0.1.

LEGE DE COMPOZIŢIE INTERNĂ (OPERAŢIE ALGEBRICĂ); TABLA OPERAŢIEI; PARTE STABILĂ1

0.1 Lege de compoziţie internă (operaţie algebrică); tabla operaţiei;

parte stabilă

Definitia 1. Fie M o mult, ime nevidă. O aplicat, ie ϕ : M × M → M se numes, te lege de compozit, ie

internă pe mult, imea M.

Observaţia 0.1.1. ϕ(x, y) se numes, te compusul elementului x cu y, se notează cu x ∗ y; x 4 y;

x ◦ y; x | y; x ⊥ y; x ⊕ y; x ⊗ y; e.t.c.

Observaţia 0.1.2. O lege notată ” + ” se numes, te aditivă, iar legea notată ” · ” se numes, te
multiplicativă.

Definitia 2. Fie H o submult, ime nevidă a mult, imii M. H se numes, te parte stabilă a mult, imii M ı̂n
raport cu legea ϕ ⇔ ϕ(x, y) ∈ H, ∀x, y ∈ H.

Observaţia 0.1.3. Restrict, ia legii ϕ la mult, imea H se numes, te lege de compozit, ie indusă de legea ϕ
pe mult, imea H.

Observaţia 0.1.4. Cu notat, ia ” ∗ ” : H este parte stabilă a mult, imii M ⇔ x ∗ y ∈ H, ∀x, y ∈ H.

0.1.1 Probleme rezolvate

1. Care din următoarele operat, ii sunt legi de compozit, ie pe mult, imile indicate:

a) ı̂nmult, irea numerelor prime;

b) ı̂nmult, irea numerelor divizibile cu 3;
c) ı̂nmult, irea cu scalari a vectorilor;
d) ı̂nmult, irea matricelor pătratice de ordin n;
e) ı̂nmult, irea s, irurilor convergente.

Justificat, i răspunsurile date.

Solut, ie:

a) Fie A = {a | a numar prim} . Dacă a, b ∈ A, atunci a·b nu e număr prim, deci a·b nu apart, ime
mult, imii A ceea ce face ca ı̂nmult, irea numerelor prime să nu fie lege de compozit, ie internă.
 
.
b) Fie B = a | a..3 . Dacă a, b ∈ B ⇒ a = 3k, b = 3p, k, p ∈ Z.
a · b = 3k · 3p = 3 · (3kp) ⇒ a · b ∈ B. As, adar, ı̂nmult, irea este lege de compozit, ie pe mult, imea
numerelor divizibile cu 3.
c) Fie K mult, imea scalarilor s, i V mult, imea vectorilor. Produsul cu scalari a vectorilor este o
operat, ie definită pe K × V → V, nu este o operat, ie de tipul M × M → M, deci nu este lege
de compozit, ie internă.
d) Produsul a două matrice pătratice de ordin n este tot o matrice de ordin n. As, adar, ı̂nmult, irea
matricelor pătratice de ordin n este lege de compozit, ie.
e) Cum lim an · lim bn = lim (an · bn ) , atunci produsul a două s, iruri convergente este un s, ir
n→∞ n→∞ n→∞
convergent, deci ı̂nmult, irea s, irurilor convergente este lege de compozit, ie.
2

2. Se dau mult, imile A = {1, 2, 4, 8, 16, 32} s, i B = {1, 2, 3, 6, 12, 18} s, i operat, iile: ⊥, | definite prin:
a ⊥ b = c.m.m.m.c(a, b) ∀a, b ∈ A
x | y = c.m.m.d.c(x, y) ∀x, y ∈ B. Construit, i tabla fiecărei operat, ii s, i deducet, i dacă acestea
sunt legi de compozit, ie pe mult, imile indicate.
Solut, ie:
⊥ 1 2 4 8 16 32
1 1 2 4 8 16 32
2 2 2 4 8 16 32
4 4 4 4 8 16 32
8 8 8 8 8 16 32
16 16 16 16 16 16 32
32 32 32 32 32 32 32

Toate elementele tabelului sunt din mult, imea A, deci ⊥ este lege de compozit, ie pe A.
| 1 2 3 6 12 18
1 1 1 1 1 1 1
2 1 2 2 2 2 2
3 1 2 3 3 3 3
6 1 2 3 6 6 6
12 1 2 3 6 12 12
18 1 2 3 6 12 18

Toate elementele tabelului sunt din mult, imea B, deci | este lege de compozit, ie pe B.

