1

Elemente de logică matematică 2

1. Elemente de calcul propozițional 2

2. Elemente de calculul predicatelor 5

3. Inducție matematică. Identități 7

4. Operatorii sumă și produs 10

5. Probleme de divizibilitate 13

6. Inegalități 13

7. Variante ale inducției matematice 15

 2

Elemente de logică matematică

1. Elemente de calcul propozițional

De niție.
Propoziția este un enunț despre care putem spune cu certitudine că este adevărat sau fals.

Dacă o propoziție este adevărată spunem că are valoarea de adevăr 1.

Dacă o propoziție este falsă spunem că are valoarea de adevăr 0.

Exemple:

p: 7 este număr natural. p este o propoziție și v(p)=1

q: Anul 2021 este un an bisect. q este o propoziție falsă v(q)=0

r: Mâine la ora 12 plouă. r nu este o propoziție

Operații logice cu propoziții

Negația unei propoziții p este propoziția “non p”, notată cu p , care este adevărată când p este
falsă ți falsă când p este adevărată.

p p
1 0

0 1

Conjuncția propozițiilor p, q este propoziția “p și q”, notată p ∧ q, care este adevărată atunci și
numai atunci când ambele propoziții sunt adevărate.

p q p∧q
1 1 1

1 0 0

0 1 0

0 0 0
fi
 3
Disjuncția propozițiilor p, q este propoziția “p sau q”, notată p ∨ q, care este adevărată atunci și
numai atunci când cel puțin una dintre cele două propoziții este adevărată.

p q p∨q
1 1 1

1 0 1

0 1 1

0 0 0

Implicația propozițiilor p, q este propoziția “p implică q”, notată p → q, care este falsă atunci și
numai atunci când p este adevărată și q este falsă.

p q p→q
1 1 1

1 0 0

0 1 1

0 0 1

Echivalența propozițiilor p, q este propoziția “p echivalent cu q”, notată p ↔ q, care este

adevărată atunci și numai atunci când p și q au aceeași valoare de adevăr.

p q p↔q
1 1 1

1 0 0

0 1 0

0 0 1

De niție: O expresie formată cu literele p, q, r,… ți cu simbolurile conectorilor logici

∧ , ∨ , → , ↔ se numește formulă de calcul propozițional.

O formulă α = α( p, q, r, ⋯) care este adevărată indiferent de valoarea de adevăr a propozițiilor

ce o compun se numește tautologie.

Două formule α = α( p, q, r, ⋯) și β = β( p, q, r, ⋯) sunt echivalente dacă pentru orice

înlocuire a literelor p, q, r,… cu diverse propoziții, valorile celor două formal sunt propoziții cu
aceeași valoare de adevăr și notăm α ≡ β.

fi
 4

Probleme rezolvate
1 1 1 1
1. Să se stabilească valoarea de adevăr a propoziției p : + + + < 1.

22 32 42 52
Soluție

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
+ + + < + + + < 1 − + − + − + − =1

22 32 42 52 1 ⋅ 2 2 ⋅ 33 3 ⋅ 4 4 ⋅ 5 2 2 3 3 4 4 5
deci p este o propoziție adevărată.

2. Să se a e valoarea de adevăr a formulei:

( p ∧ q) → p

p q p∧q ( p ∧ q) → p

1 1 1 1

1 0 0 1

0 1 0 1

0 0 0 1

Se observă că formula este o tautologie.

3. Să se arate că următoarea formulă este o tautologie: α : ( p → q) ↔ (q → p ) (contrapoziția)

p q p` q` p→q q→p α
`

1 1 0 0 1 1 1

1 0 0 1 0 0 1

0 1 1 0 1 1 1

0 0 1 1 1 1 1

4. a) Fie formulele α : p ∨ q și β : p ∧ q. Să se arate că α ≡ β.

b) Utilizând punctul a) negați propoziția: p: Mihai învață sau se joacă.

a)

p q p` q` p ∨ q` p∨q p∧q

1 1 0 0 1 0 0

1 0 0 1 1 0 0

0 1 1 0 1 0 0

0 0 1 1 0 1 1
fl
 5
b) Avem propozițiile q; Mihai învață și s: Mihai se joacă, atunci p este q ∨ s și din punctul a) avem
că negata lui p este q ∧ s, deci negata propoziției date este : Mihai nu învață și nici nu se joacă.

