Contents

1) Anatomia clinica a faringelui – rapoarte laterale. ........................................................................4

2) Anatomia si fiziologia cercului limfatic Waldeyer. .............................................................................4
3) Angina banala. ....................................................................................................................................5
angina acuta eritematoasa ........................................................................................................................5
angina acuta eritemato-pultacee ..............................................................................................................5
a) Angina cu monocite: ............................................................................................................................5
b) Angina din leucemia acuta: .................................................................................................................5
c) Agranulocitoza:....................................................................................................................................6
5) Angine ulceroase superficiale..............................................................................................................6
a) Angina herpetica: .................................................................................................................................6
b) Angina aftoasa: ....................................................................................................................................6
c) Angina din Zona-Zoster:......................................................................................................................6
6) Angine din cursul bolilor infectioase. .................................................................................................6
a) Angina scarlatinoasa: ...........................................................................................................................6
b) Angina rubeolica: ................................................................................................................................6
c) Angina rujeolica: .................................................................................................................................6
d) Angina micotica: .................................................................................................................................6
7) Angine ulcerative profunde. ................................................................................................................7
a) Angina ulceroasa Moure: .....................................................................................................................7
b) Amigdalita fuzospirilara: .....................................................................................................................7
8) Angine cu false membrane. .................................................................................................................7
9) Amigdalita cronica. .............................................................................................................................7
a) Amigdalita cronica hipertrofa: .............................................................................................................7
b) Amigdalita cronica scleroasa:..............................................................................................................7
10 ) Infectia de focar amigdaliana – semne clinice si de laborator..........................................................7
S11:Supuratiile spatuilui retrostilian .......................................................................................................7
S12:Complicatiile la distanta ale anginelor acute: ..................................................................................8
S13:Flegmonul(abcesul) periamigdalian: ................................................................................................8
Sub14:Adenoidita cronica: ......................................................................................................................8
15.Afectiunile rinofaringiene acute ale copilului-vezi sub 14+amigdalitele acute .................................9
S16:Fibromul rinofaringian. ....................................................................................................................9
S17:Cancerul de rinofaringe-simptomatologie,tratament........................................................................9

S18.Cancerul de amigdala palatina. ........................................................................................................9

S19.Cancerul de hipofaringe. ................................................................................................................10
S20.Corpii straini faringo-esofagieni. ...................................................................................................10
Subiect 21 Anatomia clinica a foselor nazale-perete extern ................................................................10
Subiect 22. Anatomia clinica a sinusurilor fetei-maxilare,frontale,etmoidale ......................................10
Subiect 23 Sindrom secretor nazal ........................................................................................................11
Subiect 24. Sindrom de obstructie nazala ..............................................................................................11
Subiect 25. Functia respiratorie nazala ..................................................................................................11
26.FURUNCULUL VESTIBULULUI NAZAL ...................................................................................12
27.RINITE CRONICE HIPERTROFICE.............................................................................................12
28.RINITE CRONICE ATROFICE.......................................................................................................12
29)etmoidita acuta si cronica .................................................................................................................13
30.SINUZITA MAXILARA ACUTA SI CRONICA. ..........................................................................13
31. Sinuzita frontala acuta si cronica .....................................................................................................14
32. Complicatiile endocraniene ale infectiilor nazale si sinusale ..........................................................14
A. Tromboflebita sinusului longitudinal superior..................................................................................14
B. Tromboflebita sinusului cavernos .....................................................................................................14
C. Meningita purulenta ..........................................................................................................................15
A. Celulita preseptala ............................................................................................................................15
34. Tumorile benigne ale foselor nazale ................................................................................................15
35. Polipoza rinosinusala banala ...........................................................................................................16
36.Alergia rinosinusala-etiopatogenie, simptomatologie: .....................................................................16
37.Alergia rinosinusala- tratament. .......................................................................................................16
38.Tumori maligne ale foselor nazale si sinusurilor paranazale: ..........................................................16
39.Epistaxisul- principii de tratament:...................................................................................................17
41.Fracturile piramidei nazale. ..............................................................................................................17
42.Anatomia clinica a urechii externe: ..................................................................................................17
43.Otalgia etiologie: durere resimtita de bolnav in ureche. ...................................................................18
44.Clasificarea otitelor: .........................................................................................................................18
45.Otite externe: ....................................................................................................................................18
46. Otita medie acuta banala la adult si copilul mare. ...........................................................................18
47. Otitele acute din bolile infecto contagiaose .....................................................................................18
48. Otita sero-mucoasa acuta .................................................................................................................19
49. Otomastoidita acuta .........................................................................................................................19
50. Forme de exteriorizare ale otomastoiditei acute ..............................................................................19

 51.Forme particulare de otita medie acuta in functie de varsta. ............................................................19

52.Otita medie acuta supurata propriu-zisa. ..........................................................................................19
54.Otospongioza(otoscleroza). ..............................................................................................................20
55. Complicatiile vasculare ale otitelor cronice ....................................................................................20
56. Abcesul cerebelos ............................................................................................................................21
57.Paralizia periferica de facial – etiologie, tratament- .........................................................................21
58. Meningita otogena ...........................................................................................................................21
59.Abcesul cerebral ...............................................................................................................................21
60.Traumatisme ale urechii externe .......................................................................................................21
61. Tumorile urechii externe ..................................................................................................................21
1. T. benigne: ........................................................................................................................................22
2. T maligne: ..........................................................................................................................................22
62. Labirintitele .....................................................................................................................................22
63. Surditatea brusc instalata .................................................................................................................22
64. Protezarea auditivă .........................................................................................................................23
65. Surditatea (S) la copil ......................................................................................................................23
66.SURDITATEA PROFESIONALA ...................................................................................................24
67.ANATOMIA CLINICA A LARINGELUI .......................................................................................25
68.ENDOLARINGELE.........................................................................................................................25
69.CLASIFICAREA LARINGITELOR ...............................................................................................26
70.PAPILOMATOZA LARINGIANA ..................................................................................................26
71. Larinigita acuta catarala complicatii................................................................................................27
72. Laringita acuta catarala ....................................................................................................................27
73. Laringita acuta catarala ....................................................................................................................28
74. Laringita subglotica .........................................................................................................................28
76.Laringita cronica catarala .................................................................................................................28
Laringitele cornice nespecifice ..............................................................................................................28
Laringitele cronice specifice ..................................................................................................................29
77.Cancer laringe-dgn+tratam ...............................................................................................................29
78.Cancer laringe-etio,anatopato,clinic-macroscopic- ..........................................................................30
79.Spasmul glotic. .................................................................................................................................30
80.Traumatisme laringiene. ...................................................................................................................30
81.Traheotomia-indicatii. ......................................................................................................................30
82.Arsuri si stenoze esofagiene- ............................................................................................................31
83. Arsuri si stenoze esofagiene-complicatii si tratam. .........................................................................31

 84.Sdr disfagic .......................................................................................................................................31

85.Tumori esofagiene. ...........................................................................................................................31
87.Fistule si chisturi cervicale mediane. ................................................................................................32
88. Fistule si chisturi cervicale laterale .................................................................................................32
91.Diagnosticul tumefactiilor cronice cervicale- formatiuni neganglionare .........................................32
92.Adenoflegmonul latero-cervical .......................................................................................................32
-adenoflegmonul submaxilar .................................................................................................................33
-adenoglemonul carotidian(latero-cervical) ..........................................................................................33
93.Algiile cranio-cervico-faciale ...........................................................................................................33
Otalgia: ..................................................................................................................................................33
Cefaleea de origine auriculara: ..............................................................................................................33
94.Chisturi branhiale – malf congenitale rinofaringe ............................................................................33
95. Rinita cronica catarala: ....................................................................................................................33
96.Esofagita coroziva ............................................................................................................................34
97.!!!!!!!ANALIZATORUL VIZUAL...................................................................................................34
98.!!!!!!!VESTIBUL MEMBRANOS SI OSOS ...................................................................................35
99.SDR. MENIERE...............................................................................................................................35
100.ANATOMIA OROFARINGELUI ..................................................................................................36
101.VESTIBULITE...............................................................................................................................36
102.CLASIFICARE ANGINE ..............................................................................................................37
103.!!!!!URECHEA MEDIE RAPOARTE ...........................................................................................38
104.;;;;;;INERVATIE LARINGE+FARINGE........................................................................................38
105.Rinofaringe (nazofaringe, epifaringe, cavum)- ..............................................................................38
REPERE ANATOMICE ........................................................................................................................38
106.OTOMASTOIDITA EXTERIORIZATA ........................................................................................39

1) Anatomia clinica a faringelui – rapoarte laterale.

- raport cu spatiul maxilo-vertebro-faringian care este impartit in:
a) spatiul glandular extern – care cuprinde parotida
b) spatiul cervical subglandular – care este impartit in:
b1) compartimentul posterior – cuprinde pachetul vasculo-nervos al gatului, nervii IX, XI, XII, simpaticul cervical
si lantul ggl jugulo-carotidian.
b2) compartimentul anterior – artera carotidiana ext. si prenlugirea farigiana a gld. Parotide

2) Anatomia si ziologia cercului limfatic Waldeyer.

fi

 - este alcatuit din: amigdala faringiana Luska, amigdalele tubare Gerlach, amigdalele palatine si amigdala linguala a lui
Franke.
- are fct. De aparare
amigdalele din cercul lui Waldeyer reprezinta oragane limfoide secundare ce produc Limfocite T – cu rol in imunitatea
celulara si Limfocite B – cu rol in imunitatea umorala.
- reprezinta primul releu in impactul cu mediul extern
- recunoaste selful de non-self si are capacitatea de stergere a clonelor contra propriilor proteine.
- spre pubertate involueaza, amigdalele palatine ramanand singurele ce-si pastreaza capacitatea de aparare.

3) Angina banala.

angina acuta eritematoasa

- de etiologie virala
- poate preceda angina acuta eritamato-pultacee
- simptome: debut brusc, cu frison, febra, cefalee, disfagie dureroasa, otalgie reflexa
- hipertrofia ggl subdigastrici
- bucofaringoscopic – congestie difuza a mucoasei faringiene cu hipertrifia amigdalelor si edem al valului si luetei
- tratament: - local – antiseptice: Faringosept, Strepsils
- simptomatic – antitermice, antiinflamatorii: Aspirina, Paracetamol, Bioparox

angina acuta eritemato-pultacee

- etiologie microbiana : streptococ beta hemolitic, stafilococ, pneumococ
- simptomatologie – debut brusc, cu frison, febra, cefalee, disfagie dureroasa, otalgie reflexa
- bucofaringoscopic – hipertrofie amigdaliana + exudat pultaceu cu depozite galbui. Se pot forma psudo-membrane.
- adenopatii subangulomandibulare
- examenul bacteriologic evidentiaza microbul
- leucocitoza
- forma cu streptococ beta hemolitic se poate complica cu RAA, glomeruronefrita acuta, cardita reumatismala.
- tratament - local - antiseptice: Faringosept, Strepsils
- general – antibiotic conform antibiogramei: de ex. Penicilina G + Moldamin in ziua 7 si 14.
In formele recidivante se recomanda amigdelectomia dupa 3-4 saptamani de la puseul acut.

4) Angine din cursul bolilor de sange.

- dpv. Clinic poate semna cu angina acuta erotemato-pultacee.: debut brusc, cu frison, febra, cefalee, disfagie dureroasa,
otalgie reflexa

- pot aparea ca semne de debut in cadrul bolilor de sange

a) Angina cu monocite:
- apare in mononucleoza infectioasa
- apar un exudat pultaceu, ulceratii, necroza => odinofagie + disfagie
- adenopatie cervicala asociata, hepatosplenomegalie
- hemoleucograma – leucocitoza cu limfomonicitoza
- evilutie – 2-3 saptamani
- tratament – antibiotic pt prevenirea infectiilor + vitaminoterapie

b) Angina din leucemia acuta:

- apare ca o angine eritematoasa sau ulcero-necrotica
- adenopatii multiple cervicale, axilare, inghinale
- astenie, anemie
- hemoleucograma – leucocitoza. Se face punctie medulara
- tratament – tratarea afectiunii de fond de catre un hematolog. Angina se trateaza cu antibiotic + antiseptice locale

c) Agranulocitoza:
- angina grava cu ulceratii profunde amigdaliene.
- fara adenopatii
- tratament – tratarea afectiunii de fond de catre un hematolog. Angina se trateaza cu antibiotic + antiseptice locale

5) Angine ulceroase super ciale.

- intereseaza stratul epitelial

a) Angina herpetica:
- origine virala
- clinic – febra, stare generala alterata, disfagie intensa
- bucofaringoscopia – roseatza pe amigdale si pilieri + vezicule albe sidefii
- fara adenopatie cervicala
- coexista herpesul nazo=labial

b) Angina aftoasa:
- transmiterea infectiei de la produse lactate infectate
- ferbra, dureri ale membrelor, greata, varsaturi, diaree
- bucofaringoscopic – vezicule alb-cenusii pe fata inverna a obrajilor, limba, val palatin, amigdale, faringe
- tratament – gargairisme, antiseptice locale, badijonari cu nitrat de argint 4%.

c) Angina din Zona-Zoster:

- localizare pe ramificatia nervului glosofaringian, unilateral pe care apar vezicule mici cu un lichid clar.
- febra, hiperestezie in teritoriul nervului, sialoree
- tratament – vit. B1, B12 + antalgice
- determinata de virusul Coxsackie
- febra, cefalee, anorexie
- bucofaringoscopic – vezicule cu continut rosietic pe val, lueta si amigdale

6) Angine din cursul bolilor infectioase.

a) Angina scarlatinoasa:
- apare in cursul scarlatinei
- actiunea e determinata de streptococul beta hemolitic
- enantem rosu al mucoasei faringiene si al amigdalelor
- amigdale hipertrofiate + exudat pultaceu
- tratament – penicilina + dezinfectante locale.

b) Angina rubeolica:
- enantem + exantem
- adenopatii cervicale si occipitale

c) Angina rujeolica:
- precedata de catar al cailor respiratorii
- enantem la nivelul valului palatin sub forma de pete rosii

d) Angina micotica:
- apare in Candidoza
- bucofaringoscopie – depozite mici albicioase
- disfagie + jena dureroasa
tratament – antiseptice locale + antimicotice

fi

7) Angine ulcerative profunde.

a) Angina ulceroasa Moure:

- frecvent la tineri, cu debut insidios
- ulceratie necrotica la nivelul polului superior amigdalian + adenopatie
- tratament – badijonare local cu sol. de clorura de zinc + amigdalectomia dupa o luna de la puseu.

b) Amigdalita fuzospirilara:
- ulceratii pseudo-membranoasa circumscrisa situata pe mucoasa faringelui, gingii si in cavitatea bucala
- apare dupa avitaminoze, infectii locale, boli infectioase
- ferbra, cefalee, disfagie dureroasa
- localizare unilaterala
- adenopatie subangulomandibulara
- bucofaringoscopia – hipertrofiea + congestia amigdalelor + depozit albicios la nivelul polului superior
- tratament – solutii antiseptice locale, gargarisme, vitaminoterapie + antibioticoterapie

8) Angine cu false membrane.

- e determinata de angina difterica si streptococica
- amigdala este hipertrofiata si inflamata
- prin indepartarea falselor membrane apar ulceratii si sangerari
- alterarea starii generale, febra, tahicardie, astenie
- se face confirmarea bacteriologica
- tratament : seroterapia + antibiotice: Penicilina G, Amoxicilina + tratament local

9) Amigdalita cronica.
= inflamatie cronica a amigdalelor palatine

a) Amigdalita cronica hipertrofa:

- in special la copii
- amigdala creste de volum dupa fiecare proces inflamator amigdalian
- amigdala este crescuta de volum => da jena respiratorie si la deglutitie, tuse seaca, modificarea vocii
- adenopatie cervicala

b) Amigdalita cronica scleroasa:

- este caracteristica adultilor
- clinic: angine acute frecvente. Senzatie neplacuta la deglutitie, miros fetid, tuse seaca, oboseala
- bucofaringoscopie: amigdala redusa de volum cu mici zone necrotice
- tratament: gargarisme + antiseptice + antibiotice. Ulterior se practica amigdalectomia

10 ) Infectia de focar amigdaliana – semne clinice si de laborator.

= reprezinta o afectiune inflamatorie nesupurativa. Poate determina reumatism articular acut, cardita reumatismala si
glomerulonefrita.
- clinic: dureri lombare, dureri la niv. articulatiilor. Astenie.
- bucofaringoscopia – amigdale palatine marite de volum
teste la laborator: hiperleucocitoza, VHS crescut, fibrinogen crescut, ASLO > 200u, prezenta PCR. Sumarul de urina

S11:Supuratiile spatuilui retrostilian

 Adenoflegmonul retrostilian este situat in spatiul retrostilian,cu un grad de gravitate crescuta dat. Rap. cu art. carot. Interna.
Dezvoltarea se face pe seama gang latero-cervicali jugulo-carotidieni superiori,infectia provenind cel mai des de la o angina
cu etiologie frecvent streptococica sau stafilococica. Clinic:febra 39-40,stare gen modificata,disfagie,poate apare torticolis cu
inclinarea capului si imopbilitatea spre partea bolnava.palparea regiunii stero-cleido-mastoidiene este
dureroasa.Bucofaringoscopia arata bombarea peretelui lat al faringelui,cu impingerea ant si mediana a lojei
amigdaliene.Evolutia –supuratie in 8-10 zile,cu tendinta spre exteriorizare cervicakla sau faringiana a puroiului sau prin
abcedarea si a celorlalti gang jugulo-carotidieni,dand nastere la adenoflegmonul laterocervical.Complicatii:hemoragie prin
erodarea art carotide ,tromboflebita de vena jug int,mediastinita.Tratamentul:chir p cale externa,prin drenajul colectiei p
m a rg i n e a a n t a m u s c s t e r n o - c l e i d o - m a s t o i d i a n , d u p a p r e a l a b i l a c o n f i r m a r e p r i n p u n c t i e . S e a d m
antibioterapie,antiinflamatorii,antitermice si antalgice .