3. Pe mulţimea R se defineşte legea x⊥y = 7xy − 7(x + y) + 8. Arătaţi că H = (1, ∞) este parte
stabilă a lui R ı̂n raport cu legea dată.
Solut, ie:
Legea se mai scrie: x⊥y = 7(xy − x − y + 1) + 1 = 7(x − 1)(y − 1) + 1.
Fie x, y ∈ H ⇒ x > 1, y > 1 ⇒ x−1 > 0, y −1 > 0 ⇒ (x−1)(y −1) > 0 ⇒ 7(x−1)(y −1)+1 >
> 1 ⇒ x⊥y ∈ H ⇒ H este parte stabilă a mult, imii R ı̂n raport cu legea 0 ⊥0 .

4. Pe R definim legea de compoziţie x ∗ y = xy − 2(x + y) + 6. Să se arate că H = (1, 3) este parte
stabilă a lui R ı̂n raport cu legea dată.
Solut, ie:
Legea se mai scrie: x ∗ y = (xy − 2x − 2y + 4) + 2 = (x − 2)(y − 2) + 2.
Fie x, y ∈ H ⇒ 1 < x < 3, 1 < y < 3 ⇒ −1 < x−2 < 1, −1 < y−2 < 1 ⇒ −1 < (x−2)(y−2) <
1 ⇒ 1 < (x − 2)(y − 2) + 2 < 3 ⇒ x ∗ y ∈ H ⇒ H este parte stabilă a mult, imii R ı̂n raport cu
legea 0 ∗ 0 .
  
 a 0 a 
5. Considerăm mulţimea H = A(a) = 0 0 0 . Să se arate că H este parte stabilă a lui
a 0 a
 
M3 (R) ı̂n raport cu ı̂nmulţirea matricelor.
Solut, ie:
   
a 0 a b 0 b
Fie A(a), A(b) ∈ H. Atunci A(a) = 0 0 0 , A(b) = 0
   0 0 .
a 0 a b 0 b
 
2ab 0 2ab
A(a) · A(b) =  0 0 0  ∈ H, as, adar H este parte stabilă a lui M3 (R) ı̂n raport cu
2ab 0 2ab
ı̂nmulţirea matricelor.
0.1. LEGE DE COMPOZIŢIE INTERNĂ (OPERAŢIE ALGEBRICĂ); TABLA OPERAŢIEI; PARTE STABILĂ3
  
2x 3y  2 2
6. Se dă mult, imea M = x, y ∈ Q, 4x − 3y = 1 . Arătat, i că M este parte stabiilă
y 2x
a M2 (C) ı̂n raport cu operat, ia de ı̂nmult, ire a matricelor.
Solut, ie:
 
2x 3y
Fie A, B ∈ M ⇒ A = ; x, y ∈ Q; 4x2 − 3y 2 = 1;
y 2x
 
2z 3t
B= ; z, t ∈ Q; 4z 2 − 3t2 = 1.
t 2z
 
4xz + 3yt 6xt + 6yz 4xz + 3yt
Atunci AB = . Notăm a = s, i b = 2xt + 2yz.
2xt + 2yz 3yt + 4xz 2
 
2a 3b
Atunci AB = . (1)
b 2a
Cum x, y, z, t ∈ Q, atunci a, b ∈ Q.(2)
4a2 − 3b2 = (4xz 2

+2 3yt) 2−
2 2 2 2 2 2 2

12(xt + yz) = 16x z + 24xyzt + 9y t − 12x t − 24xyzt − 12y z =
2 2
2
= 4x − 3y 2 4z − 3t = 1.(3)
Din (1),(2),(3) rezultă că M este parte stabilă a M2 (C) ı̂n raport cu operat, ia de ı̂nmult, ire a
matricelor.

7. Fie M = (2, ∞) şi legea de compoziţie pe M, x ◦ y = xy − 2x − 2y + a.

a) Să se determine valoarea minimă a lui a ∈ R, astfel ı̂ncât M să fie parte stabilă a lui R ı̂n
raport cu legea ◦.
Pentru a = 6.
b) Să se rezolve ecuaţia 4 ◦ x = 8;
(
(x + 2) ◦ (y − 3) = 8
c) Să se rezolve sistemul: .
(2x + 1) ◦ (y + 1) = 23
d) Să se arate că x ◦ y = (x − 2)(y − 2) + 2, ∀x, y ∈ M .
e) Să se calculeze |x ◦ x ◦ {z
x ◦ ... ◦ x}.
de n ori