Probleme propuse

1. Să se stabilească valoarea de adevăr a următoarelor propoziții.

3
a) p1 : 3 − 16 ∉ (0,3); b) p2 : 22 = (22)3.

2. Să se arate că următoarele formulele următoare sunt tautologii:

a) p ∨ p (principiul terțului exclus):

b) ( p → q) ∧ (q → r) → ( p → r) (legea silogismului).

3. Să se arate că următoarele formule sunt echivalente:

a) α : p → q, β : p ∨ q:

b) α : p ∧ q, β : p ∨ q

4. Celor 4 copii ai unei familii, Moș Crăciun le aduce 13 portocale, ecare copil primește cel puțin
două portocale. Stabiliți care dintre următoarele propoziții sunt adevărate

p: există un copil care primește cel puțin 4 portocale;

q: ecare copil primește Del puțin 3 portocale

r: ecare copil primește cel mult 7 portocale;

5. Care este negația propoziției “Afară plouă deci îmi iau umbrela ”. Justi cați.

a) Afară nu plouă și îmi iau umbrela.

b) Afară nu plouă și nu îmi iau umbrela.

c) Afară plouă și îmi iau umbrela.

d) Afară nu plouă și nu îmi iau umbrela.

e) Nu îmi pasă dacă afară plouă.

2. Elemente de calculul predicatelor

De niție: Se numește predicat pe o mulțime E un enunț care depinde de una sau mai multe
variabile, astfel încît prin orice înlocuire a variabilelor cu elemente din E, obținem o propoziție.
Mulțimea E se numește domeniul de de niție al predicatului.

Mulțimea elementelor din E pentru care predicatul devine o propoziție adevărată se numește
mulțimea de adevăr a predicatului.

Exemple.

1. p(x): x+1 <3, x ∈ ℝ;

2. p(x, y): x divide y, x, y ∈ ℤ*.

fi
fi
fi
fi
fi
fi
 6

Cuanti catorul universal și cuanti catorul existențial

Fie p(x) un predicat unar.

De niție. Propoziția “Oricare ar x ∈ E are loc p(x)”, notată cu ( ∀x)p(x), se numește propoziția
universală asociată predicatului p(x). Această propoziție este adevărată dacă pentru orice element
x0 ∈ E, propoziția p(x0) este adevărată și este falsă când există cel puțin un element x0 ∈ E
pentru care p(x0 ) este falsă.

De niție. Propoziția “Există cel puțin un x ∈ E pentru care are loc p(x)”, notată cu ( ∃x)p(x), se
numește propoziția existențială asociată predicatului p(x). Această propoziție este falsă dacă
pentru orice element x0 ∈ E, propoziția p(x0 ) este falsă și este adevărată când există cel puțin
un element x0 ∈ E pentru care p(x0) este adevărată.

Reguli de negare a propozițiilor universale și existențiale

Pentru un predicat unar p(x), x ∈ E avem următoarele reguli de negare:

( ∀x)p(x) ↔ ( ∃x)p(x);

( ∃x)p(x) ↔ ( ∀x)p(x).

Implicarea predicatelor și echivalența predicatelor

Spunem că predicatul p(x) implică predicatul q(x) și scriem p(x) ⇒ q(x) dacă este adevărată
propoziția ( ∀x)(p(x) → q(x)).

Spunem că predicatul p(x) este echivalent cu predicatul q(x) și scriem p(x) ⇔ q(x) dacă este
adevărată propoziția ( ∀x)(p(x) ↔ q(x)).

