Metode de cercetare calitativă în științele educației

- suport curs -

Conf. univ. dr. Igna Cornel Victor

Universitatea ”1 Decembrie 1918”

Alba Iulia
2020
Cuprins

1. Aspecte teoretice în cercetarea calitativă. ............................................................ 3

2. Elemente premergătoare în cercetarea calitativă ................................................. 4

3. Design în cercetarea calitativă ............................................................................. 8

4. Calitatea cercetării .............................................................................................. 13

5. Colectarea datelor............................................................................................... 14

6. Analiza datelor calitative ................................................................................... 15

7. Etica cercetării .................................................................................................... 17

8. Valorificarea cercetării ....................................................................................... 19

9. Relația dintre cercetarea cantitativă, mixtă și calitativă .................................... 20

 1. Aspecte teoretice în cercetarea calitativă

Perspectiva cercetării calitative este naturalistică și interpretativă.

Conceptul de cercetare calitativă cuprinde un număr divers de abordări (uneori numite și
hermeneutice, reconstructive sau interpretative). Diferențele între abordările calitative pot să difere
prin: fundamentele teoretice, temele abordate, principii sau metodele utilizate. Diferențe pot să apară și
din cauza felului în care se desfășoară cercetarea calitativă în discipline diferite (ex., educație vs
sociologie vs psihologie)

Cercetarea calitativă are următoarele scopuri:

- să realizeze cercetări în cadrul natural, în afara laboratorului
- să înțeleagă, să descrie și uneori să explice unele fenomene din interiorul acestora
- să înțeleagă felul în care oamenii își construiesc realitățile, prioritățile ori semnificațiile
(Flick et al., 2007)
Pentru a-și îndeplini scopurile cercetarea calitativă poate urma mai multe direcții direcții:
- analizează experiențele, perspectivele și cunoștințele indivizilor și grupurilor
- analizează interacțiunile și comunicarea în timpul desfășurării acestora
- analizează documente sau alte produse ale experiențelor sau interacțiunilor

Trăsăturile comune ale cercetărilor calitative sunt:

- accesul la experiențe, interacțiuni sau produse în contextul lor natural, punând accent pe
elementele particulare ori contextuale
- nu formulează ipoteze inițiale care să restrângă obiectul cercetării. Conceptele și eventualele
ipoteze sunt dezvoltate și elaborate în timpul cercetării
- accentul pus pe adecvare (appropriateness), orice metode sau teorii trebuie să fie potrivite
pentru tema cercetării (să fie suficiente pentru înțelegerea ei) iar dacă nu sunt potrivite pot fi
adaptate sau pot fi puse la punct altele noi
- situare între utilizarea unei metode și luarea unei atitudini, cercetătorii sunt parte a câmpului
cercetării (ca influență asupra cercetării, ca experiențe trăite, ca interpretări aduse)
- contextul este valorizat în înțelegerea fenomenelor studiate
- materialele scrise și transcrierea unor materiale sunt preocupări importante
- calitatea cercetării este analizată din perspectiva/perspective ce rezultă din abordări specifice
cercetării calitative.
(Flick et al., 2007)
 2. Elemente premergătoare în cercetarea calitativă

a. De la idee la scopul cercetării

Pentru a trece de la o idee la un scop sau o întrebare a cercetării sunt necesare modificări de
perspectivă (Flick et al., 2007):
- identificarea și alegerea unui fundament teoretic. Acesta servește pentru o poziționare teoretică
dar și la planificarea cercetării. Exemplu, într-o cercetare biografică se fac presupuneri asupra autorului
biografiei, a capacităților sale și a evenimentelor care îl marchează; dacă se ia în considerare
perspectiva reprezentărilor sociale se consideră că persoanele primesc o informație și o prelucrează
specific, fiind influențați și de contextul social.
- informare și actualizare asupra informaților academice publicate (teorie, metode, tema în sine)
- concentrarea asupra unor metode științifice, corelate cu elementele teoretice și specificul
cercetării
- identificarea unor aspecte concrete și relevante pe care cercetarea le-ar putea identifica:
concepte cunoscute de către participanți, legăturile făcute de către participanți între concepte, elemente
considerate relevante de către participanți, atitudinea participanților față de diverse elemente sau
aspecte.

Model pentru o cercetare calitativă

- introducere
- tema cercetării (date sau argumente în literatura existentă, aspecte neclare sau
neprecizate în literatura existentă)
- întrebarea cercetării
- scopul cercetării
- metode și proceduri
 caracteristici ale cercetării și de ce este adecvată la tema cercetată
 strategia cercetării
 design-ul cercetării
o eșantion
o comparații
o număr expectat de participanți/cazuri/locații/documente
 metode de colectare a datelor
 metode de analiză a datelor
 aspecte legate de calitatea cercetării
- aspecte etice
- rezultate expectate
- semnificații, aspecte importante, implicații practice ale cercetării
- rezultate provenite din studii pilot, alte cercetări, sau din experiența cercetătorilor
- termen limită, buget propus
- bibliografie
(Flick et al., 2007, p. 113)
 b. Eșantionare, selectare, acces
Eșantionarea și selectarea sunt utilizate pentru a restrânge în mod justificabil câmpul cercetării
conform:
- scopului cercetării
- resurselor cercetării.
Procesele de eșantionare/selectare ar trebui:
- să aibă la bază fundamente teoretice
- să fie justificate de un scop clar
- să fie realizate după criterii bine definite.

Eșantionarea în cercetarea calitativă este un proces repetitiv și flexibil (pentru a se adapta

condiților și rezultatelor provizorii de pe teren) având și o arie mai largă decât în cercetarea cantitativă
și se poate referi la mai multe aspecte, exemple:
- persoane/grupuri
- locuri/situații/evenimente
- materiale
Ulterior se poate apela și la o selectare în cadrul eșantionului avut. Dintre toate persoanele,
situațiile, evenimentele, materialele studiate se selectează doar o parte dintre ele după anumite criterii
pentru a corespunde unor scopuri ale cercetării.
Selectarea poate continua și în procesul de publicare după diverse criterii, exemple:
- se pune accent pe cazurile cele mai ilustrative, convingătoare sau disputate
- spațiul oferit (numărul de cuvinte) de către editură
- audiența avută în vedere

Eșantionarea persoanelor poate fi făcută din perspectiva unor abordări diferite:

