ELearning Personal Development AST 2022

Platform eLearning Active
Citizenship & Fundraising NetWork
P E N T R U P R I M I I PA Ș I C ĂT R E
S C H I M BA R E A C A R E
P OR N E Ș T E C U T I N E
https://sites.google.com/view/abcivic2022
BLOG https://abcivic2022.blogspot.com
Pagina Facebook Active citizenship https://www.facebook.com/abcivic2022/
GRUP Facebook Active citizenship https://www.facebook.com/groups/abcivic2022
PROIECT Participare prin
Platform eLearning Active Citizenship & Fundraising NetWork
cetăţenie activă pentru TineRI
Platform eLearning
Active Citizenship
& Fundraising
NetWork
PROIECT Participare prin cetăţenie activă pentru TineRI

BLOG https://abcivic2022.blogspot.com
Pagina Facebook Active citizenship https://www.facebook.com/abcivic2022/
GRUP Facebook Active citizenship https://www.facebook.com/groups/abcivic2022
Pagina linkedin Active citizenship https://www.linkedin.com/showcase/abcivic
Program eFormare cu 6 secțiuni web de eFormare din cadrul Platform eLearning Active Citizenship
& Fundraising NetWork cu următoarele sesiuni capacitare online:
• - 1 - democrație „Sesiune eFormare Dezvoltare locala”
• - 2 - cetățenie activă „Sesiune eFormare pentru cetățenie activă”
• - 3 - bună guvernare „Sesiune eFormare Planuri de afaceri”)
• - 4 - transparență „Sesiune eFormare Strângere de fonduri”
• - 5 - „Sesiune eFormare Oportunități de dezvoltare a tinerilor”
• - 6 - „Sesiune eFormare Surse de finanțare proiecte de tineret”
▪ Pentru primii pași către schimbarea care pornește cu tine
Pentru primii pași către schimbarea care pornește cu tine

Dezvoltarea socială prin proiecte comunitare. Fondurile sociale
1. Proiecte şi programe comunitare
2. Originea fondurilor sociale
3. Caracteristicile fondurilor sociale
4. Tipurile fondurilor sociale
Cuprins 5. Obiective generale ale fondurilor de dezvoltare
6. Obiective ale proiectelor de dezvoltare comunitară
7. Mecanismul de acţiune
8. Categorii de proiecte Categorii de beneficiari
9. Programe active
10.Ciclul de dezvoltare şi implementare a proiectului
11.Fazele dezvoltării proiectului
12.Ghid pentru realizarea proiectelor
13.FSE
14.Programe ale UE

1. Programe şi proiecte comunitare
• Programele sociale au fost create în scopul eliminării sau diminuării problemelor
sociale cu care se confruntă indivizii. Sferele de activităţi în care pot fi realizate
programe sociale sunt diverse, cuprinzând sănătatea, educaţia, accesul la servicii,
combaterea sărăciei, excluziunea socială etc.
• Combaterea sărăciei comunitare se realizează prin prisma unor programe sau

proiecte sociale.
• „Programele sociale reprezintă un ansamblu planificat şi coordonat de resurse

(materiale, financiare, umane) şi activităţi alocate, respectiv desfăşurate pentru o
perioadă determinată de timp sau până la atingerea unui obiectiv clar stabilit, în
scopul satisfacerii unei (unui set de) nevoi sociale, al prevenirii sau rezolvării unei (unui
set de) probleme sociale.” (Măţăuan, 1999, 38)
• Proiectele se referă la „un grup de activităţi care trebuie realizate într-o secvenţă
logică, pentru a atinge un set de obiective prestabilite, formulate de client; proiectul
este prima subdiviziune a unui program.” (Comisia Europeană, 1994 apud Măţăuan).
• Programele se desfăşoară într-un cadru mai amplu, la nivel naţional sau

internaţional, în timp ce proiectele rezolvă probleme ale unui grup bine definit cu o
problemă foarte clar conturată. Proiectele constituie componente ale programelor.
(cf. Adrian, Dan, 2006)

2. Originile fondurilor sociale
• Banca Mondială a lansat primul fond social care promova dezvoltarea
comunitară prin proiecte în Bolivia în anul 1987.
• Au fost lansate ulterior programe multiple de creare şi sprijinire a fondurilor

sociale în multe ţări subdezvoltate şi în curs de dezvoltare din America Latină,
Africa, Asia de Sud-Est, Europa Centrală şi de Sud, spaţiul ex-sovietic.
• Banca Mondială este numele folosit pentru Banca Internaţională pentru

Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) şi Asociaţia Internaţională de Dezvoltare
(AID), fiind formată din 184 de ţări membre responsabile de finanţarea
instituţiei şi de modul în care sunt cheltuiţi banii. Organizaţiile amintite asigură
credite şi granturi pentru dezvoltarea ţărilor sărace folosind resursele celor
bogate prin aşa numitele Fonduri Sociale.
• Deşi iniţial s-au axat pe ajustarea crizei economice, în ultimii ani ele au devenit
principalele organisme care asigură dezvoltarea sectorului social şi diminuarea
sărăciei. Banca Mondială consideră Fondurile sociale un element cheie pentru
înţelegerea şi ameliorarea sărăciei prin finanţarea comunităţilor mici şi ajutorul
oferit grupurilor dezavantajate. Ele nu propun proiecte, ci răspund celor
sugerate de grupurile locale, având un rol esenţial în implementarea,
monitorizarea şi evaluarea acestora.