S12:Complicatiile la distanta ale anginelor acute:

Sunt de etiologie bacteriana: septicemia ,bacteriemia si septicopioemia.Septicemia amigdaliana: repr o grava compl .Este
rara dat antibioterapiei energice ce ne sta la dispozitie in present. Poate avea etiologie polimicrobiana, cu punct de plecare de
la un focar amigdalian ulcero-necrotic. Propagarea se face direct sau prin circ venoasa sau prin contiguitate prin afectarea
ganglionilor si ulterior a peretelui venos jugular.Clinic ,pe langa semnele anginei mai apar: brusc febra si frison,facies
teros,sdr hepatorenal,torpoare,delir, sau semen din determinarile septice secundare.Diag: hemocultura si accesoriu prin
insamantari si antibiograma. Adm antb se face in asociere cu hialuronidaza,heparina, si antiinflamatorii de tip
cortizon,tratamentul fiind efectuat de regula intr un serviciu de specialitate de boli infectioase.

S13:Flegmonul(abcesul) periamigdalian:
Repr supuratia tes conj lax situate intre capsula amigdalei si peretii lojei.Supuratia este intrafaringiana,prin trecerea
germenilor prin capsula.
Etiologie:strept b-hemolitic la care se asociaza frecvent anaerobi.
Exista 2 forme:
-fleg ant ,intre amigdala palatine si pilierul ant.in care se constata bombarea pil ant ,cu amigdala impinsa in jos si indarat,cu
bombaea valului pal de partea leziunii si edemul luetei.in cateva zile poate apare un punct de necroza prin care in caz de
fistulizare se elimina puroi cremos si f fetid.
-fleg posterior situate intre amigdala si pilierul post,se obs bombarea pil post cu impingerea amigd hipertrofiate si eventual
depozite purulente,edem alk mucoasei laringiene.Edemul luetei arata o colectie a abcesului.
In evolutie poate abceda spontan catre a8a zi sau se poate complica cu hemoragii,celulita cervicala, mediastinita,sau chiar
septicemia.
Clinic se caract printr un debut la 2-3 zile de la aparitia anginei eritemao-pultacee,cu accentuarea disfagiei,a durerii
unilaterale,otalgie reflexa si uneori trismus.Odata cu constituirea colectiei vocea e nazonata ,durerea se accentueaza,
hipersialoree, trismus,disfagie intense insotita de febra,frison,cefalee,halena fetida. Regiunea cervicala de partea leziunii este
impastata si dureroasa.
Tratamentul de electie este chir,precedat de punctie in punctul de maxima bombare. Se asociaza antibioterapia 10 zile,apoi se
recomanda amigdalectomia la 2-3 sapt de la puseul acut

Sub14:Adenoidita cronica:
Repr hiperplazia amigdalei faringiene a lui Luschka,insotita de inf cronica,denumita popular ‘polipi’.Frecventa in copilarie
inte 3-6 ani.Predomina limfantismul si infectia.Limfantismul este o stare constuitionala,caract prin hiperplazia limfoida
generala cu micropoliadenopatie ,teg si muc palide, anemie, tulb tiroidiene.Hiperplazia este favorizata de mediul
ambient,indeosebi de clima rece si umeda.La copilul mare se insoteste si de o amigdalita cronica hipertrofica.
Clinic: obstructie nazala,
rinoree
si perdea muco-purulenta pe peretele post al faringelui, cu tulb resp mai ales nocturne ce pot ajunge pana la apnee
nocturna.
In timp apar modificari ale masivului facial-faciesul adenoidian(retroprognatism,bolta ogivala,dentitie vicios implantata
inpir nazala subtire}.Lipsa de ventilatie a trompei E antreneaza otite seroase, cu hipoacuzie de transmisie.
Resp bucala antreneaza tulb anoxice si in metab calciului,dez stature-pond insuficienta,cu tulb reflexe,subfebrilitati,enurezis.
Bucofaringoscopia-congestie a piliarilor ant,hipertrofia amig palatine.
Rinoscopia post-formatiuni tumorale moi,boselate,ce ocupa plafonul si obstrueaza orificiile coanale in divertse procente.
Det inf permanente ca adenoidite acute ,corize repetate,otite,laringite,traheo-bronsite.Tratament-extirparea vegetatiilor
adenoidiene chirurgical,prognosticul depinzand de precocitatea interventiei.,adesea necesitant la copilul mai mare
amigdalectomia.

Indicatiile adenoidectomiei:obstructie nazala,otita medie seroasa,episoade de otita medie supurata acuta,apnea de

somn,manifestari ca infectii de focar.
Contraindicatii:infectii recente ale cailor resp sup,tulb de coagulabiliotate,despicatura palatina.

15.Afectiunile rinofaringiene acute ale copilului-vezi sub 14+amigdalitele acute

intereseaza in special amigdalele palatine-cauza-imunitate deficitara.
Agenti implicati - stafilococ,streptococ,haemophilus.
Clinic:senzatie de corp strain,durere la inghitire,otalgie reflexa,modificarea vocii, posibila adenopatie ganglionara cervicala,
febra, cefalee.
Bucofaringoscopia-hipertrofie amigdaliana cu congestie intensa,cu depozite purulente posibile la nivelul criptelor.
Tratament:local-antiseptice si antiinflamatorii plus antibioterapie.
Amigdalita acuta linguala-rara aparuta la pacientii amigdalectomizati ca o reactie hipertrofica compensatorie limfatica sau
dupa leziuni de corp strain sau alimnte.
Clinic:disfagie la baza limbii cu otalgie reflexa,durerea e exacerbata de fonatie sau mobilizarea limbii. posibila coexstenta a
edemului glotic si adenopatiei subanguomandibulara.

S16:Fibromul rinofaringian.
Reprezinta tunora localizata la nivelul nazofaringelui, ce prin dezvoltare poate determina o simptomatologie grava.Este
denumita si tunora sangeranda a pubertatii masculine,intalnindu-se in special intre 9-20 ani si avand ca factori favorizanti
posibili tulburari endocrine.Tumora se situeaza in cavum, in portiunea sfeno-etmoidala, cu extindere spre rino-faringe , fose
nazale, sinusuri,orbita si rar endocraniu.Anatomo-patologic are aspectul unei tunori netede, de culoare rosie, uneori boselata,
la palpare avand consistenta renitenta sau dura.Poate prezenta mici eroziuni ,dar nu ulcereaza.Insertia tunorii este sesila pe
cadrul coanal, fata inferioara a sfenoidului sau aripa interna s apofizei pterigoide.Microscopic se prezinta ca un fibroangiom
avand vasele fara pereti proprii, realizand adevarate lacuri sanguine ce det sangerari spontane sau la cele mai mici
traumatisme.Boala poate debuta printr-un sindrom de obstructie nazala unilaterala, ce apoi se paote bilateraliza si prin
epistaxisuri, ce devin din ce in ce mai abundente si frecvente,det anemie.Rinoscopia ant arata congestie, staza si uneori o
prelungire nazala a tumorii.Nu se recomanda tuseul brutal al cavumului si biopsierea, datorita posibilelor hemoragii.Ex clinic
se completeaza prin radiografii ale masivului facial, angiografie selective carotidiana externa, ce permite si embolizarea
retrograde a tumorii, cat si CT.DG diferential se face in speciall cu vegetatiile adenoide, chisturile de retentie,
sarcomul,polipul sinuso-coanal.Tratamentul este chir,constand in exereze tumorii pe cale transfaciala.

S17:Cancerul de rinofaringe-simptomatologie,tratament.
Apare in special la varsta adulta.Punctul de plecare este peretele lat al faringelui in special in foseta Rosenmuller, urmat de
peretele sup. Se descriu 4 modalitati de debut-adenopatic(60%), manifestat prin tumefierea gang cervicali, in special jugulo-
carotidieni sup, ce devin ficsi nedurerosi; - rinologic, ce prezinta coriza unilaterala si obstructie nazala, rinoree muco-
purulenta cu striatii sanguinolente; -otic, ce stimuleaza diferite grade de afecatare otica, de la simplul catar la otita supurata,
prezentand hipoacuzie de transmisie unilaterala, acufene, otalgie reflexa, tenace si rebela la tratament; -neurologic,
prezentand sindrom cefalalgic in casca sau durere localizata in vertex, nevralgie pe unul din ramurile nv trigemen.Cel mai
frecvent este afectat nv oculomotor extern datorita situarii sale in apropierea vf stancii,iar cand este afectat concomitant si nv
trigemen det sindromu Gradenigo. Prin adenopatia satelita jugulo-carotidiana sup , pot fi afectati frecvent ultimii 4 nv
cranieni.Tratamentul este preponderant radio-chimioterapic.Chir se adreseaza adenopatiilor latero-cervicale in care se
practica evidare gang radicala urmata de radioterapie la distanta, prognosticul ramanand rezervat.Modern, pt a iradia cat mai
putin tesuturile sanatoase din jurul tumorei,se practica radioterapia locala(brahiterapia), prognosticul inbunatatindu-se
simtitor, vindecarile fiind in peste 40% din cazuri.

S18.Cancerul de amigdala palatina.

 Epiteliomul de amigdala debuteaza insidios, cu o jena amigdaliana , senzatie de corp strain, otalgie reflexa si adenopatie
subangulomandibulara.Poate aparea ulceratie la niv amigdalei ce se paote extinde spre pilieri si faringe.In perioada de stare,
aspectul tumorii este burjonata, ulcerate, sangeranda la atingere, dura la palpare.Disfagia se accentueaza, apar semen de
impregnare tumorala. Dg pozitiv se face prin exam clinic, biopsic si tomografic.Ca localizare se intalneste mai frecvent la
polul superior al amigdalei, cu prognostic mai bun fata de localizarea la polul inf, ce det rapid extensie spre baza limbii si
faringe.In functie de stadiu tratamentul consta in extirparea largita a amigd palatine urmata de evidarea gang si tratamentul
complementar radio-chimioterapic.In fazele avannsate, cand tumora a invadat per faringian se poate incerca o faringo-
amigdalectomie transmandibulara cu plastie de lambou musculo-cutanat.Limfoepiteliomul evolueaza mai lent,amigdala
avand aspect de masa moale, vegetanta cu adenopatie cervicala bilat, cu grad de malignitate crescut.Limfoamele maligne sunt
mai rare, cu hipertrofie amigdaliana uni sau bilat, urmata de ulceratii si adenopatii.Evolutia tumorii este rapida cu prinderea si
a altorr gang locali.Dg se pune anatomo-patol.Tratam este este chimio-radioterapic.

S19.Cancerul de hipofaringe.
Este reprezentat in general de epitelioame, interesand sinusul piriform si mai rar peretele post al faringelui.Se obiectiveaza
dupa adenopatia latero- cervicala, cu disfagie, sialoree, otalgie reflexa, ulterior aparand halena fetida, blocajul sinusurilor
piriforme, cu stop alimentar.Cand prinde gura sup a laringelui, dat tulburari de fonatie si respiratie. Dg se pune prin
laringoscopie indirecta, endoscopie, CT si confirmare histo-patol prin biopsie.
Tratament:extirparea monobloc a tumorii prin faringo-laringectomie partiala sau totala, evidare gang radicala, urmata d
radio-chimioterapie.Cand tumora este extinsa si nu permite exereza chir se face doar radio-chimioterapie.Trat cu
metronidazol imbunatateste rezultatele radioterapiei.

S20.Corpii straini faringo-esofagieni.

Oprirea unui corp strain la nivelul faringelui si esofagului se intalneste mai frecvent la copil si mai rar la adultii ce au tulb de
deglutitie, edentate, psihopati.Natura corpilor straini este variata:alimente, diferite obiecte inghitite accidental.Acestea se
opresc in faringe sau la nivelul SES.Anclavarea corpului strain(cs) det reactii variabile ce depend de forma cs.Leziunile det
sunt la niv mucoasei, putand duce la perforarea peretelui, cu det unor complicatii septice(supuratii cervicale si
mediastinale,pleurezii, fistule) sau perforatii vasculare .Simptomatologia: un cs mai voluminous, in hipofaringe sau la SES
poate det crize de sufocare sau sincopa reflexa, cs mai mici det durere pasagera, o senzatie de greutate, o jena cu iradiere
intrescapulara. Disfagia mecanica sau dureroasa reprez semnul cardinal, depinzand de marimea corpului, reactia de inflamatie
si spasmul local.In timp cs det ulceratii si infectii locale, cu alterarea starii generale, accentuarea disfagiei, sialoree, fetiditate.
In situatia producerii perforatiilor dispar semnele de supuratie sau semnele toxico-septice generale grave, ca urmare a
instalarii supuratiei mediastinale .Dg: exam radiologic simplu sau baritat, esofagoscopia.Tratamentul:-ambulator :calmarea
bolnavului cu fenobarbital,se interzice ingestia de paine sau alte alimente in scopul impingerii spre stomac, antispastice,
atropina, antiinflamatorii si antibiotice;-in spital; extractia corpului stain prin esofagoscopie,extractia chir se face cand nu se
rezolva prin esofagoscopie pe calea cervicala, toracica sau abdominala.Drenaj si antibioterapie pt evitarea complicatiilor
septice.
- e urina – hematurie, cilindrurie, albuminurie.

Subiect 21 Anatomia clinica a foselor nazale-perete extern

Peretele extern-in partea antero-sup-fata interna a apofizei ascendente a maxilarului sup, mai indarat osul lacrimal si apoi
labirintul etmoidal. Dedeubt-fata inetrna a maxilarului superior continuata indarat de lama verticala a palatinului si apofiza
pterigoida a sfenoidului.
P peretele extern se observa 3 lame osoase suprapuse cornete(inf,mijl,sup)care delimiteaza meaturi si in care se deschid
orificiile cavitatilor anexe a foselor nazale

Subiect 22. Anatomia clinica a sinusurilor fetei-maxilare,frontale,etmoidale

a)sinusurile maxilare- se deschid in meatul mijl printrun orificiu ; forma de piramida. Baza piramidei corespunde peretelui
extern al foselor nazale. Peretele anteriorcoresp fosei canine .La partea sup prezinta orificiul canalului suborbitar
Peretele postinf separa sinusul de fosa zigomatica si pterigomaxilara.
Peretle sup subtire separa sinusul maxilar de cavitatea orbitara si prezinta in grosimea sa canalul suborbitar
Marginea inferioara este in raport cu alveolele ultimului premolar si a primilor 2 molari
b) sinusurile frontale-2 cavitati sapate in grosimea osului frontal .
Peretele ant in raport cu regiunea sprincenara si frontala

 Peretele postsup in raport cu sinusul longitudinal sup ,meningele,si fosa cerebrala ant.
Peretele inf in raport cu orbita, cu celulele etmoidale ant si bolta foselor nazale
Peretele intern este format din septul intersinuzal
Canalul fronto-nazal face legatura intre baza sinusului frontal si partea inalta a meatului mijl
c)Labirintul etmoidal-este format din celule pneumatice(7-9)impartite in 2 grupe:
-antinf a caror orificii se deschid in meatul mijl ;
-postsup se deschid in meatul sup
Fata externa (lama papiracee) are raport cu continutul orbitei
Fata interna ia parte la formarea peretelui extern al cavitatii nazale
Superior au raport cu sinusul frontal
Inferior au raport cu sinusul maxilar

Subiect 23 Sindrom secretor nazal

Rinoreea nazala : seroasa,mucoasa,mucopurulenta,purulenta,hemoragica,pseudomembranoasa,sub forma de cruste si uneori
cazeoase
a) rinoreea clara(hidroreea) .Cauze :infectia nazala banala-vasodilatatie puternica ; la indivizii in
varsta-consecinta unei insuficiente renale functionale ; rinita catarala la copil sau adolescent; traumatism cranian; rinita
spasmodica
b)rinoreea purulenta-bilaterala si fenomene inflamatorii in coriza banala sau gripala - r serosanguinolente
,cu false membrane in difteria nazala
- r la sugar in primele sapt de viata in sifilis ereditar
-r unilaterala in sinuzita acuta supurata,cronica supurata,corp strain ,tumori maligne ale foselor nazale

Subiect 24. Sindrom de obstructie nazala

a)Obstructie organica-cauze ; la sugar-se manif prin dificultate la supt,lipsa de dezvoltre a foselor nazale ; ex-imperforatia
choanala,vegetatiile adenoide,rinite acute banale ;
lacopil - vegetatiile adenoide, rinita cronica, deformatii palatine ;
la adolescent - rinite cronice catarale,hipertrofice,polipoza nazala,deviatia de sept
traumatica,tumori benigne ,maligne

b)Obstructia functionala : intalnita in 2 cazuri : 1. individ la care obstacolul respiratiei nazale a fost indepartat dar care a
pierdut obisnuinta de a respire prin fosele nazale; 2. fosele nazale sunt anormal de largi si totusi individ acuza dificultatea de
a respira prin fosele nazale. Situatie intalnita in ozena

Consecintele obstructiei nazale-perturbarea ventilatiei pulmonare

- alterarea vocii
- anosmia
- malformatii scheletice
- tulburari intelectuale si psihice
- infectia cailor respiratorii
- accidente reflexe(cefalee,rinita spasmodica,crize astmatiforme)

Subiect 25. Functia respiratorie nazala

Mucoasa nazala datorita structurii morfologice are rolul de a incalzi,umezi si purifica aerul respirator.Etajul mijlociu este
zona ventilatorie principala in timp ce etajul inferior are un rol minor.Curentul inspirator merge de-a lungul septului si fata
interna a cornetelor fara a patrunde inmeaturi Curentii aerieni sufera modificari ,coordonate de un mecanism cu rol valvular
la nivelul vestibulului nazal si un mecanism cu rol vasomotor situat la nivelul foselor nazale.In repaus volumul aerului
inspirat este de circa 8-9 l/min.
Umezirea aerului este asigurata de secretia celulelor caliciforme si a glandelor seromucoase,astfel incat aerul inspirat este
saturat cu vapori.
Purificarea aerului incepe in vestibulul nazal unde sunt oprite particolele mai mari de catre peri apoi in fosele nazale, unde
intra in actiune cilii si mucusul nazal.Miscarea ciliara normala este conditionata de stratul de mucus cu grosime si vascozitate
adecvata si necesita o serie de conditii : umiditate,temp,presiune osmotica,echilibru ionic.Activitatea ciliara este influentata si
de ph-ul mucoasei nazale care variaza intre 5,5-6,5

 26.FURUNCULUL VESTIBULULUI NAZAL

!det de infectia cu stafilococ auriu a unia sau mai multor foliculi pilosebacei.Apare la diabetici,la cei cu insuf hepatica etc.
In forma simpla!punct galben centrat de un fir de par si cu reactie inflamatorie periferica intensa si trades la exte prin
tumefire rosie,dureroasa a aripei nasului.Durerea spontana este intensa,pulsatila.frecvent se asociaza ascensiuni febrile.(mai
multe furuncule=furunculul antracoid)
Complicatia
frecventa=infectie venoasa(vena faciala)=flebita/tromboflebita venei faciale.
!tromboflebita sinusului cavernos(protuzia globului ocular,edem palpebral si conjunctival,
paralizia oculomotorilor ,
cecitate,+semen gen de septicemia si meningocefalite.
Tratam:aplicarea de pulverizatii cu solutii antiseptice si pomezi(oxid de galben de mercur,aureomicinaoxacilina)
+antibioterapiegenarala.
Radioterapia in doza antiinflamatorie determina involutia furunculului surprins in faza incipienta sau diminua fenomenele
inflamatorii secundare daca este aplicta in faza de colectare.