- se aleg câteva criterii relevante (exemplu: vârstă, sex, educație, cunoștințe despre tema studiată)
și se decide câte persoane se doresc pe diversele categorii de la fiecare criteriu pentru a obține
un eșantion reprezentativ pentru populația generală sau vizată
- se urmărește informația disponibilă/furnizată la nivel de subiecți. Dacă se consideră că
cercetarea nu beneficiază de toată informația existentă se poate lua decizia măririi eșantionului.
În acest caz, nu se iau decizii cu privire la eșantion la începutul cercetării ci pe măsură ce
cercetarea avansează.
Indiferent de tipul de eșantionare Patton a propus câteva criterii în cercetarea calitativă (Patton &
Patton, 2002):
- includerea cazurilor tipice
- includerea cazurilor extreme
- asigurarea unei maxime variabilități (eșantionul să conțină elemente din toate categoriile
populației)
- selectarea cazurilor după criteriul intensității prezente/asumate a unor caracterisitici interesante
pentru cercetare
- includerea cazurilor critice, în care anumite aspecte se manifestă foarte clar
- includerea cazurilor sensibile, care să ilustreze anumite aspecte pozitive
- includerea elementelor convenabile, la care cercetătorul poate avea acces.
Alți autori (Miles & Huberman, 1994) au luat în considerare alte criterii:
- eșantionul omogen
- eșantionul elaborat după o anumite cerințe teoretice
- eșantionul intenționat aleator
 - eșantionul stratificat (după un anumit criteriu sunt prezente mai multe categorii)
- eșantionul mixt (elementele sunt selectate după mai multe criterii)
- eșantionul ”bulgăre de zăpadă”, se merge din caz în caz, în interviu se poate pune întrebarea pe
cine ar recomanda să fie intervievat.

Eșantionare pe grupuri (utilizată în focus grup). Pentru a alege grupurile relevante se folosesc două
direcții:
Criterii urmărite:
- membrii grupului să fie relevanți pentru tema cercetată
- grupul să fie suficient de divers pentru a acoperi o paletă suficient de largă de cunoștințe,
experiențe, atitudini în raport cu tema cercetată
- selectarea să permită comparații utile pentru tema cercetată (se aleg persoane dintr-un grup deja
existent sau din mai multe grupuri care deja există)

Eșantionarea locurilor/evenimentelor presupune:

- selectarea acelora în care este posibil să fie surprins comportamentul, practicile sau alte
elemente ce se doresc a fi studiate.
- alegerea situațiilor cele mai utile cercetării (exemplu: dintre mai multe școli se alege una iar
dintre mai multe activități din școală se aleg doar unele).
- identificarea altor situații care influențează tema cercetării.
Acest tip de eșantionare este considerată relevantă în mai multe tipuri de studii: etnografice,
observații participative, studii referitoare la comunicare (analiza conversaților). (Flick et al., 2007, p.
31)

Eșantionarea materialelor
Presupune selectarea dintre materialele existente. Selectarea se face la începutul cercetării putând
fi ulterior modificată sau rafinată. Scopul ei este de a identifica materiale relevante pentru cercetare
 c. Resurse
Cercetarea presupune necesitatea mai multor resurse:
- resurse umane (angajați cu normă întreagă sau parțială) care să aibă calificarea necesară
- resurse tehnice ce să asigure buna desfășurare a diverselor nevoi ale cercetării, exemple:
dispozitive de înregistrare, stocare, prelucrare, imprimare a informației; programe software de
interpretare a informației (ATLAS, Nvivo, MAXQda și altele); mijloace de transport și
comunicare)

Exemple de resurse și programe, actualizat după: (Merriam & Tisdell, 2015, p. 225)
Programe Adrese Web Caacteristici
Computer Assisted https://www.surrey.ac.uk/computer-assisted-qualitative- Discuții despre diverse variante ale
Qualitative Data Analysis data-analysis programului. Link-uri către alte site-uri
Software (CAQDAS) de specialitate
Informații

Qualitative Data https://digitalresearchtools.pbworks.com/w/page/17801694/ Link-uri către o listă de programe.

generale

Analysis Perform%20Qualitative%20Data%20Analysis
Top Quaitative Data Analysis https://www.predictiveanalyticstoday.com/top-qualitative- Descriere comparativă a unei liste de
Software data-analysis-software/ programe.
Atlas.ti http://ATLASti.com/ Variantă test gratis – Windows și Mac
Nvivo https://www.alfasoft.com/en/products/statistics-and- Variantă test și tutoriale gratis –
analysis/nvivo.html?gclid=CjwKCAjwkun1BRAIEiwA2mJ Windows
RWXTXQZdX5qNnPHjzG_r0xWUjJ_v6iTMf8kbRFZ_2E
4IEtq4l1OT2OhoCvt8QAvD_BwE
MAXQDA www.maxqda.com/ Variantă test și tutoriale gratis –
Programe frecvent utilizate

Windows și Mac
HyperRESEARCH www.researchware.com/ Variantă test limitată și tutoriale gratis –
Windows și Mac
QDA Miner http://provalisresearch.com/products/qualitative-data Variantă test limitată și tutoriale gratis –
-analysis-software/ Windows și Mac
Qualrus http://www.qualrus.com/ Variantă test gratis – Windows
Transana www.transana.org/index.htm Analizare video și imagini - Windows
și Mac
RQDA http://rqda.r-forge.r-project.org/ Program open-source

resurse financiare: -
 plata pentru cercetărori, cei ce realizează transcrierea sau cei intervievați
 costuri de operare, costuri de (echipamente, materiale, chirii, imprimare)
 transport (pregătire personal, colectare date, ședințe)
 diseminare (taxe conferințe, transport conferințe)
Clarificarea accesului este un aspect de care trebuie să se țină cont încă de la proiectarea
cercetării. Deoarece poate consuma mult timp este recomandat să fie inițiat cât mai devreme. Tipuri de
dificultăți:
- identificarea persoanelor și a locurilor în care pot fi întâlnite (mai ales dacă sunt grupuri rare,
greu accesibile sau vulnerabile
- acceptarea de către grup sau de către cei preocupați de efectele cercetării asupra grupului
(gatekeepers)
- identificarea tipului de aprobare și a persoanelor care trebuie să-și dea acordul (este cazul mai
ales în instituții) precum și a disponibilității acestora
- clarificarea nivelului de formalism (este nevoie de un contract cu persoanele sau instituțiile
referitor la anonimitate, protecția datelor, obținerea consimțământului?)
Obținerea consimțământului presupune informarea persoanei asupra introducerii în cercetare și
asupra dreptului de a refuza participarea.
 3. Design în cercetarea calitativă