3. Caracteristicile fondurilor sociale
• Fondurile sociale sunt definite drept agenţii care finanţează proiecte de mică anvergură în
diferite sectoare şi ţintesc grupuri sociale locale sărace şi vulnerabile, oferind sprijin bazat pe
cererea acestor grupuri locale şi pe îndeplinirea unor condiţii de eligibilitate (Jorgensen şi
Van Domelen, 2000, apud Sandu, 2005).
• Fondurile sociale au fost iniţiate în special pentru combaterea sărăciei şi rezolvarea unor
probleme urgente şi asigurarea unor condiţii minime pentru dezvoltare:
• infrastructură - drumuri, poduri, căi de acces, comunicaţii
- acces la utilităţi publice – apă potabilă, electricitate, canalizare etc.

• servicii sociale - educaţie – construirea de şcoli,
- sănătate – construirea spitalelor,
- asistenţă socială – construirea unor centre de zi etc. şi

• sprijin pentru dezvoltarea unor micro-întreprinderi.
• Fondurile sprijină financiar şi logistic (facilitare, monitorizare, supervizare) dezvoltarea şi

implementarea unor proiecte iniţiate de comunităţile aflate în nevoie.
• Fondurile administrează şi distribuie resursele venite de la alte organisme (Banca Mondială în

parteneriat cu guvernul), în baza unor proiecte de dezvoltare locală realizate de comunităţi,
evaluând ofertele, selectând şi supervizând investiţiile realizate.

4. Tipuri de fonduri sociale
Primele fonduri iniţiate au fost Fondurile Sociale de Urgenţă (FSU), care se adresau unor
situaţii de criză, urmărind atingerea unor obiective pe termen scurt pentru ameliorarea
urgentă a celor mai severe consecinţe ale crizelor economice. Obiectivele acestor
fonduri pot fi grupate în trei categorii (Alton, 1999):
• activităţi de ameliorare a situaţiei pe termen scurt pentru a atenua şocul unei situaţii de
criză;
• reorientarea activităţilor şi priorităţilor administraţiei locale pentru a ţinti cât mai eficient
indivizii şi grupurile cele mai afectate de situaţia de criză;
• furnizarea unor servicii grupurilor vulnerabile.
O altă categorie de fonduri sunt cele ce vizează transformări pe termen lung, modificări
substanţiale ale condiţiilor structurale din comunităţile sărace şi sprijinirea administraţiilor
locale; acestea sunt Fondurile de Dezvoltare Socială (FDS).
Serrano-Berthet şi colaboratorii săi (2006) construieşte patru ideal-tipuri de fonduri sociale:
• Fond de Management al Infrastructurii - sector public disfuncţional, lipsa descentralizării

- Armenia, Bosnia;
• Fond de Dezvoltare Locală - sector public slab, descentralizare în tranziţie - Bosnia,

Macedonia, România;
• Fond de Criză - Catastrofe naturale, postconflicte sociale - Kosovo, Bosnia;
• Fond de Incluziune socială - sector public relativ funcţional, relativă descentralizare,

situaţii de excluziune socială - Bulgaria, România, Slovacia, Serbia (cf. Sandu, 2005).
5. Obiective generale ale fondurilor de
dezvoltare
• a) rezolvarea/ameliorarea problemelor curente prin furnizarea unor servicii de bază
clienţilor
• b) dezvoltarea unor acţiuni care să preîntâmpine crizele, vizând:
Comunitatea, prin:
• sprijinirea acesteia în dezvoltarea unor mecanisme eficiente de identificare a nevoilor
locale şi de utilizare eficientă a structurilor administrative
• dezvoltarea capitalului social
Sectorul public, prin:

• Sprijinirea proceselor de descentralizare
• Întărirea şi profesionalizarea instituţiilor publice
• Pregătirea şi dezvoltarea unor programe şi abordări inovatoare
Alţi actori sociali locali sau externi (sectorul privat, biserica, ONG-uri) care trebuie
integraţi în strategia de dezvoltare comunitară.
(Adrian Dan, în Zamfir, 2006)


6.Obiective ale proiectelor comunitare
• Prin proiectele comunitare pot fi urmărite:
• Dezvoltarea şi consolidarea capitalului social;
• Crearea rapidă a unor locuri de muncă (temporare) şi furnizarea de venituri pentru
grupurile afectate de sărăcie;
• Crearea unei baze solide pentru angajarea stabilă pe piaţa muncii şi generarea de
venituri consistente şi constante în viitorul apropiat;
• Asigurarea dezvoltării unei infrastructuri sociale locale durabile prin utilizarea eficientă a
resurselor locale;
• Promovarea contractării private a unor servicii furnizate de agenţi ce folosesc tehnici
intensive de utilizare a forţei de muncă şi tehnologii bazate pe resurse locale;
• Promovarea unei politici de investiţii bazate pe exploatarea resurselor locale în primul
rând şi apoi pe atragerea unor resurse din exterior;
• Întărirea legăturilor economice locale, dar şi a celor cu exteriorul localităţii (inclusiv pieţe
interne şi externe de desfacere şi aprovizionare);
• Promovarea descentralizării şi participarea autorităţilor locale în parteneriat cu
organizaţii/grupuri comunitare la proiecte de dezvoltare comunitară;
• Crearea unui mediu instituţionalizat, administrativ, economic, politic şi social favorabil
asigurării unei înalte replicabilităţi a proiectelor comunitare de succes;
• Întărirea capacităţii instituţionale locale prin sprijinirea dezvoltării celor trei piloni ai
societăţii: autorităţile publice locale, sectorul privat local şi organizaţiile comunitare ale
societăţii civile. (A. Dan, 2006)