27.RINITE CRONICE HIPERTROFICE

Rinitele cronice reprezinta inflamatii cornice ale mucoasei nazale de etiologie diversa care determina manif.
rinologice caracteristice fiecarei forme anatomo-clinice in fct de gradul si felul leziunilor anatomo-patologice.
Rinitele hipertrofice sunt afectiuni ce se caracterizeaza prin hipertrofie pasagera sau definitive a cornetelor inferioare
si a mucoasei nazale.
Prezinta 2 forme:DIFUZE si LOCALIZATE.
Sunt mai mult un symptom decat o maladie,insotind de cele mai multe ori deviatia de sept,vegetatiile adenoide,fenomenele
alergice rinosinusale sau diverse tulb generale,endocrine sau neurovegetative.
*R.H.DIFUZE: Factori favorizanti!tulburari de ventilatie nazala;activitatea in atmosfera bogata in praf;rolul favorizant al
climatului rece si umed;abuzul de alcool si tutun;utilizarea frecventa de medicamente cu actiune la nivelul foselor nazale.
Anat-clinic se disting 2 forme de hipertrofie care se succed evolutiv:forma congestiva pura(distensia temporara a tesutului
erectil submucos)si forma conjunctiva(hipertrofia este definitiva-proliferarea tes conjunctiv in profunzime)
Clinic:obstructie nazala(in special noaptea si la caldura)+rinofaringite+infect descendente laringo-traheo-bronsice.
Rinoscopia ant!cornetul inf rosu violaceu ,turgescent,umplind toata fosa nazala,retractindu-se la aplicarea de sol
vasoconsttrictoare(adrenalina)
!in forma conjunctiva obstructia este permanenta cornetul are aspect muriform,nu se mai retracta la aplicarea de sol
vasoconstrictoare.
Trat:cauterizari electrice/chimice ale cornetelor,injectii sclerozante/interventie chir(tubinectomie/luxatia cornetului inf.)in
forma conjuntiva.
*R.H.LOCALIZATA:hipertrofia cozilor de cornet,cozile de sept nasal si cornetele buloase.
Hipertrofia cozilor de cornet consta intr-o proliferare conjunctiva a portiunii post a cornetelor,vizibile la rinoscopia
post.determina obstructie a foselor nazale,senzatie de corp strain intre nas si git sau otite seroase.Tratam :galvanocauterizare
sau ablatia chir.
Cornetele mijlocii buloase :disppozitia anatomica congenitala a unei cellule etmoidale in cornetul mijlociu ce apare
voluminous obstruind spatial dintre sept si peretele extern si meatul mijlociu.tratam:rezectia capului cornetului mijl.

28.RINITE CRONICE ATROFICE

Rinitele cronice reprezinta inflamatii cornice ale mucoasei nazale de etiologie diversa care determina manif.
rinologice caracteristice fiecarei forme anatomo-clinice in fct de gradul si felul leziunilor anatomo-patologice.
Rinitele atrofice sunt afectiuni inflamatorii cornice ale foselor nazale ce se caract prin atrofia acesteia si largirea
anormala consecutive a foselor nazale. Prezinta 2 forme : simple si ozenoasa.
Rinitele atrofice simple sunt consecutive infectiilor grave ale mucoasei foselor
nazale(scarlatina,difteria,lues,cauterizari excesive,pudre iritante toxice,praf,pulberietc)
Simpt:jena respiratorie nazala.
Tratam:instilatii nazale de diverse sol cu rol in favorizarea secretiei nazale(lugol 3ori 5 pic pe zi);badijonare cu sol Bonain a
ggl sfeno-palatin.
Rinita atrofica ozenoasa(ozena)!atrofie,fetiditate si prezenta de crustae galben-verzui pe mucoasa foselor nazale.

 Anat-pat!transf fibroasa a intregului tes conjunctiv al foselor nazale,transf pavimentoasa a epit cilindric al
mucoasei,disparitia celulelor mucipare,a cililor vibratili si a glandelor;vasele prezinta o teaca scleroasa care diminua calibrul.
Clinic!cefalee,jena respiratorie functionala.
Tratam:medicamentos!indepartarea mecanica sau prin spalatura a crustelor,folosirea de subst congestionante ptr stimularea
secretiei ,vitaminoterapie A,B,C,E, pulverizatii sau aerosoli cu antibiotice,cure teramle.chirurgical!stimularea vascularizatiei
foselor prin simpatectomie periarterialaa aterei maxilare interne+micsorarea de calibru a fosleor nazale(introducerea de
grefoane cartilaginoase intre mucoasa si peretii ososi).

29)etmoidita acuta si cronica

a.etmoidita acuuta la copil!apare la orice virsta ca urmare a unui guturai in aparenta banal.frecvent survine in rma unei
epidemii de gripa sau cu ocazia unei febre eruptive(scarlatina,pojar)
infectia etmoidului se poate exteriorize spre unghiul intern al orbitei!un edem simplu(forma fluxionara)/forma supurata-
subperiostica.
Clinic:edem al regiunii frontale al carui centru ocupa unghiul supero-intern al orbitei si care destined pleoapa sup.adeseori
globul ocular este impins in jos si inainte de un edem al tes din cavit orbitara.in formele fluxionare edemul dispare spontan in
timp ce in formel;e suppurate tumefactia creste,devine dureroasa la presiune,tegum devine violaceu si puroiul se
exteriorizeaza.+febra mare.stare generala alterata.
Tratam:antibioterapie!penicilina.
Ptr formele in care edemul progreseaza--.incizie arciforma in lungul marginei inferioare a sprincenei si se prelungeste pe
dosul nasului cu drenajul colectiei.

b.etmoidita cronica supurata-prez 2 forme1.asociata la o sinuzita banala,maxilara,sfenoidala;

2.limitata numai la etmoid.
1:leziuni anatom!edem inflamat al mucoasei etmooidale urmat de osteita rarefianta a sept.intercelulare!etmoidul devine un
burette purulent.
Clinic:in etmoidita ant-durere spontana la presiunea unghiului intern al orbitei(semnul lui grunwald)/in etm post-
asimptomatica--.scurgere purulenta in rinofaringe-obiectivata la rinoscopie prin prezenta puroiului deasupra cornetului
mijlociu sip e rinofaringe.
2.obstructia completa a orif cel etmoidale prin leziuni inflamat si cicatriciale--.puroiul ramine sub tensiune in etmoid care este
transformat intr-o cavitate unica prin necroza septurilor intercelulare.clinic:cefalee cu sediul frontal/occipital.
Tratam:etmoiditele deschise se trateaza mai intai cu antibiotice,sulfamide,vaccinuri cu actiune locala.daca tratam med nu
determina rez favorabila dupa 8-10 zile!etmoidectomia pe cale endonazala.la sinuzita frontala asociata se intervine pe cale
externa.

30.SINUZITA MAXILARA ACUTA SI CRONICA.

1.SINUZITA MAXILARA ACUTA!inflamatie catarala sau supurata a mucoasei sinusului maxilar cu pct de plecare de
obicei nazal sau dentar.
Etiologia si patogenia:
*rinogena:obstructia prin edem a mucoasei prin deviatia inalta de sept etc;
*dentara:infectii propagate de la nivelul primilor 2 molari si al doilea premolar ;
*infectii de vecinatate:infectii secundare dupa o sinuzita fronto-etmoidala;
*traumatisme:fractura maxilarului superior cu hematom supurat etc.
Simptomatologie:
A)sinuzita maxilara acuta de origine nazala:
a.catarala!apare in cursul unui guturai banal sau gripal.durerea este redusa la o usoara greutate a capului si se propaga la
nivelul dintilor avind intensitate moderata.Evolutia se face spre vindecare in cateva zile.
b.purulenta!durerile survin aproape simultan cu coriza sunt foarte vii,cu character nevralgic,cu senzatie de plenitudine in
hemifaciesul respective.Rinoreea este mai intai clara apoi timp de 5-6 zile se elimina puroi de culoare galbena,brun sau chiar
singerinda.Rinoreea dispare in aproximativ o saptamina.Tratam:antalgice ,antibiotice,daca in a 5-a zi nu cedeaza durerea la
adm de analgezicese poate considera ca puroiul este in retentie in sinusul maxilar!punctie a sinusului maxilar cu evacuarea
puroiului prin ostium dupa prealabila aplicare de vasoconstrictive in meatul mijlociu.
B)sinuzita maxilara acuta de origine dentara!este acuta numai in aparenta-in realitate este o sinuzita cronica latenta acutizata
de o interventie dentara!acumularea de puroi in sinus fara a altera mucoasa si numai daca infectia dentara persisita,mucoasa
se infecteaza si devine sinuzita propriu-zisa.
Clinic:in cursul an ilor precedenti pacientul a suferit o durere dentara destul de vie ce a incetat ulterior aparitiei unei carii
profunde sau in urma unui ttratam paliativ.dupa extractia dintelui afectat survine criza de sinuziata acuta !intregul facies este
dureros,obrazul se tumefiaza si in cazuri favorabile un puroi fetid se elimina prin alveola golita sau prin nas.In timpul crizei

 de sin acuta este necesar extractioa dintelui bolnav.daca este vb de un simplu epiem ,sinuzita se trateaz a prin spalaturi
sinuzale si introducrea acului de puncutie ptr antibiotice,cortizon,etc.

2.SINUZITA MAXILARA CRONICA!de obicei este de origine rinogena,evidentiind germeni saprofiti ai foselor nazale
deveniti patogeni,alteori puroiul este microbian .
Clinic:durere si rinoree purulenta. Rinoreea purulenta determina prin inghitire tulburari gastro-intestinale si traheobronsite
descendente prin aspiratie.La examenul rinoscopic se evidentiaza puroi variabil in cantitate in meatul mijlociu.
Tratam:actiune directa asupra sinusului.-->punctii repetate si introducera de antibiotice cu cortizon;tratam chir drenajul
sinusului in meatul inferior.

31. Sinuzita frontala acuta si cronica

Sinuzita frontala acuta = afectiune inflamatorie recenta, difuza si nespecifica, localizata la mucoasa sinusului frontal, in
absenta oricarui trecut patologic specific sau in conditii de restitutio ad integrum histofiziologic, in urma unei inflamatii
anterioare.
Fiziopat:-inflam meatului mijlociu cu blocarea zonelor de drenaj;
-secretiile se acumuleaza intr-o cavitate inchisa, germenii saprofiti devin patogeni, apare transformarea purulenta a
continutului endosinusal.
Cauze:disfct imunitare, particularitati anatomice, tumori si traumatisme.
Clinic:-debut relativ brusc, cu dureri unilaterale in reg supraorbitara;
-obstructie nazala unilaterala +rinoree purulenta
Paraclinic:-endoscopie, Rx standard, CT-rezervat cazurilor cu iminenta de complicatii.
Alte forme clinice:
-sinuzita frontala blocata-dureri atroce, obstructie nazala, fara rinoree;
-sinuzita frontala recidivanta
-sinuzita frontala barotraumatica-durere violenta+epistaxis;
-sinuzita frontala postraumatica-complicatie a unei fracturi de sinus frontal.
Tratament:-medicamentos:decongestionante topice, antibiotice(10-14zile, conform antibiogramei; amoxicilina+ac.clavulanic,
cefalosporine de generatia II/III, macrolide-claritromicina, chinolone);
-chirurgical-doar in cazuri rezistente sau cand la CT->obstructie ostiala(trepanaropunctia peretelui anterior si lavajul
sinusului).

Sinuzita frontala cronica=infectia sinusului frontal cu durata >3luni, secundara obstructiei indelungate a meatului.
Clinic:vagi dureri frontale, rinoree purulenta posterioara unilaterala, +/-obstructie nazala.
Endoscopia nazala: blocarea inflamatorie a meatului mijlociu.
CT ofera diagnosticul de certitudine
Tratament:-medical-initial aceeasi combinatie de antibiotice, decongestionante, antiinflamatorii; antibioterapia-minim
3-4saptamini.
-chirurgical: in functie de cauza-polipectomia, chirurgia cornetului mijlociu; punctia si drenajul sinusului.

32. Complicatiile endocraniene ale infectiilor nazale si sinusale

A. Trombo ebita sinusului longitudinal superior

-edem frontal voluminos median asociat cu semne de hipertensiune intracraniana;
-pot apare: semne de deficit motor/crize Jacksoniene/coma.
Diagn pozitiv: angio-RMN
Tratament: -medical(antibiotice in doze mari parenteral si antiedematoase)
-chirurgical-pentru focarul infectios rinosinusal.

B. Trombo ebita sinusului cavernos

Clinic: sdr. septicemic + edem palpebral+ chemozis si exoftalmie.
Exam fund de ochi:dilatarea venelor retiniene;
-daca are frison->hemocultura de urgenta.
-punctia lombara->meningita purulenta.
Diagn e confirmat de angio-RMN.
Tratament: antibiotice in doze mari parenteral+corticoterapie+heparinoterapie.

fl
fl

 C. Meningita purulenta
Clinic: cefalee intensa, febra, somnolenta, redoare de ceafa.
Punctia lombara: lichid purulent.
Tratament: antibiotice in doze mari parenteral, antibioticele trebuie sa treaca bariera hemato-encefalica.
-cura chirurgicala a sinuzitei.
D. Abcesul cerebral-apare in special secundar etmoidosfenoiditelor fulminante cu germeni f. virulenti sau pe un
teren tarat imunologic.
Clinic: cefalee, febra, SG proasta, varsaturi spontane + semnele de supuratie sinusala.
Ex CT e obligatoriu.
Tratament: antibiotice in doze mari parenteral, drenajul chirurgical al abcesului si cura chirurgicala a sinuzitei.
F. Osteomielita oaselor craniene-apare d obicei ca o complicatie a sinuzitelor frontale
Evolutia-spre agravare:edem prefrontal si supraorbitar; dureri intense, fotofobie, accentuarea rinoreei purulente, febra 40.
Diagn:CT -liza corticalei osului frontal.
Tratament: antibioterapie 2-3sapt; chirurgical al osteitei&sinuzitei frontale-prin abord extern.

33. Complicatiile exocraniene ale sinuzitelor = complicatii orbitare

A. Celulita preseptala
-edem palpebral superior(fara implicare orbitara)din cauza scaderii drenajului venos
-lipsa afectarii mobilitatii globului ocular+mentinerea acuitatii vizuale+lipsa exoftalmiei.
Tratament: antib parenterale+antiinflamatoare&decongestionante nazale.
B. Celulita orbitara-inflamatie difuza a grasimii orbitare
-edemul antreneaza exoftalmia si chemozisul
-la aparitia semnelor de imobilitate a gl. ocular sau scaderea AV =>decomprimarea orbitei pe cale externa sau endoscopic
endonazal.
Diagn: CT cu contrast-arata colectia; cresterea densitatii grasimii orbitare
C. Abcesul subperiostal=colectie intre os si periorbita
-localizare mediala ⊃ necesita drenaj chirurgical.
D. Abcesul orbitar-urmeaza evolutiei celulitei orbitare
-abordul chirurgical: extern, sustinut de tratament. parenteral antibiotic&antiinflam.
In toate cazurile de complicatii trebuie tratata si sinuzita cauzatoare.

