v [owemrannean (ae ISTORIA PE INTELESUL TUTUROR Ghid de pregitire a examenului de bacalaureat Lucia COPOERU, Corina POP diana DelRin__Lugarea cite realizatafn conformitate eu programa scolar tn vigoare. Bt Comsiliereditora: Dr. Clomentna Ivan: Ungureana Redactor:Iuliana Voicu DIP&Layout: Liar Mares | Coperta: Adina Elena Crciun | Documentare,seletie de material, realizare prezentii multimedia: Calin Olaria ‘Scleetie de materiale, scheme si tabele,realizare prezentiri multimedia: Armin-Dan Copoert Citatul de pe coperta a IV-a este preluat din Iuerarea lui Neagu Djuvara, O seurtistrie a oménilor povestitdcelor tneri (Cuvdnt inainte), Baitura Humanitas, Bucuresti, 2002, 6 Deserierea CIP a Bibliotecti Nationale a Romani ‘COPOERU, LUCIA storia pe infelesul tuturor - Ghid de pregatire a examenului de ‘macalaurent 2018 Luci Copers, Coins Pop Dacor: Del 2019 ISBN 978.606-993-023-6. wn ™ 1. Pop, Corina a Balitura Delfin, Bucuresti camonat imine tel 0766229081 ‘mal: eontactaeditaradelin ro wor edituradelin. a Copyright © Paituen Delfin, 2018 entedrepturile asupra sesti citi apertin Editors Delfin. Reproduceres intogral sau Daria sexta caua iustatior din aoaat ente eae interssk fed nord preeatal ‘ris al Edtur Dein, Cuvant tnainte = one Sa Sa ] Pentru elev $i profesor prea Dragi elevi, dragi colegi, Prin multitudinea do sintoze, teste, ghiduri, manuale alternative, auxiiare existente pe raf- turileflecdruia dintre ni, indriamogte sf igi fac aparita ined o cart, care are pretentia dea se ‘numi Istoria pe tnflesultuturor. Luerarea de fata se doreste a fin ghid are se adreseazi eevilor din clasele a XIL-a gi profesoilor acestara, atat prin partea tipSrita (catea), et gi prin suportul imei aga (DVD -u. Ghidul nostru este util in primul rind elevilor care se pregitese pentru sustinerea probei de Istorie la examenul de bacalaureat, dar gi elevilor de Ia lcee ou profil teoretc, tehnologe sa vocational, care, din cauza numarului de ore aloeate,dispun den tmp redus penteu studi isto rei, Ghidu servegte, in fap, gi ititorulu pasionat de istore,eare doreste af abo viziune asupra principalelor probleme ale istorei nationale ‘Motivul care ne-a determinat si scriom ghidula fost dea progiti un material care af poat fi fo- losit de ambi actorl implica in progatirea examenului de bacalatreat:elevul st profesor Chiar lac profesoru este un maestrual prediri gi elevii intelg lel din cla, intorsi acasd,acestin ‘mu au un suport informational cu ajutorul ciruia ek poatd consolida invitarea din elas. Au doar caietul, care este insuficient, sau materiale pregitte i multiplicate de profesor, eare presupun ut ‘consum de energie gi de imp imens pentru acesta din urna, Fiecare profesor are propriul sti de prodare, iar fecare cv propriul stil de invitare. Realizanea luni material care sd se potriveasci tuturor este aproape imposbil, $i, totus, ISTORIA este una singur, iar pentru cunoasterea ¢ inelogeree ei este necesar ca noi tt, elev gi profesor, se lapropicm do ea ,sine ira et studio" ea parteneri in invitare, din aceeasi direct + si avem o informatie accesibil, cla, sintoticd despre evenimente, fapte st proceseistoric, sub form de text epi + si citimy ascultiay vedem impreunk surse istoriceesenfiale, documente si documentare is torice, care completeazi injelogeren textule tipi + si lucrim cu hii istorice, axe cronologice si hart conceptuale, care sk ne ajute sf intelegem spatiul, timpul storie gi evolutia in timp a faptelor gia proceseloristorice, * sine verficdm propria intelegere prin evaluare gi autoevaluate, Aceasti lucrare a fost gindita i sersk en sufletul si mintea profesorului care pred in fafa slasei gi doroste si aibi un parteneriat cu elev, astfel init materia in acest fel structurata $1 prezentat si fie chiar jpe intelesul tueuror” Ghidul (partea tiparita) est, in primul rind, destinatclovului; lei aunt prezentate ub {forma unor intrebiri, nte-un mod eit mai simpla gielar dar ni simplist gi aw ostructur unitari, care faciiveazd invifarca, Fiocare temi eate completati eu o axa care ixeaza principale reper’ cronologice. Ultimul capitol, evaluarea, are ea scop cunoagterea raportului dintre pesformantele realizate gi demonstrate de clevi si performantele anticipate si proiectate de cadrul didactic, Ghidul (suportul multimedia) li se adresea2i elevilor, dar confine materiale care sun ‘indite, in primul rind, pentra col care il prijiné pe elev in invitare: profesorul. Contine schife ale tuturor temeloe/ Iecilor, prezentért multimedia pentru feeare din cele nou tome de Dacalaurest(lectiainsotti de hifi, documenteistorice, imagini vizuale, documentare istoric, surse audio), modele de teste tip bacalaurcat si bareme de evaluare gi notare. ‘Am inceret, astfal, si pregitim un ghid care ai lef accesibil gi folositorelevilor gi care, in acelag timp, sf ofere profesorulu dela clas un suport modern, complet gi necesar uni demers Aidactie de caltate Autoarele os iii | =|Cuprins iechoaten nut siti consona Bess cfs Coa "3 Coane democrats Com ones pa emer Roma ns 5 anata suave Crestor une etiam ce isin u aemtn amanin Ga nail sii "a idem Cn thors do" eau Rdninin pail Baten najonacomanan ft duden : trea amma 5 5 anticomunista. Constructia democratic postdecembriste renin Co i iriooninior ioc ac ie” estate somite Nome Ghee 84) Canina ae : aaa : thogenenavondneane Ga appeal wad Es stalin Rom Sl ar ea omnia dio aaa ro Des i i op aio Regeln heme C0 : = ‘onan sate csi 5 ci reggraiguaiucnpmencaisiclesmiilomipa tele Ris 3 | Regulates sae GH Cr un rit ‘i vee (seealele XX ‘nafional-comunismului in Romania? bye as am emt nepal ls Me : é ‘elonomie neal: Care aut prin oon donna pic aondnla? 8 ae eal poniocnabines Gant evsels ececraie fam Formarea statelor medievale: Cind, unde gi cum s-au format primele state romanegti? 30 | mae, i 138 Insc atclor medlovale Con wn gna stl meaen coal | a Eo ei % : a Med : : | T'ehnanit aie fneatonae dows mits ei a io’ Gre Pei ters ie Ese e | ‘ste evolu politi externe a Roméniel in pevioada Razboiului Reee? s ua ii iterate nse HW Cac si sie Baluaren del A IZ us . er a8 Bibliografie as eta leroaioat nscale SVEN Gs i hadi ail i as ‘uropene gi cum actioneaza statele rominesti? a2 | en eae Rae lernaionat scot XVincpal sca Si Gv at } relatile dintre statele europene gi cum sefioneaza statele romanesti 56 | ‘Tea 4. Siatul romin modern: de la pe (Coeniaie SUMAN) Prolectepolitice in secoil al XVii-le si prima jumitat «socal ai Xi iea: Cine gra noua aul n proc de moderna care a fox frmle de manifectare? {Constiuireastaculul romin modern: Cu ea cnsiut sal romn oder? Conraidaren nal min moder: Cara ft tapel molt de Tema Romania x concert sopean, Bela tea Orient a Statutul politico Juridical provinciiorrominegt in prima jumatate secalulul al Xen: Cum mods mare puters stata nternefioal al aitarae vente inte 1699-186, ‘Acfiuni ale omaniior in eatrui yCrisei Orientae* (981-1880), Care au fat obizetivele gi etiume romano tn Faort cv mile puter prima ume m coal ‘13Ken? : “Actunt le statu roman in endl Cried Orientale” in a dou jumtate a secolulu al XDGlea gl Inceputulsecolala al Xen: Care ete poli extern care ‘Sn principale ein ale Romine elie internationale ne 1800-1918 Romania, in politicn externa in prima jumdtate a secolulul al XX ea: Cares rincipaleeanpete de plik extent n Ronnie! dupa 1918" ‘ema 6. Seeolal XX ntre democratic toaltarism,Ldeoloil el practiel police a Romania # in Europa ‘Secolal X, intre democratic i ttaltaramn: Care sunt Gl mal importante aopecte ala fineiondr nul tat? . Tdeologi st practic politice demacratice: Cu a fui eis alice democratic ale Europe scoali 3X? Ideotogi i pracictpolitice autoriiare: Gam au funclinat rogue police sorrel oe et xP lcologtspracticipoitcetotalitare: Cas au funciona rope palit lace se Burpee ———— es lect politic Ia realizarea Komaniei Mari Cuprins suport multimedia Regul de utlizate a prezentrilor multimedia Preventare multimedia: Introducer i sud istoiat rezentare multimedi s tamelor in ordinea stailti prin programa de bacalaureat Prezentare multimedi 1. Romanitatearomanilor i uziuneaistorclor Preventare multimedia 2 Sevolul XX-intre democratie totalitarim. Ideologits pratei politic Romania gin Buropa Preventare multimedia 3. Constitute din Romania reventare multimedia 4. Autonomil locales institut centrale fm spasul romanese(eolee IX-XVII) Prezentare multimedia 8. Stotul roman modern: de a protet politic la realizarea Romanies Mari (Gecoele XVITTXX) Prezentare multimedia 6. Romania postelicd, Stalinism, natonal-comunism gi diidents ‘antcomunista. Construct demacratie posdecembriste Drezentare multimedia 7. Spafiul romanese intr