Proiectarea cercetării

Design-ul cercetării se referă la un plan de cercetare realizat de cercetător pentru a colecta și

analiza dovezi în vederea găsirii unor răspunsuri sau susținerii unor puncte de vedere științifice.
Design-ul cercetării afectează și conectează întreaga cercetare (scopul, conceptul teoretic/conceptual,
întrebarea cercetării, metodele) determinându-i validitatea. Cercetătorul optează pentru o anumită
perspectivă a cercetării, teorie științifică, întrebare a cercetării, metodă iar odată făcute aceste alegeri
ele vor influența întreaga organizare și desfășurare a cercetării până la publicarea ei (Flick et al., 2007):
- eșantionarea
- dimensiunile, nivelurile, situațiile, grupurile cu care se propune compararea. Se decide:
 compararea ca întreg sau pe anumite dimensiuni (exemple: inter-grupuri, intra-grup,
între cazuri)
 numărul de cazuri pentru fiecare categorie
 criteriile care ajută la includerea unui element într-una sau alta dintre categorii
 utilizarea unui contrast minimal (se caută aspectele similare între cele mai similare
cazuri) sau maximal (se caută aspectele diferite dintre cele mai diferite cazuri)
- nivelul de generalizare propus. Se referă la rezultate, concluzii care pot fi relevante, aplicabile și
la alte situații în afara celei cercetate, în cadrul unui anumit domeniu sau la mai multe domenii.
Generalizarea poate fi internă (pentru toți subiecții, întreaga situație a cercetării) sau externă (și
pentru subiecții dar și situații din afara cercetării).
- calitatea cecetării, se referă:
 diverse grade de standardizare (exemple privind: criterile unor comparații, structura unui
interviu, condiții similare, metode similare) pentru a putea crea o legătură și o bază a
comparării între subiecți/cazuri. Standardizând diverse variabile se poate presupune că
variația răspunsurilor se datorează în mai mare măsură elementelor studiate.
 controlarea a cât mai multe variabile ce au impact asupra cercetării
- audiența avută în vedere (exemplu: academică, practicieni, popularizare, diverse comisii)
- triangulația. În mod comun semnifică utilizarea a mai mult de o metodă de obținere a
rezultatelor unei cercetări dar, în cercetarea calitativă se poate referi și la eșantionare (a
subiecțiilor, situaților sau materialelor) ceea ce conduce la implicații practice multiple asupra
design-ului cercetării
- limitarea cercetării este procesul prin care se caută echilibrarea scopului și resurselor cercetării.
În plan concret presupune alegerea persoanelor/situaților/materialelor care vor fi incluse sau nu
în cercetare

Tipuri de cercetare calitativă

Se poate opta pentru un design rigid (întrebări țintite, eșantion prestructurat, deschidere limitată
față de câmpul investigat sau materialele apărute) mai potrivit pentru persoanele mai puțin
experimentate în cercetarea calitativă sau atunci când există anumite limitări conceptuale sau de arie a
cercetării (se studiază doar câteva relații în contexte deja cunoscute). În cazul unui design mai restrictiv
se pot realiza mai facil selecția, compararea și sumarizarea datelor obținute.
Design-urile relaxate au concepte si proceduri metodologice mai puțin definite, presupun mai multă
deschidere și flexibilitate, fiind recomandate persoanelor cu mai multă experiență în cercetarea
calitativă din mai multe arii. (Flick et al., 2007, p. 8)
În cazul în care se optează pentru un design mixt (cantitativ și calitativ) recomandarea ar fi ca
cercetarea calitativă să nu fie subordonată cercetării cantitative și să nu fie evaluată după logica/criterile
celei din urmă. În mod ideal cercetarea mixtă ar trebui să reprezinte o fuziune între perspectivele,
conceptele și metodologia ambelor curente.

Flick (Flick et al., 2007, pp. 45/110) propune o clasificare a tipurilor de design a cercetării
calitative după două criterii:
- eșantion: studii de caz versus studii comparative.
 studiul de caz ia în considerare o persoană, instituție, organizație, comunitate, situație
(eveniment), sursă (material) sau combinații ale relațiilor dintre acestea.
 studiile comparative sunt interesate să identifice dimensiunile ce se doresc comparate și
care este (cum să gestioneze) influența contextului asupra acestora
- orientare temporală: studii retrospective, studii transversale, studii longitudinale
 studiile retrospective sunt interesate de trecut (un anumit proces, evoluție); exemplu, se
întâlnește în studii narative sau biografice
 studiile transversale, presupun o singură șansă de a colecta informații
 studiile longitudinale presupun multiple ocazii de a colecta informații (studii etnografice
sau observaționale), prima colectare având loc la debutul unui proces sau când are loc
un eveniment, iar celelalte observații vor urmări în ce fel s-a evoluat. Se poate aplica
triangularea asupra metodelor pentru a verifica informația primită (exemplu: interviuri
vs focus grup)
 Descrierea metodelor

Interviul este interesat de experiența personală sau părerea despre probleme generale, a fiecărui
participant la cercetare. În general, interviul utilizează o abordare retrospectivă (pune întrebări despre
evenimente trecute) dar poate fi inclus și în studii longitudinale (aceleași întrebări pot fi repetate la un
nou interviu cu aceași persoană). Întrebările recomandate sunt despre ”ce” și ”cum”. Întrebările ”de ce”
sau cele despre atitudini sunt utilizate mai rar. Este de dorit ca la interviu să fie invitate persoanele cu
experiențe relevante pentru tema cercetării, persoane ce pot reflecta asupra temei și în plus, au
abilitatea și timpul să comunice această reflectare. În mod ideal interviul ar reuși să provoace
participanții să discute temele propuse și de aceea este important să se găsească locul și perioada
optimă pentru fiecare participant în parte. Cu cât cercetătorul este mai pregătit și experimentat cu atât
interviurile se pot desfășura cu mai mult succes. La fel de importante pot fi și echipamentul cu care se
înregistrează interviul dar și persoana care realizează transcrierea interviului.
Ca și tip de analize, se pot compara răspunsurile la anumite întrebări de la același participant
sau, între participanți diferiți. Datele obținute prin interviu se pot verifica prin sondaje, observații
(participative), studiu etnografic.
În prezentarea interviurilor cercetătorul trebuie să selecteze cele mai relevante informații din
ceea ce s-a comunicat de către participanți. În plus, trebuie să aibă în vedere prezentarea contextului
interviului, menținerea autenticității, dar și audiența țintă și construirea unei concluzii credibile din
informațiile culese prin interviu (să fie rezultată din material dar să fie și cea mai bună dintre posibilele
concluzii).
Limita sa este lipsa informației directe despre un anumit proces, interacțiune sau practică,
cercetătorul având acces doar la versiunile descrise de persoanele intervievate.