Probleme rezolvate
1. Fie predicatele p(x, y) : 3x + y = 4, x, y ∈ ℤ și q(x, y) : 9x 2 − y = 2, x, y ∈ ℤ.Să se
stabilească valoarea de adevăr a următoarelor propoziții:

a) p(0, 4); b) q(-1, 7); c) ( ∃x)p(x,1); d) ( ∀x)( ∃y)q(x, y) .

Soluție

a) p(0, 4): 3 ⋅ 0 + 4 = 4 propoziție adevărată.

b) q(-1, 7): 9 ⋅ (−1)2 − 7 = 2 (A)

c) Cum p(1, 1) este adevărată, avem că ( ∃x)p(x,1) este adevărată

d) p(x,9x 2 − 2) este adevărată, deci ( ∀x)( ∃y)q(x, y) este adevărată.

2. Negați a rmația: “Toți suedezi sunt blonzi și au ochi albaștri.”

Soluție

Considerăm predicatele p(x): x este blond, q(x): x are ochii albaștri, unde x este suedez.

Propoziția dată se scrie atunci

fi
fi
fi
fi
fi
fi
 7
s : ( ∀x)( p(x) ∧ q(x)) .

s : ( ∃x)( p(x) ∧ q(x)), ceea ce este echivalent cu s : ( ∃x)( p(x) ∨ q(x))

Există un suedez care nu este blond sau nu are ochii albaștri.

Probleme propuse
1. Să se arate co următoarea formulă este o tautologie: p ∧ ( p ∨ q) ↔ p.

2. Fie predicatul p(x, y) : x + y ≤ 1,x, y ∈ ℝ . Stabiliți valorile de adevăr a propozițiilor:

a) p(1, 5);

b) p(3, -2)ș

c) ( ∀y)( ∃x)p(x, y);

d) ( ∃x)( ∀y)p(x, y);

e) ( ∀y)( ∃x)p(x, y) → ( ∃x)( ∀y)p(x, y).

3. Stabiliți valoarea de adevăr a următoarelor propoziții și apoi negați propozițiile date:

a) Pentru orice număr real a, a 4 este strict pozitiv.

b) Orice paralelogram cu un unghi drept este dreptunghi.

3. Inducție matematică. Identități

Principiul inducției matematice

Considerăm un predicat P(n), unde n este un număr natural

Dacă:

1. P(m) este o propoziție adevărată, unde m este un număr natural xat

2. Implicația P(k) → P(k + 1) este adevărată pentru orice număr k ≥ m,

Atunci P(n) este adevărată pentru orice n ≥ m.

Probleme rezolvate

1. Să se demonstreze următoarele egalități:

n(n + 1)(2n + 1)
a) 12 + 22 + 32 + . . . . + n 2 = , n ∈ ℕ*

b) 1 + 3 + 5 + . . . . + (2n − 1) = n 2, n ∈ ℕ*.

1 1 1 1 n
c) + +⋅ +⋯⋅ = , n ∈ ℕ*

1⋅3 3⋅5 5⋅7 (2n − 1) ⋅ (2n + 1) 2n + 1

fi
 8

( 22 ) ( 32 ) ( n2 )
1 1 1 n+1
d) 1− 1 − ⋯ 1 − = , n ∈ ℕ, n ≥ 2.

2n
Soluție

n(n + 1)(2n + 1)
a) P(n) : 12 + 22 + 32 + . . . . + n 2 =

6
Etapa I. Veri care

1⋅2⋅3
P(1) : 12 = adevărat

6
Etapa II. P(k) → P(k + 1)

k (k + 1)(2k + 1)
Presupunem că 12 + 22 + . . . + k 2= și demonstrăm că
6
(k + 1)(k + 2)(2k + 3)
12 + 22 + . . . + (k + 1)2 =

6
(k + 1)(k + 2)(2k + 3) k (k + 1)(2k + 1) (k + 1)(k + 2)(2k + 3)
12 + 22 + . . . + k 2 + (k + 1)2 = ⇔ + (k + 1)2 = ⇔

6 6 6

k (k + 1)(2k + 1) + 6(k + 1)2 = (k + 1)(k + 2)(2k + 3) ⇔ k (2k + 1) + 6(k + 1) = (k + 2)(2k + 3) ⇔

2k 2 + k + 6k + 6 = 2k 2 + 3k + 4k + 6 evident

n(n + 1)(2n + 1)
De unde avem că 12 + 22 + 32 + . . . . + n 2 = , ∀n ∈ ℕ*.

b) P(n) : 1 + 3 + 5 + . . . . + (2n − 1) = n 2 .