7. Mecanismul acţiunii
• FS oferă finanţare şi asistenţă tehnică comunităţilor aflate în nevoie, prin facilitare,
manual de proceduri, monitorizare şi supervizare.
• Nevoile şi problemele comunităţii sunt identificate de către membrii acesteia, la fel şi

priorităţile, soluţiile, resursele disponibile, dezvoltarea aplicaţiei şi a proiectului,
implementarea acestuia (inclusiv prin contractarea unor firme specializate),
managementul financiar şi asigurarea sustenabilităţii proiectului după finalizarea lui,
Fondurile Sociale doar sprijinind şi stimulând populaţia locală să devină activă în
dezvoltarea propriei comunităţi.
• Cu alte cuvinte, dezvoltarea prin proiecte este o dezvoltare participativă, specifică

dezvoltării comunitare, şi poate fi definită ca un tip de dezvoltare „în”, „prin” şi „pentru”
comunitate (Sandu, 2005)

8. Fondul Român de Dezvoltare Socială
• În România rolul central în structura practicilor comunitare îl joacă FRDS, care s-
a înfiinţat în 1998, când Guvernul a cerut sprijinul Băncii Mondiale pentru un
program de reducere a sărăciei şi dezvoltare comunitară. FRDS funcţionează
în baza Legii nr. 129/1998 având ca scop „reducerea sărăciei prin finanţarea
de proiecte în comunităţile sărace beneficiare şi pentru grupurile defavorizate,
creşterea capacităţilor manageriale locale, susţinerea descentralizării
administrative, creşterea capacităţii de organizare la nivel local.”
• Obiectivele generale ale Fondului sunt:

• îmbunătăţirea calităţii vieţii beneficiarilor proiectelor din comunităţile rurale
sărace şi a grupurilor defavorizate;
• întărirea capacităţii comunităţilor de a se organiza şi întrajutora la nivel local
prin eforturi proprii.
• la interesul predominant pentru satele sărace se adaugă alte zone de
interes social, precum comunităţile de romi, zonele miniere.

9. FRDS - misiune şi viziune
• Misiunea FRDS:
Sprijinirea dezvoltarii durabile a comunitatilor sarace si a altor categorii vulnerabile din Romania,
prin promovarea si suportul acordat initiativelor locale orientate catre binele comun,
identificate, inaintate si realizate in mod participativ, prin implicarea comunitatii.
• Obiectivul strategic al FRDS:
Realizarea unei schimbari de atitudine si mentalitate pe multiple planuri (individual si

institutional, local si national) prin demonstrarea faptului ca acolo unde exista vointa in
rezolvarea unei probleme, exista si solutii in acest sens.
• Viziune:
Adaptarea la contextul socio-economic si cultural actual, astfel incat sa continuam a ramane

o organizatie eficienta care sa serveasca interesului public prin transferul de cunostinte si
experienta in domeniul dezvoltarii sociale si pentru incluziunea sociala.
• Deviză: "O organizaţie pentru oameni şi problemele lor“
https://sites.google.com/view/abcivic2022 http://www.frds.ro/

10. Istoricul FRDS
1997 - Guvernul Romaniei identifica nevoia unui program de reducere a saraciei si crestere a initiativei locale.
Incepe pregatirea pentru infiintarea unei organizatii care sa poata pilota iniţiativele.
1998 - Parlamentul Romaniei aproba infiintarea Fondului Roman de Dezvoltare Sociala, pe o perioada initiala
de 4 ani, prin Legea 129/1998.
1999 - Incepe derularea proiectului guvernamental Fondul de Dezvoltare Sociala, destinat reducerii saraciei,
finantat din imprumut de la Banca Mondiala si Guvernul Romaniei.
2003 - Incepe implementarea "Proiectului de Dezvoltare Rurala" - componenta "fereastra comunitara", destinat
dezvoltarii infrastructurii in mediul rural;
2004 - FRDS primeste sa deruleze Schema de Dezvoltare Sociala a Comunitatilor Miniere (faza pilot),
componenta a proiectului Inchiderea minelor si atenuarea impactului social;
2006 - Se finalizeaza Schema de Dezvoltare Sociala a Comunitatilor Miniere faza pilot (90 de proiecte);
- FRDS aplica la Roma Education Fund si primeste un grant de 0,1 milioane Euro pentru a derula, in
parteneriat cu Agentia de Dezvoltare Comunitara Impreuna, proiectul "Educatie pentru angajare civica in
comunitatile de romi.
2007 - Se finalizeaza proiectul Fondul de dezvoltare sociala, in cadrul caruia au fost finantate in limita fondurilor
(din cele 3.450 de cereri de finantare primite) 935 de proiecte;
- Demareaza Programul de Interventii Prioritare, destinat celor mai sarace comunitati de romi, parte
integranta a Proiectului de Incluziune Sociala.
2008 - FRDS, in calitate de partener, participa la derularea proiectului strategic finantat de Fondul Social
European prin POSDRU "Un viitor mai bun pentru femei".
2009 - FRDS, in calitate de beneficiar, primeste finantare pentru proiectul strategic finantat de Fondul Social
European prin POSDRU, "ESPAS - Economia sociala ca abordare strategica a dezvoltarii locale, prin crearea
si managementul intreprinderilor sociale".
http://www.frds.ro/index.php?id=41

11. Categorii de proiecte ale FRDS
FRDS condiţionează acordarea de finanţare şi asistenţă tehnică pentru două categorii de
proiecte de asigurarea participării comunitare şi de contribuţia cu resurse proprii (cotă
parte) la dezvoltarea proiectului:
• Proiecte de dezvoltare socială pentru comunităţi rurale sărace şi grupuri dezavantajate