diplomati i conflict x Bou! Medi ita Inceputurite modernitai reventare multimedia 8. Romdnia s concert european. De ta Criza Oriental la mari alianf ale * secolulut al XXleo Precentare multimedia 9, Romdnia tn perioada Razboiului Rece reventare multimedia 10: Hart conceptual sintetice rezentare multimedia 11: Sugeatt pentru rezolvare subictlor de bacalaureat Schifele temselor 1 din programa de bacalaureat Subieete de bacalaureat rezavate ‘Modeledoterte de evalvare tip baealaureat BibliograieINTRODUCERE Dragielvi Pentru a ingeloge istorin, tebuie in primul rind «4 titi si o citi. Asemenea wnei comorilor ascunse,istoria contine cdteva elemente esentiale, care trebuic cunoseute pentru putea descoper! secretul gi farmecul. Ne-am gindit, atfel, sf vi oferim puncte de reper in ghidarea spre invagares istorei, Agadar, true ot cunoasteti anti a ‘Torun i roRE — Miteniu (1000 de ani) ~ spre exemplu: anal 1 pin fn anul 1000 apartine mileniulu ; din anu 1001 suntem in mileniul I ~ Secolul (100 de ani) ~ spre exemplu: anu 1 pani in anu 100 apartne secoul I din anul 101 pan jn 200 suntem in secolul al I-lea, anul L489 apartine secoluui al XV-lea ga.m.d, ~"Deceniul (10 ani) ~ spre exemplu, in documente apare formularea ,ani 20", ceea ce se citegte ani 21, 22, 28, .,29,echivalentul deconiuli 3 din seolul respectv. Nagterea lui Hristos ois ——}___—. Secolul Vi. 1 sDELRY RPOCILE ISNORICE SPECHFICE SPAT ‘I PRINCIPALELE LOR CARACTERISTICL Pes jada anticd (Antichitatea) incepe odatd cu aparits primelar serieri despre goto ir) pani la sfaryitul procesului de formare a poporului romin (efagitul secollui al VIT-lea). Aceasté perioada it aduce in diseutie pe strmogii nostri, daci si romani, ‘stata lui Burebista si Decebal, desfasurarca romanizirii gl etnogeneza, la finalul cieia puvem ‘orbi despre existenta unui not popor:poporul rom. Hate o periondlcaracterizat@ prin mari migrati ale popoarelor: gopiri, go, huni, slavi Marile pte’ ale vremii sunt Imperial Roman (imparatul Traian cucereste Dacia) si din seclul al TV, Imperial Roman de Rasizt (numit Imperial Bzantin, in Eval Mediu). "6 Perioada medievala (Evul Mediu) — din scoll al VIll-1ea pind in soolul al XVITLea In nooasth perioadi se face trecerea de la organizarea social do tip abst stesti(eomunititi cu caracter rural, autonome) Ia cea a organizarit politice prestatale, autonomiile locale, Sub inluenta unor factor intern’ gi extern, acestea evolueszd spre o formi superioari de organizare: Statele medievole romdnesti. Odatd cu formarea acestora se eristalizeazi si institutille centrale fle statuluis domnia, armata, sfatul domnesc, adunarea tari, bieria, administratia, Peroada te caracterizeazk prin structuri sociale (rani, dependenti sau liberi, boieri saw nobill) legate prin relat feudal, de tip suzeran-vasal. Relatilo suzcrano-vasalice ce manifest gi la nivelul ‘raporturilor dintrestatele medievale europene. ‘Maile state, vecine ale spatiului roménese pentru socolele XILXV, sunt: Imperial Bizantin (in secoul al XV-lea), Lmperiul Otoman (din sccolul al XIV ea), Regatl Maghiar si Reyatul Polonii ‘In secoll al XVI-ea, Ungaria gi Polonia intr o perioadt de declin gi chiar dispar ea state (de cexemplu: Regatul Ungavei,eucerit de tur, a fost transformat in Pagalcul de la Bud). Imperial Otoman atinge maxima expansiune, iar din central Buropei se afrmi o nous mare pute: Imperiul Hlabsburgic Austria) ‘Daci seesll al XVI-lea a reprezentat solu! ce aur" al Imperiulai Otoman, secolul al XVILea rmarcheazd inceputul declinului acestui stat, dcbutul ,Crizei Orientale™ Pe acest fond, de la inceputul secolulai al XVIT-iea, un now stat, Imperiul Rus, ae afm in Europei, ducind o poiticd de mare puter. in acest context extern de schimbare a pollor de putere de la un seco Ia alt, spatiul rominese ‘abate prin mari personalititi ale vremi, damnit: Mircea ee! Bitrin, Alexandra cl Bun, Ianew ‘de Hunedoara, Stefan cel Mare, Vid Tepes, Mihai Viteazul, Constantin Brincovean sau Dimitrie Perioada moderna (Epoca Moderna) ~ secolul al XVITI-lea ~ 1918 Secolele XVI-XVIII, mai sles secolul al XVITL-le, ,Secolul Luminilor, marcheazi inceputurile ‘modemitati, perioads earacterizata prin dezvoltare cultura, ideologies, modifiarea raporturilor itu etitean (08h canceptie),transformérieconomice gi de structura social In contexui sccentuarsi dependent striine otomane, prin Regimul fanart, sau austrioce, prin Regimul habsburgie), in spatiul romanese, lita vremil (bier, gandeste si faco auzite proiecte police de modernizare, prin care solicit trecerea de la Vechi Ia Nou. OdatS cs secol al XTXlea, seolul natiunior, etapa solicitarior este inlocuitt de actiune eu scopul realizar dezideratelor Unirea Principatelar Romine (1858), aduceree prinfulvi stein gi frecerea Ia monarhia consttufionala (1868), asumarea une politic: interne propri a Romaniet Alupi objinerea indopendenfei (1878), a unc politici externe active eu scopul realzdrii marelui proiect politic: Romania Mare, in contextul izbuenini primei mari confruntari mondiale, Primul Rizboi Mondial. ‘Acesteactiuni au fst realizate po fondul extern al ,Criei Orientale”, a politclor duse de marile puteri ale vremit:Imperiul Rus, Imperiul Austro-Ungar (din 1867), Imperial Otoman, Anglia, Pranfa, Praia (cel mai puternie stat german, iar dia a dova jumdeate a aoclului al XIX lea Germania), Sardinia (stat stalian, in a dou jomatate a aecolului al XIX Perioada contemporand (Epoca Contemporani) - 1918 pani in prezent Secolul al XX-len poate fcaracternat ea 0 perionda in care sunt puse in practic ideile epocit moderne, de libertate,egalitate, prin manifestarea regimurilorpolitice democratce. i acelasi timp {nad secoul al XXloa este gi perioada afiemarli gt instauriei rogimurilor poitice de tp totalitar fascismul, naziamal gi comuniemul. Al Doilea Résboi Mondial ste col care marcheazi nu doar ‘Europa, ci lumea intreaga, cu consecinte nefaste pentru Romania: pierder teritoriale gi intrarea {in sfora de influent sovieticd,comunisté pentru aproape o jumitate de seco Sfirsitul secolului XX aduoe cu el prabusirea comunismuli in Europa gi reconstructia domocraticiintirle afectate de acostrogim._ _ PISTORIAPEINTELESULTUTUROR Spay. stone {In functie de evolutia politica a spatiului rominese, de epoca istoricd in are il incadrim, no exprimim folosind urmitoarele nofiunk Prpatiul intracarpatie saw extracarpatic (la sud sau la est de Carpati,flost ca termino- logie pand la momental intemeierit tailor medievale romanesti; ‘provineli romanesti: Transilvania, Moldova, Tara Romancasck; acestea sunt echivalental tribe mediovale romanestis vegtuni (zone din provinei sau zone distinct: Maramures, Oltenia (in Tura Romaneasciy {ntre Dunire, Carpatii Meridional png la Ol), Muntenia Gin Tara Roméneascd, intre Olt gicursul {inferior al Dundri, Banat, Besarabia (desprinsd din Moldova, intre Prut gi Nistru), Cadriator (Gudul Dobroge, azi in Bulgaria), Bucovina (nordul Moldove ‘Principatele Unite pentru a desemna numele statu din 1869 (dubla slegere a lui ALI Cuz); “Romania, stat romin modern, din 1866; = Romania Mare, stat national unitar roman, intre 1918-1940, [Lins isToRIC / TERMENT CORECTL DE EXPRIMARE IN CONTEXT ASADA ASANU a dedlangat au cut —riaboil previ e- elaborat/ emis) adoptat sa ficut — constitute! loge reforma sa ficut tata conventie sa ficut— statul ncheiere/semnare intemeiore/ formare/constituire SceSARR PRR INTELEC Nopwxt 124 ISTORIEL eveniment istoric —intamplare (de regulé din sfera pelitict) petrecutl la un moment dat, Ino data prevsi (10 mai 1866, venirea in tarda Tui Carol I; 1 ulie 1866, Consttutia): tape istorie-acfiuneain sine a evenimentwli Gnstaurarea monarhiei in Romnia,elaborarea, primel Conatitutii a Romaniei) “proces istorie—inlinjuire de mai multe evenimente gi fapteisorice legate intre ee, petrecute peoperioada indclangat de timp, care duc la transformarca situatil existente initial (de exempl: tnogencea, itemeietes statelor medievale oménesti,formarea statului roman ete) proces istorie [Byenimente istorice ——____—fapt istorie Sraucruga cmpewwt Cum trebuie ,eitit” acest ghid pentru a fi un instrument de real folos? (wanes) Cele dows paeti so completeazh recipnoe gi sunt gindite in interdependent pentru a fi folosite ‘att de elev, edt gi de profesor, deoarece: * scare toma este impavfitd in let, eare sunt prezentate sintetic i pe DVD, printr-o sch st 6 prezentare multimedia; * fleare tem din carte contine echite tabele, dacumente istorice, axe eronologice ale temei: pe DVD toate acesten sunt completate eu hie, un aumér sporit de materiale vizuale gi cu hyperlink-uri care condue spre pagini de internet