I. P(1) : 1 = 12 adevărat

II.

Presupunem că 1 + 3 + 5 + . . . . + (2k − 1) = k 2 și demonstrăm că

2
1 + 3 + 5 + . . . . + (2k + 1) = (k + 1)

1 + 3 + 5 + . . . . + (2k − 1) + (2k + 1) = (k + 1)2 ⇔ k 2 + 2k + 1 = (k + 1)2, adevărat

rezultă că: 1 + 3 + 5 + . . . . + (2n − 1) = n 2, ∀n ∈ ℕ*.

1 1 1 1 n
c) P(n) : + +⋅ +⋯⋅ =

1⋅3 3⋅5 5⋅7 (2n − 1) ⋅ (2n + 1) 2n + 1

1 1
I. P(1) : = adevărat

1⋅3 3
fi
 9
1 1 1 1 k
II. Presupunem că + +⋅ +⋯+ = și
1⋅3 3⋅5 5⋅7 (2k − 1) ⋅ (2k + 1) 2k + 1
1 1 1 1 k +1
demonstrăm că + +⋅ +⋯+ =

1⋅3 3⋅5 5⋅7 (2k + 1) ⋅ (2k + 3) 2k + 3

1 1 1 1 1 k +1
+ +⋅ +⋯+ + = ⇔

1⋅3 3⋅5 5⋅7 (2k − 1) ⋅ (2k + 1) (2k + 1) ⋅ (2k + 3) 2k + 3

k 1 k +1
+ = ⇔ k (2k + 3) + 1 = (k + 1)(2k + 1) ⇔

2k + 1 (2k + 1) ⋅ (2k + 3) 2k + 3

2k 2 + 3k + 1 = 2k 2 + k + 2k + 1, evident.

1 1 1 1 n
Rezultă că + +⋅ +⋯⋅ = , ∀n ∈ ℕ*

1⋅3 3⋅5 5⋅7 (2n − 1) ⋅ (2n + 1) 2n + 1

( 2 )( 3 ) ( n )
1 1 1 n+1
d) P(n) : 1− 1− 2 ⋯ 1− 2 = .

2 2n
1 3
I. P(2) : 1 − =

22 4

( 22 ) ( 32 ) ( k2 )
1 1 1 k +1
II. Presupunem că 1 − 1− ⋯ 1 − = și demonstrăm că
2k

( 2 )( 3 ) ( (k + 1)2 ) 2(k + 1)
1 1 1 k +2
1− 2 1− 2 ⋯ 1− =

( ) ( ) ( ) ( ) ( )
1 1 1 1 k +2 k +1 1 k +2
1− 1− 2 ⋯ 1− 2 1− = ⇔ 1− =

2 2 3 k (k + 1) 2 2(k + 1) 2k (k + 1) 2 2(k + 1)

k + 1 k 2 + 2k k +2
⇔ ⋅ = adevărat.

2k (k + 1)2 2(k + 1)

Probleme propuse
1. Să se demonstreze egalitățile următoare pentru orice n ∈ ℕ* folosind metoda inducției
matematice:

( )
2
3 3 n(n + 1)3
a) 1 + 2 + ⋯n = ;

2
1 1 1 1
b) 1+ + 2 + ⋯ + n+1 = 2 − n+1 ;

2 2 2 2

( n2 ) ( (n + 1)2 ) ( (2n)2 )
1 1 1 (n − 1)(2n + 1)
c) 1− 1 − ⋅ ⋯ ⋅ 1 − = , n ≥ 2;

2n 2
 10
xn − 1
d) 1 + x + x 2 + ⋯x n−1 = , x ≠ 1;

x−1
n(n − 1)(4n + 1)
[ 1] + [ 2] + [ 3] + ⋯ + [ n − 1] =
2
e) , unde [x] este partea
6
întreagă a lui x.