34. Tumorile benigne ale foselor nazale

-caracterizate prin marea lor diversitate de forme anatomopatologice.
A. Papiloamele-marimi diferite, consistenta variabila, pot fi confundate cu polipii; au tendinta la recidiva
Clinic: epistaxisuri repetate, obstructie nazala
Rinoscopie:formatiuni tumorale vegetante, sesile, ce sangereaza usor.
CT:extensia tumorala, distructii osoase
B. Adenoamele-deriva din glandele sero-mucoase ale pituitarei si se gasesc pe sept sau cornete
-bine delimitate, marimi variabile, gri-rozate
-localizarea in port sup a fosei nazale predispune la fenomene de liza osoasa cu complicatii de vecinatate.
Diagn:endoscopic, eventual CT
Tratament: chirurgical, sub control endoscopic
C. Fibroamele-provin din periost, apar mai ales pe peretele lateral, au culoare gri-rosiatica si sunt sesile(aderente de os)
Diagn de certitudine: histo
Tratament: chirurgical
D. Mixomul si gliomul-f rare la niv foselor nazale, se confunda cu polipii banali.
E. Osteomul-semne functionale cind tumora are dimensiuni importante.
Uneori singurul simptom e cefaleea.
Tratament: chirurgical, rezervat cazurilor simptomatice.
F. Condroamele-adultul tanar; in special in partea inf si ant a septului nazal sub o mucoasa normala
Clinic: obstructie nazala
Tratament: chirurgical

 35. Polipoza rinosinusala banala

-f frecventa la adult, exceptionala la copil
Etiologie: cauze infectioase, vasomotorii, imunoalergice sau iritatii banale nespecifice repetate
Anatomie patol: sediu in meatul mijlociu sau sinusuri
-histologic:invelis epitelial cu celule cubice si tesut conjunctiv/vascular/mixoid/edematos/fibromatos.
Simptome: sdr obstructie nazala progresiva, cu rinolalie inchisa, hipersecretie seromucopurulenta, stranut, cefalee cu senzatie
de tensiune nazala si anosmie.
Semne obiective-rinoscopie: mici formatiuni polipoase ce ocupa meatul mijlociu sau un polip mare ce obstrueaza fosa nazala
sau un polip gigant vizibil atat la nivelul narinei cat si la niv coanei, ce obstrueaza complet fosa si da anosmie.
Paraclinic: ex Rx al sinusurilor-etmoidita manifesta
-cercetarea tolerantei la aspirina
-cautarea unui astm bronsic asociat
-bilant alergologic complet
Tratament: chirurgical(ablatia polipului si chiuretarea etmoidului anterior pe cale endonazala)
-scopuri: repermeabilizarea fosei nazale &evitarea consecintelor polipozei asupra permeabilitatii tubare si a urechii medii.
In plus: antibioterapie si antiatopice.

36.Alergia rinosinusala-etiopatogenie, simptomatologie:

Af frecv cu implicarea unei reactii de sensibilizare indusa alergenic cu formare de Ac specifici; Imunitatea poate fi : nespecif
( naturala –neutralizeaza mai multi alergeni ) sau specif ( actioneaza este asupra unui singur alergen);Reactiile se produc
proport cu intensitatea agresiunii Ag-Ac si cu gradul de sensibilizare a org; Alergenii pot fi : completi ( proteici ) incompl
( haptene ); Tipuri de reac alergice: 1.anafilactice-alergie rinosinusala; 2.citotoxice-incompatibil sanguine si Rh; 3.complex
ag-Ac – boala serului si nefrita alergica; 4.hipersensibil intarziata-grefe transplant. In alergia rinosinusala Ac tip Ig G,Ig E se
fixeaza pe mastocite si bazofile cu elib de med chimic( histamine,bradikinina,Pg) se prod vasodil ,edem,hipersecr si polipi-
manif de rinoree,stranut,obstructie nazala.Dupa etiologie: rinite alegice si infecto-alegice; Sezoniere( febra de
fan,mucegai,acarieni,ag bact si profesionali).Simptome: sdr alergic naso sinusal-rinoree stranuturi in salve ,obstr nazala si
plenitudine nazala si prurit oculo-nazal. Rinoscopia ant: muc nazala cu aspect turgescent,tumefiat acoperit de
mucus,sangerare minima si polipi in meatul mij. Forme clince: polipoza spasmodica periodica (polen)-crize repetate chiar in
cursul aceleasi zile +_congestie conjunctivala si lacrimale , eozinofilie, exema ,edem quinke; Rinita spasmodica aperiodica-
pneumoalergeni, ag bact ,med si alimente; Rino-sinuzite polipoide-polipi la niv cel etmoidale sau sinusului max ce det
obstructia foselor nazal, bilateral, obstructie, eozinofilie.

37.Alergia rinosinusala- tratament.

De lunga durata, se actioneaza in mai multe directii: suprimarea alergenului, desensibilizarea specifica sau nespecifica pt a
opri formarea de anticorpi, evitarea conflictului alergen-Ac, modificarea pragului reactional al terenului, suprimarea focarelor
infectioase cronice, supr de parazitoze. Trat, este de 2 feluri: general si local. General: trat specific de desensibilizare si trat
simptomatic care cuprinde: med antialergica, antiinflamatorie,antiinfectioasa si med modificatoare ale terenului. A) med
antialergice nespecifice: antihistaminice de sinteza, gamaglobuline, cromoglycat disodic. B) med antiinflamatorie: cortizon
C) med antiinfectioasa: antib si vaccinuri (sulfamide,eritromicina sau cicline. Nu se da penicilina); D) med modificatoare ale
terenului: sedative nervoase, psihoterapie, cure de relaxare, simpaticomimetice,vitaminoterapie, trat neuroendocrin. Local:
vasoconstric locale (cocaina, efedrina, adrenalina) cu scopul de a debloca fosele nazale. Se pot utiliza asocieri efedrina si
hidrocortizol instilatii sau aerosoli. Cortizonu se poate aplica local si in injectii in mucoasa cornetului inf.
Pt diminuarea in vol a cornetului inf se mai pot utiliza si electrocoagulare, galvanocauterizare, cauterizari chimice,
crioterapie. Trat chirurgical este indicat numai pt sinuzite cronice alergice rebele la tratament si pt polipoze nazale obstruate
care produc tulburari accentuate in resp.

38.Tumori maligne ale foselor nazale si sinusurilor paranazale:

tumori maligne epiteliale si conjunctive. Rareori matastazeaza. Tumorile benigne ca :adenomul, papilomul pot degenera in
carcinoame
. Tumorile epiteliale nazale au originea mai frecv din etmoid si mai rar pe cornetul inf si septul nazal. Tumorile epiteliale au
mai ales un caracter infiltrativ, destructiv, se ulcereaza si sfaceleaza usor insotindu se de fen inflamatorii ale foselor nazale si
ale sinusurilor in timp ce tumorile conjunctive au un caracter expansiv, rapid.Tumori epiteliale: A)epiteliomul pavimentos, se
intalneste mai frecv la nivelul sinusurilor max, frontal si sfenoidal. B) epiteliomul cilindric mai frecv la nivelul etmoidului

 C) cilindromul rar intalnit cu tendinta la metastatzare minima D) nevocarcinomul cel mai agresiv, det metastaze generale.
Tumorile conjunctive: mai frecv sub forma de sarcom fibroblastic, mai rar osteosarcom, condrosarcom, mixosarcom. Debutul
este insidios, nedureros, det fen variabile de rinita. In perioada de stare rinoreea devine purulenta, cu sange; epistaxisurile
frecvente si obstructie nazala accentuata. in perioada terminala tumora se dezvolta in diferite directii: trompa lui Eustache,
orbita, endocraniu, piramida nazala, fata, palat si apar metastaze osoase, pulmonare, gangl. A)Cancerul de sept nazal det rapid
jena resp si epistaxisuri putin abundente dar frecv. Sarcomul septului nazal este des confundata cu o tumora benigna
sangeranda, de aceea orice formatiune suspectata va fi larg ridicata.
B) cancerul de etmoid si fosa nazala, cel mai frecv, perioada lunga de timp se dezv in labirintul etmoidal, neprezentand forme
directe. Clinic: rinoree persistenta, unilaterala, fetida, persistenta la tratament. Exam rinoscopic: meatul mij polipi
simptomatici de aspect banal. Tumora se extinde spre orbita deplasand globul ocular. Diag diferential cu sifilis, rinoliti,
etmoidite cronice supurate asociate cu polipoza nazala. C) cancerul de sinus maxilar se dezv in sinusul maxilar, se manifesta
prin rinoree purulenta, fetida, hemoragica, unilaterala. Det dureri dentare, rebele la trat. Tumora evolueaza prin erodarea
peretelui ant al sinusului maxilar exteriorizandu se spre obraz. Treptat este interesat intreg masivul facial. Durerile sunt in
general violente, deoarece este interesat nervul maxilar sup. Diag diferential cu afectiuni inflamatorii, tumori benigne,
nevralgii dentare, trigeminale.

39.Epistaxisul- principii de tratament:

3 etape :1 Hemostaza locala ( medicamentos ):
calmare pac, eliminare cheaguri din FN, aplicarea sol vasoconstric,anestezice – xilocaina 2-4%; repaus pac in semisezand+
compresiune digitala pe aripa nasului cateva min( dir sau prin tampon ); cauterizarea chimica (cu perle de nitrat de ag) sau
electrocauterizare ( cu laser);
compresiune cu sonda foley ,tamponament nazal ant (compresiv daca e abundant + fasa de tifon imbibata in subt uleioase si
hemostatice)tamp post – la batrani,la HTA,ATS,prin interesarea a sfenopalatine( tampon in sonda nellaton in rinofaringe
+tamp ant: 48-72h +AB cu urmarire la 72 h ( preventive sinechii);
2. hemostaza regionala ( chir ): in hemoragiile grave-prin embolizarea selective retraograda (a etm) sau ligaturi vasc ( a car
ext),rezectie septala submuc,circumscrierea zonei hemoragice cu laser;
3. hemostaza generala ( medicamentos – hemostatice (venostat,vitK+C,etamsilat)+ corect echil hemodinam.-coresct hidro-
electrolitica;
4. Trat etiologic : HTA,af cardiovasc,hepatice,hematologice,endocrinopatii

40. Hematom septal:colectie sangvinol. Submucoasa ( intre pericondru si periost) in partea ant a septului, cauza
post traumatica; Dg:prin rinoscp ant(durere,obstructive nazala bilat); Complicatii: suprainf(abces septal); Trat:
incizie,drenaj,tamponament compresiv)

41.Fracturile piramidei nazale.

In urma unui traumatism, se realizeaza cu sau fara deplasare. Repunerea in pozitie normala a piramidei nazale si contentia ei
iar in interior recalibrarea foselor nazale cu restabilirea funct acestora.
Pot fi deschise dau inchise. Fracturile fara deplasare pot fi uni sau bilaterale, nepunand probl de trat. Fracturile de deplasare
pot interesa scheletul osos, piramida nazala, septul nazal si masivul facial. Fracturile prin soc ant-post, in “carte deschisa”, cu
separarea oaselor proprii pe linia mediana; asupra septului fracturile de tip Jarjavay, cu linie de fractura ant-post sau zdrobirea
acestuia. Alte tipuri de fracturi: Le Fort I,II si III (orizontale), verticale si combinate (Walter). Exam clinic: Inspectia daca
este precoce, inaintea aparitiei edemului si hematoamelor permite observarea deformarilor osoare si cateodata a traiectului de
fractura. Palparea permite evidentierea crepitatiilor osoase, mobilitatii anormale, a existentei emfizemului subcutanat.
Tratament: chirurgical, manevra de reducere a fracturii urmata de contentia piramidei nazale. Fracturi deschise: transformatea
fracturii deschise in fractura inchisa prin suturarea plagii, se face corespunzator pt a evita osteita.

42.Anatomia clinica a urechii externe:

2 parti: pavilion si conduct auditiv extern; pavilion: este o lama cartilaginoasa si elastica, ovalara cu marele ax vertical, ant
mastoidei. Fata ext: are forma unui cornet, central conca, periferic reliefuri cartilaginoase, inf lobul urechii. Fata int: conf
inversa externei, in 1/3 ant aderenta la peretele lateral al capului. Format din: schelet fibrocartilaginos, aparat
musculoligamentar rudimentar, la ext acoperit cu tegument mobil. Conductul auditiv extern: repr un tub aerat, de forma
neregulata, de 25 mm. Punct de plecare din conca pana la timpan, curbat orizontal in S italic. Pt vizualizarea timpanului se
tractioneaza pavilionul in sus si indarat. Intern: structura osoasa, ext: structura fibrocartilaginoasa. RAPOARTE: ant:
articulatia temporo mandibulara, post: cel antrale, profund cu nervul facial, inf: loja parotidiana, sup: baza craniului, ext: se
deschide in conca printr un larg orificu iar extrem int rezinta un sant in care se insera conturul timpanului.

 43.Otalgia etiologie: durere resimtita de bolnav in ureche.

Datorata unor afectiuni auriculare: -otodinie, sau poate fi det de o leziune din vecinatatea urechii.sau chiar de la distanta:
otalgie reflexa. Afectiuni care det: A) afectiuni alea pavilionului si conduct aud ext: traumatice,contuzii,plagi, hematoame,
otite ext cu diferite etiologii(microb, micotica, alergica, zona zoster), leziuni prin inghet sau arsuri, corpi straini endogeni(dop
cerumen, dop epidermic), sau exogeni (animati-insecte, inanimati-margele, plastic), tumori suprainfectate ale pav si cond aud
ext. B) afectiuni ale urechii medii: otita, traumatisme, cancerul urechii medii; C) afectiuni ale zonelor vecine: cavitatii orale:
inf dentare, herpes, neoplazie. Faringelui: inflamatii si infectii, faringite, amigdalite, abcese, tumori ale faringelui in toate cele
3 etaje, afectiuni inflamatorii ale parotidei, si ale articul temporo mandibulare. D) afectiuni la distanta: ale laringelui:
tuberculoza laringiana, tumorile coroanei laringiene; stiloida lunga-sdr Eagle; tiroida:leziuni inflamatorii, tiroida subacuta
Quervain, hemoragie dintr un chist sau nodul tiroidian. Ischemia miocardului. E) isterica: la femei cu dezechilibre endocrine.

44.Clasi carea otitelor:

Otite medii acute: otita congestiva, otita seroasa, otita acuta supurata. Otita supurata(gripala, sugarului, persoanelor in varsta,
otomastoidita acuta, otita medie cronica; Otita medie cronica: poate fi cu timpan inchis(otita seromucoasa cronica) si cu
timpan deschis. Otita cu timpan deschis are 2 forme: otita medie supurata cronica simpla (otoreea tubara) si otita medie
suparata cronica propriu zisa (osteitica).
Clasif otite
Otita cu timpan inchis cu simptomatologie acuta: otita seroasa,otita barotraumatica,ot.congestiva
Otita acuta cu timpan inchis : otita acuta supurata ( etiol infectioasa )
Otita cronica cu timpan inchis : otita mucoasa cu multe varietati, otita fibroadeziva
Otita cronica cu timpan inchis (supurate): sechele cictariceale,timpano-scleroza

45.Otite externe:
otita ext acuta-inf pielii urechii ext+obstr CAE cause: trauma locala, suprinf, fenom alegice agent pat: strepto (erizipel-
otalgie, prurit, otoree sero purul, senz de tens locala ) stafilo- lez se pot ext la niv mastoidei, parotidei si art temporo mand
(cand e implic piocianicul). Trat: elimin cruste si secretiilor, rivanol hidrocortizon acetat ains ab pe cale generala si debridare
chir(necroza)

46. Otita medie acuta banala la adult si copilul mare.

Etio: - cauze locale: hipertrofia vegetatiilor adenoide, rinosinuzite, tumori rinofaringiene, rezistenta scazuta a mucoasei tubo-
timpanice, interventii chir., traumatisme locale, perforatii timpanale, infectii ale urechii externe.
- cauze generale: deficite imunologice, teren alergic, boli infecto-contagioase, boli cronice, carente vitaminice.
Patogenie(diseminare): - cale nazo-tubara ( focar nazal sau faringian)
- cale hematogena ( septicemii, TBC)
- cale externa ( traumat. directe timpan)
Germeni: streptococ, pneumococ, stafilococ, Haemophilus influenzae, pneumococ Friedlander, bacili G-, anaerobi.
Anato-pat: dilatare capilare → exudat seros cu fibrinogen→acumulare de germeni si leucocite →secretie sero-sang. → muco-
purulenta → purulenta.
Clinica: - otita congestiva: - durere intermitenta sub forma de intepaturi, cu iradiere in hemicraniu si dinti; hipoacuzie; vertij;
senz de iritabilitate
- ex otoscopic: timpan roz, cu repere anatomice sterse.
- otita colectata: - durere lancinanta, pulsatila; hipoacuzie; acufene; mastoida dureroasa la palpare; febra; astenie; insomnie;
inapetenta.
- ex otoscopic: timpan rosu care bombeaza in totalitate.
- otita supurata: - durerea scade odata cu aparitia otoreei
- ex otoscopic :- otoree sero-sang, abundenta, care va deveni purulenta, filanta, de cul. galbuie
si inodora.: se obs. orif de perforare al timpanului.
- faza de cicatrizare:- 4 zile-scade durerea; 5-10z- scade otoreea; 15z – se inchide perforatia; 3-4 sapt- restituirea
auzului.

47. Otitele acute din bolile infecto contagiaose

- otita din scarlatina- 1 forma asem otitei medii acute + 1 forma necrozanta
- otita din rujeola – forma de otita supurata clasica sau congestiva

fi

 - otita din difterie

48. Otita sero-mucoasa acuta

- frecv la copil, bilaterala
- apare in cursul unui episod inflam. faringian care det obstructia trompei E.
- exudatul:- galbui, fluid, steril, se coaguleaza la aer
- contine: IgE, IgG, glico si lipoproteine.
- clinic: - otalgie, zgomote, hipoacuzie ( cu senz de lichid care se deplaseaza )
- otoscopie: timpan roz, retractat, cu mobilitate redusa, cu nivel de lichid prin transparenta timpanului.
- tratament: - dezobstructia trompei prin cateterisme repetate cu introducere de cortizon si alfachimiotripsina, dezinfectie
nazala.

49. Otomastoidita acuta

- primitiva ( traumatica, hematogena) / secundara ( otita acuta)
- etio: monomicrobiana ( streptococ, pneumococ, b. Friedlander)
- patogenie:- factori favorizanti – aditus stramt, teren modificat poatologic, varsta (copii, batrani).
- anato-pat :- congestie si hipertemie→ tromboza vasculara → necroza aseptica a septurilor celulare → acumulare de microbi
si leucocite → empiem → osteoflegmon
- clinic:- durere in interiorul urechii cu iradiere spre mastoida, hemicranie, hipoacuzie, alterearea starii generale, paloare,
febra, anorexie
- otoscopie:- puroi in CAE, timpan congestiv, infiltrat, bombat, perforat
- Rx: - voalare a septurilor celulare, distructii lacunare.
- complicatii: paralizie faciala, exteriorizare puroi, septicemie otica
- Tratament:- aspiratie puroi + AB ( 15 zile).