cu documentare istorce, diseursuri de epoe’, smuzee virtuale, ate-uri cu tematic istorie; *fecare tem confine teste do evaluare; pe DVD, acest teste rezelvate sau teste-model sunt completate cu alte modele de (CERINTELE EXAMENULUI ‘CARTEA pvp DE BACALAUREAT cuprinde: euprinde: [Binge conepte de baal |= O eoffe numa Introducere, [O prezntare malimedia namie timp, spate, epociistorics; |enre epic toateconceptal de |ntrduere, care conte toate contexte, premise, Tak encepele de bard sub forma unoe onsecnte,carectaristid, "Casete cu expicatt xsmple | imagin veniment fap, prove intri. | petra contort, eau, reise, Soaneings, crates [Sicanosticole novi tome dia |~ Cele nowd teme impartive ia [~noul sche ale temelor programa de Baclaureat; reoti: mela, impitite pe lec ‘Avand acvste elemente claifcate, istoria poate deveni pe inflesul tutwror, © paves subtiitti si meante, care, eu siguranta, vA va atrage gi vet eusi si o studiati cu pli [Saft nformat despre sabiecale |= Teste de evaluare prograivi,—|- Test! subiecte prinite ls de examen: ~Sugestit pentra rezolvarea |bacalaureat in ulimi ani eu a tl cum trbuie sf rezovi | sublectelor de ba areme de evaluare i notaro. oe tei ipa do subiecte "0 preentare multimedia folsind un ane: es Sugenti pentru rezoloarea a ntleg conte: ubietlor de bocalsureat sub ‘mentions, preci, prezentati, orm ce imag Srgumentt et "Teste de evaluare eaivatele Secae tend, Reaolvaren oe de Secret faa inf ou cringe. Sun arent ca bld Itroduerea Contig ee see blind spunea Sear cernAVANEAJELE GIIDULUE 1. Are o struetura clara. Fiecare temé este construiti dup acelagitipar, ugor de urmi care structureasa clar informafin: introducere, locfile tome, eonclusit, completate cu: tal ‘comparative, shitele, hryile,evaluarea si axa cronologic a temei 2, Oferd perspectiva asupra istoriel. Ghidul are un earacter analitic si integrator. Ficare tems, leeie, este contextualiatd istorc,astel int imaginea asupra opoci in care se desfigoari tvenimentele ste edt mai clara gi complet, In introducerea temei sunt analizate caracteristicile poet epoilor istrie la cae se face referre, In copcluziletomei sunt formulate puncte de vedere, {del legate de semnifienta,importanta faptelor, proceselor istrice prezentate in tems. Tn interioral unui domeniu de const exemplt: OAMENIL, SOCTETATEA $1 LUMEA IDEILOR), temele sunt prezentate in interdependenta, Fieeare lectieconstruiti in jurul uneiintrebiri centrale te leak de coallta gi tonteLaolltd de toma edreia ft apartn, 5. Sprijind invajarea logic’. Lectile contin constant informatit legate de contextulistoric, factor! favorizatori,eaure, consecints, Lecfille vin, astfal, in intémpinarea cerinjelor examenulut dde Bacalaureat gi eprfi invitarealogct Timbajul folosit este unul clan, accesibil,simplu ~ dar nu simplist - iar conceptce iatorce ceveniale sunt explicate in contort. 4, Sprijink invatarea vizuald 4) Imagini vizuale. Parten scrsd este completatd cu imaginivizual, care contin schite si tabele ‘comparative, ht storie, hrti conceptual sinttice gi axe cronologice. Tmaginile vizuale au rolul de a evidentia aseminai gi deosebiri, de a ugura realizarea unor corelati intre evenimentel,fapte gi proceseistorice, [Seimoar 98 ectombrie Mirisiin 600 eotenirie fp Gurustiu 160 [august U ») Suport multimedia (DVD). Partea sera eartea) este insofit gi de un suport ‘multimedia (DVD), care contin: + prezentari multimedia tematice; + sehite ale tuturor lecilor; + modele de teste de evaluare tip becalaureat, Prezentirile multimedia sunt slde-uri Power Point, care surprind esenta fiecirel lect st contin: sinteza leefiei, documente istorice ink rost), Imagini (ink ben), hart torice Cink albastra), hyperlink-uri care condue spre pagini internet. vind toate informatie la indemans, ghidati de aceasti lucrare, promovarea eu suctes& probel de Istorie de In examentl de Bacalaureat dapinde doar de voit POPOARE SI SPATII ISTORICE Romanitatea romGnilor in viziunea istoricilor Introducere Penta a intloge problems romanititi romfnilor este necesard ccanoasterea evenimentelr, proceselor, fapteloristorce, care fer {nformatit despre nazterea(etnogeneza) poporulu: roman gi alimbii ‘Cunoagterea originilor, momentului de inceput al unui popor 4 fost gi esto ined 0 preocupare a istorcilor ¢ storie. De la ti Ibarle antice pin la comunitatile moderne (napiunile), problema tnogenezei a fost analizath gi dezbatuté, dooarece fecare popor doreste af aibd identtate gi autenticitate in istoie. TRomanitatea romanilor inseamna c& att poperal rom, eit $i limba romani au descendent (origine) romani atin’), Romanitatea romanilor este o problems care, din punct de vedere cronologi, se leaga in primul rind deistorianoastci veche, deoarece Ia sfirgitl epoeit voehi (entice), in secolele VIF-VI, lua nagte poporal romin, ce urmas al vechilor romani, 6 limba romas 1 limba de origine lating, In acelagi timp, protlema romanititil rominilortraverseazi ca un fir roguintreags noastrd itorie, toate felelalte epoci istorico (medievali, moderna. eontemporand), ftit datorita nevoii de explicare a orginilor, ct ji din eauza unor dispute legate de originen roménilor. Din motive politice gi din tatiza absonfei nor irvoare intorice serie, probleme romanititii rominilor« generat mai multe punete de vedere, chiar teori opuse Pentru a clarfiea tema romanitati romanilo: este necesar’ 0 incursiune in trecut, in aspeete legate de problematica de mai jos. 1, IDENTITATEA ROMANILOR Cine sunt stramogii roménilor gi eum au trait et inainte ‘de cucertrea romana TI, ROMANIZAREA Cum au fost euceriti strémogii romanilor de eatre romani gi cum au trdit dupa cucerire? IN]. BTNOGENEZA ROMANEASCA Cum -au format poporul roman gi limba lui? IV. ROMANITATEA ROMANILOR iN VIZIUNEA. ISTORICILOR De ce existdé doud teorii opuse legate de romanitatea romdnilor gi ce susfin acestea?[RorOARE StSE ATI ST OSCE Sead I. IDENTITATEA ROMANILOR . ae Cine sunt stramogii romanilor si cum au trait ei inainte de eucerirea romana fn lena 1 ite, a ptrans in Europa muni de pst, num edreuropen Sroveneas din spe Ase gf mau ogra Pe Ine tetris european, impunity ae inet posure! hg. enh ‘Din indo-curopent ce tag pore te: tae de ievnrle sree ante! gro, ii teal Trac cas Hepat fm 2a do wud (Europ din ef a dnpine un poor, feecdacty care esa fn apatil carpal seSitiano ponte ade nse Muni Carat fhvul Dendven @ Marea Neagel. uit In eng Pot Basin) Roma fu mut act, iar ee geal wore eves ita cum aan oto goer gree ‘Getodacii ers organizati in triburi saw ‘uniuni de triburi, care stipineaw un tertoria ce contines o yenare mar, fret eu rl Secon admit, ot daw, ie vernal ie ti. dinze recon ial importants cate Zalman Limba ‘Teo actor era un net al lini trace care Sete dn mb indoeuropene * ‘rir taco fn ite pia dat in seciul T iif, intran repre seb conducerea ‘geli Burebista (62-44 Ex), Dap monrten Tak Bureblat,repatl -adestriat, Reun fearea triburlr dace inten sngur og, cu central capital) la Sarmizngetusa Regi Savut le tn secolat 18H sbcnucre a Deceba (87-106 ei), care a ua impoteion Teperss Ronan, fin infin imma do baie 01102 gi 105105, Tn anal 108 ry, Dac et ocr ppt deeper Roman, ovenind opie mand Go 0 UI, ROMANIZAREA ; cum a font cuceristrameyl romani deere romani cum a4 tit tape cere {n conditile in eare Imperiul Roman se fafla in pling expansiune toritorill, un stat {n nord! Dandi care putea atrage de partes ‘alte triburi reprezenta o ameningare pentru statul roman. Rezistenta opusi de flat in eursul eelor dowd riboaie cu romani si resuraele economice ale Daciei sunt alte auze ale cucerieii provincii - ‘Astfel, s-a ajuns Ia cucerirea Daciei in 106 gi Ia introducerea modelului roman de civilizati gt culturd, proces eare a avut drept reaultattransformarea teritoriulu stipanit, « Tocuitorlor gia Kimbitacestora dupa modelul > . Cosnesc gt FACTOR PAVORIZATORT Romei (romanizares). Componenta esentiali ‘a romanizirii a fost coz LingvisticS, care precupune inlocuirea limbii populafei supuse ‘Limba lating. Romanizarea traoo-gto-dacilor a avut ln baz tun gir de premise favorsile:orignea comuni,indo- feuropeani, a trnco-gelo-dacilor gi a romanior, fontactele anterioare, superiortates civilzatict ‘Procesl de omanizare: = prnupue anumie ni + eunoaste mai multe tape, + ge valzeand prin intermediul uno factor, Procesul romani = tape: a) etapa preliminard sau etapa _ante- rioara euceririi romane, secolul ITH. = 106 d.Hr. Stipiniren romani a fost precedatd, proximativ dou sute de ani, de legaturle ddaclor ew limes romana, Cucerizea Peninsulei Baleanice de eitre romani (seclole IIH. — 1 Hr) ia pus po daciintr-un strins contact cu civilizatia romani. Influentele