4. Operatorii sumă și produs

n n

∑ ∏
Prin de niție, suma ak = a1 + a2 + . . . + an, iar produsul ak = a1a2 ⋅ . . . ⋅ an .

k=1 k=1

Exemple:
6
k 2 3 4 5 6
∑k +1
1. = + + + + ;
k=2
3 4 5 6 7
11

∑
2. 1 ⋅ 2 + 2 ⋅ 3 + 3 ⋅ 4 + ⋯ + 11 ⋅ 12 = k ⋅ (k + 1);
k=1
5

∏
3. k = 1 ⋅ 2 ⋅ 3 ⋅ 4 ⋅ 5 = 120
k=1

Proprietăți
n a n

∑ ∑ ∑
1. (ak + bk ) = ak + bk;

k=1 k=1 k=1

n n

∑ ∑
2. λ ak = λ ak;

k=1 k=1
n n n

∏ ∏ k∏ k
3. (ak ⋅ bk ) = a b ;

k=1 k=1 k=1

n

∏ k
a
n
ak
= k=1
∏ bk
4. n .

∏ b
k=1 b
k=1
p
n n

(∏ )
akp =
∏
5. ak , p ∈ ℕ* .

k=1 k=1

Sume utilizate frecvent în calcule

n n
n(n + 1)
∑ ∑
1. 1 = n; 2. k= ;
k=1 k=1
2
fi
 11

( )
n 2
n 3n(n + 1)
∑
n(n + 1)(2n + 1) 4. k = .
k2 =
∑ 2
3. ;
k=1
6 k=1

Observații:
n n
a = a n.

∏ ∏
1. k = n!; 2.
k=1 k=1

Probleme rezolvate

1. Calculați:
n
k2
∑
k=1
a) n ;

∑
k (k + 1)
k=1
b) 1 ⋅ 4 + 2 ⋅ 7 + 3 ⋅ 10 + . . . + n(3n + 1);
1 1 1
c) + + ... +
1⋅4 4⋅7 (3n − 2) ⋅ (3n + 1)
d) 1 ⋅ 1! + 2 ⋅ 2! + 3 ⋅ 3! + . . . + n ⋅ n!, unde n! = 1 ⋅ 2 ⋅ 3 ⋅ . . . ⋅ n.

n
k 2 + 2k
∏ (k + 1)2
e) ;

k=1

Soluție

n n n n
n(n + 1)(2n + 1) n(n + 1) n(n + 1)(n + 2)
(k 2 + k) = k2 +
∑ ∑ ∑ ∑
a) k (k + 1) = k= + =

k=1 k=1 k=1 k=1

6 2 3
n
k2
∑ n(n + 1)(2n + 1)
2n + 1
k=1 6
n = = .

n(n + 1)(N + 2) 2n + 4
∑
k (k + 1) 3
k=1
n n
(3k 2 + k) =

∑ ∑
b) 1 ⋅ 4 + 2 ⋅ 7 + 3 ⋅ 10 + . . . + n(3n + 1) = k (3k + 1) =
k=1 k=1
 12
n n
2 n(n + 1)(2n + 1) n(n + 1)
= n(n + 1)2.

∑ ∑
3 k + k= +
k=1 k=1
2 2
n
1 1 1 1
(3n − 2) ⋅ (3n + 1) ∑
c) + + ... + = =

1⋅4 4⋅7 k=1

(3k − 2)(3k + 1)
1 n 3k + 1 − (3k − 2) n n

( ∑ 3k − 2 ∑ 3k + 1 ) 3n + 1
1 1 1 n
3∑
= − = .