50. Forme de exteriorizare ale otomastoiditei acute

- prin corticala externa ( puroi retroauricular → subperiostic→ subcutanat → fistula)
- forma temporo-zigomatica( puroi sub m. temporal → subcutanat →edem in hemifacies si pleoape)
- la varful mastoidei ( colectia se deschide in teaca SCM)
- forma occipitala ( colectia dreneaza in celulele retrosinusale)
- forma jugodigastrica( de-a lungul m. digastric →faringe →disfagie + paralizie nv. cranieni)
- daca puroiul dreneaza prin peretele int. mastoida →petrozita ( in stanca temporalului) sau apexita ( varful stancii) →
sindromul lui Gradenigo ( otoree, paralizie de oculomotor extern, nevralgie de trigemen)

51.Forme particulare de otita medie acuta in functie de varsta.

Varsta are mare influenta prin particularitatile anatomice corespunzatoare varstei, momentul instalarii otitei si mijloacele de
aparare locale si generale ale organismului.75% dintre otitele acute apar inaintea varstei de 10 ani cu un maxim de incidenta
la 4-5 ani si 20% in a doua copilarie, la purtatorii de vegetatii adenoide si amigdale cronic infectate.La batran otita acuta
apare mai rar dar este mai periculoasa, indeosebi in formele cu pnenumococ care detrrmina leziuni osoase intinse generatoare
de complicatii fara ase releva pe plan clinic prin simptomatologie alarmanta.Modif starii generale ale organismului prin
diabet,TBC, alergie, convalescenta sau la tarati pot influenta tabloul clinic al otitei.Predispozitiile patlogice,varsta si si
virulenta germenului pot favoriza aparitia unor complicatii:mastoidita acuta, labirintita acuta, complicatii endocraniene sau se
cronicizeaza.

52.Otita medie acuta supurata propriu-zisa.

Este de etiologie infectioasa si reprezinta localizarea unui proces supurativ in urechea medie.Se intalneste la toate varstele dar
mai ales la copil la care exista si o hiperreactivitate a tesutului limfoid.

Etiologie:infectia microbiana simpla sau in asociatie cu virusuri care prin modificarile lezionale deschid calea infectiilor cu
germeni patogeni.Se remarca infectii rino-faringiene sezoniere,streptococul si pneumococul, mai rar germeni gram
negativi,anaerobi.
Cauze favorizante:hipertrofia vegetatiilor adenoide si a amigdalelor palatine,rinosinuzite, tumori ale rinofaringelui,cauze
generala(stari imunologice deficitare, terenuri alergice, boli infecto contagioase, boli cronice,carente vitaminice).
Patogenie:Infectia se propaga la uechea medie pe calea nazo-tubara, pe cale hematogena si pe cale externa.La infectia de
cauza rino-faringiana, germenii cu punct de plecare de la un focar infectios faringian sau sinusal se propaga prin trompa
dereglata fiziologic si ajung la nivelul casutei pe care o infecteaza.Calea hematogena:in cursul septicemiilor, gripa,TBC.Calea
externa:in traumatismele directe ale timpanului, in cursul manevrelor de extragere a corpilor straini auriculari.Initial se
produce hiperemie prin dilatarea capilarelor care duce la apritia unui exsudat serofibrin,prin dezvolatrea virulentei microbiene
si a afluxui de leucocite serozitatea devine sero-sanguinolenta,apoi mucopurulenta sau purulenta.
Clinic:durere intermitenta sub forma de intepaturi si iradiere in hemifaciesul respectiv si dinti.Hipoacuzia este variabila si se
insoteste uneori de vertij, palparea mastoidei este dureroasa la nivelul zonei de proiectie a antrului, febra, paloare, supuratie
care reduce durerea.
Otoscopic:la inceput otoree seo-sanguinolenta ueori abundenta spumoasa si aerata acre treptat devine muco-purulenta si apoi
purulenta, filanta de culoare galbuie si inodora.Dupa aspirarea secretiei se observa orificiul de perforarae a timpanului,
pulsatil.Durerea inceteaza dupa circa 4 zile de la debut iar otoreea dispare in 5-10 zile.Perforatia daca nu este mare se inchide
in circa 15 zile prin granularea marginilor.

54.Otospongioza(otoscleroza).
osteodistrofie a capsulei labirintice care se traduce prin:osteoliza si reconstructie osoasa in acelasi focar.Acesta se gaseste de
obicei la nivelul ferestrei ovale unde determina anchiloza scaritei dar se poate dezvolta de asemeni spre cavitatea labirintica
cu rasunet asupra functiei cohleare.Leziunile sunt bilaterale. Etiologie:afectiune ereditara sub forma recesiva sau
dominanta.Surditatea se agraveaza cu fiecare sarcina si indeosebi in timpul alaptarii prin spolierea de calciu a stancii
temporalului. Din pdv anatomopatologic, distrofia capsulei otice evolueaza in 3 faze: vasculara(congestiva), de resorbtie
osoasa(otospongioza), de neoformatie osoasa (otoscleroza). Clinic:surditate progresiva insotita de zgomote. Surditatea apare
discret ca o hipoacuzie usoara care se accentueaza treptat si manifest in timpul per menstruale prin oboseala, depresiune
nervoasa, surmenaj.Deseori se observa un fenomen neasteptat: bolnavul aude mai bine intr-o atmosfera cu zgomot decat in
liniste(paracuzia lui Willis).Explicatia consta in faptul ca zgomotul ambiant obliga pe interlocutor sa vorbeasca cu intensitate
mai mare.Otoscopic: timpanul este normal. Audiograma precizeaza la inceput o surditate tipica de
transmisie.Tratament:medical prin fluorura de sodiu care blocheaza activitatea enzimatica in focar.Tratamentul chirurgical-
ablatia completa a scaritei, inchiderea ferestrei ovale deschisa precedent prin grefa autogena si punerea in pozitie a unei
proteze de inlocuire a scaritei.Contraindicatia operatorie apare daca surditatea prezinta o evolutie labirintica marcata sau daca
urechea cotrolaterala este surda.

55. Complicatiile vasculare ale otitelor cronice

A. Tromboflebita sino-jugulara-inflamatia diferitelor tunici constitutive ale axului venos care cuprinde sinusul lateral si
jugulara interna.
Interesarea axului venos poate merge de la periflebita, flebita parietala, tromboflebita, tromboflebita supurata la necroza.
Afectiunea evolueaza sub aspectul a 2 forme clinice:
-forma latenta manifestata prin usoape febricule si cefalee, pe seama otomastoiditei;
-forma septicemica, deosebit de zgomotoasa, in care semnele nervoase sunt evidente: debut brutal, frison, febra, puls rapid,
stare generala alterata. Vena jugulara se palpeaza sub forma unui cordon dur.
Tratament: chirurgical vizeaza inlaturarea focarului infectios otomastoidian si e sustinut de tratament medical-antibioterapie,
antiinflamat, anticoag si rehidratare.
B.Tromboflebita sinusului cavernos
Clinic: sdr. septicemic + edem palpebral+ chemozis si exoftalmie.
Exam fund de ochi:dilatarea venelor retiniene;
-daca are frison->hemocultura de urgenta.
-punctia lombara->meningita purulenta.
Diagn e confirmat de angio-RMN.
Tratament: antibiotice in doze mari parenteral+corticoterapie+heparinoterapie.

56. Abcesul cerebelos

Poate fi unic sau multiplu.
Focarul de necroza se constituie treptat. E inconjurat de o zona de encefalita prost delimitata care, de regula, limiteaza
tendinta la incapsulare.
Posibilitatea de ruptura in sist ventricular e un pericol iminent.
Simptome: Tulburari de coordonare (suferinta cerebeloasa se caracterizeaza prin 4 semne: hipermetrie sau dismetrie,
asinergie, adiadocokinezie, executarea cu intarziere a actelor voluntare), tulburarile de tonus, tulburari de echilibru,
tremuratura care lipseste in repaus si apare in miscarile voluntare si nistagmusul.
Evolueaza in 3 stadii clinice: nesupurativ, supurativ acut si respectiv subacut.
Tratament: diferentiat, in fct de stadiu. In stadiul nesupurativ tratament chirurgical e exclusiv otologic. Neurochirurgul poate
face eventual un volet decompresiv. Tratament medical asociat: antibiotice, antiinflamatoare, tonicardiace, rehidratante.
In stadiile supurative, tratament chirurgical se adreseaza atat focarului otomastoidian cat si abcesului.

57.Paralizia periferica de facial – etiologie, tratament-

-centrala/periferica-lezarea facialului motor – pareza /paralizie motorie a muschiului mimicii , uni sau bilaterala , incompleta(
disociatie cervico-faciala) sau completa ( temporo-cervico-faciala); Clinic : asimetrie faciala ,tulb de motilitate a mush
mimicii, disfunctii fonatorii si masticatorii, de deglutitie sau hipotonie si atonie musc, absenta reflexului cornean si reflexului
stepedian.poate fi genetic ( sdr moebius) traumatica ,chir ,inflamatorie ,tumorala sau idiopatica
- lezarea intermediarului wrisberg – afectarea facialului senzitiv ce poate fi iritativ(nevralgie otica –otodinie,otalgie
rflexa,otonevralgie) sau distructiv ( anestezia zonei Ramsey-Hunt)-lezarea sist senzorial Guezic –tulb linguale-lezarea sist
autonom vegetativ.

58. Meningita otogena

o reactie inflamatorie a foitelor meningeale, in cursul evolutiei unei supuratii otomastoidiene. Poate evolua ca o reactie
meningitica aseptica sau septica, ca o hidrocefalie prin exces de productie de LCR si blocajul circulatiei acestuia, sau ca
reactii meningitice septice circumscrise.
Simptome: cefalee violenta cu sediu posterior, rahialgie, varsaturi, fotofobie.
Ex obiectiv: pozitia clasica a bolnavului "in cocos de pusca"; redoarea cefei si pozitivarea semnelor Kernig si Brudzinski;
tulburari motorii si de sensibilitate.
Punctia rahidiana sau ventriculara extrage un lichid purulent.
In meningitele localizate, starea gen e foarte putin/deloc influentata, semnele neurologice se traduc prin modificari paretice
ale nervilor cranieni IX,X si XI (sdr de gaura rupta posterioara), VII,VIII si V(sdr de unghi pontocerebelos) sau III,IV,V si
VI(sdr de virf al orbitei; arahnoidita optochiasmatica).
Tratament: chirurgical vizeaza inlaturarea focarului infectios otomastoidian, iar tratament medical=antibioterapie
locala(intraauriculara) si generala, plus antiinflamatorii.

59.Abcesul cerebral
Afectiune supurativa a subst cerebrale, pct de plecare otomastoidian, diseminare hematogena sau prin continuitate; clinic : in
fct de stadiu : stadiul 1 . supuratie otica greturi varsaturi tulb de comportament si semne meningeale; stadiul 2. Latent semen
neurologice stadiul 3. – manifest, edem papilar, afazie, hemiplegie, ataxie, aflexie, crize epileptice, stadiul terminal fen de
torpoare si coma; trat : chir/AB/Ains.

60.Traumatisme ale urechii externe

Plagile pavilionului-limitate numai la tegumente-pansament obisnuit. Plagile pavilionului auditiv extern:agresiuni, grataj,
tentative neadecvate de extragere de corpi straini.Prin interesarea partilor moi poate surveni in timp o atrezie de
conduct.Contuziile pavilionului: formare de otohematon(acumulare de sange sau serozitate cu sediu pe fata externa a
pavilionului in 1/3 superioara).Otohematomul-decolarea pericondrului la niv fosetei naviculare +rupere vasc det cicatrici si
ingrosari a pav(aspect conopidiform)-trat: incizie drenaj pansament compresiv-complic: suprainf cu lez de pericondrita(AB)
fibrozarea/calcifierea tes conj de la niv pav(deformari pav).

61. Tumorile urechii externe

 1. T. benigne:
- putin numeroase
- dezvoltate din tesut conjunctiv, glandular sau epitelial
- chiste congenitale: dermoide sau mucoide, situate langa fisura petro-scuamoasa
- angiom de pavilion si conduct
- cele m frecvente = osteoamele sau exostozele osteogeneice situate in condctul auditiv extern la nivelul segmentului
osos; unice saumultiple; prin dezvoltare blocheaza conductul > sau < complet si favorizeaza otitele externe;
- tratament: esential chirurgical – sub microscop – extirparea fromatiuni pe cale retroauriculara sau endaurala, urmata
de repunerea lamboului de piele ridicat initial.

2. T maligne:
- frecvent din tesut epitelial, mai rar din t. conjunctiv
- de obicei epitelioame spino-celulare, mai rar bazocellare
- frecvent la barbati > 40 ani
- predispozitie: cicatrici traumatice, expunere la soare, degeraturi, leziuni cutanate cronice (eczema, psoriasis, lupus etc);
- semne subiective: durere daca exista inflamatie suraadaugata si in stadiul final;
- macroscopic: pot fi fisurate, ulcerate, burjonate; aspect vegetant la nivelul lobului sau in partea superioara a pavilionului;
forme infiltrative la nivelulpavilionului sau in conduct;
- extensia: progresiv spre regiunile vecine, ureche medie, endocraniu, regiunea cervicala, occipitala;
- adenopatia: rara, in raport cu sediul tumorii;
- tratament: - fizioterapie (cobalto-terapie, elecron-terapie)
- chirurgical – rezectia prin electrocauterizare
- mixt – radiochirurgical
- prognostic: cancerul de pavilion = mult m benign decat localizarea in conductul auditiv; tumorile conjunctive
(fibrosarcoame, osteosarcoame, angiosarcoame, melanosarcoame) au prognostic mult m sever decat cele epiteliale.

62. Labirintitele
1. Seroase – edem al inchiderii labirintice
2. Supurate – crearea de puroi
Simptome:
• Partea de auz
• Vestibulara : varsaturi si ameteli
• Cauza: infectia din otita medie
Tratament:
• Antiedematoase
• Sulfat de Mg
• Sustinere prin vitamine B1 si B6
• Antibiotice
Chirurgical

63. Surditatea brusc instalata

Manifestare: scăderea brutală a audiţiei sau foarte rar progresivă, cu sau fără semne premonitorii şi semne de însoţire
variabile.

Etiologie
- Ocluzia vasculară prin ateroscleroză sau microtromboză
- Labirin ta acuta
- Mai frecvent intricarea acestor 2 factori
- Există şi predispoziţii familial şi cons tuţionale, bolnavii prezentând déjà surditate de percepţie totală a urechii
opuse.
Simptome
- Surditatea
• care a apărut brusc la trezirea din somn sau în cursul zilei ce poate precedată uneori prin :

ti

ti

fi

 ! crize de acufene intermitente,

! senzaţie de plenitudine în ureche,
! sindrom gripal
• care apare în contextul unor fenomene psihice şi generale:
! Surmenaj
! Anxietate
! Stare depresivă
! Tulburări a ec ve, etc.
(timpul de instalare a surdităţii variază de la câteva minute la câteva ore, iar intensitatea surdităţii variază de la o surditate
parţială aproape totdeauna unilateral pâna la surditate totală)
Audiograma – evocă o surditate de percepţie cu cădere pe acute sau din contra o atingere electivă pe sunetele grave.
Tratament:
- Este o urgenţă medical ace trebuie ins tuită chiar din primele ore
- Se administreză perfuzii cu vasodilatatoare mp de 8 zile
- Cor coterapie pe cale generala
- An coagulante
- An histaminice
Evoluţia - sub tratament este imprevizibilă, uneori obţinându-se recuperare totală în circa 10 zile, iar în alte cazuri
surditatea poate rămâne staţionară.

64. Protezarea auditivă

Protezarea auditivă este un amplificator care are drept scop restaurarea funcţiei auditive cât mai aproape de cea normala.
Tipuri de examinare : fonic, acumetric şi audiometric (se folosesc pentru a preciza tipul şi gradul leziunilor )
Metode de tratament: medicamentos, fizioterapic, crenoterapic sau chirurgical.
Otologul este cel care face indicţiile protezării dacă nu sau obţinut ameliorarea audiţiei prin celelalte metode te tratament.
În caz de surditate bilaterală, este necesar ca protezarea să fie binaurlă deoarece permite o audiţie calitativă şi cantitativă mai
bună. Surdităţile simetrice se întâlnesc la cei care pot fi protezaţi cu proteze stereofonice bilaterale ( se intâlnesc de obicei
la copii).

Containdicaţiile protezării pe cale aeriană:

• Atreziile congenitale
• Absenţa conductului auditiv extern
• Otospongioză (dacă una din urechi este total deficitară sau e existat un eşec operator)
• Imperforaţia de conduct
În surdităţile cochleare totale este indicat implantul cochlear cu mai mulţi electrozi sau urechea electronică.