romane sau ‘manifestat in domeniul: “culturii materiale romane: a fost desco- perite pe teritoriul fostei Dai vase de bron, Uunclte' de. fer, arhitecturd, armament, ceramici, instrumente medicale, imitarea rmonedelor romane et, viet spirituale: folosirea alfabetutui latin, preluaren imaginilor unordivinitati romane pentru a roprezenta divintafidacies ete = vietitpoitice: implicarea Tui Burobista |n rizhoiul civil de Ia Roma, intre Cezar gi Pompe si sprijinirea lui Pompei, eueeriren Dobrogel de eaite romani in 28 LH $ ona nizarea teritoriului prin ineluderea sain provincia Moesi, in anul 46d. Hr. b) etapa decisiva sau etapa stipanirii romane, 106-271/ 275; ‘Stapanirea romani a durat in Dacia cirea 165 de ani, deci vreo cinei generat. Acest ristimp reprezintl etapa decaiva In sintoza Alaco-romana ‘Romanizarea s-a realizat prin intermediul Uunor factorieare au contribuit la asimilarea relativ rapidi a traco-geto-dacilor: limba lating, colonizares romand, armata roman’, instiutia eetdteniel romane, dreptul roma sistomul administatie! romane, cultele re fioase romane, religia crestind, edsitorile ‘mite daco-romane, educatia de tip roman, valovile culturale si morale romane, urba. nizarea, agezarile ‘rurale romane, relafille ‘economic-comerciale ete. Factorithotirator ai ‘romania au fost limba latind gcrestinismul apa final sau stapa ulderiaars sthpanirii romane, 271/ 275.602 In anul 271/ 275, impiratul Aurelianus rotrage administratia gi armata romani din Dacia (Retragerea aureliana). 0 parte a populatie! (armata gi eivli legati prin interese de. imperiu) piriseste Dacia din proprie initiativa. Cea mai mare parte a populatiei romanizate continud sf trfiasch 1a nord de Dunie (descoperivile arheologice din secolul Valea demonstreazi aceasta). Consecinjele retragerii aureliene: = docidorea viet urbane in fosta provincio Daas = 0 parte a locuitorilor vechilor orage st. retras spre finuturile rurale din causa ‘migratorlor gi au intemeiat noi agezari, = procesul de romanizare a dacilor liberi Ganele necucerite de romani) ee intensified; fo parte dintre ci o-au atabilt pe teritoriul fstei provinei romane Dacia; ~contactele eu romanitatea sud-dundrean ‘sunt intense, Romanizarea continua gi dupi retragerea ureliand din Dacia, stimula find de prezenta Dobrogei, care rlmine sub stapinirea romani pind in 602 gijoaed un rol important in inte omanittii nord-dundrene (C. Factorm romantzivat 1. Colonizarea provinciilor dunarene Colonigaren provincilor dunnene (Dacia st Dobrogea) a reprezentat un factor esentil al romanizirii gotodacilor gi ea realizat pe dou, ido baz: * colonizarea oficald (organizata de statul roman}; + colonizarea populard (spontani) Prooesul coloniniris masive gi organizate a Deciei a fost declangat de etre impiratal Traian sicontinuat de urmagi sai. Datortd importantei ‘pe care oavea Dacia pentru Imperiul Roman, nus ‘mai sub impiiratul Traian au fost adusi in Dacia cirea 40 000 de colonigti ex foto orbe Romana (torical roman Eutropius, secolul IV d.He) entra a popula orage si a cultva ogoare. Colo- ‘izarea oficial se realizeazA prin douk metode intemeierea de noi colonii (aceast metodi se foloseste doar Ia Ulpia Traiana Sarmizegetusa) * atribuiren de feni romani.Dupé cucerie, tot piméntul Daciet a fost distribuit colonigtilor 4i veteranilor Goldali sai In vate). Colanigtii proprictari do pimint gia ridicat in diferitele part ale Daciei cite o villa rustica, imprejurul chreia ae forma cu vremea 0 fagezare(canaboe,vicus gi pagus), pan ce villa sjungea un sat, eare purta de multe arinumele Intemeieterulsi (de exempl, vicue Cacianuey fai localitaten Casian). Lueratoritéaci de pe proprietifile acestor colonigti au trebuit si Invete latineste; Ia fl gi loeitori sutelor de sate penta a se infelege cu autorititile gi eu repreventantii-statulsi roman. Colonizarea fuprinde atit centrele urbane, eat gi regi nile rurale ale Daciei. Inseripfille gi infor- matiile serise atest prezenfa in Dacia a tunor colonisti venifi din provincile vecine (oesia, Panonia) i regiuni mai indepirtate tala, Grecia, Asia Mied, Sira).Inscriptile relevi cd 74% din numele mentionate sunt tTomane, ceea oe atesth cl, indiferent de zona de provenien{a, majoritatea colonigtlor sunt Tatinofont (vorbitor de limba Iatind), purttori ai culturii materiale i spirtualo ronane. Colonist romani au erent in Davia centre ceonomioe si religionse, au adus sici limba latina. gi spiritualitatea romani, au creat {amilit mixte daco-romane, au contribut direct In atragerea geto-dacilor in sistomul de valori romane gi, in final, Ia romanizarea lor, 2, Armata Pentru a proteja Dacia, care era oprovincie de granif, romani ax menfinut aii o armatt hnumeroasi, de aproximativ 55 000 de soldat organiza in Tegiuni formate din eoldati care avoau cetdtenie romani); “trupe auxiiare (formate din eldati care 1a aveau eetitenie romani) ‘Trupele stationau in tabere militare romane, numite case, care erau rispandite pe intregul teritoriu din Dacia gi obrogea. In jurul castrelor «-au creat ageziri civile mumite canabae, unde locuiau famibile soldatilor, mostori si Virani daci. Ambele tipuri de ageriri au reprezentat un nucle ‘important al romaniziri. Dup 25 de ani de serviciu militar cligatoriy, soldatit enre ist inheinw stogial militar gi erau Tisai la vated obtinemu anumite rocompense! Arepturi, Ei se numeau veterani, Veteran din Iegiuni primeau bani si ocupau diferite faneti Veteran din trupele auslire primeau: ‘tdtenie oman, pant in propritate deptal de a eo cisitori in provincia aplratd. Astil, ‘numerogi Yeterani s-au stablit fle morage, unde primeau funetii administrative, fein sate, unde Eu infinjat forme ngvienla, omit nilla rustica, Veteranii erau latinofoni, Fi devin agadar ‘un important factor al romeniziei, 3. Urbanizarea Dac in Dobrogea existau orage si inainte de cucerirea romani datoriti. coloniilor {ntemeiate aici de greci, in seculele VIL-VIi.Hr. Histria, Callatis (azi Mangalia) gi Toms (azi Constanta), in Dacia uebanizarca se datoreazi romanilor ‘Oragele avonu statu de: + eolonia (rang superior): Ulpia Tralana, "Napoca, Apulum: + municipia: Potaisa Oragele UpiaTraiana Sarmizogetusa, Apulum (Atha Tolia), Napoca (Cluj), Potaissa (Turd), Drobeta (Turn Severin), Diora Orgova) frau nuclee de iradiore a romanizdri. In fragele romane erat concentrate majoritatoa institutilor purtatoare ale modelului de viat roman, factori fundamentali ai romaniziri aadministrafia, instantele judecitoresti, marile ‘entre reigioase, teatro, geali ete 4, Limba lating Unul dintre factorit romaniziriilingvistice const’ in organizarea politic.administrativa a ilu eucert. Alturi de Dobrogea, inchs fn provincia romank Moosia in 46 d.He., si Dacia devine provineie romani in anul 106 Gir in vreea imparatulul Traian (88 117), provincia. romana Dacia cuprindea ‘Transilvania, Banatul, Oltenia si vestul Munteniei, Restul teritoriului era loeuit de dacii liberi (Crigana, Maramures, o parte din “Moldova deazi) La incepst, Dacia a constituit osingurd province, condusé de un guvernator numit legotus Augusti pro praetore. Capitala cera a Upia Traiana Sormizegetusa, Provincia romani Dacia a fost reorganizati sdministrativ in vremea imparatului Hadeian (117-161) in tei provinei + Dacia Inferior, cu capitala la Drobota, condusil de un procurator Augusti; * Dacia Superior, cu capital la Ulpia Traiana Sarmizogetuse, condusi de un legatus August pro praetore; + Dacia Poroliasenss, eu capitala la Napoce, condusii de un procurator August {In vremea impiratului Marcus Aurelius (161-180), vrovincia romani Dacia este reorganizati in Dacia Apulenss, Malvensis gi Poralissnsis, conduse do un logatus August pro practore Daciarum trum. Aceasti_ organizare a mentinut pind in timpul imparatului ‘Aurelian (270-275), care, pentru a asigure © aplirare mai bunit « Imperiului, a decis si ‘mute frontiera pe Dune, retrigind la ud de fluviu armata gi administratia romani, Funefile administrative erau definute Jn aceste teritort de cetijent romani, eare vorbeau limba ofciala latina -, conteibuind astfal la procesul de romanizare, Folosirea pe sear largi a Timbiilatine este atestati prin cele peste 3 000 de inseripti latin, faya de numai cole 35. grecesti Adescoperite pe tertoriul Daciei, Alte $ 500 de inserptii au fost descoperite in Moesia. Geto- dacii adopt credinjele gi obiceiurile romane: divinitaqile romane Jupiter, Tunona, Venus, Diana, Silvanus sau continud 64 practice cull divinitatilor locale sub nume romane. Ca urmare a stipinirii romane, getodacii preiau limba lating gio fologee in Toeul limb Jor autohtone, igi insugese nume romane, ig died