Solut, ie:

a) x ◦ y = (x − 2)(y − 2) + 2 + a − 6.
Fie x, y ∈ M ⇒ (x − 2)(y − 2) > 0 ⇒ x ◦ y > 2 ⇔ a − 6 ≥ 0. Valoarea minimă a lui a pentru
ca 0 ◦ 0 să fie lege de compozit, ie pe M este 6.
b) 4 ◦ x = 8 ⇔ (4 − 2)(x − 2) + 2 = 8 ⇔ x − 2 = 3 ⇔ x = 5.
( ( (
(x + 2) ◦ (y − 3) = x(y − 5) = 6 xy = 6 + 5x
c) ⇔ ⇔ ⇔
(2x + 1) ◦ (y + 1) = 23 (2x − 1)(y − 1) = 21 12 + 10x − 2x − y + 1 = 21
(   
y = 8x − 8 3
⇔ 2
⇔ (x, y) ∈ (2, 8); − , −11 .
8x − 13x − 6 = 0 8
d) Din a) pentru a = 6 se obt, ine relat, ia cerută.
e) x ◦ x = (x − 2)2 + 2.
x ◦ x ◦ x = (x − 2)3 + 2.
x ◦ ... ◦ x} = (x − 2)n + 2.
| ◦ x ◦ {z
Se arată prin induct, ie matematică relat, ia: x
de n ori
4

0.1.2 Probleme propuse

1. Se consideră mult, imile: 2Z = {2k|k ∈ Z} s, i 2Z + 1 = {2k + 1|k ∈ Z} .

Cercetat, i dacă:

a) adunarea este lege de compozit, ie pe 2Z;

b) ı̂nmult, irea este lege de compozit, ie pe 2Z;
c) adunarea este lege de compozit, ie pe 2Z + 1;
d) ı̂nmult, irea este lege de compozit, ie pe 2Z + 1.

2. Să se arate că Z[i] = {a + bi|a, b ∈ Z} este parte stabilă a lui C ı̂n raport cu ı̂nmulţirea numerelor
complexe.

3. Pe R definim legea de compoziţie x ∗ y = xy − x − y + 2. Să se arate că H = (1, 2) este parte

stabilă a lui R ı̂n raport cu legea dată.

4. Pe mulţimea R se defineşte legea x⊥y = 5xy − 20(x + y) + 84. Arătaţi că H = [4, ∞) este parte
stabilă a lui R ı̂n raport cu legea dată.
xy − 2
5. Pe mulţimea H = (−∞, 1) se defineşte aplicaţia x ∗ y = . Să se arate că ∗ este o
x+y−3
operaţie algebrică pe H.

6. Arătat, i că M = (−1, 1) este parte stabilă a mult, imii R ı̂n raport cu legea ◦ definită prin
x−y
x◦y = .
1 − xy
7. Pe mulţimea A = {3, 4, 5, 6, 7} se defineşte legea de compoziţie ∗ astfel:
(
y − x + 2 , x ≤ 5, y ≥ 6
x∗y = , ∀x, y ∈ A.
10 − x , x > 5 sau y < 6

Considerăm mulţimea B = {x ∈ A|4 ∗ x = x ∗ 5}.

a) Alcătuiţi tabla operaţiei ∗.

X
b) Calculaţi x.
x∈B

8. Se consideră mulţimea de funcţii M = {f1 , f2 , f3 , f4 }, unde

1
f1 , f2 , f3 , f4 : R \ {0, 1} → R \ {0, 1}, f1 (x) = x, f2 (x) = , f3 (x) = −x,
x
1
f4 (x) = − . Să se arate că M este parte stabilă ı̂n raport cu operat, ia de compunere a funcţiilor.
x
(
ax + t − at , x < t
9. Fie t ∈ R fixat. Pentru a > 0 definim fa : R → R, fa (x) = 1 1
. Considerăm
ax + t − at , x ≥ t
mulţimea M = {fa |a > 0}. Să se arate că operaţia de compunere a funcţiilor este lege de
compoziţie internă pe M .
( ( )
0 ,x < 0
10. Fie H = fa : R → R, fa (x) = |a > 0 . Arătaţi că compunerea funcţiilor este o
ax , x ≥ 0
lege de compoziţie internă pe H.
       
1 0 −1 0 1 0 −1 0
11. Se dă mult, imea H = ; ; ; .
0 1 0 −1 2−i 1 −2 + i −1
Cercetas, i dacă H este parte stabilă ı̂n raport cu operat, ia de ı̂nmult, ire a matricelor de ordinul 2.
0.1. LEGE DE COMPOZIŢIE INTERNĂ (OPERAŢIE ALGEBRICĂ); TABLA OPERAŢIEI; PARTE STABILĂ5
  
 1 ln a 0 
12. Fie H = A(a) = 0 1 0 . Să se arate că H este parte stabilă a lui M3 (R) ı̂n raport
0 0 a
 
cu ı̂nmulţirea matricelor.
  
cos a − sin a
13. Fie H = A(a) = . Arătaţi că H este parte stabilă a lui M2 (R) ı̂n raport cu
sin a cos a
ı̂nmulţirea matricelor.