Focus grup-ul. Se utilizează pentru a studia felul în care oamenii discută teme incitante dar nu
sunt recomandate pentru a provoca povestiri sau pentru a măsura atitudini. Se pot alege între mai multe
opțiuni, exemplu: persoanele să se cunoască sau nu între ele; grupri reale sau virtuale. Se pot utiliza și
pentru a studia interacțiunea fizică sau prin discurs/conversație. Stabilirea eșantionului ar trebui să se
realizeze gradual (în mai multe stadii) și să ia în considerare mărimea și omogenitatea grupului. Odată
constituite grupurile, datele obținute pot fi comparate intra sau inter grup. Generalizarea externă a
datelor depinde de mărimea și diversitatea eșantionului. Datele obținute prin focus grup pot fi verificate
prin interviuri dar și prin metode cantitative. Calitatea focus grup-urilor depinde în mare parte de
aceleași aspecte ca și interviul (eșantionare, abilitatea de stimulare/moderare a interacțiunilor, calitatea
și transcrierea înregistrărilor, rigoarea interpretărilor).
Descrierea rezultatelor focus grup-ului nu ar trebui prezentate doar ca un interviu, ci ar trebui
adăugat contextul grupului și al interacțiunilor. Deși cele două metode diferă în multe aspecte, focus
grup și interviul au în comun producerea de informații verbale. Ele au și anumite dezavantaje comune:
nu oferă informații directe și nu iau în considerare elementele vizuale ale realității.

Etnografia (observația) (perspectivă constructivistă, postmodernistă) Etnografia, la fel ca

și studiul de caz, vizează o problemă specifică studiată într-un context specific (ex., cultural, etnic,
național) cu scopul de a oferi o descriere cât mai detaliată. În general folosită pentru a colecta date din
prezent dar cu ajutorul interviului uneori se poate folosi și pentru a colecta date despre trecut.
Urmărește îndeosebi generalizarea internă (practici comune la nivelul locației studiate) pentru a le
distinge de evenimente aleatoare. Este o cercetare dificil de programat, ce ia permanent în calcul
contextul pentru a opta pentru opțiuni metodologice. În principal este interesată de procesele relevante
care stau la baza felului în care apar sau se desfășoară diverse situații sociale. Dar, poate urmări și
identificarea unor aspecte legate de cercetare: locuri, persoane, alte detalii. Alteori poate fi utilizată
pentru dezvoltarea unor metode. Se poate concentra asupra timpului prezent (prin observație) sau
asupra evenimentelor trecute, prin efectele pe care le au asupra practicilor actuale (prin existența unor
structuri, reguli, obiceiuri). Alegerea locației ar trebui să îndeplinească mai multe criterii: problema
studiată să se manifeste în acea locație, să fie comparabilă cu alte locații cercetate pe aceași temă, să fie
accesibilă pentru cercetător iar integrarea cercetătorului să nu fie solicitantă pentru comunitate.
Eșantionarea în etnografie se desfășoară pe mai multe paliere: selectarea uneia sau a mai multor locații
(dacă se dorește și realizarea de comparații), selectarea cazurilor (evenimente sau persoane) care au
legătură cu tema cercetării, iar ultima, selectarea dintre cazurile care au legătură cu tema cercetării a
acelora ce pot oferi contexte, acțiuni sau perspective temporale diferite în vederea realizării unei
imagini de ansamblu și pentru a le putea compara. Datorită duratei și resurselor limitate ale cercetării
identificarea contextului și momentului în care au loc anumite evenimente relevante pentru cercetare
are impact semnificativ asupra calității etnografiei. Exemple de mijloace utilizate: observații, interviuri,
analiza documentelor, colectare artefacte. Indicatori de calitate în etnografii: participare care să asigure
înțelegerea temei cercetării, utilizare flexibilă a metodelor, prezentare transparentă a rezultatelor
colectate etic, referitor la tema cercetată.

Metode vizuale (perspectivă fenomenologică, culturală, adesea retrospectivă). Sunt

utilizate adesea în studii de caz sau etnografii. Se pot utiliza: fotografii/filmări realizate de cercetători,
materiale foto/video deja existente (realizate de către sau în legătură cu persoanele studiate dar, fără a fi
avut în vedere cercetarea), materiale disponibile online, materiale prezentate in media. Principalele
întrebări ale cercetării se referă la: conținutul imaginii, cum s-a realizat/păstrat materialul (contextul),
semnificația/mesajul materialului. Fiind încărcată de informații, metoda poate fi folosită pentru a pune
accent elemente specifice dar poate fi folosită și pentru a realiza generalizări. O cerință de bază ar fi ca
imaginile să fie realizate sau reproduse tehnic la o calitate cât mai bună. Verificarea informațiilor se
face cel mai des prin interviuri realizate în context etnografic. Prezentarea rezultatelor necesită adesea
apelul la materiale scrise cu imagini și descrieri ample sau filme. Avantajul este că oferă un volum
mare de date despre context, dezavantajul ar fi că face dificilă asigurarea anonimității. Datele pregătite
pentru prezentare se trimit și către persoanele ce au făcut parte din studiu. Ar fi de preferat să se ceară
acordul nu doar de la persoanele implicate în studiu dar și de la celelalte persoane care apar în
materialele vizuale sau de la reprezentanții acestora.

Etnografia și metodele vizuale produc un volum mare de informații despre context dar fac
dificilă anonimizarea.
 Analiza datelor
Codarea și categorizarea se utilizează pentru compararea oricăror date. Prezintă predominant o
perspectivă comparativă, longitudinală, retrospectivă. Codarea și categorizarea pot fi verificate prin
analize statistice ale unor date cantitative.