manumente funcrare eu inseripfi laine Latina vorbith — latina populard (au vulgari) « roprezentat principalul factor al ‘romanizivii,Rispindirea rapid a limbilatine printre dai s-a datoratfaptului cd aceasta era lunicul mijloe de comunicare in administraic, in justtie, tn caste, n relatile comercial, in educatie et. 5, Religia Roligin dustreaz’ sinteza sprituall daco- romand gi este un factor determinant in ro- ‘manizare. In etapa stipdnirii romane, prin- cipalele caracteristii ale viet spirituale in provineile dacce eucerite sunt: * variotatoa divinittilor zeitiiloe: greg (gredominant in Dobrogea), orientale (egipte ne, persane, irene) gi roman; + predomind adorarea divinitatilor romane; + ‘apare fenomenul interpretatio romana (adorareasub numeromanea unordivinitits neromane, adied dacco} + sincretismul religios (tendinfa de © contopi intro figurit divin atribute fi caracteritici aparginind mai multor Aivinititi intrucétvainrudite); + se practic’ ambele rituri de inmormantare: Incineratia (arderea) gi inhumatia (ngro- area), Col mai important factor all romanizirii Aacilor in perioada ulterioard retragerti aure: lione a fost religia crestina, care pitrunde in ‘mod sporadic ined din perioada tro mane, dar se rispindeste peo sear mai larg in prima jumitate a secolului al IV-lea d.Hr. Dupi co impiratul Constantin cel Mare, prin Edietul de la Milano din $13, garanteas’ toleranta. religions in Imperiul Roman gi acordi ibertate de cut crstinismulu, in anul 391 d.He, impiratul Theodosius interzicecultole piigine, fapt ce a doterminat onganizarca tunor episcopate in zona Dundrii (a Tomis, Durostorum ete). Crostinarea masivi a daco” romanilor sa intensifieat, in secolele TV-V, prin activitates unor misionari (Sfintul Ioan, Cassian, Dionisie col Mi). Descopernile arheologie au scos la Turin umeroase dovezi ale rispéndirt crestnis smului in Dacia postromand: = donariul (ofrandi religioasi) gasit la Biortan Gud. Sibiu), un candolabru de bronz ceuinseriptia Ego Zenovius votum posui (Bu, Zenovius, am pus acest dar), care confine simboluri eregtine (monograma lui Hristo); opaite paleocrestine (mpi. mici, care Tumineazi ou ajutoral unui fitil introdus {intrun recipient umplut eu seu, ulei sau foloste de eregtini + eruci gi fundatii ale unor basiliet(biserei) crestine: Porolissum, Sucidava. Din limba lating aw pltruns in limba ‘romind principal termeni eretini: Durmnezeu Domine Deus), erestin (Christianus), eruce (Crux), Duminick (Dies Dominica), picat (pecatum), rugiciune (rogatio). Cregtinismul « contribuit la sporirea increderii in valorile eulturit romane gi, prin urmare, procesul do romanizare a cApitat un caracter mai fceelerat gi profund, devenind ireversibil,__ SS D. Coxseensreue nomavtzantr Contact teritorului de la nord de Dunire cu Imperial Roman a dus In romanizaroa lui treptats Gncepand eu secolul It A. gi pind in 602), avind drept rezultat formarea popsrului Pomin you lisabii somane. Asimilarea ~—B-—_ bgtinagilor geto-daci s-avealizt in misura fn care ei at! adoptat limba latin, gi-au insupit felul de viatd roman, au preluat obiceiurile ‘i civiizatin romana dus la schimbarea Inentalitti gi chiar a Sinjoictnice, 9S Ill. ETNOGENEZA ROMANEASCK Cum #-au format poporal romén gi limba Tul? A, Fonsanes roronvier rosin -Etnogeneza romfneased face parte dintrun proces istorie european mai amplu, al einoge- ‘nezei popoarelor romanice. poral roman aa format prin simbioza dacilor (tracilor), romanilor i slvilor, 1a nordul Dundrii si in anumite zone din Peninsula Baleanich ‘Acost proces a avut la baz o dubli sintezi (contopire) care a avut ea eect ‘) romanizaren autobtonilor (geto-daci prima sinter; 1) asimilarea migratorilor de citre autob: tonit romanizagi (daco-romanii) - a doua sintera. Procesul etnogenezei roméinilor #2 doef ‘gurat in conditile marli migrati a popoerelor, care, in epatiul carpato-danubian, a durat 0 perioadi de peste 1 000 de ani, Pe tertoriul fostei Dati, sau perindat o aerie de populati ‘migratoare: hun, vizigoti, gepri,avari,slavi Slavii ajung pe teritoriul Daciei in numir foarte mare in secolul al Vilea He. Find Tarte numerosi, s-au rispindit ulterior pe fintreaga suprafati a fostei Dacii, alét la ccimpie, cit gi in zonele montane. O parte dint acestia au trecut Duniirea gis-au agers fn Peninsula BaleanieA, Slavii au con:inuat #4 nivileascd in Imperiul Bizantin (in care ficea parte gio bund parte din veritoriu fostei Dai) pind in seeolul al Vit-lea, eind aproape Intreaga Peninsula Baleanici ajunge sl fle ocupati de neamurile de origine slavl 6 Agezarea slavilor in eudul Dundsli a rupt logiturile romanitatii din nordul Dundrit cu celelate grupuri ale romanititii din sudul Dundri, Lumea romaniek oriental se imparte {n doua grupuri distinct: * romanicli nord-dundreni (daco-roma- ni, care in secolele urmatoare vor supra viefui migratilor, {i vor asimila pe slavih ‘rimasi in regiunea dintre Carpati-Dundre [Nistra gi vor forma o nou etnie, poporul * romanieli sud-dunireni (macedo-romi rij sau aroméni, moglenoromfni, isto ‘roméni), eare se vor pierde in cea mai mare parte in masa slavilor gi vor pistra doar unele insule izolae in diferite regiuni ale Peninsulei Baleanice. Dintre toate popoarele migratoare, mumai lavii au reusit sf influenfeze partial procesul ‘etnogenezei rominilor, in rd sf i schimbe fesenta. Caracterul romanic al__populatiei Ttinofone na putut schimbat, influenta slav rmanifestindu-se in imbogdtirea voeabularul, ‘adoptarea terminologici slave (boier, voievo dat, enezat) sia modelului institution ‘n contact cu slavil, romanitates oriental Gomi) eSpatat cele mai insemnate partiw luvtiti eareodeoasbesderomanitatescecdentali (Grancez, panto, portughez, italien), Tn acest context se incheie procesul etnoge: rnezeiromanilor gi se formea24 un popor nou, ea tisituri distinete, poporul roman, «a NTN B. Forwanea innit nowine dati cu Incheierea etnogenezei sa finalizat si procesul formartilimbil romane Gecolele VII-VIID. Limba romani ‘face parte din familia limbilor romanice, neslatine, dntre care wncle au devenit limbi nationale Gtaliana,franceza, spaniola, portugheza, romana, altele au rimas Timbi regionale atalana in Spania, sarda in insula Sardinia, din Italia ialetleretoromane in Elveta) sau au disprut (dalmata). Provine in latina vorbtd n pile orientale (de est) ale TImperiului Roman gi apartine, deci romanitii ental. Formarea limbii romaine actuale parcurge, {in esenta, doud etape: + formarea limbii roméne ping la stadiul de Timi romani comuni, + influentele lingvistice ulterioare acest stais, Limba romani comuni (striromineascé, protoromaneaact) este limba formati intre secolul I-VIIT Hr. prin utlizarex substea tului goto-dac gi a fondului lingvistie latin de cite 6 nou populatie daco-romand, Se numesteTimlbi roming comuni penta oi tudaurileIingvitie se regisae in ecle pate dlialecte: dialectal dacoroman (orbit pe tetera FRominie, din eare © erstaliat limba roman litera i oficial) gi dialectele sud-dunirene: aromin, moglenoromin, istraromin — vorbite fn sudul Dunirit (zone din Grecia, Albania, Macedonia). Pentru varietitile reyionale ale dacorominei se foloceste termenul grai (munte: nese, moldovenese, binifean, ardelean, maramu- rejean) Structura limbii romane Limbile romanice sunt formate din trei stratur lingvistice:elementul autohton, numit ‘substrat, un element latin, care este cel mai consistent, numit strat gi un element migrator, ‘numit suprastrat sau adstrat Francezii | Talienii | Spaniolit | Portugheaii | Romanlt Bubatrat Galle Talic | Caltotberie | Cekolusitan | Traco-geto ‘dacie cirea 160 cenvinte STRAT TATIN TATIN TATIN TATIN TATIN irea 70% ‘astrat [Germanic | Germanic “Germanic Slav (ieanci) | dongobarai gi (uevii) | (elavii de sud) ‘ostrogoti) Elementele de substrat ale imbifromine animale (mdns, lecure, mistre, bars, plante sunt reprezentate de limba daco-gefilor, care faco parte din familia limbilor trace (indo ‘europeana), din care nu sau transmis ewvinte {in seis. Pentru reconstituires elementelor de ssubstrat,s-a recurs a comparatia cu albaneza, Romani au impus limba latina drept Himba fn administrate, dar au péstrat din limba geto-dacd terminologia goografic drept reper al orientarii in noua provincie. S-au pastrat, din limba traco-dacicd, toponime gi hidronime (Carpati, Drobeta, Nopoca, Arges, Cris, Dundre, ‘Mure, O19, euvinte care exprim’ nume de (Grad, gorun, mace, parti ale compu (Buz, grumaz, burt), notin familia (copil, bait, ‘mos, prune), cuvintele legato de pastor, ‘ocupatia traditional # acestora (urd, vat, gard, Elementele stratului latin sunt princi palele tristuri care dfinese limba