• Mica Infrastructură Rurală (MIR), care vizează întreaga participare a satului şi o contribuţie
de cel puţin 10% din suma cerută drept finanţare de fond, această contribuţie putând fi
făcută în bani sau în natură;
• Activităţi Generatoare de Venituri (AGV), care sunt propuse şi administrate de către un mic
grup de beneficiari (minim zece locuitori) organizaţi ca persoană juridică, constituit într-un
grup productiv; contribuţia membrilor este de 15% din suma cerută;
• Servicii sociale comunitare (SSC), unde cerinţa participării este minimală, iar contribuţia
efectivă a membrilor este de 5% din suma cerută;
• Proiecte pentru activităţi ulterioare;
• Proiecte de dezvoltare socială pentru comunităţile miniere.
Dominanta proiectelor o constituie construcţia de drumuri (46%), urmată de alimentările

cu apă (12%), prelucrarea materiilor prime locale (7%) şi centrele de zi (7%)
https://sites.google.com/view/abcivic2022 (Adrian Dan, în Zamfir, 2006)


12.Categorii de beneficiari
• În activităţile desfăşurate de FRDS sunt vizate trei categorii de beneficiari:

• grupurile dezavantajate,
• comunităţile rurale sărace
• comunităţile miniere.
• Pentru a se ajunge la acestea sau pentru a le convinge să aplice, Fondul

utilizează hărţi ale sărăciei, campanii de informare şi educare sau facilitare.
Sărăcia sau bogăţia indivizilor este considerată în funcţie de anumite criterii
bine conturate, luând în considerare studiile realizate.

a) Grupurile dezavantajate
• Sunt în accepţiunea Fondului „caracterizate printr-o nevoie de bază comună,
relativ omogenă, pe care nu şi-o pot satisface prin propriile eforturi.” (Manualul
de operare, 2002, 23) Ele nu beneficiază de ajutoarele acordate în mod
normal de către programele de asistenţă socială sau de suport familial. Printre
beneficiarii eligibili din această categorie se numără:
• Copii defavorizaţi: copii abandonaţi, copii proveniţi din familii sărace care sunt
în pericol de abandon şcolar sau care au abandonat şcoala din cauza
muncii, copii din familii aflate în situaţii de criză, orfani din centrele de
plasament care au ajuns la vârsta de 18 ani şi trebuie să părăsească instituţia,
copii cu vârsta între 0 şi 5 ani proveniţi din familii sărace, supuşi riscurilor
malnutriţiei, anemiei, mortalităţii infantile;
• Femei defavorizate – femei sărace analfabete, femei cu copii supuşi violenţei
domestice, femei adolescente fără familie, femei sărace cu mulţi copii, cu rol
de cap al familiei;
• Persoane vârtnice – persoane în vârstă, sărace şi dependente din punct de

vedere fizic sau bătrâni singuri şi săraci;
• Tineri aflaţi în situaţii de risc – tineri consumatori de droguri, tineri cu

comportament deviant şi antisosocial;
• Alte categorii de persoane – persoane fără adăpost, familii monoparentale

sărace cu mulţi copii, persoane sărace analfabete şi persoane sărace
dependente din punct de vedere fizic.

b) Comunităţile sărace
• Conform Manualului de Operare al FRDS-ului (2002, 23), „o comunitate rurală săracă este acel grup de
gospodării şi familii care se confruntă cu aceleaşi probleme şi obstacole, au interese comune şi trăiesc
într-un sat sau într-o aşezare umană izolată care îndeplineşte criteriile de sărăcie definite de Fond.”
• Pentru a defini satele sărace, FRDS-ul operează cu o grilă constituită din 8 criterii, un sat fiind
considerat sărac dacă îndeplineşte cel puţin trei dintre acestea.
Grila FRDS pentru identificarea satelor sărace /Varianta II
Un sat este sărac dacă satisface cel puţin trei dintre următoarele 8 criterii:
1. „Mai puţin de 50% din gospodării au acces la apă potabilă în curte sau la poartă.
2. Mai mult de 60% din gospodării nu sunt conectate la reţeaua de electricitate.
3. Mai mult de 50% din copiii din clasele I-IV şi/sau V-VIII fac mai mult de o oră până la şcoală folosind
mijlocul de transport obişnuit.
4. Pentru a ajunge la un doctor majoritatea locuitorilor au nevoie de mai mult de două ore.
5. Distanţa faţă de cel mai apropiat oraş cu mai mult de 50.000 locuitori este mai mare de 25 km.
6. Nu există nici un mijloc de transport în comun (privat sau de stat) care să treacă cel puţin o dată pe zi
prin sat sau care are staţie la o distanţă mai mică de 2 km de sat.
7. Mai puţin de 5% din gospodării au telefon funcţional.
8. Singurii agenţi economici din sat activează în domeniul comerţului sau alimentaţiei publice.”
https://sites.google.com/view/abcivic2022 (Sursa: Sandu, 2001, 156)

c) Comunităţile miniere
• În martie 2004 a fost aprobată Strategia Sectorului Minier, strategie
finanţată de Banca Mondială la solicitarea Guvernului României. În procesul
de restructurare a sectorului minier, Banca Mondială a sprijinit mai multe
programe, printre acestea numărându-se: Proiectul de Închidere a Minelor şi
Atenuare a Impactului Social, Împrumutul de Ajustare Programatică
Structurală, Împrumutul de Ajustare Programatică, continuându-şi asistenţa
prin proiectul de Închidere a Minelor, Refacerea Mediului şi Regenerarea Socio
– Economică.
• „O comunitate minieră este acel grup de gospodării/ familii învecinate

care au probleme şi interese comune, se confruntă cu aceleaşi obstacole şi
locuiesc într-o aşezare umană, componentă suburbană.”
• Proiectele Fondului se adresează comunităţilor miniere din cinci regiuni care

au avut sau au ca principală ocupaţie mineritul, membrii săi au fost
disponibilizaţi în urma restructurării din sectorul minier, în prezent neavând
alternative de angajare. Pentru ca o comunitate minieră să poată fi eligibilă
pentru finanţare, trebuie să îndeplinească 3 din criteriile prezentate în
următoare Criteriile sunt asemănătoare cu cele folosite în identificarea
comunităţilor sărace, dar aduc completări legate de specificul zonelor
miniere.