Analiza conversațională, de discurs și a documentelor pune accent pe informații verbale orale

sau scrise. Analiza conversațională pune accent pe conținut (comparativ cu analiza de discurs) și se
utilizează pentru compararea unor cazuri diferite.

Analiza de discurs se utilizează pentru compararea discursurilor unui singur caz.

Analiza documentelor utilizează o abordare retrospectivă (comparație cronologică, ce s-a

întâmplat cu persoana, ce transformări a suferit, și care sunt vizibile și în document). Selectarea
documentelor analizate este o etapă importantă și trebuie justificată corespunzător.

Tip design Interviu Focus grup Etnografie Metode vizuale Codare și categorizare Analiză
date conversațiilor sau
de discurs
Perspectiva Puncte de vedere Interacțiuni in Descrierea de situații Conținut și Dezvoltarea de teorii Comunicarea în
cercetării subiective grup asupra unei sociale structură a timpul producerii
teme imaginilor ei
Teorie Interacțiune Interacțiune Postmodernism, Studii culturale, Realism, constructivism Etnometodologie,
simbolică simbolică, constructivism etnometodologie discurs
discurs
Intrebarea Experiențe Teme sensibile Procese sociale, Formă, conținut și Orice tip de conținut, Forme și metode
cercetării personale și probleme prefigurate semnificație a fără o structură anume de comunicare
semnificații imaginilor
Eșantionare Persoane și cazuri Grupuri de Locații, cazuri, cazuri Imagini, realizatori În material Realizarea unei
participanți selectate ale imaginilor arhive a
materialelor
Comparație Cazuri sau Între grupuri Locații, locații Audiența, contextul În și între categorii, Listă în vederea
dimensiuni selectate, persoane utilizării cazuri dezvoltării uni
model
Generalizare Internă sau analitică Internă sau Internă sau analitică Internă datorită Comparație permanentă, Studii de caz sau
către alte persone analitică legăturii cu limită a datelor sau a principii generale
contextul eșantionului
Triangulație Observație, focus Metode mixte, Implicit, utilizează Interviuri. Diferite cercetări Documente,
grup, sondaj interviuri interviuri și etnografie interviuri
documente
Calitate Sondare sau Moderare, Participare extinsă, Caracter distinct, Reflexivitate, fiabilitate, Validarea
verificare a înregistrare, flexibilitate robust, calitate a verificări încrucișate credibilității în
participanților transcriere materialelor grupuri, cazuri
extreme
Prezentare Relație între Contextul Transparența Prezentări vizualeș relația dintre categorii și Prezentare
concluzii și grupului de mediului; media alte mijloace media date, în prezentare accesibilă a
rezultatele brute participanți în afară de text exemplelor
Design de Comparativ, Comparativ, Studiu de caz Studiu de caz Design comparativ Instantaneu,
bază retrospectiv instanteneu comparativ
Resurse Experiență în Echipament de Accesul la locație, Media de tip tehnic, Transcrierile, expertiză Înregistrare și
aplicarea înregistrare documentarea (re)parcurgerea în computere și transcriere
interviurilor, materialelor programe informatice
transcrieri
Pași Găsirea A avea Accesarea unor Modalități adecvate Date lipsă, focalizare Relația între formă
importanți cazurilor ”potrivite” participanții fenomene ”invizibile” de prezentare a neclară și conținut
”potriviți” materialelor
Etica Acord informat, Persoane Acord informat, Anonimitate (a altor Confidențialitate, Acord informat,
confidențialitate, vulnerabile, anonimitate persoane din anonimitate, onestitate în anonimitate
relația cu dinamica imagini), context oferirea de feedback
participantul grupului bogat participanților
(Flick et al., 2007, pp. 111–112)
 4. Calitatea cercetării

Principala idee în asigurarea calității cercetării se referă la modul în care aceasta este gestionată:
- alegerea justificată a unei abordări, a unui design, a unei întrebări a cercetării și a metodei

Evaluarea design-ului cercetării este importantă. Un design asigură calitatea cercetării dacă poate
îndeplini mai multe criterii (Flick et al., 2007, p. 50):
 este justificat de teoria existentă în domeniu și în legătură cu perspectiva cercetării
 este sensibil, flexibil și adaptativ în raport cu:
o condițiile reale în care se va desfășura cercetarea
o primele rezultate obținute
 întrebarea cercetării este clară
 întrebarea și design-ul cercetării permit identificarea clară (focusing) a unui aspect ce va
fi supus cercetării
 identifică metodele corecte și potrivite pentru a investiga tema cercetării fără ca aceasta
să conducă la suprasolicitarea participanților (timp, efort, transport, spațiu adecvat)
 include perspectiva participanților (ce se așteaptă aceștia de la cercetare și ce doresc ei
să spună considerând că este important deși poate nu se încadrează strict în tema
cercetării)
 permite gestionarea cu succes a resurselor
 oferă claritate asupra deciziilor privind eșantionarea și asupra metodelor folosite
 la final, referitor la rezultate, permite generalizările/comparațiile dorite

- aplicarea corectă și riguroasă (cu strictețe și consecvent) a metodelor

- consistență (în structura interviului, realizarea de categorii) și flexibilitate (prin adaptarea la
participant, context)
- adecvarea metodelor la tema cercetării (se poate modifica chiar și design-ul cercetării pentru a fi
adecvată metodelor). Presupune:
 familiarizarea cu metodele
 antrenarea în aplicarea metodelor (exemple: observații sau interviuri) pentru a asigura
respectarea regulilor și criteriilor elaborate precum și gestionarea situațiilor particulare
- acceptarea diversității presupune ca dincolo de cerința concentrării temei de cercetare să existe
deschidere, atât în faza de proiectare cât și de realizare a cercetării pentru (exemple: cazurile
deviante, eventualele comentarii (de la subiecți sau de la alți cercetători).
 5. Colectarea datelor
- Tipuri: interviu (date verbale), focus grup, etnografic, date vizuale (observații)
- Calitatea colectării datelor