romani ea limba romaniei: sunetele, gramatic gi fondul principal de euvinte, Elementele de adstrat care exerci cea ‘mai puternicd influent asupra limbiiroméne sunt clo slave. Prin migratia slavilor sauOSS contactul ca popoarele slave vecine, pe fale populard aw pitruns in limba romin tuvintele: Cosia, “Gena, Predeal, Bistrifa Crasna, Bogdan, Dan, Viad, Radu, boier oievod, nevastd, eicean, lopatd, plug, ceas, eae, @ eit, a grsi, a iubi, dragoste, prietn, ‘a munci, duh, mild, noroe. Cuvinte slave eu pitruns in limba romana gi pe cale culta, prin intermediul limbii slavone Gimba slavi Disericeated gi litera): rai, iad, vlddied, Vechii slavi au fost erestinati de eélugiri Chill gi Metodiu, care au tradus, in secolul al [X1ea, in slavonii,lturghia sical sfinte (Soul Testament), Liturghia este slujba principala gi contrali a Bisericii Ortodoxe. i gi-au consacrat viata misionariatului de cevanghelizare a poponrelor slave (convertirea 1a ereatinism) #1 au conceput in acest scop alfabetul slavon, supranumit chile Find lipsti de contactul direet cu Bizantul (contrulortodoxie'), romani au fost infuentati de licurghia slava gi alfabetul chriic, “Limba slavoni a fost, in secolele XIIL-XV, in Tara Romineasca gi in Moldova, limba de ‘culturi — a cancelariei (hotiriri domnesti, tacte juridice, serisor, eronii) si a biserieit (olosita in sere in texte reigioase). Alfabetul chirlie @ fost folosit de romani pind in secolul sl XIXlea, edd, in 1860, in timpul domnie lui Alexandru loan Cuza, favut loc adoptarea ofciali a alfabetului Jatin in locul celui chirilie (dupa uilizarea ao pentru eiteva deceni a unui alfabet numit de ‘In Transilvania, deveniti parte « regatului rmaghiar, catolc, limba culturi a fost ~ din secolul al XIL-lea latina (medieval), platratl in inscripii gi documente. Limba aerviciului roligiosortodax era insé tot slavona, Tm mileniul al Iles, asupra limbii romaine sau exercitat si alte influenfe datorate ccrcumstantclor Satori: maghiari gi gormani, prin colonizarea Transilvaniei. Multi tormeni ‘in aceste limbi se conserva in graiurle din ‘Transilvania. Uni termeni maghiari au pitruns {nlimbaliterari ray, mester, mestegug, wand ete. Influenfele tured’ si greaci (fanarioti) se datoreazi expansivnis Imperiulii Otoman in Risirital Europel gi se extind pind in secolul al XDXlea, Din limba tured au pitruns in limba romind euvintele duswmea, geam, cascaval, ciorbd, cas, lea, iar din greach (fanariota fil, dase, «9 chivernis Tntre influenfele perioadei moderne se ‘numarl gi gormana (mai ales in Transilvania) si misa (in Moldova gi Tara Romancascd) Tn secolal al XIXlea, vocabularullimbii romine se modernizeari prin impramuturt ‘masive din limbile romanice (in primul rind din francezi, dar gidin italiana) dia latin’. Aceste surse au determinat o eporire a componentel latino-romanice limbit ~ fenomen care a fost numit -pevidentalizare romanica + $30 IV. ROMANITATEA ROMANILOR IN VIZIUNEA ISTORICILOR De ce existd doud teorit opuse legate de romanitatea romdnilor gi ce sustin ele? A, Romanrraria RoMANIOR IN SURSELE MEDIEVALE TIMPURL, SECOLELE VI-XIT Procesul de ncheierea etnogenezciinsecolole \VILVIIL ¢ aparitia pe harta Europe « unui now popor, eel romin, a fieut ea romani sf intre {in atenfa color care consemnau evenimentel, ‘ameni de eancelare gi cronicari, In contextul migratiel slavilor in sudul univ, romanitatea oriental se va identifica ea poporul romin. Atit eronicile bizantine (din Orientul Europe), eat gi cole occidentale acordi atentic teritorilor Ioeuite de romani atoritd repetatelor ineursiuni ale populatilor ‘migratoare peste Dunire gi politicit promovate de Imperil Bizantin la Dunirea de Jos. NN Rominii sunt mentionati in sors sub etno ‘ml (oume de popor) de vlah-vahi, termen de crigine germanil, ev care, in diferite variante, ‘au fost desemnate toate popoarele romanioe Viah inseamna an strain, un popor neslav de limbs romanici. Termenul a cunoscut apoi diferite variante vik, voloh, valachus, blach Ja unguri, unde a tranaformat in olah ete. Ei ‘ngii, avind eonstiinta descendentei romane, ‘eau numit romin-romani, Primolementiuni care oferd informatii despre romanitatea romanilor in Eval ‘Mediu timpuriu sunt: + im secolul al Viblea, Strategiton (Arta militar), tratat militar bizantin ce emumeste poplagia de la nord de Dundre eu termenul de romani"; + in secolul al IXea, Geografia armeand 1 Tui Moise Chorenati’ menfioneazi ,Tara (.) eia ii ae Balak” (Valahia) “eroniea turk Oguzname prezint& tare abilor’ (Ulak:i + insecolulalX-lea, in Despreadministrarca imperiului, ‘tatatul serie de impiratul bizantin Constantin al VIL-lea Porfrogenetul, se relateazi despre asezaren slavilor in Balcani, prezeatind intrepltrunderea lumii lave en cea rominesscl striveche (protoro mAneasc’), mamindw-i pe cei din urmi romani’ in tinp ce pentru bizantni folosegte ‘emumirea de rome + impiratal Dizantin Vasile al Ita Macedoneanul,intr-oserisoare,fidennimeste cu termenul de .vlahi"; ‘ratatul geografil persan Gard ofertinfor- rmafii despre roméni, situindu’ inte slavi, ‘ug, ungur, inte Dunre gi un munte mare + Sjaturile si povestiile lui Kekaumenos i omenese pe romnit care Jcuiaw in apro: picrea Duna in secolul al XTEea, Joan Kynnamos, seeretar al implratulutbizantin Mariel Comnenul, pomeneste originea romani a rominilor: Se rice ci sunt coloni veniti de mult din alia’; + Gesta Hungarorum (Faptele ungurior) este 0 cronici a notarulai (eecretarului) ‘rogelui Ungariei Béla a TF, Anonymus, care fer informatit despre romani gi formatiunile polite prestataleerstentein seul al Xa in spatial intrcarpatic. fi desemneaz pe romni ceunumele de,blach"; + in secolul al XIfFlea, Gesta Hunnorum et Hangarorum (Faptle hunlor gi ungurilon, ‘srs do eroncarul maghiar Simon do Kéza, ‘elateazi el romanii era in Panonia la veniees, Inunilor, co parte dintre ilar sa imprtiat in Italia, iar lai, car rau pst i agricultor, su rimaa a tliasd in continuare; + in corespondenta dintre Ionita cel Frumos (condueitorul Taratului Romano-Bulgay) gi papa TInocentiu al Tea, originen lati ‘omanilor ocupa un loc central B. Rowanrrates romirtor IN VIZIUNEA UMANISTILOR Cauzele abord de catre umanigti ‘Umanismol este un curent cultural, lie, dominant in timpul Renasteri (eeolele XIV. XVD, care apare initial in Italia, se extinde fn toaté Buropa Occidental gi, ulterior, in ‘Buropa Risariteani, Pornind de In premiea ‘& apogeul dezvotcart armonioase a omulut & fost atins in Antishitate, prin idealul ,omului universal”, uman gti au studiat eu enturiagm culturlo gi limble greacd gi latin’. Aparitia ccurentului cultural al Renasterii gi interesul lumanigtlor pentru Antichtate gi renagterea valovilor culturale greco-romane au atras atentia curopenibe etre cervotares scestor ‘urmasi ai Romei, romani romanitiii romanilor incepandeusecolul a XIV-lea, romanitaten pord-dundreand (rominif) ae va dezvolta {nte-un eadra poitie propri, statele feudale ‘Tara Romaineasch si Moldova. ‘In aceasti perioads, datovits organisa lor ‘tatale, roméniicapitd mai multévizibilitatoin Europa, eeea ce duce Ia inmulfren numlruls do informapt pt tzvoare storie despre orgines rominilor. Declangarea ,cruciadei tara” Gupta erti= nititii impotriva Imperiului Otoman) face din Tirile Romane bastioane ale rezistentei antiotomane, adevivate,port”alecrestinitati Odati cu desfagurarea uptei antiotomane 2 Tisilor Romine, interesul european fatt de romini a sporit, manifestinduse inpreocupirile umanistilor fat de origines gi storia noestora PPapalitatea se cnfrunti in soll al XVI, ‘ou Reforma protestants, migare eae intentions reformarea Bisericii Romano-Catolice din Europe ‘Ooridentala gi care va duce lao situaie de erz ‘pent cataicsm. Pe acest find, ctivitatea misio- ‘aril romanocaolc se intensfc. Apartenenta rominilor a ital greiloe”(ertadox),nologitim in Viunea eatalic, determin’ intrarea spatiului rominese in sfera de interse © papatati gi ‘misionarilore Se contureaz, sto, ne o eau, preccupanior pentru cunoagterea rominilr gi, fn acest content, orginiilo. Pe fondul Renagterii, umanistii romani (eronicarii moldoveni si munteni), eunoseitori aisrierlor umaniste europene gi congtienti de propria lor identitate lating, vor fi preoeupati de cercetareaorginilor romanice ale poporuli si limbii roman. in Tirile Romane, curentul umanist se dex wth ineepind cu secolul al XVIHea, cdnd ‘par primii clrturari eunosctori ai culturit clasico si a Timbilor grea gi latina. Cronicarit (reche, Costin, Neculee, Cantomir) eu pus Ibazeleistriografei romAnesti gi au urmiet: reconstivuirea istorii, afirmarea latnitiit Timi gi romania poporului romin in spate carpatodunirean. Croncile