k=1
(3k − 2)(3k + 1) 3 k=1 k=1
n n

∑ ∑
d) 1 ⋅ 1! + 2 ⋅ 2! + 3 ⋅ 3! + . . . + n ⋅ n! = k ⋅ k! = (k + 1 − k) ⋅ k! =

k=1 k=1
n n

∑ ∑
= (k + 1)! − k! = (n + 1)! − 1.

k=1 k=1
n n n

∏ ∏ ∏
k (k + 2) k⋅ (k + 2)
n 2
k + 2k k=1 k=1 k=1 n+2
∏ (k + 1)2
e) == n = n n = .

n+1
∏ ∏ ∏
k=1 (k + 1)2 (k + 1) ⋅ (k + 1)
k=1 k=1 k=1

Probleme propuse

1. Să se calculeze:

∑
a) (3k − 2);

k=1

1 1 1 1
b) + + +⋯+ ;

1 ⋅ 5 5 ⋅ 9 9 ⋅ 13 397 ⋅ 401
20

∑
c) k (k + 1)(k + 2);

k=1
n
1
∑ k (k + 1)(k + 2)
d) ;

k=1

2. Dacă (1 + 2)(1 + 22) (1 + 24)⋯(1 + 22 ) = 2 − 1 , at unci a = . . . .

7 a

3. Demonstrați următoarele egalități prin inducție matematică:

(n + 1)(n + 2) ⋅ . . . ⋅ (n + n)
a) = 2n, n ∈ ℕ* .

1 ⋅ 3 ⋅ 5 ⋅ . . . ⋅ (2n − 1)
n(4n 2 − 3n + 5)
b) [ 1 ] + [ 2 ] + [ 3 ] + . . . + [ n ] =
2
6
 13

5. Probleme de divizibilitate

Probleme rezolvate
1. Să se arate că, pentru orice număr natural n:

a) n 3 + 5n este divizibil cu 6:

b) 33n+2 + 2n+4 se divide cu 5;

c) (3n − 1)(10 ⋅ 25n + 9 ⋅ 6n) se divide cu 38.

Soluție

a) P(n) : 6 | (n 3 + 5n)

6 | 03 + 5 ⋅ 0 adevărat

Presupunem că 6 | n 3 + 5n și demonstrăm că 6 | (n + 1)3 + 5(n + 1)

Din 6 | n 3 + 5 ⇒ n 3 + 6n = 6k ⇒ n 3 = 6k − 6n

(n + 1)3 + 5(n + 1) = n 3 + 3n 2 + 3n + 1 + 5n + 5 = n 3 + 3n 2 + 8n + 6 =

= 6k − 5n + 3n 2 + 8n + 6 = 6k + 6 + 3n(n + 1) număr ce de divide cu 6, deoarece n(n+1)

este număr par.

b) Dacă n=0 avem 5 | 32 + 24 ⇔ 5 | 25

Presupunem că 5 | 33n+2 + 2n+4 și demonstrăm că 5 | 33n+5 + 2n+5

33n+2 + 2n+4 = 5p ⇒ 33n+2 = 5p − 2n+4

33n+5 + 2n+5 = 33 ⋅ 33n+2 + 2 ⋅ 2n+4 = 27(5p − 2n+4) + 2 ⋅ 2n+4 =

105p − 25 ⋅ 2n+4 = 5(27p − 2n+4)

Probleme propuse
1. Să se arate că pentru orice număr natural avem:

a) 24n+1 − 2 este divizibil cu 30;

b) 4n + 15n − 1 este divizibil cu 9;

c) 7 ⋅ 25n + 2 ⋅ 6n+1 se divide cu 19;

d) 32n ⋅ 7n − 23n ⋅ 5n se divide cu 23.

6. Inegalități

 14

Probleme rezolvate
1. Demonstrați că:

a) 2n > 2n + 1, ∀n ∈ ℕ, n ≥ 3;

1 3 2n − 1 1
b) ⋅ ⋅ ... ⋅ < , n ∈ ℕ*;

2 4 2n 2n + 1
1 1 1 13
c) + + ... + > , n ≥ 2.

n+1 n+2 2n 24
Soluție

a) n = 3 ⇒ 23 > 2 ⋅ 3 + 1 ⇔ 8 > 7 adevărat

Presupunem că 2n > 2n + 1 și demonstrăm că 2n+1 > 2n + 3

2n+1 = 2 ⋅ 2n > 2(2n + 1) = 4n + 2, iar 4n + 2 > 2n + 3 ⇔ n > 1, de unde obținem

2n > 2n + 1, ∀n ∈ ℕ, n ≥ 3.