Grila FRDS pentru identificarea Comunităţilor
miniere
1. Mai puţin de 50% din gospodăriile din comunitate au acces la o reţea funcţională de apă potabilă;
2. Mai puţin de 50% din gospodării sunt conectate la o reţea funcţională de electricitate;
3. Mai mult de 50% din gospodăriile care au avut acces la o centrală termică nu au o reţea funcţională de încălzire;
4. Mai mult de 50% dintre copiii de vârstă şcolară nu au acces la servicii de educaţie acceptabile (de ex.: unităţile de învăţământ nu au electricitate,
apă curentă, instalaţii sanitare funcţionale, instalaţii de încălzire funcţionale, sau clădirile şcolii sunt, vizibil, în stare tehnică proastă);
5. Mai mult de 50% din gospodării nu au acces la servicii sau facilităţi de sănătate acceptabile (de ex: unităţiile sanitare nu au electricitate, apă
curentă, instalaţii sanitare funcţionale, instalaţii de încălzire funcţionale, sau clădirile unităţilor sunt, vizibil, în stare tehnică proastă);
6. Mai mult de 50% dintre membrii comunităţii miniere locuiesc în clădiri a căror structură este, vizibil, în stare tehnică proastă (de ex.: degradare
avansată a acoperişului, goluri sau crăpături în zidăria pereţilor, case ale scării degradate care prezintă pericol pentru siguranţa locatarilor, etc.);
7. Nu există un sistem de transport în comun al persoanelor (public sau privat) cu regim regulat;
8. Comunitatea nu are acces normal la infrastructura de piaţă (membrii comunităţii ajung cu dificultate la pieţe de desfacere, spaţii comerciale,
unităţi care asigură servicii publice, etc.);
9. Comunitatea trăieşte într-o zonă monoindustrială minieră care a fost sau va fi afectată de procesul de restructurare a sectorului minier, aşa cum
este notificat de către Ministerul Economiei şi Comerţului.
(Sursa: Manualul de operare SDSCM, 2004, 8)

Schema de Dezvoltare Socială a
Comunităţilor Miniere
• Schema de Dezvoltare Socială a Comunităţilor Miniere - faza I este una dintre
componentele Programului "Inchiderea Minelor şi Atenuarea Impactului
Social".
• FRDS a indeplinit rolul de agenţie de implementare pentru această

componentă, pe langă Ministerul Economieie şi Industriei (in calitate de
beneficiar al imprumutului), colaborand in aceasta calitate cu Agentia
Nationala de Dezvoltare a Zonelor Miniere, responsabila de atenuarea
impactului social ca urmare a procesului de restructuare economica.
Perioada: 2004 – 2006 Obiective generale: regenerare socio-economică ,

promovarea iniţiativelor locale, creşterea capacităţii de a gestiona proiecte
Valoarea proiectului: 6,9 milioane USD
Beneficiari: comunităţi miniere afectate de restructurarea industriei de profil (din

rural şi urban), grupuri dezavantajate din comunitati miniere (din rural şi urban)
Finanţatori: BIRD (imprumut rambursabil acordat Guvernului Romaniei
reprezentat prin Ministerul Finantelor), contributie de la bugetul de stat
Rezultate: 75 de comunităţi facilitate, 69 de lucrări de mică infrastructură
realizate, 10 mici afaceri demarate, 12 servicii sociale dezvoltate, 260 membri
ai comunităţilor finanţate instruiţi in management de proiect

Educaţie pentru angajare civică a comunităţilor de
romi
• Inscris în eforturile de punere în practică a principiilor Deceniului de Incluziune a Romilor
(2005-2015) şi raspunzând obiectivelor FRDS, de combatere a sărăciei şi promovare a
incluziunii sociale, acest proiect a fost destinat sprijinirii eforturilor pentru pregătirea
comunităţilor rome să răspundă mai bine cerinţelor Programului de Intervenţii Prioritare, ce
urma să fie derulat de FRDS în perioada urmatoare pentru 100 cele mai sărace comunităţi
de romi. Pentru implementarea proiectului, FRDS şi Agenţia de Dezvoltare Comunitară
\"Impreuna\" au format un consorţiu care a lucrat în parteneriat cu organizaţii locale
(Fundatia Ruhama, Asociatia Catalactica, Asociatia sanse Egale si Fundatia Liga ProEuropa),
cu birourile regionale ale Agenţiei Naţionale pentru Romi, precum şi cu autorităţile locale din
trei regiuni de dezvoltare. Coordonarea activităţilor de dezvoltare comunitară prin partenerii
regionali a constituit unul din factorii de succes ai proiectului şi unul din elementele care
asigură diseminarea şi durabilitatea rezultatelor.
• Perioada: Iulie 2006 - August 2008 (25 luni). Obiective generale: Imbunătăţirea capacităţii
cetăţenilor romi de a participa la procesul decizional în cadrul propriilor comunităţi şi
creşterea nivelului de participare a copiilor romi la cursurile obligatorii de învăţământ
• Beneficiari: - 40 de adulţi de etnie romă; 60 de comunităţi rome defavorizate selectate din 3

regiuni de dezvoltare ale ţării (Nord-Vest, Centru si Sud). Valoare proiect: 303.350 Euro (din
care finanţare nerambursabilă în valoare de 284.350 EURO) Finanţator: ROMA EDUCATION
FUND
• Rezultate: instruirea a 44 de adulţi de etnie romă ca facilitatori comunitari pe probleme

legate de accesul la educaţie; pe perioada de derulare a proiectului, cea mai mare parte
dintre aceştia a fost angajată pentru prestarea activităţii de facilitator; elaborarea a 60 de
planuri educaţionale la nivel comunitar care vor fi cuprinse în strategiile locale de dezvoltare;
crearea unui numar de 60 de grupuri de iniţiativă locale (dintre care 39 au fost recunoscute
formal de catre autorităţile locale); îmbunătăţirea abilităţilor şi capacităţii cetăţenilor de
etnie romă de a participa la procese de luare a deciziilor la nivel comunitar şi care îi privesc;
creşterea preocupării părinţilor romi în asigurarea accesului la educaţie pentru proprii copii.