lor (letopisete soreri eu caracter toric, in eare invogistrarea fvenimentelor se ficea eronologs) reprezintS cea dinti imagine cerisi a istoriei noastre, Cei mai importenti umanisti oecidentali si romani care au abordat problema romanitafii romanilor au fot: + im secolul al XV-lea, Pio Braccolni secretar al papelititi, este printre primi "umsanig italien care sustn eu dover origin lating a poporului romin, semnalind ‘lementele comune ltmiilatine gi romane gi ‘onstatindexstenjalarominiinord-dunireni 42 unc trait refritoare Ja descendenta lor intro enone fondatd de Traian: + Flavio Biondo afrma despre rominiicu care se intlnise la Roma ef ,invocau cu manie originea lor romani"; + Brea Silvio Pieolomini, devenit papit sub rnumele de Pius al Ie, elepandegte, prin secre sale itorice, in Europa teoria des pre originea roman a poporuluiromén; + Antonio Bonfinius, umanist italian care @ tlt Incurtea regelui Matie Corvin, a amintit de originea romania neamuli romAnese (Gromanii sunt urmasi clone gia legiunilar romane din Daca"), argumentind ew insriptit roman, topenime $ numele poporului roms in secolul al XVI-lea, Nicolaus Olahus, ‘umanisttransilvinean de faimi european’, cl inaugi de origine romani, in lucrarea sa Hungaria (1536), este primul care sustine ‘unsnimitatea de neam, limba, obiciuri gi religie a romanilor; + Johannes Honterus, invijat umanist sas oviginar din Bragov, reformator religios al sagilor din Transilvania, inserio in harta sa (1542) numele Dacia” pentru. intreg teritoriul locuit de romani; + in secolul al XVIL-ea, Grigore Ureche, ‘ronicar moldovean, serie Letopisetal Tir ‘Moldovei gi, inten capita inttalat Pentru limba neasird moldoveseased,remarci influenfa altar limbi (agjderea sé limba noasird: din multe limbi este adunati gi ne inte amestoct graiul most cu al vecnilor de prin preju?), afm descondenta roman ‘ae la Rim ne tragem’) si fice uncle apropert imologice intre cuvintele romnesti i eale latinegti de la rimdeni, sete zicem latin: ine, ze pans; carne, e ze car; gina, zie ‘golina’), Croiearal afr i origines ound 4 moldoveniler, mantenilee si ardelenilr: tf de aR stag “Miron Costin serie Iuerarea De neamul ‘moldovenitor gi din ee fard.au iit stramosit lor, adueind in discutie problema originil roménilor,eareofertargumente arheologice, Tingyistice gi etnografie in sprijinul tezei originiilatine a poporulai roman, + in secolul al XVHIC-lea, Stolnicul Constantin Cantacuzino, istorie gi g0o- graf din Tara Romineased, In ‘Istria Tarii Ruménesti dintrw inceput (A716), lanalizeaai oritie un material extrem de Dogat, cuprinzind autori antici, bizantint i oecidentall gi formuleazi, eu deosebita Glaritate, originea communi a tuturor romanilor: Ins rumdnit tnfeleg, nu numat cngtia de aiei din Tara Roméneascd, n.a.), ce gi din Ardeal, carié ined mai neaosi sunt, i moldoveni, gf lofi edti 31 ntralta parte 54 afd i au aceasta limba... Ce dara pe ‘cegtia... ft romani i fnom e6 tofi acestia dintro fantind au izvordt si cura’ * Dimitrie Cantemir, dom al Moldovei(1710- 1711) istri, lingvst gi om politic roman in Hronicul vechimei a romano-moldo-viahilor, ‘cris mai inti in lating, dar tradus apoi de ‘autor in romani, cuprinde istoria noaatei do Ia origini pin le docelecare gi sustine criginea comuni a tuturor romanilor. entra scriereaIuerri eoneultat este 150, de iavoare romaine si strane, in imbil latina, ‘reac, plo gi rus. In Deserierea Moldovei, ‘seris in lating, ofertinformati despre grail :moldovenilor gi despre ,sloele”foosite, are Ta tneeput au fost latinest” C. Teoma avrorroster stmviaa onuayossr§ Contextul si cauzele politiziri romanititii romAnilor ‘Una dintre cele mai dezbitute probleme in istoriografia romineased este cea a originilor (storiografia esto stinta auailiari a istorii care se oeuph eu studial evolutiei coneeptiilor 431 operelor istorice; totalitatea cercetdrlor {storie privitoare la un anumit aspect). Cauzele abordiii romanititii roménilor sunt diferite in funetie de epoca itorid gi de persoanele care abordeazi problems. In secolul al XVEea, stipiniren hui Mihai ‘Viteazul in Translvania a atras otitaten nara intre reprezantanfi nbilimii maghiae, care considera ci rominii ar ameninja puterea natiunilor privileiate. ‘Se afvmi in continuare puncte de vedere care sustin romanitatea minor, cum a fost aoea a Jui Martin Opitz (erturar german eare a teitin secolul al XVIL-la, in Transilvania), ct si opinii ‘care contest romenitaten rominilor, cum a fost va al Stefan Seamoskoay,nobil maghiar, care la inceput sustinea origin lating a romAnilor, dar, dup uniren Tvlor Romine de citre Mihai Viteazul,g-anegat proprileafiemati, sustinind cf romani nu sunt urmagi romanilor. Secoltl al XVIIclea sdice sine spariia ‘anor idecare contest romanitata rom. ‘Pind ina dows jumstate a soolluial XVI ea, ontinuitatea rominilr era cansidoratio evident’, {nsustimparatul Imperiului Habsburgi, Tosif al lea (1780-1790), fi considera pe romani “Sncontestabil, cei mai vechi gi mai numerogi iocuitort ai Tranailvanie” Dar pentru romani, populatia majortara ‘Transilvaniel in secolul al XVITL-la, incepea Jupta pentru drepturi politice prin elaborarea ocumentului Suppler Libellus Valackorum (1791), memoriu prozentat Curti de la Viena, in care se subliniagé cf romani sunt cei mai vechi locuitor ai Transilvanie, find urmagi ai colonistilor li Traian In aoeasti atmosferi sunt lansate ‘delle imigrationicte, care contesti romanitatoa rominilo, suctinand ci Decia ar fi devenit 0 terra deserta, un tertoria rimas nelocuit dupa rotragerea aureliané (271/275), c& poporul gi Jimba romani s-ar fi format la sud de Dunire, Jar, de aici, romani arf pitruns, efitre mijlocul secolulti al XIUClea, in Transilvania, unde au ‘sit stabil pe unguri gi pe sagi Aceste idel vor gisi, din diverse motive, sustinitori, ajungindu-se la aparitia teoriei imigrationisto (a imigra = a vent inte-o tari string pentru ase stabil ai, Susfindtorii teoriei imigrationiste in secolul al XVIIF-lea au fost: * Fran2 Joseph Sulzer (un cipitan el armatei Ihabsburgice), care in lcrarea Istoria Daciei ‘transalpine (Viens, 1781-1782), prin ideile Imigrationiste pe care le sustine, este un fnaintag al teorici imigrafioniste = seco. Tul al XIXtea. BI sustinea ef romani sau piscut ca popor la sud de Dundre, undeva 3trebulgargialbanezi,delacareau proluat influente in’ limba, precum si eredinta ‘ortodoxi. De aici, ei au emigratcitremijlocul ‘secolului al XILlea in Transilvania, unde ii vor gis stabiiti pe unguri gi pe sag; + Johan Christian Engel (storie austrine, functionar Ia cancelaria auliet din Viena) sustine c& romani au imigeat la nord de Dunire in secolul al DClea si contests oviginea rom: {In sccolul al XDXlea, dupi consivuirea Auaismului austrosungar (1867), lupta romi- nilor pentru obtinerea do drepturi_politice ‘0 intensifict, In eontextul eforturlor pentru aeemancipate, in Transilvania gi Banat, romani subliniau vechimea lor in aceste regiuni si Adescendenta lor din colonstit romani (Creac in intensitate gi ideile imigrationste, sjungaindu-se la aparitia unei not teori care {fost sistematizat, in secolul al XIX-loa, de ‘tre austriaeul Robert Roose. Jn esenfa, sceasta susfine (ca gi ideile imigeationite ale eecolulut al XVI oa) of poporul roman gi Kmba lui -eu format la sud fe Dundre, de unde o mare parte a populatii ‘emigrat la nord de fav, ‘Aceastteorie, chiar daci nu a fot initiate Robert Roesler, datorta.preluiri i imbogii ieilor imigrationisto anterioare, armas in istorie eu nuimele de teora imigrationsta’ sau. -teoria roesleriana” Tdeile si argumentole teoriet imigrationiste su fost publicte, in 1871, la Leipaig, de eltre Roeser, in eartea sa Roménische Studien (Stuit roménegt. “Teoria roesleriand contesti romanitatea rominilor ¢ originea lor latini. Prinetpalele ide: 1. dacii ar f fost exterminati en popor in timpul rzbosielar eu romani, ez care ar fi conteibuit gi ln dispariia veehi toponimii (ume de leur) dace; Reale se bazeazi pe ‘informatie care apare la Butropius (stor roman din secolul al IViea): Dacia... virie fuerat exhaust” (Daca... a fast situ do Dabo 2, romanizarea nu arf fost posbilé tn doar oi 165 de ani de stipdnire romana efectivis 5 tof locuitoit a f pavasit Dacia in timpul retragerii aurelione; 4 poporul roman sar fi format le sudul Dun, unde a primit influenta slavd gia devenitortodox; 5, vocabularul comun roméino-albanes se ‘datoreazh unct convicfuiri timpurii intre protoromani gi albanezis 6 lpsa unorievoareistorice care si ateste prezenfa roménilor la nordul Dunfrii Inainte de secolul al XIU-lea, deci roménii ‘arf venit dupk maghiar in Transilvania Dupit