1 3 2n − 1 1
b) ⋅ ⋅ ... ⋅ < , n ∈ ℕ*;

2 4 2n 2n + 1
1 1
Pentru n=1 avem: < evident.

2 3
1 3 2n − 1 1
Presupunem că ⋅ ⋅ ... ⋅ < și demonstrăm că
2 4 2n 2n + 1
1 3 2n + 1 1
⋅ ⋅ ... ⋅ <

2 4 2n + 2 2n + 3

1 3 2n + 1 1 3 2n − 1 2n + 1 1 2n + 1 2n + 1
⋅ ⋅ ... ⋅ = ⋅ ⋅ ... ⋅ ⋅ < ⋅ =

2 4 2n + 2 2 4 2n 2n + 2 2n + 1 2n + 2 2n + 2

2n + 1 1
< ⇔ (2n + 1)(2n + 3) < 2n + 2 |2

2n + 2 2n + 3
4n + 8n + 3 < 4n 2 + 8n + 4 evident

1 1 1 13
c) + + ... + > , n ≥ 2.

n+1 n+2 2n 24
1 1 13 14 13
Pentru n=2 avem: + > ⇔ > .

3 4 24 24 24
1 1 1 13
Presupunem că + + ... + > și demonstrăm că
n+1 n+2 2n 24
1 1 1 13
+ + ... + >

n+2 n+3 2n + 2 24
 15
1 1 1 1 1 1 1 1 1 13 1 1 1
+ + ... + = + + ... + + + − > + + −

n+2 n+3 2n + 2 n+1 n+2 2n 2n + 1 2n + 2 n + 1 24 2n + 1 2n + 2 n + 1

13 1 1 1 13 2(n + 1) + 2n + 1 − 2(2n + 1) 13 1 13
+ + − = + = + > .

24 2n + 1 2n + 2 n + 1 24 2(n + 1)(2n + 1) 24 2(n + 1)(2n + 1) 24

2.(Inegalitatea lui Bernoulli) Demonstrați că pentru orice x > − 1 și n ∈ ℕ, are loc inegalitatea:
(1 + x)n ≥ 1 + n x.

Demponstrație

Pentru n=1, rezulta (1 + x)0 ≥ 1 + 0 ⋅ x

Presupunem că (1 + x)n ≥ 1 + n x ;i demonstrăm că (1 + x)n+1 ≥ 1 + (n + 1)x.

(1 + x)n+1 = (1 + x)(1 + x)n ≥ (1 + x)(1 + n x) = 1 + x(n + 1) + n x 2 ≥ 1 + (n + 1)x.

Probleme propuse
1. Să se demonstreze prin inducție următoarele inegalități:

a) 3n > n + 7,n ≥ 2;

b) 2n > n 2, n ≥ 5;

c) 1 ⋅ 2 + 2 ⋅ 3 + . . . + n ⋅ (n + 1) < n(n + 1), n ∈ ℕ*;

1 1 1
d) n <1+ + + ... + < 2 n, n ∈ ℕ*.

2 3 n

a12 a22 (a1 + a2)2

2. a) Să se arate că + ≥ , ∀a1, a2 ∈ ℝ, b1, b2 ∈ (0,∞).

b1 b2 b1 + b2
a12 a22 an2 (a1 + a2 + . . . + an)2
b) Demonstrați că + + ... + ≥ , ∀ai ∈ ℝ, bi ∈ (0,∞).

b1 b2 bn b1 + b2 + . . . + bn

3.(Inegalitatea Cauchy-Buniakowski-Schwarz) Să se demonstreze că pentru ∀ai, bi ∈ ℝ, i = 1,n

2
n n n

(∑ )
a2 bi2.