14.Programe active
1. Schema de Dezvoltare Socială a Comunităţilor Miniere - faza a II-a (SDSCM) este una dintre
sub-componentele Proiectului "Inchiderea Minelor, Refacerea Mediului şi Regenerare
Economică şi Socială" (2007-2010) iniţiat de Ministerul Economiei.
2. Programul de Intervenţii Prioritare (PIP) este plasat în contextul mai larg al Deceniului de
Incluziune Socială, proiect guvernamental finanţat dintr-un împrumut de la Banca Mondială.
Impactul dorit: promovarea unei perspective integratoare asupra dezvoltării locale prin
finanţarea proiectelor integrate şi mobilizarea actorilor locali interesaţi. Perioada: 2006 –
2011. Obiective generale: reducerea sărăciei şi promovarea incluziunii sociale în 100 de
comunităţi foarte sărace de romi.
3. Un viitor mai bun pentru femei (VBF). Obiectivul general al proiectului este de a promova
un rol activ pentru femeile din medii dezavantajate - mediul rural şi mici oraşe cu economie
preponderent agrară, femei aparţinând minorităţilor etnice - prin sprijinirea lor în iniţierea şi
gestionarea de mici afaceri şi activităţi sau proiecte comunitare. Perioada - 2008-2011.
Obiective generale: promovarea unui rol activ pentru femeile din medii dezavantajate;
sprijinirea femeilor în iniţierea şi gestionarea de mici afaceri şi proiecte comunitare.
Beneficiari: comunităţi rurale şi oraşe mici (sub 20.000 locuitori)
4. Eeconomia socială ca abordare strategică a dezvoltării locale, prin crearea şi

managementul intreprinderilor sociale ESPAS. Obiectivul general al proiectului este să
contribuie la dezvoltarea de iniţiative specifice economiei sociale, ajutând persoanele
dezavantajate, factorii de decizie şi furnizorii de servicii pentru aceste categorii sociale să
joace un rol activ în îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale grupurilor dezavantajate şi a
nivelului de dezvoltare al comunităţilor din care acestea fac parte.


FRDS. Linii de finantare deschise

15. Ciclul de dezvoltare şi implementare a
unui proiect
• identificarea comunităţilor sărace se face de către FRDS, printr-o grilă de evaluare din opt
criterii. Alte instrumente de evaluarea sărăciei sunt indicele de dezvoltare a satului DEVSAT
(elaborat de D. Sandu, 2004) şi harta sărăciei în România, (elaborată de o echipă coordonată
de Lucian Pop, 2003).
• promovarea programelor, informarea şi identificarea nevoilor este etapa informării populaţiei

asupra programelor şi condiţiilor eligibilităţii prin mass-media, ONG-uri, facilitatori, comisii
judeţene, autorităţi locale;
• evaluarea propunerilor/aplicaţiilor primite presupune o evaluare de birou (a dosarului) şi una

de teren în scopul surprinderii relevanţei proiectului, a fezabilităţii şi eficienţei, a impactului
social etc.
• Implementarea se realizează prin angajarea unor contracte (licitaţii) cu terţi (firme private,
ONG-uri) sub supravegherea directă a comunităţii (supervizori locali) şi a unităţii de coordonare
a proiectului supervizori specializaţi din partea FS);
• continuarea activităţii după încheierea finanţării ca urmare a aranjamentelor iniţiate prin

fondurile respective; orice proiect are o componentă privind crearea unor locuri de muncă şi
activităţi generatoare de profit incluzând dimensiunea „gen”, „etnie” etc.
• monitorizare şi evaluare a performanţelor în alocarea resurselor şi implementarea proiectului,

realizate mai ales prin audit tehnic şi financiar.
(Rawlings, 2004, A. Dan în Zamfir, 2006)


16. Faze de dezvoltare a proiectului:
1. documentarea preliminară asupra comunităţii;
2. contacte preliminare cu comunitatea;
3. decizia de a continua sau de a sista programul;
4. identificarea problemelor;
5. decizia de a începe derularea proiectului;
6. realizarea proiectului, care cuprinde trei faze:

- desemnarea echipei de coordonare a proiectului
- realizarea proiectului:
- selectarea obiectivului
- identificarea resurselor
- elaborarea în detaliu a proiectului
- obţinerea angajamentului faţă de proiect din partea comunităţii şi a finanţatorilor externi
7. implementarea proiectului
(Cătălin Zamfir, 2006)