65. Surditatea (S) la copil

1. Surditati de perceptie:
1.a. Ereditare
Clinic:
- S recesiva fixa – deficitul auditiv existent la nastere ramane stabil, totdeauna sever, bilateral si simetric, m frecvent
la baieti;
- S dominanta evolutiva – apare intre 3-30 ani, se agraveaza progresiv.
Afectiuni genetice asociate cu S:
- sdr. Franceschetti = disostoza mandobulo-faciala + anomalii oculare;
- maladia Lobstein – Van der Hoeve = c = fragilitate osoasa, coloratia albastra a scleroticelor, tulburari auditive (b.
oaselor de sticla);
- sdr. Apert – Crouzon = disostoza cranio-faciala – deformatii craniene, malformatii faciale, surditate bilaterala de
transmisie;
- sdr. Marfan – malformatii osoase, cardiace, oculare si de pavilion cu hipoacuzie de transmisie;
- sdr. Alport (+leziuni renale).
1.b. Castigate
- prenatale – embriopatii, fetopatii
- cauze: virale (rubeola mamei in primele 3 luni de sarcina, gripa, rujeola), toxice (streptomicina,
thalidomida), parazitare (toxoplasmoza in primele 6 saptamani de sarcina), sifilis (meningo-nevrita a acusticului sau
labirintita), endogene (diabet, HTA, nefrita, disgravidii banale).

ti
ti
ti

ff

ti

ti

ti

 - neonatale
- traumatismul obstetrical – hemoragie meningee sau cerebromeningee, anoxie – asociaza simptome neurologice variate;
- incompatibilitate sanguina feto-materna
- prematuritatea favorizeaza instalare S prin anoxie
- postnatale
- aceleasi cauze ca si la adult: traumatisme, toxice ( Streptomicina, Neomicina, Kanamicina), infectii (oreion)

2. S de transmisie:
- catarul tubar,otitele seroase, otitele cronice supurate
- malformatiile urechii externe si medii

Examenul copilului surd

1. metode clinice – audiometria subiectiva: examen audiometric (la sugar – reactiie copilului la stimuli sonori variati – reflex
cohleo-palpebral, cohlea-muscular),tehnici de conditionare, audiometria vocala (in functie de achizitia lingvistica a
copilului);
2. metode obiective – audiomateria electro-encefalica, electro-cohleografia, examenul potentialelor trunchiuli cerebral,
impedancemetria etc:
< 40 dB - deficienta auditiva usoara
40-70 dB - deficienta auditiva medie
70-90 dB - deficienta auditiva severa
>90 dB - deficienta auditiva profunda

Sunt necesare investigatii ce permit orientarea indicatiilor terapeutice: ex. ORL, ex. Ortofonic, ex. Psihologic, radiografii, CT,
ex. Serologic, ancheta genetica etc.

Tratament:
1. S. de transmisie – medical sau chirurgical – recuperare ~ 20 dB. Proteza auditiva pt. cele bilaterale;
2. S. de perceptie – educatia precoce mama-copil de catre ortofonist pentru a dezvolta aptitudini care sa-i permita
achizitia limbajului. S. castigate inainte/dupa limbaj se indica educarea sau reeducarea ortofonica, protezarea
auditiva etc.

66.SURDITATEA PROFESIONALA
Surditatea profesionala-deficitul auditiv determinat de expunerea prelungita la zgomot in timpul muncii.
Aparitia unei surditati profesionale depinde de:
-caracterele zgomotului :-intensitate
-ritm
-timbru zgomotului cat si
-durata de Expunere
-riscul de nocivitate incepe de la 95 db si este deosebit de grav peste 105 db,zgomotele cadentate sunt mai nocive decat
zgomotele continue.,suntele de frecv acuta sunt mai nocive decat cele de frecv.grava
-surditatea se agraveaza progresiv in cursul expunerii indelungate la zgomot,si se stabilizeaza cand individual este scos din
mediul respectiv.
-factori individuali :-susceptibilitatea individuala,
-varsta
-afectiuni auriculare anterioare

Clinica surditatii profesionale:

Instalarea surditatii profesionale are se face progresiv ,in 3 faze
-faza de adaptare:-stare de rau general,astenie,acufene
-pe audiograma poate atinge o pierdere de 50db,deficit care este tranzitoriu
-cu timpul perioada de recuperare devine din ce in ce mai mare
-faza de latenta-se caract prin instalarea unui deficit permanent de important moderata
-faza de surditate manifesta-individul remarca o o percepere mai
mai slaba a vocii soptite
-dificultate in conversatie din cauza acufenelor variabile ca intesitate.
-audiograma arata un deficit important pe frecv acute,care se extinde
Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe elemente din anamneza care precizeaza circumstantele etiologice si caracterul progresiv al
surditatii,prin ex clinic care varifica integritatea timpanica si permeabilitatea trompei lui eustachio si prin caracterele
audimetrice ale surditatii.
Ex audiometric –surditate de perceptie predominand pe frecventele acute,bilaterale si simetrica
TRATAMENT

 -materiale individuale protectoare,selectionare la angajare,controale regulate ale auditiei

67.ANATOMIA CLINICA A LARINGELUI

Laringele este un organ musculo-fibro-cartilaginos situate deasupra traheei si sub faringe,in care se deschide prin vestibulul
laringian delimitat si de coroana laringiana.
Forma laringelui:
-piramida triunghiulara,cu baza ant-sup deschisa in hipofaringe si varful in continuare cu traheea in jos
-fata post repreznita peretele anterior al hipofaringelui,fetele an-lat fiind acoperite de lobii lat aiglandei tiroide,de muschii
subhioidieni si tegumentele cervicale ant.
Raporturi:
Ant –lat:-(din suprafata spre profunzime)-pielea
-pielosul gatului
-aponevroza cervicala superfciala,aponevroza cervicala mijlocie ,ce prin unire
formeaza linia alba cervicala si loja viscerala ce contine conductul laringo-traheal,faringo-esofagian si corpul galndei tiroide .
Lateral:-scm
Posterior:-coloana vertebrala(cv 5,6,7 cervicale)
Post –lat intre repliul faringo-epiglotic si pliul lui betz,-sinusul piriform
Scheletul laringelui:
-este format din 3 cartilaje mediane(cricoidul,tiroidul si epiglota),2 aritonoizi situati lateral pe marginea superioara a
cricoidului,pe varful aritenoidului gasindu-se cartilajele Santorini
Cricoidul:-este un cartilagiu de forma inelara,situate inferior sub forma de inel cu pecete ce sustine cartilajul tiroid si
aritenoizii
-suparf lui interioara corespunde spatiului subglotic , iar supraf ext prezinta 2 fatete articulare pt coarnele mici ale
tiroidului , marg sup are 2 fatete oviode pt cartliajele aritenoide.
Tiroidul
-este situate deasupra arcului cricoidian fiind format din 2 lame patrulatere,unite anterior c emedian are o proeminenta
-in ungiul format de lamele tiroidiene se insera extremitatea ant a corzilor vocale
Epiglota
-este o lama de cartilaj elastic subtire ,asezat inaintea orificiului sup al laringelui pe care il acopera in timpul deglutitiei
Cartilajele aritenoide
-au forma de piramida truing asezate pe fatetele articulare de pe marg sup a cricoidului
-baza aritenoidului prez 2 apofize –una ant vocala,pe care se prinde coarda vocala
-una externa musculara asezata inafara laringelui ,pe care se insera mcricoaritenoidian post
si lat
Cartilajele accesorii sunt:cartilajele Santorini si cart.Morgagni.
Muschii laringelui
Muschi intrinseci ai laringelui-muschi deschizatori ai orificiului glotic
-m.inchizatori ai orificiului glotic
-m.tensori ai corzilor vocale
Muschi extrinseci ai laringelui
-apartinand org vecine:faringe,limba,asigurand suspensia,fixarea si ridicarea scheletului laringian

68.ENDOLARINGELE
Configuratia interna a laringelui

Regiunea supraglotica
–limitata sup de coroana laringiana formata din epiglota,repliurile arirei epiglotice si aritenoizi,intre care se gaseste incizura
aritenoidiana
-vestibulul laringian are forma de palnie –ant-epiglota ,post-incizura interaritenoidiana,lat-ventriculii morgagni

Regiunea glotica
-delimitata de comisura ant,marg libera si fata sup a corzilor vocale si posterior spatiul dintre aritenoizi
-spatiul glotic prez o portiune fonatorie(m.vocal) si una posterioara respiratorie

Regiunea subglotica
-sup-marg libera a corzilor vocale ,inf de marginea inf a cartilajului cricoid
Lat-muschiul cricoaritenoidian si inelul cricoidului

 Mucoasa laringelui este constituita dintr-un epiteliu cilindric de tip respirator, pseudostratificat.
Mucoasa contine glande seroase si mucoase si insule limfoide dezvoltate la nivelul ventricolului.

Vascularizatia laringelui
-artera laringee sup
-artera laringee ant-inf
-artera laringee post-inf

Inervatia laringelui
-n.vag-n.laringeu sup si n.laringeu inf sau recurent

69.CLASIFICAREA LARINGITELOR

LARINGITE ACUTE
-laringita acuta debuteaza cu o stare de hipersestezie,tuse,jena fonatorie apoi raguseala,afonie completa,tuse
latratoare ,insotita de dureri

LARINGITE ACUTE NESPECIFICE

-Laringita catarala acuta
-laringita subglotica
LARINGITELE ACUTE DINCURSUL BOLILOR INFECTIOASE
-difteria
-scarlatina
-febra tifoida
-gripa
-rujeola,varicela,tusea convulsiva
-laringita aftoasa si Herpetica
LARINGITELE CRONICE

LARINGITA CRONICA NESPECIFICA-inflam difuza superficiala,nespecifica a mucoasei laringiene cu evolutie

indelungata

-Laringita catarala cronica:-primul stadiu al inflamatiei cronice

-Laringita cronica hipertrofica de aspect pseudomixomatos
-Laringitele pahidermice rosii
-Laringita pahidermica alba

LARINGITELE CRONICE SPECIFICE

-Tuberculoza laringelui-forma clinica infiltro-ulcerativa

-forma acuta ,miliara
-lupusul laringelui
-Lupusul laringelui
-Sifilisul laringelui

70.PAPILOMATOZA LARINGIANA
Papilomatoza laringiana este o neoformatiune exofitica benigna caracterizata prin hiprplazie conjunctivo-epiteliala

 Copil-inf virala
-tulb endocrine
Adult-toxine endo/exogene
-inflam cornice

Simptomatologie

-disfonia:pana la afonie completa

Laringoscopic-forme conopidiforme difuze

-forme muriforme:situate pe corzile vocale
-formatiuni dure de culoare cenusie sau rosietica ,de aspectul crestei de cocos,dispuse pe corzile vocale

Diagnostic
La copil –disfonie instalata lent si tulb respiratorii,caractere prin care se diferentiaza de crupul difteric ,de laringita
subglotica,de corpii straini,in cursul carora aceste fenomene se instaleaza acut
La adult-diagnosticul diferential se face cu pahidermiile inflamatorii,cu cancerul sau cu tbc forma vegetanta,
-la adult papilomul degenereaza adeseori in malign ,ex histologic fiind obligatoriu

TRATAMENT
-extirparea formatiunilor care obstrueaza cavitatea laringiana si ameninta viata copilului

Tratamentul general-antibioterapia
-estrogenoterapia
-administr de Ca si Mg
-metode imunologice care utilizeaza vaccinuri de papiloame bovine

Tratamentul local

-medicamente topice aplicate local(pot det leziuni locale)

-agenti fizici:crioterapia cu azot lichid,ultrasonoterapie,cauterizare bipolara
-tratamentul chirurgical ,asociat cu metode terapeutice dau rezultatele cele mai bune
-extirparea formatiunilor se face in laringoscopie directa sau indirecta,microlaringoscopie care permite ablatia stricta a
papiloamelor

71. Larinigita acuta catarala complicatii

Complicatii
-Apar la bolnavi cu stare generala alterata
-sunt determinate mai ales de infectii streptococice sec.
- complicatiile imbraca forme diferite: edem,abces,flegmon,pericondrita,condrita si comporta un prognostic sever atat prin
stenozarea acuta a cavitatii laringiene cat si prin posibilitatea extensiei spre spatiile celulare ale gatului si mediastin
- complicatiile se manifesta prin: febra ridicata, disfagie accentuate , tulb respiratorii care pot merge pana la stari de
preasfixie,iar local prin tumifieri rosii si pliurile ariepiglotice si reg ariteonizilor.
Tratament
-repaus vocal timp de cateva zile
-evitarea mediului nociv
-repaus la pat
-antitermice
-antibiotice in caz de complicatii
Se indica bauturi calde, vit C , se evita fumatul si alcoolul. Bolnavul este tinut intr-o atmosfera cu aer umificat
Contra tusei se adm. Codenal , tusomag
Pt secrectii aderente(laringita gripala) se vor aplica aerosoli cu alfachimotripsina, iar pt secretii traheobronsice se adm.
Bromhexin(2 tab/zi)

72. Laringita acuta catarala

 Reprezinta o inflamatie acuta a mucoasei laringiene, concomitenta sau secundara , determinata de agenti patogeni banali in
cursul unor inflamatii ale arborelui respirator
Etiopatogenie:
- Frig
- Umezeala
- Schimbarile bruste de temperature
- Tulb. Vasomotorii ale mucoasei
- Carente alimentare vitaminice
- Flora saprofita existent in anumite conditii poate deveni patogena( hyperemia mucoasei cu transudat apoi exudat si
posibila supraadaugare de miozita sau artrita crico-ariterrnoidiana ca si diferite eroziuni ale mucoasei).
Anatomie patologica
-hiperemia mucoasei
-transudat in tesut celular submucos cu leucocite celule rotunde
-exudat mucus si muco-purulent

73. Laringita acuta catarala

Simptomatologie:
Este marcata de o jena fonatorie ce merge pana la raguseala, fara dispnee. Starea generala nu este afectata, putand coexista
rinita, faringita si traheo-bronsita.
Laringoscopie : o congestie difuza supraglotica si a corzilor vocale, eventual muco-purulente.
La palpare: perceperea in reg laringiana a unui emfizem subcutanat poate decela prezenta unui traumatism sol. De
continuitate laringo-traheala sau o infectie cu anaerobi propaga de la o afectiune acuta faringo-laringiana si tiroidiana.

74. Laringita subglotica

Se datoreste unor particularitati morfofunctionale ale copilului, reprezintate prin dimensiunile scazute ale lumenului
laringelui; formationilor limfoide situate in tesut conjunctiv lax subglotic; inextensibilitatii inelului cricoidian; caracterului
morfo-functional unitary intre segmentele arborelui respirator I conditii normale si patologice;imperfectiunii mecanismului
de pregatire al aerului inspirit si instabilitatii neuro-vegetative a copilului.
Simptome:
-criza de dispnee cu cornaj,tiraj suprasternal si intercostals
-cianoza
-laringoscopic: edem sau inflamatiea mucoasei subglotice, cu ingustarea evidenta a lumenului in contrast cu aspectul
mucoasei gloto- supra glotice relative normala
-tuse ragusita/voce clara
Se poate complica cu laringo-traheo-bronsita membranoasa sau bronchopneumonia iar dg diferential se face cu: laringita
supraglotica, aspirarea unui corp strain, pneumopatie.
Tratament: Umidificare aerului, hidratare, oxigenoterapie, comprese calde, sedare cu luminal sau largactil, antibioterapie
mucolitice si corticoterapie in cazurile severe.
In cazurile grave se face traheotomie
75. Laringite cronice

76.Laringita cronica catarala

Reprezinta inflamatia difuza superficial a mucoasei laringiene, avand o evolutie indelungata.
Clasificare

Laringitele cornice nespeci ce

1.Laringita catarala cronica: este primul stadiu al inflamatiei cornice, reversibila prin tratament correct si
laringoscopic prezinta o roseate difuza a vestibulului laringian si al corzilor vocale si secretii vascoase albicoase.
2.laringita pseudomixomatoasa (edemul Reincke) apare la cei cu afectiuni laringiene la care se adauga
fumatul si malmenajul.laringoscopic corzile vocale prezinta un edem alb translucid gelatinos,fara ingrosare de mucoasa sau
cheratoza
3.laringita pahidermice rosii: se manifesta prin disfonie permanenta are5 forme:
- Cordita pahidermică simplă – corzi vocale roșii, netede, groase, acoperite de secre i

fi

ti

 - Cordita pahidermică verucoasă – mai frecv la femei, corzile vocale prezintă granula i rosii, aspect neregulat al
marginilor libere ale corzilor vocale
- Ulcerul de contact – pahidermie limitată la nivelul unei apo ze vocale aritenoidiene (când se lovesc unul de altul)
- Granuloame – tumori mici cu aspect polipoid, rosu violaceu, formate din testul in amator (postoperator, dupa
intuba i prelugite)
- Pahidermia intraaritenoidiana – nu permite inchiderea glotei în fonație

4. laringita pahidermica alba: aparitia pe o zona de mucoasa inflamata rosie a unor zone plane sau exofitice
albe keratinizate
a. placa de leucoplazie se prezinta sub forma unei zone alb-sidefii situate in 1/3 ant a unei corzi vocale, in jur mucoasa fiind
rosietica,fara limite nete intre ele.
b. forma exofitica se prezinta ca o masa albicioasa denivelata cu baza larga de implantare ce proemina in ventricol, coarda
vecina prezintand leziuni inflamatorii. Merge spre raguseala cu tulb de sensitive sub forma de hiperestezie.
Tratamentul laringitelor cornice nespecifice:
-suprimarea focarelor de infectie cronica
-suprimarea factorilor iritativi si toxici
-vaccinoterapie, vit A, inhalatii I aerosoli, alfachimotripsina
-tratament chirurgical:laringoscopie cu laser sau in suspenise( in cazul unor degenerari maligne)

Laringitele cronice speci ce

1.Tbc laringian: localizare secundara localizarii pulmonare, anatomopatologic se prezinta sub forma de infiltratie
circumscrisa sau difuza cu noduli si posibile ulceratii . se gaseste sub forma productive,exudativa, miliara.
2. Lupusul laringelui: este consecutiv celui al nasului si al faringelui.
Simptomatologia este in general frusta, descoperita intamplator cu ocazia unei laringoscopii si confirmataprin prezenta cel.
Lupice.
Tratamentul consta in adm. De Vit D2 si calciu prin metoda charpy de 3ori/sapt. Cate 600000u.i,timp de 2-3 luni, apoi
600000u.i la 2 sapt timp de 3luni gluconat de calciu 0.50g/zi
3.si lisul laringian: se prezinta sub 4 forme ; primar, sec, tertiar si nervos, determinand diplegie resp.(sdr. Gerhardt)
simptomatologia se manifesta prin disfonie, tulb resp. si disfagie. Prezenta rinitei,pemfigusului palmar si plantar cat si fisurile
peribucale
4.Scleromul laringelui : infiltrate mici , rotunde, situate pe o baza de tesut dur, scleros,characteristic fiind lispa
ulceratiilor. Biopsia este obligatorie si determinant. Tratamentul consta prin adm. De Streptomicina 0.50-1 g/zi mai multe
luni sub controlul audiogramei ori traheotomie in formele dispeizante