∑ i ∑
are loc inegalitatea ai bi ≤ ⋅
i=1 i=1 i=1

7. Variante ale inducției matematice

Varianta I.
1. P(a) este adevărată

2. P(n) → P(n + 1) este adevărată pentru orice n ≥ a, atunci P(n) este adevărată pentru orice
n ≥ a.

 16

Varianta II.

1. P(a), P(a + 1), P(a + 2), ⋯, P(a + k − 1) sunt adevărate.

2. P(n) → P(n + k) este adevărată pentru orice n ≥ a, atunci P(n) este adevărată pentru orice
n ≥ a.

Varianta III.

1. P(a) este adevărată

2. P(a) ∧ P(a + 1) ∧ ⋯P(n) → P(n + 1) este adevărată pentru orice n ≥ a, atunci P(n) este
adevărată pentru orice n ≥ a.

Varianta IV.

1. P(a), P(a + 1), P(a + 2), ⋯, P(a + k − 1) sunt adevărate.

2. P(n) ∧ P(n + 1) ∧ ⋯P(n + k − 1) → P(n + k) este adevărată pentru orice n ≥ a, atunci

P(n) este adevărată pentru orice n ≥ a.

Probleme rezolvate

1. Să se determine termenul general al șirului (xn )n≥1, dacă x0 = 1,x1 = 3,xn+2 = xn+1 + 6xn .

Soluție

x2 = x1 + 6x0 = 9 = 32, x3 = x2 + 6x1 = 27 = 33.

Presupunem că xn = 3n, xn+1 = 3n+1 și demonstrăm că xn+2 = 3n+2.

xn+2 = xn+1 + 6xn = 3n+1 + 6 ⋅ 3n = 3n(3 + 6) = 3n+2 .

1 1
2. a) Fie x ∈ ℝ* cu proprietatea că x + ∈ ℤ. Să se demonstreze că x n + n ∈ ℤ, ∀n ∈ ℕ.

x x
b) Arătați că (2 + 3)n + (2 − n
3) ∈ ℤ, ( ∀)n ∈ ℕ.

Soluție

1
a) Fie predicatul P(n) : xn + ∈ ℤ.

xn
P(1) este adevărat.

( x)
2
2 1 1
x + 2 = x+ − 2 ∈ ℤ ⇒ P(2) este adevărat.

Presupunem că P(n) ∧ P(n + 1) adevărat și demonstrăm că P(n + 2) adevărat

( x)( x ) ( x )
1 1 1 1
x n+2 + = x+ x n+1 + n+1 − x n + n ∈ ℤ.

x n+2
 17
3. Să se demonstreze că pentr orice număr n, n ≥ 6, un pătrat poate împărțit în n pătrate.

Demonstrație

Presupunem că pătratul se poate împărții în n pătrate, atunci împărțind unul dintre pătrate în 4
pătrate obținem n+3 pătrate, deci P(n) → P(n + 3) deci a rmația este adevărată pentru orice
n ≥ 6.

4. Să se determine șirul de numere naturale nenule (an )n≥1, astfel încât

a13 + a23 + . . . + an3 = (a1 + a2 + . . . + an)2.

Soluție

n=1 ⇒ a13 = a12 ⇒ a1 = 1.

Presupunem că ak = k, ∀k = 1,n și demonstrăm că an+1 = n + 1

Din
a13 + a23 + . . . + an3 + an+1
3
= (a1 + a2 + . . . + an + an+1)2 ⇒ 13 + 23 + . . . + n 3 + an+1
3
= (1 + 2 + . . . + n + an+1)2 ⇔

( )
2
n 2(n + 1)2 3 n(n + 1) 3 2 2
+ an+1 = + an+1 ⇔ an+1 = an+1 + n(n + 1)an+1 ⇔ an+1 − an+1 − n(n + 1) = 0

4 2
an+1 = − n, an+1 = n + 1 ⇒ an+1 = n + 1
fi
fi