17. Ghid în realizarea proiectelor de dezvoltare
comunitară
a) Utilizarea potenţialului autorităţilor locale. Autorităţile locale sunt un factor cheie în rezolvarea problemelor individuale şi
comunitare datorită mijloacelor economice de care dispun, capacităţii de iniţiere a programelor de dezvoltare comunitară şi
poziţiei privilegiate de a realiza parteneriate locale.
b) Creşterea încrederii populaţiei în autorităţile locale şi dezvoltarea capacităţii acestora de a se adresa lor în vederea rezolvării
problemelor cu care se confruntă. Mobilizarea resurselor proprii pentru soluţionarea problemelor existente la nivel comunitar.
Populaţia prezintă un deficit de capacitate în cererea ajutorului actorilor sociali în vederea soluţionării problemelor importante,
deficit accentuat de lipsa de încredere în aceştia. Soluţia constă în dezvoltarea capacităţii comunităţii de a participa în mod
activ la luarea deciziilor şi creşterea responsabilităţii şi transparenţei autorităţilor locale pentru îmbunătăţirea imaginii acestora.
c) Creşterea sensibilităţii autorităţilor locale faţă de problemele comunităţii şi în special faţă de segmentul sărac al populaţiei
Procedurile birocratice foarte complicate, alături de lipsa de interes a autorităţilor măresc starea de descurajare,
marginalizarea şi lipsa de posibilităţi a populaţiei sărace. Pentru a stimula capacitatea autorităţilor locale de a face faţă
populaţiei sărace trebuie dezvoltată capacitatea administrativului de a iniţia programe de dezvoltate comunitară, lansarea
la nivel naţional a unor programe care să rezolve probleme esenţiale cum ar fi actele şi o capacitate mai mare de
colaborare între instituţiile publice privind abordarea sărăciei.
d) Încurajare şi suport în vederea soluţionării problemelor . Pentru schimbarea atitudinii pasive de care sunt caracterizate
majoritatea comunităţilor sărace trebuie urmărite încurajarea abordării participative, parteneriatul local, promovarea
contribuţiilor parţiale şi iniţierea de proiecte.
e)Diferenţierea şi promovarea agenţilor pentru dezvoltarea individuală şi comunitară: agenţi care dezvoltă oportunităţi contra
agenţi care dezvoltă capacităţi. Sărăcia este generată în multe cazuri de lipsa de capacităţi a populaţiei sărace de a
identifica şi utiliza într-un mod adecvat posibilităţile de care dispun, dar de multe ori de lipsa unor politici sociale viabile.
Creşterea accesibilităţii săracilor la serviciile existente, dezvoltarea de oportunităţi specifice, promovarea sistemului cooperativ
sunt câteva dintre aspectele care trebuie îmbunătăţite pentru ieşirea din sărăcie.
f) Acordarea unei atenţii speciale protecţiei/securităţii populaţiei sărace/marginalizate. Acest principiu se poate realiza prin
dezvoltarea rolului şi a competenţei poliţiei, sensibilizarea sistemului legislativ şi dezvoltarea capacităţii autorităţilor locale.

g) Copiii şi tinerii ca grupuri ţintă prioritare în politica de combatere a sărăciei. Copiii sunt categoria cu cel mai ridicat risc de
sărăcie în România. Pentru a evita afectarea evoluţiei ulterioare a acestora este nevoie de reglementări care să prevină
sărăcia şi perpetuarea marginalizării. Printre direcţiile de acţiune urmărite se numără asigurarea hranei prin diferite mijloace,
construirea de locuinţe sociale şi sprijin pentru cei care au locuinţe deteriorate, consiliere privind planificarea familială,
asigurarea
Platform eLearningparticipării la activităţile
Active Citizenship preşcolare
& Fundraising şi şcolare, prevenirea abandonului, facilitarea integrării eficiente a
NetWork
adolescenţilor în viaţa adultă şi dezvoltarea de oportunităţi pentru tineri
19.Fondul Social European
Platform
eLearnin
g Active
Citizensh
ip &
Fundrais
ing
NetWork

Resurse pentru antreprenori
1. Generalități și IDEI planuri afaceri MODELE
•www.bigtraining.ro/ Cum să pornești și să dezvolți propria ta afacere
•www.plandeafacere.ro/ Idei și planuri de afaceri / Modele planuri de afaceri
•http://repatriot.ro/ Resurse pentru antreprenori
•www.esimplu.ro/ Știri, evenimente, diverse resurse din domeniul antreprenoriatului
•Informații despre antreprenoriatul social
•http://academiadeantreprenori.ro/resurse/ Resurse și sfaturi pentru dezvoltarea afacerii
•www.planul-de-afaceri.ro/ Programe de finanțare a planurilor de afaceri
•http://pafaceri.ro/plan-de-afaceri/plan-de-afaceri-exemple/ Modele planuri de afaceri
•http://laurentiumihai.ro/ghid-plan-de-afaceri/ Ghid pentru scrierea unui plan de afaceri
•www.vmbpartners.ro/portfolio-view/instrumente-companii/simulator-plan-de-afaceri/ Simulator plan
de afaceri
•http://ideideafaceri.manager.ro/ Idei de afaceri / Modele planuri de afaceri
•http://creativebusinesscup.ro/ Concurs de antreprenoriat creativ
•www.afacerilacheie.net/ Resurse pentru antreprenori
• www.startups.ro Un portal destinat antreprenorilor, celor ce doresc sa lanseze o companie, cu
conținut original realizat împreună cu specialiști de business.
Platform eLearning Active https://sites.google.com/view/abcivic2022

30
Citizenship & Fundraising
NetWork
Resurse pentru antreprenori
Resurse online Idei și planuri de afaceri / Modele planuri de afaceri:
✓ www.plandeafacere.ro/ Idei și planuri de afaceri / Modele planuri de afaceri
✓ http://pafaceri.ro/plan-de-afaceri/plan-de-afaceri-exemple/ Model plan afaceri
✓ http://ideideafaceri.manager.ro/ Idei de afaceri / Modele planuri de afaceri
✓ https://startupprojects.ro/category/idei-de-afaceri-start-up-nation-2018/
✓ https://startupprojects.ro/portofoliu/ Model plan afaceri
✓ https://antreprenorinromania.ro/10-idei-de-afaceri-usor-de-invatat-inteles-si-
implementat-pentru-tinerii-absolventi/
✓ http://startpentrutine.ro/utile/ Idei de afaceri / Modele planuri de afaceri
✓ http://repatriot.ro/category/resurse/idei-de-afaceri/ Model plan afaceri
✓ https://www.plandeafacere.ro/tag/model-plan-de-afaceri/ Model plan afaceri

