creditul de angajament).

Al doilea tip de act din care poate rezulta obligatia de plata este hotararea judecatoreasca. In
aceasta situatie statul se obliga singur sa faca plata. Statul poate fi executat silit, daca obligatia de
plata este inscrisa in buget.
Nu exista o obligatie explicita, sanctionata explicit a OC ca atunci cand intocmeste proiectul de
buget sa includa obligatiile constatate prin hotarari judecatoresti. Singura modalitate de a obliga
OC de a face acest lucru este calea penala (ex: abuz de putere).

O alta categorie de obligatie de plata este cea nascuta prin lege.

Cele doua acte juridice care trebuie identificate:

1.Titlul de creanta (lege, hot judec, act administrativ sau contract)
2.Bugetul

Etapa efectuarii propriu-zise

Presupune 4 etape:
1. Angajamentul
2. Lichidarea
3. Ordonantarea
4. Plata propriu-zisa

Angajamentul presupune incheierea actului juridic prin care se naste obligatia de plata sau, dupa
caz, daca persoana obligata nu isi exercita vointa, luarea la cunostinta de actul juridic respectiv.
Angajamentul e titlul de creanta al creditorului platii.
Regula suplimentara: dupa 2012 s-au adoptat o serie de reglementari cu privire la faptul ca
majoritatea institutiilor publice nu isi executasera majoritatea obligatiilor scadente de plata.
Solutia a fost cea a crearii arieratelor, care desemneaza acele obligatii de plata care au ramas
neplatite timp de cel putin 90 de zile de la scadenta. Acestea erau atat de mari dupa criza, incat
atunci cand se facea bugetul pe anul viitor, veniturile abia acopereau arieratele.
Pentru a evita acumularea de datorii, legea a impus pentru bugetele centrale urmatoarea
interdictie: o institutie publica care inregistreaza arierate nu are voie sa incheie noi angajamente
juridice, adica noi contracte (excludem hot judec sau act admin) pana nu plateste restantele de
anul trecut si arieratele din anul curent.

In 2013, cand lucrurile nu se imbunatatisera suficient, s-a impus o a doua limitare: ajustarea din
mers a contractelor in curs de derulare (la bugetele locale e vorba de toate contractele de
achizitii). Astfel, in 30 de zile din ziua in care aprimit bugetul, institutia publica care are un
contract in derulare la bugetul central de achizitii publice. OC e obligat sa comunice
cocontractantului privat cati bani are la dispozitie pt a plati in acel an bugetar si daca acest credit
bugetar nu coincide cu obligatia de plata din contract, atunci sa il cheme pe cocontractant sa
incheie un act aditional.
In orice caz, institutia publica nu are voie sa receptioneze bunuri, lucrari, servicii decat de
valoarea prevazuta in buget, adica pe care o poate plati.

Lichidarea inseamna ca avem contract, iar OC, ajutat de departamentele de specialitate, verifica
daca cocontractantul si-a executat toate obligatiile din contract, pentru a putea face plata.
Statul plateste dupa ce i s-a livrat, iar platile in avans sunt o exceptie, fiind aprobate prin ordin de
ministru. Plata in avans nu poate depasi 30% din valoarea platilor din anul respectiv, iar
cocontractantul trebuie sa execute lucrari, servicii sau sa livreze bunuri care sa acopere valoarea
avansului, cel tarziu pana la 31 decembrie al acel pui an.
Se urmareste verificarea exigibilitatii platii.

Ordonantarea - etapa cea mai scurta si pur administrativa

In aceasta etapa OC da ordin contabilului sef sa faca plata. Ii trimite o dipsozitie scrisa printr-un
tipizat.

Plata propriu zisa

!!Principiul separarii atributiilor OC de atributiile contabilului sef

Contabilul nu e tinut sa execute acel ordin, ci legea il obliga sa mai verifice o data temeiul
efectuarii platii. Daca nu e multumit de rezultat e obligat sa refuze.

!!Nu contabilul sef trebuie sa semneze titlul de creanta in numele institutiei publice, pentru ca
acesta ar fi nul absolut.

Toate celelalte etape sunt exclusiv ale OC.

In 2012 au fost impuse restrictii legate de platile propriu-zise. Astfel, la nivel central, cand
institutiile publice inregistreaza arierate in luna precedenta, ea nu poate face plati. Singura
exceptie consta in impozitele pentru salarii, pentru stingerea sau reducerea arieratelor si platile
legate de datoria publica.
La nivel local interdictia nu e atat de dura. Bugetele locale care au arierate au doar obligatia de a
reduce proportional in fiecare lun aceste arierate. Daca nu face aceste plati, atunci i se suspenda
veniturile de la bugetul de stat.
Institutiile publice de finantare locala care nu isi reduc arieratele au aceeasi interdictie de a nu
face plati.