14. Arătat, i că mult, imea M = A ∈ M2 (R)|t A · A = I2 este parte stabilă a M2 (R) ı̂n raport cu


operat, ia de ı̂nmult, ire a matricelor.

     
1 2 3 1 2 3 1 2 3
15. Arătat, i că mult, imea M = ; ; este parte stabilă a mult, imii
1 2 3 2 3 1 3 1 2
S3 ı̂n raport cu operat, ia de compunere a permutărilor.

 1 x ax2 + bx
  

16. Se consideră H = 0 1 cx  |x ∈ R, a, b, c ∈ R . Să se determine a, b, c, astfel ı̂ncât
0 0 1
 
H să fie parte stabilă a lui M3 (R) ı̂n raport cu operaţia de ı̂nmulţire a matricelor.

0.1.3 Solut, ii

1. a) Rezultatul adunării a două numere pare este tot un număr par.

b) Produsul a două numere pare este tot un număr par.
c) Rezultatul adunării a două numere impare este un număr par.
d) Produsul a două numere impare este tot un număr impar. Deci singura operat, ie care nu este
lege de compozit, ie este adunarea numerelor impare.

2. Fie u = a + bi, v = c + di, u, v ∈ Z[i].

uv = ac − bd + (ad + bc)i ∈ Z[i].

3. Legea se scrie x ∗ y = (x − 1)(y − 1) + 1.

4. Legea se scrie x ⊥ y = 5(x − 4)(y − 4) + 4.

xy − 2
5. Fie x, y ∈ (−∞, 1). x ∗ y < 1 ⇔ < 1 ⇔ xy − 2 > x + y − 3 ⇔ (x − 1)(y − 1) > 0.
x+y−3
6. Fie x, y ∈ (−1,
1) ⇒ xy ∈ (−1, 1) ⇒ 1 − xy > 0.
x−y
−1 <
 ( (
1 − xy xy − x + y − 1 < 0 (x + 1)(y − 1) < 0
x◦y ∈M ⇔ x−y ⇔ ⇔ .

 <1 xy + x − y − 1 < 0 (x − 1)(y + 1) < 0
1 − xy
∗ 3 4 5 6 7
3 7 7 7 4 5
4 6 6 6 4 5
7.
5 5 5 5 3 4
6 4 4 4 4 4
7 3 3 3 3 3
X
Cum B = {4, 6} ⇒ x = 10.
x∈B
6

8. Tabla operat, iei este:

◦ f1 f2 f3 f4
f1 f1 f2 f3 f4
f2 f2 f1 f4 f3
f3 f3 f4 f1 f2
f4 f4 f3 f2 f1
 
a(x − t) + t, x < t b(x − t) + t, x < t
9. Fie fa , fb ∈ M ⇒ fa (x) = 1 ; fb (x) = 1 .
 (x − t) + t, x ≥ t  (x − t) + t, x ≥ t
a b
ab(x − t) + t, x < t
(fa ◦ fb ) (x) = fa (fb (x)) = 1 = fab (x) ∈ M.
 (x − t) + t, x ≥ t
ab
10. Se arată că fa ◦ fb = fab , ∀a, b > 0.
        
1 0 −1 0 1 0 −1 0
11. Dacă notăm H = I2 = ;A= ;B= ;C= ,
0 1 0 −1 2−i 1 −2 + i −1
     
2 1 0 1 0 1 0
Cum B = · = ∈
/ H, atunci H nu este parte stabilă a lui
2−i 1 2−i 1 4 − 2i 1
M2 (C) ı̂n raport cu operat, ia de ı̂nmult, ire a matricelor.

12. Se arată us, or că A(a) · A(b) = A(ab) ∈ H, ceeace ı̂nseamnă că H este parte stabilă a lui M3 (R)
ı̂n raport cu ı̂nmulţirea matricelor.

13. Se arată simplu că A(a) · A(b) = A(a + b).

14. Fie A, B ∈ M ⇒t A · A =t B · B = I2 .
t (AB) · (AB) = (t B ·t A) · (AB) =t B · (t A · A) · B =t B · B = I ⇒ A · B ∈ M
2

15. Din tabla operat, iei rezultă faptul că M este parte stabilă a mult, imii S3 ı̂n raport cu operat, ia
de compunere a permutărilor.
1 x ax2 + bx 0 x ax2 + bx
   

16. 0 1 cx  = I3 + B(x), unde B(x) = 0 0 cx  . Din identitatea (I3 + B(x)) ·

0 0 1 0 0 0
(I3 + B(y)) = I3 + B(x + y) rezultă a = c = 0 s, i b ∈ R.