77.Cancer laringe-dgn+tratam
-diagnostic:un rol important il joaca simptomatologia.
In cancerul corzilor vocale:raguseala, precedata de inasprirea vocii si senzatia de uascaciune a gatului, mergand pana la
afonie.In cancerul supraglotic:tulburari de deglutitie,senzatie de plenitudine si iritatie in gat, cateodata dureri sub forma
otalgiei reflexe si disfagie.Schimbarea vocii se face in formele tardive ale bolii.In cancerul subglotic:dispnee ce poate ajunge
rapid la insuficienta respiratorie acuta si disfonie.Punerea in evidenta a cancerului laringian se face prin:laringoscopia
indirecta folosind laringoscopul rigid si fibroscopul opric flexibil.Alte explorari:Rx simpla,CT,ecografie in depistarea
metastazelor ganglionare cervicale.,RMN, si biopsie.
-tratament:chirurgical si radiochimioterapie, depinzand de forma anatomo-patologica, localizarea, stadiul tumoral si
acceptul bolnavului
.In localizarile supraglotice– stadiul I laser, chir functionala, laringectomie orizontala supraglotica sau epiglotectomie Huet
+radioterapie ; stadiul II laringectomie subtotala supraglotica+ radioterapie+ chimio ( daca chir =esec) stadiul III si IV-
chimio + laringectomie totala si radioterapie+ adenectomie radical.
In localizarile glotice – stadiu I – terapie laser, chir partial verticala functionala ( cordectomie, laringectomie frontal-
anterioara) radioterapie ; stadiul II – exereza cu laser,hemilaringectomie,radioterapie,stadiul III chimioterapie+
cricohioidopexie sau cricohiodioepiglotopexie sau laringectomie totala cu evidare ggl radical plus radioterapie; stadiul IV la
fel ca la localizarea supraglotica.
fi
ti

fi

fi

fl
ti

 78.Cancer laringe-etio,anatopato,clinic-macroscopic-
3 forme: proliferative, infiltrative si ulcerative.
Microscopic:carcinoame spinocelulare,bazocelulare, glandulare cu diferite grade de diferentiere,fibrosarcoame si
rabdomiosarcoame(f rar melonoame, limfoame maligne si carcinoame verucoase. Neoplasmul etajului glotic : pct de plecare
marg libera a corzii pana la un plan ce trece prin planseul ventricular cu extensie pe aripioara tiroidiana lat spre coarda vocala
opusa prin comisura ant ; in post catre aritenoizi si piriforme , sup spatial supraglotic iar inf spatial subglotic.Neoplasumul
etajului supraglotic:a. neoplasmul vestibular –cuprinde epiglota,benizle ventriculare,reliuri ariepiglotice si aritenoizi cu pct de
plecare fata laringeana a epiglotei; extensie inf spre glota si ant si lat spre loja HTE si spatial paraglotic ,sup –valecule si baza
limbii b. neoplasmul ventricular – intre coarda vocala si banda ventriculara . extensie sup banda ventriculara , inf – etaj glotic
, lat – cartilaj tiroid , drenaj limfatic spre lantul jugulo carotidian la grupul subdigastric si omohioidian .Neoplasmul etajului
subglotic- rar , manifestat prin dispnee, extensie spre traheea cervical, dreanj limf lantulul jugulocarotidian si recurential.Dg
dif : laringinte edematose, sclerom laringean, polipi, angioame ,schwanoame, papilom, lues tertiar, TBC,laringite cr albe.

79.Spasmul glotic.
La copil:in primii 2 ani de viata avand ca etiologie rahitismul si tetania.Exacerbarea se face in cazul coexistentei adenoiditei
cronice.Crizele spasmotice sunt declansate si de excitatii psihice, stari febrile, tiraj, cianoza fetei. Tratament:oxigenoterapie,
vitamina D2,calciu, rar traheostomie, extirparea si indepartarea surselor de infectii cronic tip adeno-amigdalita cronica.La
adult:in caz de hiperestezie faringo-laringiana(fumatori,alcoolici, la cei cu tumori laringiene pediculate, cu lueta voluminoasa,
tabes, tetanie, tulburari psihice.Simptomele de insuficienta respiratorie merg pana la asfixie si sunt precedate de accese de
tuse .Diag dif se face cu astmul bronsic si cardiac.Tratament:etiologic si cu sedative.

80.Traumatisme laringiene.
Traumatisme interne:eforturi vocale exagerate(cand se produc leziuni musculare sau hemoragii sub mucoasa corzilor vocale,
cauzate de surmenajul vocal sau oboseala generala), corpii straini laringieni(alimentari,diverse obiecte, cu accese de tuse
violenta,dispnee si spasm laringian),arsurile laringelui(inhalatii de gaze toxice,subst caustice cu
dispnee,afonie,disfagie),leziuni secundare unor terapeutici si explorari intralaringiene(dupa tubaj laringian, cauterizari
laringiene, crioterapie laringiana, laringoscopii,bronhoscopii).
Traumatismele externe
-traumatisme deschise-arme albe,arme de foc,agenti perforanti sicorpicontondenti -traumatisme inchise-accidente
rutiere,sportive,strangulari,spanzurari.Traumatismele deschise-riscuri:hemoragia ce poate inunda arborele bronsic,emfizemul
cervical si mediastinal,infectia.
-traumatismele inchise sunt sub forma de:contuzii(prin edem,hematom, care se poate suprainfecta-
abces,condrita,si stenoza secundara),fracturi(supraglotice,transglotice,gloto-subglotice,dezinsertia laringo-traheala, zdrobirea
complexa a laringelui, luxatii).
Simptome:dispnee,,tuse,tulburari de deglutitie pana la stare de soc traumatic si hemoragic cu edem si hematoame
locoregionale.La acestea se poate adauga emfizemul scub cutanat-semn de fractura si solutie de continuitate laringiana.
Paraclinic:laringoscopie indirecta, directa, CT, angiografie, stroboscopia.
Tratament:primul ajutor,combaterea socului,hemostaza primara,adm de oxigen si perfuzie, traheotomie de urgenta,urmarirea
si tratarea emfizemului subcutanat si profilaxia infectiilor secundare,antibioterapie si antiinflamatorii energic aplicate, repaus
vocal.

81.Traheotomia-indicatii.
Interv chir de scurt circuitare a caii aeriene sub niv obst faring sau laring, prin care traheea este pusa in comunicare cu
mediul extern.Scopuri: reduce spatial mort anatomic, aspirarea secretiilor arborelui traheo-bronsic, ventilatie pulm si
artificial, izolarea caii digest de cea resp, manevra de urgent-necesit traheotom in obstr caiilor aeriene prin: procese inf/
tumorale endo sau exocraniene prin compresie.

 Ind:1. Bypass pt caile aeriene obstruate:.tumori ce obstr faringe, laringe, trahee sup,malf cong ce det obstr laringelui,lez cu
sau fara fractura laringelui sau trah,paralizie cordala bilat,lez postraumatice severe maxilofaciale, corp strain in CRS, lez infl
a limbii faringe laringe trahee, arsuri;
2.Necesitatea aspirare secretii din tract resp inf:tuse ineficienta postinterv toracoabd,bronhopneum,varsaturi si aspir de cont
gastric;
3Necesar de oxygen in CRI:BPOC si hipoventilatie alveolara,depresii res cauzata de intox cu medic, droguri, traumatisme
craniene, fracture costale,emfizem,paralizie perete thoracic,aectiuni frecvent implicate-Copil: laringita acuta din rujeola,
lartingita subglotica,papilomatoza laringeana, corpi straini,traumatisme-Adult: traumatisme,tumori,stenoze laringo traheale,
proc infl.Clasificare dupa sediu:unde se practica traheo:-inalta inel 1-2,-mijlocie inel3-4 (transistmica-in prealabil ligature
ismului tiroidian),-joasa 4-6 (indicate la copii micideoarece evita istmul tiroidei si stenoza subglotica).Laringotomia
intercricoidotiroidiana(coniotomie)-in maxima urgent,in coma vigila cu cianoza intense, stop cardioresp.Este o trahetomie de
scurta durata, nu o suplineste pe cea clasica-consta in sectiunea planuri superf sau a mmbr cricotiroidiene, sau introd
provizorie a unui trocar sau ac sau folosirea unei truse special quick trade. Compicatii: emfizem mediastinal, subcutanat,
pneumotorax, hemoragie, stenoza traheala,pericondrita sau condrita dupa coniotomie.

82.Arsuri si stenoze esofagiene-

anatopato,clinic,evolutie.Anatomo-patologic:1.stadiul de congestie(hiperemie,edem prin iritatie toxica),2.stadiul de
ulceratie(sfaceluri cu eliminare prin voma,ulceratii superficiale sau profunde),3.stadiul de reparatie(cu burjoni carnosi de
granulatie ce inchid aceste ulceratii),4.stadiul de cicatrizare(organizare fibroasa a regiunii lezate si constituirii
stenozei).Deasupra stenozei se observa o dilatatie cu leziuni determinate de staza alimentelor.Clinic:-per de
debut:durere,disfagie,-per intermediara(de remisiune),-per de stenoza(scleroza retractila cu reducerea progresiva a
lumenului).La inceput bolnavul acuza durere,tahicardie,tahipnee, cianoza si chiar soc.Dupa cateva ore durerea se diminua,
apare disfagie totala,hipersalvatie si regurgitatii.Lichidul regurgitat este fetid,hemoragic si cu fragmente de mucoasa.

83. Arsuri si stenoze esofagiene-complicatii si tratam.

Complicatii:perforatia esofagiana,mediastinita,bronhopneumonie.Instalarea stenozei se carac prin disfagie mecanica,
regurgitatii, alterarea starii generale.
Tratament:Primul ajutor-neutralizarea substantei caustice cu lapte,apa bicarbonatata ptr acizi si apa cu otet ptr alcali.Se aplica
terapia antisoc,combaterea durerii cu antalgice inclusiv opiacee, perfuzii dextran, antiinflamatorii
cortizonice,antibiotice.Dilatatii esofagiene dupa 4-6 sapt de la ingestie. In caz de disfagie totala se practica gastrostoma de
alimentatie. Cand dilatatiile nu dau rezultate se face esofagoplastie cu portiuni de stomac,ileocolon,colon transvers,ansa
intestin subtire.

84.Sdr disfagic
-Dif de a tranzita bolul alim din cav bucala prin faringe esof pt a ajunge in stomac. Clasif in fct de pct de origine :1.disfagie
inalta gloso-faringo-laringeana - la inceputul deglut, si pt solide,durere ( iradiaza in urechea ipsilaterala) accentuate in istmul
gatului bilat/unilat,se fav deglutitia spre partea opusa bolnavul inclinand si capul; Dupa simtp de insotire – a.disfagie
dureroasa ac febrile,disfagie ac dureroasa nefebrila,disfagie febrile prelungita,disfagie dureroase isolate, 2.disfagie joasa –
esofagiana – senz de oprire /greutate profunda perceputa la baza gatului sau in reg dorsala, jena resp,
sialoree,lacrimare,polidisie,alim regurgitate fara efort de varsatura ( precoce sau tardiv) 2 tipuri : brusca ( disfagie pt lichide-
durere cu sialoree lacrimare –corpi straini esof,esofagita coroziva ac)si progresiva( ev lenta pima dat a pt solide si apoi
lichide –stenzone ale esof si cancer esof).

85.Tumori esofagiene.
Benigne-rare-chisti, fibroame, papiloame, adenoame, mioame, lipoame, hemangioame.Sunt in general mici, in stare de
latenta. Debut insidios cu disfagie constanta si progresiva, avand caracter mecanic ptr solide si apoi si ptr lichide, regurgitatii.
Maligne-factori favorizanti:tutunul,alcoolul,ingestia repetata de lichide foarte reci sau foarte calde, traumatisme,
megaesofagul.Anatomo-patologic:forma vegetanta, ulcerata, infiltrativa. Microscopic:epiteliomul malpighian.
Adenocarcinomul se intalneste in 1/3 inferioara a esofagului. Extinderea neoplasmului se face prin continuitate, sau
contiguitate, pe cale limfatica in reteaua mediastinala sau celiaca abdominala si poate metastaza la distanta in ficat, plamani,
os si creier.Simptome:disfagia-initial partiala apoi totala ptr lichide si solide, durere constrictiva,sialore,regurgitare,sughitul si
eructatii fetide, hematemeza, adenopatii la distanta si mediastinale. Daca nu apar complicatii, bolnavul decedeaza prin
casexie si deshidratare. Paraclinic: Rx-tranzit baritat,examen endoscopic cu prelevare de biopsie, esofagoscopie,
laringoscopie si bronhoesofagoscopia. Tratament: medical (antibiotice si antiinflamatorii), radioterapie, chirurgical (paleativ
prin gastrostomie sau curativ, urmarind extirparea leziunii cu refacerea continuitatii).

 87.Fistule si chisturi cervicale mediane.

Chisturile mediane pot fi localizate suprahioidian(genian), tirohioidian(tireoglos) sau suprasteral.Chisturile suprahioidiene
sunt dermoide si se dezvolta in grosimea planseului bucal, avand aderenta la hioid sau simfiza mentoniera.Chist
mediocervical(de canal tireoglos)-defect de stenozare a traiect canal tireoglos in migrarea gl tiroide de la baza limbii catre
fata ant a traheei-canalul trece prin osul hioid, formatiunea este mediana,suprainf-fistulizare-trat:exereza+corp os hioid.

88. Fistule si chisturi cervicale laterale

Chisti laterlale-se gas in port laterala cervicala pe marg Ant SCM pe linia Vialleton. Ca structura sunt fie dermoide cu
continut sebaceu sau cel mai frecvent amigdaloide, cu structura de mucoasa faringiana. .-sunt vicii de acolare a arcului
branhial,2.3.4 si se intind de la loja amigd in jos pe marg Ant a SCM. -se poate suprainfecta, fistuliza rar maligniza. trat:
exereza.

91.Diagnosticul tumefactiilor cronice cervicale- formatiuni neganglionare

-in fata unei formatiuni cervicale este necesar a efectua un examen ORL complet si correct:
formatiuni neganglionare- de tip tumoral:
-chiste congenitale de origine branhiala;
-tumori nervoase: schwanoame;
-tumori glomice carotidiene;
-tumori vasculare: anevrisme, limfangiom chistic;
-branhiom malign;
-adenom sau cancer tiroidian, tiroide aberante, lob lateral;
-tumori salivare;
-examenul trebuie sa fie sistematic, in etape successive, pentru a preciza cu exactitate daca este vorba despre o adenopatie sau
de o alta formatiune cu localizare cervicala;
-in ceea ce priveste adenopati, saunt situatii cand diagnosticul este evident: anamneza, caracterele si evolutia adenopatiei,
asociatia cu diverse simptome sau localizarea, realizeaza un tablou sufficient de complet si evocator al maladiei, iar
examenele complimentare confirma dg clinic;
-cand diagnosticul este mai dificil: afectiune rara, investigatii gresit dirijate, simptomatologie minora, atipica, este necesar de
a se practica un bilant clinic si paraclinic:
a)interogatoriul
b)examen ORL si al cavitatii bucale minutios si sistematic
c)examen general care comporta: semne functionale si semne generale de insotire (varsta, febra, prurit, semne cutanate),
examen general propriu-zis
d)radiografie toracica
e)formula sanguina completa
f)examene complimentare: punctia citologica, biopsie;
in locul bipsiei se poate face cervicotomia exploratory cu examen histologic extemporaneu;
tratamentul este chirurgical.