Tabel Sursele de colectare a datelor calitative

Observații
Realizarea unei observații ca participant sau ca observator
Realizare unei observații în care se alternează pozițiile de participant și observator
Inteviuri
Realizarea unui interviu cu o persoană, direct, în aceași cameră sau virtual prin intermediul site-urilor web
sau a platformelor email
Realizarea unui interviu focus-grup, direct, în aceași cameră sau virtual prin intermediul site-urilor web
sau a platformelor email
Documente
Ținerea unui jurnal al cercetării de-a lungul studiului, sau invitarea unui participant care va ține un jurnal
Examinarea unor documente personale (ex., scrisori, email-uri, blog-uri private
Analiza de documente organizationale (ex., rapoarte, planuri strategice, grafice, înregistrări medicale)
Analiza de documente publice (ex., memorii oficiale, blog-uri, înregistrări, informații de arhivă)
Examinarea autobiografiilor și biografiilor
Materiale audiovizuale și digitale
Fotografii sau înregistrări video realizate de participanți
Utilizarea de materiale video în situații sociale sau individuale
Examinarea de fotografii și materiale video
Examinarea unor site-uri, mesaje de pe rețele de socializare
Colecționarea de sunete (ex., muzicale, râsul copiilor, claxoane auto)
Colectarea de mesaje de pe telefoane sau computere
Examinarea bunurilor deținute sau a obiectelor ritualice
(Creswell & Creswell, 2018, p. 309)
6. Analiza datelor calitative
- Tipuri de analiză
- Codare, categorizare, structurare. Datele sunt comparate iar ulterior sunt codate și introduse în
categorii, categoriile sunt apoi organizate ierarhic.
Comparația se poate realiza în trei moduri:
 în cadrul categoriei (dacă răspunsurile primite de la diverse persoane se reflectă într-o
categorie anume)
 în cadrul unui caz (cât de contradictorii sau coerente sunt afirmațiile unei persoane după
ce sunt grupate pe categorii)
 între cazuri (cât de diverse sunt răspunsurile mai multor participanți din perspectiva unei
categorii sau a întregului interviu)
 cronologic (Flick et al., 2007, p. 102)
- Analiza conversațiilor, discursurilor (se aplică mai adesea studiilor de caz) și documentelor
Se ocupă cu identificarea unei structuri sau unor algoritmi (exemple: cum începe, se desfășoară
și se încheie conversațiile, structura unor documente). Prezentarea rezultatelor nu pune accent
pe adevăr ci pe calitatea interpretării (cum se potrivesc și cazurilor deviante)
- Tipuri de conținut: verbale, etnografice, vizuale

Fig. Analiza datelor în cercetarea calitativă (Creswell & Creswell, 2018, p. 315)
Interpretarea semnificației
temelor/descriptorilor

Interrelaționarea temelor/descriptorilor
(ex., ”grounded theory”, studiu de caz)

Teme Descriptori

Validarea acurateței
informațiilor Codarea datelor (de mână sau informatic)

Parcurgerea tuturor datelor

Organizarea și pregătirea datelor pentru

analiză

Date brute (transcrieri, note de teren,

imagini etc.)
Tabel. Cei 8 pași ai lui Tesch în procesul de codare a datelor (Creswell & Creswell, 2018, p. 317)
1. Se obține o imagine de ansamblu. Se citește fiecare transcriere cu atenție. Pe măsura parcurgerii textului se
pot nota orice idei ce apar în minte
2. Se ia un document (ex., interviu) - cel mai interesant, scurt sau la îndemână. Se parcurge încercând să aflăm
care este mesajul său. Se pune mai puțin accent pe substanța informației ci mai degrabă pe semnificația sa.
Orice idei se pot nota pe marginea documentului
3. După ce se parcurge această sarcină pentru mai mulți participanți, se realizează o listă a temelor. Se
grupează temele similare. Aceste teme se pot grupa pe coloane, ex., majore, unice, ”diverse”
4. Cu această listă în mână se reparcurg datele. Temele se abreviază ca și coduri iar acestea se scriu lângă
fragmentele de text corespunzătoare. Se urmărește dacă apar sau este nevoie să fie create noi teme, categorii
sau coduri
5. Se crează o descriere pentru fiecare temă și se transformă în categorii. Se încearcă scăderea numărului de
categorii prin gruparea temelor asociate între ele. Se pot trasa linii între categorii pentru a sublinia relația
dintre acestea.
6. Se decide o abreviere pentru fiecare categorie și se ordonează alfabetic
7. Se grupează într-un singur loc toate materialele care aparțin unei categorii și se realizează o analiză
preliminară
8. Dacă este necesar se pot recoda datele existente

Fig. Logica inductivă a cercetării în studii calitative, adaptat după (Creswell & Creswell, 2018, p. 126)