Roesler, tori a fost proluat gi de alti store, contemporani ei aceste (de exemple, Tingvistul gi etoogeaful maghiar Pal Hunfalvy, de gine cn gemand, recum in ger =m mmm, ‘Teoria imigrationst a fost combitut distor ici roman i strdniincepind eu reprezentantit {colli Ardelene Samisil Micu, Gheorghe Sineai, Petru. Maior, Ton Budai-Deloanu). Se naste ‘stil feoria autohtoniei sau continuiti, care sustine romanitates roménilor ca urmatoarele argumente: 1. continuitaten dacieé (persistenta_neintre ‘rupth a populafie dacce en ative romanl) teste confirmata de numeroase dover! * doveri logice: afrmatia lui Butropius se refer Ia pierdeile de Iuptitori gi nu poate interpretation exterminaroa populafel dacice de eltre Traian. Niciun izvor narativ ‘nu vorboste despre distrugerea _daclr, doar despre nfringerea si supunorea lor, despre distrugerea puterii lor miltare, Mai ‘multe soene de pe Column lui Traian arat rwintoarearea dacilor aca; * doveri epigrafice (nscripfi): existaw In Dacia romana mai multe unithti militare formate din daci in vremea lui Traian gi a urmasilor sii; + toponimia (aume delocuri:aproape toate oragele romane poarti nume vechi dacce: ‘Apullum, Napoca, Drobeta, Ulpia Traiana Sarmizogetusa, Buridava, Pirboridava ete + hidronimia (oume de ape): marile uri au snume dacice: Maris, Alutus, Samus, Crisius tes + doverilingvistice: mntinerea unor euvinte de origin dacicd in limba romans; * doveri arheologice: ageziri si morminte Aacice -au descopert in eirea 100 de puncte {de pe teritoril fostei Dac romane, la Lechinta de Mures, Casolt, Locusteni ete: 2, romanizarea nu sa produs doar in etapa stipaniri romane efective igi prin eontactele dintre daci gi romani anterioare cuceriii, dar si ulterioare retragori auroliene; 3. Aurelian a retras din Dacia armata gi ‘administragia romand. Dacia a fost plrsit din considerente de ordin strategic. Niciun favor antic mu confirms evacuarea total a Daciei romane. Hxisti doveri ale continuititit aco-romane a nord de Dunire dupi re tragerea urclians: agezirile daco-romane nord-dundrene cunose 0 locuire neintreruptd; esfiingarea frontierei romane depo linia Carpatilor «permis ciculatia nestingheriti pe ambela versante ale Carpatilor: dacit liberi pitrund in interior arcului caxpatic; daco romani tree la est gi sud de Carpati; roménii practicd neintrerupt aetivitati specfice unei Yeti sedontare, incompatibile eu un stil de vial nomad; mentinerea legiturilor cu Imperiul Roman dupé 271; Dobrogea ri ‘sub stipanire romani pind in 602 4. nu existh invoare iatoriee care a ateate ‘xistenta rominilor in sudul Dunivii inainte e secolul al XIIL lea; 5, aseminares dintre Himba romani gi limba albanczi se datorea2i fondului comun trace. Dac roménii gi albanezii ar avut 0 patric ‘comuni, in Baleani, arf trebuit ei ia nagtere ‘limba comuni, nu dowd limbi diferte una de coalaltés 6, oménii sunt mentionagica popor distinet in aria romanititiioriontale in izvoarele istorice medievaletimpuri ‘in secolul al XVEILIea — Scoala Ardeleand,migeare a inteloctuslititii greco- fatolice din Transilvania, primal nuclew iTuminist din cultura roman, care ajutat prin tringerea dovesilor la sustinerea egalitati in drepturi a romanilor din Transilvania cu nafiunile privilegiate ducati la Viena si Roma, roprezentantil oi mai de seam ai miseirii, Gheorghe Sincai, ‘Samuil Mieu, Petru Maior, lon Budai-Deleanu, au demostrat, prin luevdrie lor, continuitatea si originea latin a poporului romén, ‘Studie de limba urmilrese sh dovedease Lt nitate limbilromne. Teza latinitiit limb, ca limi vorbité de, urmagis omen Dacia raiant fete privith ade Ia sine inteloas. Au sustinut originea pur latind a poporului roman, negnd in totalitete contribujia dacilor in etnogenezi. La fel este prezentat gi deea autahtonie in veehea Dacie gi 8 continuitiit neintrerupte in spatile loeuite ast de roméni, eu ait mai mul cue chiar in acooagi periadi, continuitatea roménilor {in Transilvania incepuse si fi, mai mult din ‘atiuni politice, eontestata de autori precum Franz J. Sulzer gi Joann Christian Engel Activitatea Scolii Ardelene a urmat ous directi fundamentale. Prima, a cerce- tirii erudite, cuprinde tratate de istorie Si Mlosofie, ‘precum Istoria, tuerurile. si intdmplarile romdnilor de Samuil Micu, storia pentru ineeputul roménilor in Dachia ‘de Petru Maior, Hronica romanitor gia mai ‘multor neamurt de Gheorghe Sincai. Acesta din urma, ca director l invitimintului sgreco-catolic din Transilvania, a jueat un rol important gi in eea dea doua directie de actiune a Seolii Ardelene, activitatea socio: cculturalé. prin infiintaree a peste 300 de seoli Repreventantii Seo Ardelene eu adus ‘argumente istorice, filologso gi demografice privind criginea latin a limbit si poporulut romin, continutatea si unitaten sa etnicd, ‘pulsinduse astfl azole lingvsticiromanesti. Totus, reprezentanfii Scolii Ardelene au cexagerat rlulHimbi latine in formarea limb poporului, sustinind originea pur latin si negind rolul substratului dacic. Aceste ‘exagoriri Intiniste aveaw seopul de a intr frgumentele pentru egalitatea in drepturi a ‘vomanilor din Transilvania eu celelaltenafiuni + in prima jumitate a secolului al XIX-lea, ideile Scolii Ardclene sunt conti hnuate de reprezentantii eurentului romantic (Mihail Kogélniceanu si Nicolae Baleescu), care admiteau ex grew ideva cf la formarea poporului romin contribuiserd i dacii, pe are consi degrada un fel de strimosi mitii in a doua Jumatate a secolului al XiXlea, Bogdan-Petriceicu Hasdeu (filolog i istoric) devine sustindtorul cel mai infliedrat al continuititié daciee, eduednd argumente lingvistice. ste sustinuti, tot acum, necesitaten chatirii de vestisil (arme) materiale dacice. Astfel, teptat, mai ‘lea spre sfirsitl sccolul, originea romani puri est intorprotati ca find, de fapt, origine Gaco-romand, Bogdan-Petriceicu Hagdew a seris Iucrares Pierit-au dacii? (1860), unde demonstreazi ci dacii nua fost exterminati, romanizarea a avut loc si poporul roman sa format din citeva elemente, dintre care niciunel na fost predominant + A.D. Xenopol,itoric roman, autorul primel mati sinteze istorii rominilor, flosegte argumente istorce,Iingvatce gi logie pentru ‘combate teoria lui Rosset. Idee esentiale, prezentate in Iuerarea ‘Teoria tui Roesler. Studi asupra stdruingei roménilor din Dacia aePrOPOARESISPATIISTORICE Troiand (1881), sunt ‘lemental tracodacie, peste care se suprapane elemental roman reprezinti baza ‘taicd a poporului roman; = dintte migrator, slavii au avut influent ‘cea mai mare; prezenta tormenilor erestini de origine latin in Himba romana se explick prin permanentele legituri intre populatia, romanizata de Ia nord si sud de Dundre; ‘igratille au impins populatia. daco- romani spre munti: ‘arheologia, toponimia, hidronimia adue dovesi incontestable ale continuititii daclor (@upit 106) gi daco-romanilor (dupa 271/275); poporul romin este o imbinare a clementelortracie, oman gi slay dintre ca col roman este predominant gi fundamental in perioada interbelica (1918-1929) se constatd in storiografia romineasci existenta Imai multor punete de vedere legate de pro: Dlema etnogenezei. In principiu,tofi accepts: ubla contribuie daco-romand la etnogenczi, lar ponderea celor dou elomente, dacied gi romana, este diferit abordatd. Tot acum apar i primele argumente arhcologice privind Continuitaten dace’, descoperite de arheologul Constantin Dateoviciu * Vasile Parvan, istorieromin, a organizat © serie de aipituri arhoologice sistematice, in baxa edrora a seris Getica (1926), cea mai important Tucrare a sa gi o vast sintezi istorico-arheologied. A reusit sf ilustreze sin teza daco-romand inteun echilibra. perfect, prin temeinicia informatie liverare gi arheolo- fice adunate * Nicolae Zorg, iatorieromn, firma sinteza tufiei centrale odati cu instauraree Regimului fanariot in Tavile Romine (1711, in Moldova gi 1716, in Tara Rominease). omni sunt numifi direct de cltre Poarti, sgreei sau romani, fri asentimentul tari, prin indepirtari do la formulele procedu: rale de alegere. Perioadelo do domnic sunt scurte, domnii find degradati Ia nivelul enor funetionari ai Poti, sehimbati dinte-o tard in alte dupa bunul plae al sultanulu, Lipsti de iniiativiin politi extern, ei jung exceutori fide ai insivcinivilor otomane in raport ca ‘marie puter, Limitirile puter centrale i presiunea otoman’ nu anvleazi insé autonomia firilor dacd aceasta este grav strbit, voievadatul se mentine romaine, chi In Transilvani pana in secolul al XVElea, cind se ereea principatul autonom, sub auzeranitate oto: mani, ea urmarea pribusirii Ungariei in urma [atiliei dela Mohaes (1626),