92.Adeno egmonul latero-cervical

-este o afectiune cervicala acuta;
-reprezinta transmiterea infectiei de la nodulii limfatici cervicali fie in tesutul de deasupra aponevrozelor si muschilor gatului
(superficial), fie profund, sub acestea;
Clinic:
-semne inflamatorii, cu durere si impastare difuza la nivel cervical, cu posibilitate de difuziune a supuratiei spre spatiile
interstitiale cervicale sau mediastin;

Anatomo-patologic sunt 2 forme:

fl

 -adeno egmonul submaxilar

-adenoglemonul carotidian(latero-cervical)
Punctia exploratorie in locul de maxima fluctuenta evidentiaza colectia purulenta si permite prelevarea de secretie pentru
antibiograma.
Tratament: chirurgical- incizie si drenaj decliv, cu tratarea concomitenta a infectiei primare si antibioterapie conform
antibiogramei;
Complicatii: -fistulizare;
-erodarea unor vase mari cu hemoragii si tromboze;
-difuzarea spre mediastin cu determinare de pleurezii si bronhopneumonii;

93.Algiile cranio-cervico-faciale

Otalgia:
De origine auriculara (otodinia)

-este de regula violenta si se datoreaza unei leziuni la nivelul pavilionului si conductului auditiv extern sau la urechea medie;
-leziuni externe vizibile de pavilion: afectiuni dermatologice, plagi, contuzii, pericondrita, abces;
-leziuni otoscopice:
-la nivelul conductului: corpi obstructive de conduct, otita externa localizata sau difuza, tumori infectate:
-la nivelul timpanului: otite medii acute, otite medii cronice supurate sau reincalzite:
De origine extraauriculara(otalgii reflexe)

-se caracterizeaza prin dureri reflexe cu punct de plecare lezionale diverse: dentare, faringiene, linguale, laringiene,
parotidiene;

Cefaleea de origine auriculara:

-constituie un semnal de alarma si trebuie analizata cu toata atentia pentru ca poate fi manifestarea unei complicatii
intracranienecare sa necesite un tratament de urgenta; in complicatiile intracraniene ale otitelor cefaleea nu lipseste niciodata
si se prezinta sub forma continua, profunda, unilaterala;
-in otitele acute aparitia cefaleei in regiunea temporala orienteaza diagnosticul spre existenta unei osteite
mastoidiene;
-in otita cronica supurata, cefaleea anunta o complicatie intracraniana;
-cefaleea continua insotita de supuratie si nevralgie de trigemen cu sau fara paralizia nervului oculo-motor extern traduce
existenta unei petrozite;

94.Chisturi branhiale – malf congenitale rinofaringe

• Localizate lateral
• Mult mp asimtoma ce, descoperite ocazional sau cand det obstruc e nazala
• Trat chirurgical

95. Rinita cronica catarala:

-datorita persistentei unor factori favorizanti(fumatul, noxe, devieatie de sept) sau a unor rinite acute incomplet tratate ;
-rinoree alb-galbuie cronica ;
-congestie nazala ;
-tratamentul : eliminarea factorilor favorizanti(expunerea la noxe, corectarea deviatiei de sept) si tratament local
decongestionant si antibiotice in perioadele de acutizare.
ti
fl

ti

ti

 96.Esofagita coroziva
2 faze: ac. – lez prin ingerarea de subst caustice, acizi, baze
cr. = stenoza E postcaustica – ingustarea cicatriciala sec., inevitabila a E , dupa o esofagita
postcaustica ac.
Cauze: ingestie de subst chimice caustice – soda cautica, ac. sulfuric, clorhidric, acetic, etc, saruri – sulfat de Cu, sulfura
de Zn
- frecv la copii de 7 ani nesupravegheati, mosnegi senili – ingestie involuntara, sinucidere – ingestie voluntara
- det. intreruperea continuitatii p. E, in evolutie: stricturi, dilatatii suprastenotice
- acizii coag. proteinele => lez superf.
- bazele lichefiaza proteinele => lez prof.
Anatomo- patologic
- acut: stadiu congestiv, hiperemie, edem de scurta durata
- faza de ulceratie: sfaceluri, muc. mortificata a E se elim. sub forma de mulaj
- subac.: refacere si reparatie => granulatii, burjoni carnosi, ap fibre colagene care inlocuiesc tes. distrus, tes conj
cicatricial cu ev retractila, stricturi
- cr.: stenoza prin organizare fibroasa
Loc.: stramtoare bronhoaortica, gura E, stramtoarea diafragmatica, unice/ multiple, forma valvulara, inelara, tubulara,
orif. central/ perif., totale – fara lumen,, dilat. suprastricturala cu muc. cu lez. de esofagita
Clinic:
- esofagita ac. coroziva: debutul afectiunii, forme grave- sincopa, soc traumatic, pacient palid, anxios, tahicardic,
hTA, resp superf., cianoza, compensat in forme moderate, stare generala alterata, dureri la niv buzelor, limbii,
faringe, durere dat. lez E resimttia prof., retrosternal, interscapulohumeral, febra, scaune hemoragice, varsaturi
sanguinolente, oligurie + albuminurie -> fara complicatii se amelioreaza si reia alim lichida/ compl:
bronhopneumonie, mediastinita, peritonita, deshidratare masiva
- esogfagita coroziva subacuta: ev lenta, insidioasa a lez., se constituie stenoza fara semne clinice evidente
- stenoza esofagiana: este b. evolutiva, disfagie progresiva, fara durere, regurgitatii, slabire in greutate -> casexie
DP: anamneza + simpt. + examen clinic => confirmare faza ac.
- Rx simplu + subst contrast, E-scopie => stenoza esofagiana
DD faza ac.: esofagita ac., esofagite specif. b. infecto – contagioase, ruptura spontana E
- stenoza: b. cu sdr. E cr. – tumori, spasme, paralizii E, esofagite nespecif + specif., diverticuli E, sclerodermia, hernia
hiatala
Compl: immediate – edem laringia, traheal, bronhopneumonii, perforatii, periesofagita, mediastinita, hemoragii
- tradive – tulb. resp, perforatii tardive, stop alim.prin CS, malignizare
Trat.: 1) in faza ac.: trat de urgenta
- combaterea socului: adm oxigen, calmarea durerii, adm. tonicardiace, analeptice cardiovasc., reech HE si acido-
bazica
- neutralizarea causticului: primele 2-4 h, spalaturi contraindicate, sol alcaline pt acizi- lapte, apa albuminoasa,
antiacide / sol acide pt baze- otet zeama de lamaie
2) etapa intermediara – trat. precoce=> micsorarea tendintei de formare tes. cicatricial: ab, cortizon, vitamine, reia
alim. pt lich., 14 – 21 z solide, combatere spasme cu antispastice/ sedative , dilatatii
3) stenoza constituita – trat tardiv, conservator: dilatare stricturi cu sonde cu calibru crescator/ dilatare multibujirala, fol.
fir fara sfarsit, dilatare retrograda prin gastrostoma
- trat chir.: gastrostoma, esofagotomia int., sectionare/ electroliza prin E-scopie, rezectie segmentara + anastomoza T-
T, esofagoplastie, faringoesofagoplastie

97.!!!!!!!ANALIZATORUL VIZUAL
"#$%&'(&)*+,-.&/&0*1.-&%*&-1.'2)+,-/1.*3-43)-567897:-;7<=7--%3*+2*-3)-/2)2,+,-/1>,&2.-0&-(?-?2@3,2.2-

"A$)+/&,33-/1>,&2.3-?+,?101)*3)3

"B$/1.0+,-'&)3/+,2*-(&432,-*2,2(+%-/1,2*&.2,&CD6::E8767F7GH

"I$2.32-2+43*3J2-0.3(2.2-43)-'3.+%+,-*&(0-%+0

2.3,-4&-2%/1*-$/1.*&K-02.3&*2,-$3)L1-4&-,2-2.32-0.3(2.2M2.33-*2,2(3/&

 98.!!!!!!!VESTIBUL MEMBRANOS SI OSOS

NO;F$G:-"=N7G-<7-567897-="P76":

Labirintul membranos este împărţit într-un labirint vestibular şi într-un labirint cohlear sau cohleea ce sunt
conectate prin ductul reuniens. Vestibulul membranos conţine utricula şi sacula ce sunt formaţiuni membranoase.
Acestea două din urmă sunt interconectate prin intermediul ductului utriculo-sacular în care se deschide canalul
endolimfatic. Canalul endolimfatic se termină în fund de sac, formând sacul endolimfatic la nivel epidural. Modul
de funcţionare a sacului endolimfatic nu este complet înţeles. Se crede că acesta are o funcţie secretorie şi că ar
avea un rol important în reglarea endolimfei şi a proceselor imune de la nivelul urechii interne

Labirintul membranos este în labirintul osos, în osul temporal. Labirintul membranos este separat de cel osos prin
intermediul unui spaţiu umplut cu perlimf
Vestibulul osos are forma unui cub şi prezintă:
La nivelul peretelui superior identi căm:
- în porţiunea anterioară: ori ciul ampular al canalului semicircular anterior;
- în porţiunea posterioară: ori ciul neampular al canalelor semicirculare anterior şi posterior.
La nivelul peretelui posterior identi căm:
- ori ciul ampular al canalului semicircular posterior.
La nivelul peretelui medial identi căm:
- piramida vestibulului;
- creasta vestibulului ce continuă piramida în porţiunea postero-inferioară;
- recesul eliptic;
- recesul sferic;
- recesul cohlear.
La nivelul peretelui anterior identi căm:
- ori ciul scalei vestibulare a cohleei.
La nivelul peretelul lateral identi căm:
- anterior: ori ciul ampular al canalului semicircular lateral;
- posterior: ori ciul neampular al canalului semicircular lateral;
- fereastra ovală prin care labirintul osos comunică cu casa timpanului.
La nivelul peretelui inferior identi căm:
- fereastra rotundă;
- originea lamei spirale osoase;
- sura vestibulo-timpanică.
-
-

99.SDR. MENIERE
- – hidrops labirintic, realizand o dilatare a labirintului membranos
- Acumulare crescuta a endolimfei cauzata de hiperproduc e si tulb de rezorb e a endolimfei

- F e ologici: alergia alimentara sau respiratorie, infec i de focar, insuf roidiana, perturbari vasomotorii

- Clinic: crize paroxis ce de ver j rotator, nitus unilat, hipoacuzie, separate prin calm total; crizele de ver j pot
precedate de nitus si hipoacuzie cu luni si ani inainte; crizele dureaza de la 15 min – pana la mai multe ore,
intensitatea lor scazand progresiv; criza debuteaza cu senz de plenitudine in ureche, zumzait unilat, greata si
varsaturile aparand in apogeul crizei; dupa criza poate persista nitusul; in general dupa ecare criza se
accentueaza hipoacuzia ce afecteaza frecv joase

- In faza de rezolu e a crizei, con rmarea diag se face prin bilantul audiometric, poten alele evocate audi ve,
videonistagmogra e si probele calorice ves bulare

- In criza cat si dupa criza apare un nistagmus spontan contralateral si o hipoexcitabilitate calorica a labirintului
afectat
fi
ti
fi
fi

ti
fi
fi
ti

fi

ti

ti
fi
fi
fi

fi
fi
fi
fi
fi
fi
ti

ti

ti

ti
ti

ti

ti

ti
fi

ti
ti
fi
 - DD:

- Ver jul paroxis c pozi onal benign – nu exista tulb audi va, ver jul e datorat schimbarii pozi ei capului; se
insoteste de nistagmus

- Nevrita ves bulara – nu se asociaza semne audi ve, iar ver jul nu e recurent

- Ves bulopa a recurenta – crizele ver ginoase pot ne de la cateva min la cateva ore, insa fara manif cohleare;
proba calorica arata de cit ves bular mic

- Sdr Lermoyez – forma par c de sdr Meniere in care scaderea auzului se face progresiv si revine cu pu n inaintea
sau in mpul ver jului rotator, in mpul crizei

- Neurinomul de acus c si schwanomul ves bular – surditatea e unilat progresiva + tulb de echilibru discrete; diag:
bilant audiometric, CT, RMN

- Tr criza ver jinoasa: repaus, Atropina 1 mg sc, sulfat de Mg 15% sau Novocaina 1% o ola iv, Largac l 25 mg im; +
trat seda v, an eme c, vasodilat; rezolvarea fact e ologic; intre crize: diure ce cu controlul conc de potasiu; chir:
distrugerea labirintului cand surditatea e profunda: neurectomie n ves bular, labirintectomie, aplicare de
Gentamicina sau Streptomicina la niv ferestrei rotunde

100.ANATOMIA OROFARINGELUI
• Orofaringe
o Superior, plan orizontal dus prin mg inf a valului pala n, baza limbii, osul hioid.
o Inferior, hipofaringele
o Anterior, cav bucala, istmul gatului delimitat de lueta, mg inf a valului pala n, pilierii ant ai acestuia, baza
limbii.
o Pere laterali, loje amigdaliene, amigdale pala ne.
o Cuprinde: valul pala n, loje amigdaliene, 1/3 post limba, per far post C2-C3.

101.VESTIBULIT
Ves bulite: - patologia de ves bul nazal (narina si ampertura), este tapetat de piele si prezinta re de par (aceleasi
mecanisme si aceleasi puri de leziuni ca O ta externa);

- Furunculul- foliculita: furunculul este situarea unei colec i la nivelul foliculului pilo-sebaceu unic, iar
daca sunt mai multe re de par, foliculita.

• Local: durere, tensiune si prurit la nivelul ves bululi;

ti
ti
ti

ti

ti
ti

ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi

ti
ti
fi

E
ti

ti
ti
ti
ti

ti
ti
ti
ti

ti

ti
ti

ti

ti

ti
ti
ti
ti
ti

ti

fi
fi
ti
ti
ti
 • Narinoscopia: colec e sub forma de pustula purulenta;

• Semne generale: febra, frison;

• Datorat sta lococului;

• Tratament: badijonaj local cu betadina; in cazul colec ei se face incizie si

drenaj si niciodata exprimare;

• AB: nu se dau decat oxaciline, sau AB cu spectru larg: Augen n, acid

Clavulanic si Sulbactam;

- Erizipelul: - dat de Streptococ de toate felurile. Ac oneaza asupra pielii de la ves bul si pe o zona de
eritem, apar mici vezicule, pice.

Q Aceeasi simptomatologie;

Q Tratament: local, cu badijonaj si AB de spectru penicilinic.

- Eczema: - asemanator Erizipelului, dar cu mici vezicule cu secre i ce se pot sparge si determina cruste;
pe langa bacteria ce o determina, are si o componenta de p alergic.

Q Tratament: badijonaj cu sprisnite cu Rivanol; AB cu spectru larg si An alergic;

- Herpesul: - la limita dintre nazo-genian si narina; caracter orid in prima faza care dupa 7 zile se
usuca.

Q Tratament: an sep zare locala, an virale topic (Aciclovir),

Q Extraordinar de contaginos, este pe viata. Cele mai frecvente sunt la nivelul cavita i
bucale;

- Micoza la nivelul ves bulului nazal: - diferi fungi cu fenomene in amatorii si prurit

Q se pot transmite in toate par le;

Q tratament: local, cel mai important: Betadina, pomezi cu

an fungice- badijonaj.

102.CLASIFICARE ANGINE
1.ANGINE ACUTE

-ERITEMATOASE-VIARALE

-ERITEMATO-PULTACEE-SUPRAADAUG BACTERIANA

-CU FALSE MEMBRANE

SAU ALT TIP DE CLASIFICARE

A.ANGINE SUPERF(HERPANGICA,HERPETICA,ZON-ZOOSTER,AFTOASA)

B.ANGINE ULCERONECROTICE(PLAUT VINCENT,MOOR)

C.ANGINE CU ULC PROFUNDE (AGRANULOCITOZA,MONONUCLEOZA,LEUCEMII SI LIMFOAME)

ti

fi
ti

ti
ti
ti

ti

ti

ti
ti
ti

ti

fl
ti

ti
ti
fl
ti

ti
ti

 103.!!!!!URECHEA MEDIE RAPOARTE

Este alcătuită din casa timpanului, trompa lui Eustachio şi celulele mastoidiene.
1.       peretele superior, tavanul sau peretele cerebral este reprezentat de o lamă osoasă subțire ce separă ca
un ”acoperiș” urechea medie de fosa cerebrală medie denumită tegmen tympani
2.       peretele inferior, podeaua sau peretele jugular este tot un strat osos, subțire interpus între cavitatea
timpanică și vena jugulară internă și prezintă spre medial un ori ciu de pătrundere a ramurii timpanice a nervului
glosofaringian
3.       peretele lateral sau peretele membranos sau timpanic este constituit majoritar din membrana timpanică ce
separă cavitatea timpanică de urechea externă, iar superior se extinde și în recesul epitimpanic
4.       peretele anterior sau peretele tubar separă inferior urechea medie de artera carotidă internă iar superior
prezintă
–          un ori ciu pentru dechiderea tubei faringotimpanice prin care se realizează comunicarea cu nazofaringel
–          un ori ciu pentru canalul ce conține mușchiul tensor tympani

5.       peretele medial sau peretele labirintic al urechii medii este totodată și peretele lateral al urechii interne și
prezintă la nivelul său
–          fereastra ovală; pe aceasta se atașează baza scăriței și este responsabilă cu trasmiterea vibrațiilor
mecanice către perilimfa din urechea intern
–          fereastra rotundă situată inferio
–          promontoriul, o proeminență realizată de către prima spirală a cohlee
–          proeminența canalului nervului facia
–          proeminență canalului semicircular latera
6.       peretele posterior sau peretele mastoid este incomplet la nivelul său, urechea medie ind în raport cu
–          celulele mastoidiene prin aditusul spre antrul mastoidia
–          tendonul mușchiului scărițe
–          nervul coarda timpanului ( ramură a nervului facial

104.;;;;;;INERVATIE LARINGE+FARINGE

INERVATIA FARINGE

• Ram nv 9 si 10
Inervația LARINGE – provine din nervul vag prin intermediul:
- Nervul laringeu superior – inervație senzi vosenzorială + motorie pentru m. crico roidian
- Nervul laringeu inferior (recurent) – inervație motorie pentru mușchii laringelui și hipofaringelui. Acesta pătrunde
prin membrana crico roidiană.
- Simpa cul cervical – distribuie lete vasomotorii catre coarda vocala, regland tonusul

105.Rinofaringe (nazofaringe, epifaringe, cavum)-

REPERE ANATOMICE
o Perete superior, amigdala lui Lushka la copil
o Pere laterali, ori ciile trompelor Eustache, post de ele fosetele Rosenmuller si amigdalele tubare Gerlach.
o Anterior, choanele.
o Inferior, orofaringele de care se separa in deglu e prin ridicarea valului pala n
ti
ti
:

fi
fi
.

fi

ti
:

fi

ti
r

ti
ă

ti
l

fi
.

ti

ti
i

fi
.

106.OTOMASTOIDITA EXTERIORIZATA
- Cea mai frecv complic a inflamatiei urechii medii, prin osteita corticalei ext a mastoidei

- Clinic: proc infectios sever, stare gen alterata, hiperleucocitoza, ↑VSH, otalgie pulsatila, disparitia otoreei, durere la
pres mastoidei; in forma retroauriculara tegum retroauriculare au asp inflam cu decolarea pavilionului urechii

- Ex otomicroscopic: dupa aspirarea secr fetide – aspect tipic cu timpan congestionat, ingrosat, perforatie marginala
+/- colesteatom

- DD: furunculul CAE sau otita ext cu adenoflegmon retroauricular – elem definitoriu e pastrarea santului
retroauricular (semn Jack); parotidita (disparitia santului retromandibular); limfadenita cervicala (tumefactie cervic
fara modif de timpan)

- Ex radiologic in poz Schuller: confirma zone de osteoliza si osteonecroza

- Fistulizare ext: spre reg occipitala/spre zona retroauriculara/ spre vf mastoidei cu fuzare spre m scm => torticolis
sau spre burta post a m digastric => trismus + tumefactia dureroasa inflamatorie clasica in reg cervicala sup sau
submandib/fistulizare spre zona temporo-zigomatica => edemul hemifaciesului la copii/fistulizare in CAE – postero-
sup – fistula Gelle

- Tr: mastoidectomie cand lez au determinat proces de osteita mastoidiana si complic locale tip fistulizare, paralizie
facial sau complic endocraniene