Cercetătorul propune generalizări sau teorii având la bază

experiențele anterioare și surse teoretice

Cercetătorul caută să identifice pattern-uri generale,

generalizări sau teorii bazate pe temele și categoriile
rezultate din cercetare

Cercetătorul analizează datele și propune teme sau

categorii

Cercetătorul colectează informațiile (interviuri, observații

etc.)
7. Etica cercetării

Cercetătorul trebuie:
- să acorde atenție la orice aspecte etice ce au impact asupra proiectării/desfășurării cercetării
- să transforme pricipiile etice în proceduri ce să ghideze cercetarea
S-au propus mai multe măsuri ce să îmbunătățească nivelul etic al cercetării:
- alegerea temei ar trebui să ia în considerare raportul beneficii/costuri estimate (ar fi de evitat
cercetarea care ar aduce prea puține informații noi față de ceea ce se cunoaște deja)
- obținerea consimțământului informat din partea tuturor participanților la studiu (persoana trebui
să cunoască detalii relevante despre studiu și trebui să aibă posibilitatea de a refuza participarea).
Acest consimțământ se recomandă a fi obținut într-o formă standardizată, eventual un contract,
prin care să se specifice: scopul cercetării, așteptările din partea participantului, gestionarea
datelor (durata stocării, persoanele care au acces, cum se garantează
anonimitatea/confidențialitatea), posibilitatea de a se retrage (se recomandă stipularea unei
perioade limită, ex. 2 săptămâni, pentru a permite cercetătorului să-și organizeze cercetarea),
accesul participantului la rezultate, luarea în considerare a opiniei participantului în publicarea
rezultatelor.
Dacă participantul nu dorește sau nu poate semna un contract (ex., copii, persoane cu diverse
dizabilități sau probleme de discernământ) este util să se menționeze cum se garantează
consimțământul informat ca principiu și ce fel de procedura alternativă ar fi acceptabilă (agreată
și de participant sau, luarea în considerare a altor persoane care în mod justificat ar putea da
acordul în locul participantului)
- justificarea utilizării grupurilor vulnerabile
- evitarea situațiilor de dezinformare a participanților (nu știu când sunt observați sau nu cunosc
scopul real al cercetării). Totuși, nu se oferă informații detailate despre presupunerile făcute de
cercetător și nici despre grupurile ce se doresc a fi comparate.
- asigurarea confidențialității și măsurilor de protecție a oricăror elemente personale
- respectarea persoanei precum și asigurarea stării ei de bine. Se asigură că participanții nu vor
suferi nici un fel daune, dezavantaje și nu sunt expuși nici unui risc prin participarea la studiu.
- raportul beneficii/sarcini să fie favorabil pentru participanți
- eșantionarea să ia în calcul posibilitatea nemulțumirilor ca urmare a includerii sau neincluderii a
una sau mai multe persoane în cercetare (de ce pe mine? de ce nu și eu?)
- întrebarea cercetării să fie suficient de clară și concisă pentru a putea decide ce informații
trebuie sau nu trebuie să fie colectate. Astfel, se previne colectarea de informații private ce nu
sunt obligatoriu necesare și accesul exagerat în viața persoanelor. De asemenea întrebarea
cercetării este de dorit ca în limita posibilităților să nu provoace inutil disconfort participanților
(ex., întrebări care subliniază caracteristicile personale sau de viață suboptimale ale unei
populații vulnerabile)
- pregătirea persoanelor ce realizează cercetarea în vederea aplicării metodelor și a abilității de a
răspunde la situații deosebite, creșterea experienței în desfășurarea unui interviu (teme,
persoane și contexte diverse)
- colectarea informațiilor să limiteze distorsiunile cauzate de desfășurarea cercetării. În plus,
solicitarea accesului în anumite spații, la desfășurarea anumitor activități, a unor informații,
imagini, documente, obiecte să nu forțeze participantul dincolo de limita sa de confort. Pe de
altă parte, cercetătorul ar trebui să manifeste sensibilitate pentru aspecte pe care nu le-a solicitat
 dar participantul dorește să le aducă în discuție deoarece i se par relevante pentru tema
cercetării
- evitarea oricăror omisiuni sau fraude în timpul colectării, analizei și interpretării datelor.
Datele se citec de mai multe ori. Analizele și comparațiile se fac metodic și cu argumente bine
ancorate în teorie sau în rezultatele obținute pentru a limita subiectivitatea cercetătorului.
8. Valorificarea cercetării

Ar trebui să prezinte detalii despre trei arii (planificare, desfășurare, publicare):

- argumentele pentru metode
- descrierea accesului
- descrierea activităților desfășurate
- descrierea felului în care au fost tratate cazurile limită sau deosebite
- explicarea felului în care s-a ajuns la rezultate (ex., cum –a ajuns la anumite categorii) și
concluzii
- explicarea demersului teoretic (referitor la ideile ce au fost folosite sau nu)
- verificarea informaților de pe teren (validarea informațiilor, feedback, triangulație) pentru a
crește acuratețea și adecvarea cercetării.
- verificarea informaților cu alți cercetători (dacă s-a discutat cu alți cercetători, dacă rezultatele
preliminare au fost prezentate la conferințe sau în reviste de specialitate, cum s-a procedat
asupra feedback-ului primit).
- ce audiență se are în vedere, cum s-a adaptat prezentarea pentru această audiență (exemplu:
academică, practicieni, factori de decizie/modificare de politici)
- cum se prezintă rezultatele celor studiați și cum s-a procedat cu eventualele obiecții primite,
toate susținute cu documente, alte materiale, transcrieri, interpretări, inferențe teoretice.
Cititorul nu ar trebui să afle doar niște rezultate ci să înțeleagă procesul cercetării și poată
decide dacă ar fi ales aceleași opțiuni și ar fi ajuns la aceleași concluzii
- prezentarea unor fragmente din materialele originale trebui făcută având în vedere identificarea
acelora care sunt cele mai edificatoare și concise.
(Flick et al., 2007, p. 102)
9. Relația dintre cercetarea cantitativă, mixtă și calitativă

Scurtă descriere a principalelor metode de cercetare (Creswell & Creswell, 2018, pp. 54–56)

a) Metode cantitative
Sondajul utilizează chestionare sau interviuri structurate pentru colectarea datelor și apelează
la studii transversale sau longitudinale pentru a descrie cantitativ/numeric a tendințe, atitudini sau
opiniilor ale unui eșantion. Intenția este de a generaliza rezultatele identificate la acel eșantion la
întreaga populație.
Experimentul, dorește măsurarea efectului unei intervenții. Poate avea grup experimental și
de control sau doar grup experimental. Variabila independentă și mediul pot sau nu pot fi
controlate de cercetător.

b) Metode calitative
Acestea provin din diverse arii (antropologie, sociologie, filosofie etc.). Exemple:
Teorii rezultate din cercetare (grounded theory). Se pornește de la rezultatele a uneia sau a
mai multor studii și conduce la formularea de către cercetător a unei teorii generale/abstracte
pentru a explica un proces, acțiune sau interacțiune, din perspectiva participanților
Etnografii. Utilizează îndeosebi observația și interviul. Studiază, pe o perioadă mai lungă de
timp, pattern-uri comportamentale, lingvistice și acțiuni ce se manifestă cadrul unui grup distinct
cultural în mediul său natural
Cercetări narative. Se studiază viețile oamenilor solicitând povestiri din artea participanților.
Cercetătorul respune aceste povești ordonându-le după o cronologie narativă. Poate mixa și
perspectivele participanților cu cea a cercetătorilor (cercetare narativ colaborativă)
Cercetări fenomenologice.Utilizând interviul se cercetează experiențele trăite ale mai multor
participanți la un anumit eveniment
Studii de caz. Utilizează o diversitate mare de metode și surse, pe o perioadă relativ lungă de
timp. Se caută analiza și înțelegerea profundă a unui caz (persoană, eveniment, acțiune,
organizație etc.)

c) Metode mixte
Metode mixte convergente. Datele cantitative și calitative sunt colectate aproximativ în aceași
perioadă iar apoi sunt puse împreună pentru a avea o imagine cât mai completă a temei cercetate.
Contradicțiile sau rezultatele atipice pot fi explicate sau cercetate în continuare.
Metode mixte secvențiale explicative. În prima etapă se colectează datele cantitative și se
analizează rezultatele. În a doua etapă, apelează la metode calitative pentru a explica mai bine
datele cantitative. Dificultățile constau în identificare rezultatelor cantitative ce vor fi explorate
calitativ și eventual mărimea diferită a eșantioanelor (între cercetarea cantitativă și cea calitativă).
Metode mixte explorative. În prima etapă se colectează date calitative (explorează
perspectivele participanților) și se analizează rezultatele. Pe baza acestor rezultate se decide
construirea sau alegerea unui instrument cantitativ cât mai potrivit pentru eșantionul studiat. De
asemenea, în a doua etapă se poate decide asupra unei intervenții sau identificarea de variabile
pentru o cecetare cantitativă ulterioară. Dificultățile frecvent întâmpinate constau în dificultatea
alegerii dintre rezultatele calitative ce vor fi explorate ulterior dar și mărimea diferită a
eșantioanelor.
 În plus față de aceste trei modele pot exista și altele: se pot asocia experimente sau într-un
studiu de caz se poate opta și pentru o metodă de ceretare mixtă. Aceste trei modele pot fi utilizate
și în studii sociale sau într-o evaluare (de la identificarea nevoii de evaluare până la testarea
eficienței unui program sau a unei intervenții).

Tabel comparativ metode cantitative, mixte și calitative

Metode cantitative Metode mixte Metode calitative
Pre-determinate Predeterminate și emergente Emergente
Întrebări închise Întrebări închise și deschise Întrebări deschise
Date socio-demografice, despre Date multiple și diverse Date din interviuri,
performanțe/atitudini și observaționale, date rezultate din
observaționale documente sau date audio-vizuale
Analiză statistică Analiză statistică și textuală Analiză textuală și a imaginilor
Interpretare statistică Interpretare a întregii baze de date Interpretarea temelor și pattern-
urilor
(Creswell & Creswell, 2018, p. 60)

Combinația dintre cercetarea cantitativă-calitativă apare la mai multe niveluri:

- Epistemiologic și metodologic
- Design al cercetării, care combină date sau metode cantitative și calitative
- Metode de cercetare, care sunt cantitative și calitative în același timp
- Conectarea rezultatelor cantitative și calitative
- Generalizare
- Evaluare, utilizarea criteriilor ambelor tipuri de orientări pentru a evalua orientarea
opusă.

Modalitățile de combinare a acelor două direcții apare în:
- Triangulare (evaluare mutuală a rezultatelor)
- Facilitare, una este sursă de inspirație pentru cealaltă
- Combinare. Aceasta este de mai multe tipuri:
 Cercetarea calitativă poate susține cercetarea cantitativă și invers.
 Ambele sunt combinate sau oferă o imagine mai generală a problemei studiate
 Caracteristicile structurale sunt analizate cu metode cantitative iar aspecte
proceselor cu abordări calitative.
 Perspectiva cercetătorilor conduce la abordări cantitative, în timp ce cercetarea
calitativă accentuează punctele de vedere subiective.
 Problema generalității poate fi rezolvată pentru cercetare calitativă prin adăugare
de rezultate cantitative.
 Descoperirile calitative pot facilita interpretarea relațiilor între variabile din date
cantitative.
 Relația dintre micro- și macro-nivelurile unei cercetări poate fi clarificată prin
combinarea cercetării calitative și cantitative.
 Cercetările calitative și cantitative pot fi adecvate în diferite etape ale procesului
de cercetare.
 Forme hibride, de exemplu, utilizarea cercetării calitative în modele cvasi-
experimentale
(Flick et al., 2007, p. 8)
Fig. Trei modele de design cu metode mixte. (Creswell & Creswell, 2018, p. 350)

Design convergent (cu o fază)

Faza I

Colectare și analiză
date cantitative Combinare Interpretare
rezultate și comparare
Colectare și analiză a rezultatelor
date calitative

Design secvențial explicativ (cu două faze)

Faza I Faza II
Interpretare
Colectare și analiză Combinare Colectare și analiză
și comparare
date cantitative rezultate date calitative
a rezultatelor

Design secvențial explorativ (cu trei faze)

Faza I Faza II Faza III

Colectare și analiză
date calitative
Identificarea de
caracteristici în Interpretare rezultate
vederea testării Testare cantitativă a Cum testarea
(noi instrumente, a caracterisiticii îmbunătățește
noi activități identficare rezultatele
experimentale,
noi variante)

Tabel Alegerea unui proiect cu metode mixte. Rezultate expectate. Tip de design
Motive pentru alegerea metodelor mixte
Compararea unor perspective diferite
rezultate din date calitative și cantitative
Explicarea rezultatelor calitative prin
rezultate cantitative
Dezvoltarea unor instrumente de
măsurare mai bune
Înțelegerea rezultatelor experimentale
prin încorporarea perspectivelor
individuale
Compararea studiilor de caz
Dezvoltarea unei abordări privind nevoia
de schimbare a unui rup marginalizat
Înțelegerea impactului unui program,
intervenții, politici
(Creswell & Creswell, 2018, p. 372)
Rezultate expectate
Combinarea a două baze de date pentru
a arăta cum datele converg sau diverg
O înțelegere mai profundă a datelor
cantitative (adesea relevante cultural)
Un test de evaluări mai bune pentru un
eșantion al populației
O înțelegere a perspectivei
participanților în contextul unei
intervenții experimentale
Înțelegerea diferențelor și
similarităților între cazuri
Chemare la acțiune
Evaluare formativă sau sumativă
Design cu metode mixte
recomandat
Design convergent
Design secvențial explicativ mixt
Design secvențial explorativ mixt
Metode mixte experimentale
(design intervențional)
Design cu metode mixte studiu de
caz
Design cu metode mixte, justiție
social-participativă
Design de evaluare cu metode
mixte
Bibliografie

Creswell, J. W., & Creswell, J. D. (2018). Research design: Qualitative, quantitative, and mixed

methods approaches (Fifth edition). SAGE.

Flick, U., Kvale, S., Angrosino, M. V., Barbour, R. S., Banks, M., Gibbs, G. & Rapley, T. (2007). The

Sage qualitative research kit. SAGE.

Merriam, S. B., & Tisdell, E. J. (2015). Qualitative research: A guide to design and implementation

(Fourth edition). John Wiley & Sons.

Miles, M. B., & Huberman, A. M. (1994). Qualitative data analysis: An expanded sourcebook (2nd ed).

Sage Publications.

Patton, M. Q. (2002). Qualitative research and evaluation methods (3 ed). Sage Publications.