Citizenship & Fundraising 31
NetWork
Resurse pentru Crowdfunding
antreprenori a) http://multifinantare.ro/ Platforma de crowfunding
b) http://crestemidei.ro/ Platforma de crowfunding
c) http://potsieu.ro/ Platformă de crowdfunding pentru proiecte sociale
d) www.we-are-here.ro/ Platforma de crowfunding
e) www.kazuu.ro/ Platforma de crowfunding
f) www.bursabinelui.ro/BursaBinelui/Home/Home
Platformă online unde donațiile sunt necomisionate
g) http://crowdfunding.alumni.ubbcluj.ro/ Platforma de crowdfunding
a Universității ”Babeș Bolyai” din Cluj
h) www.romanianstartups.com/startups-category/crowdfunding/
Platforma de crowfundin
https://angel.co/ Business angels
32
Platform eLearning Active
NetWork
Resurse pentru
antreprenori www.plandeafacere.ro/ Idei și planuri de afaceri / Modele planuri de afaceri
Resurse online •http://pafaceri.ro/plan-de-afaceri/plan-de-afaceri-exemple/ Model plan
Idei și planuri de afaceri / afaceri
•http://ideideafaceri.manager.ro/ Idei de afaceri / Modele planuri de afaceri
Modele planuri de afaceri:
•https://startupprojects.ro/category/idei-de-afaceri-start-up-nation-2018/
•https://startupprojects.ro/portofoliu/ Model plan afaceri
•https://antreprenorinromania.ro/10-idei-de-afaceri-usor-de-invatat-inteles-
si-implementat-pentru-tinerii-absolventi/
•http://startpentrutine.ro/utile/ Idei de afaceri / Modele planuri de afaceri
•http://repatriot.ro/category/resurse/idei-de-afaceri/ Model plan afaceri
•https://www.plandeafacere.ro/tag/model-plan-de-afaceri/ Model plan afaceri
•https://www.scribd.com/search?content_type=documents&page=1&query=MODEL
%20PLAN%20AFACERI

33
NetWork
„Proiect de tineret cofinanțat de Ministerul Familiei, Tineretului
și Egalității de Șanse sub egida Anului European al Tineretului”
Platforma Sămănătorul AST online 2022

•Site oficial AST - https://sites.google.com/view/astngo
Bloguri oficiale AST 2022:
•https://astngo.blogspot.com/
•https://ast2022.blogspot.com/
Rețele sociale AST:
•Pagina Facebook AST https://www.facebook.com/9nepasadetineri
•Grup Facebook AST https://www.facebook.com/groups/dacia2020
•Pagina AST Tiktok https://www.tiktok.com/@semanatorultismana
•Pagina AST LinkedIn https://www.linkedin.com/company/astngo
•Pagina AST Instagram https://www.instagram.com/samanatorultismana/
•Pagina AST Twitter https://twitter.com/semanatorul
•Pagina AST Pinterest https://ro.pinterest.com/samanatorultismana/
•Pagina AST Youtube https://www.youtube.com/channel/UCs9kY1OyjVFmVs4vKq9NoVA/about
▪ Antreprenoriatul este
un contribuitor cheie
in dezvoltarea
economiei oricărei tari
PROIECT Participare prin cetăţenie
activă pentru TineRI
„Proiect de tineret cofinanțat de Ministerul Familiei,
Tineretului și Egalității de Șanse sub egida Anului
European al Tineretului”

BLOG https://abcivic2022.blogspot.com/ https://sites.google.com/view/abcivic2022
Pagina Facebook Active citizenship https://www.facebook.com/abcivic2022
About Us
GRUP Facebook Active citizenship https://www.facebook.com/groups/abcivic
Pagina linkedin Active citizenship https://www.linkedin.com/showcase/abcivic
▪ Pentru primii pași către schimbarea care pornește cu tine 47

„Proiect de tineret cofinanțat de Ministerul

Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse sub
egida Anului European al Tineretului”

Limbă

ELearning Personal Development AST 2022

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ELearning Personal Development AST 2022

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Platform eLearning Active

Citizenship & Fundraising NetWork

PROIECT Participare prin cetăţenie activă pentru TineRI

Pentru primii pași către schimbarea care pornește cu tine

1. Proiecte şi programe comunitare

2. Originea fondurilor sociale

3. Caracteristicile fondurilor sociale

4. Tipurile fondurilor sociale

Cuprins 5. Obiective generale ale fondurilor de dezvoltare

6. Obiective ale proiectelor de dezvoltare comunitară

8. Categorii de proiecte Categorii de beneficiari

10.Ciclul de dezvoltare şi implementare a proiectului

11.Fazele dezvoltării proiectului

12.Ghid pentru realizarea proiectelor

Platform eLearning Active Citizenship & Fundraising NetWork

• Combaterea sărăciei comunitare se realizează prin prisma unor programe sau

• „Programele sociale reprezintă un ansamblu planificat şi coordonat de resurse

• Programele se desfăşoară într-un cadru mai amplu, la nivel naţional sau

Pentru primii pași către schimbarea care pornește cu tine

• Au fost lansate ulterior programe multiple de creare şi sprijinire a fondurilor

• Banca Mondială este numele folosit pentru Banca Internaţională pentru

Platform eLearning Active Citizenship & Fundraising NetWork

- acces la utilităţi publice – apă potabilă, electricitate, canalizare etc.

- sănătate – construirea spitalelor,

- asistenţă socială – construirea unor centre de zi etc. şi

• Fondurile sprijină financiar şi logistic (facilitare, monitorizare, supervizare) dezvoltarea şi

• Fondurile administrează şi distribuie resursele venite de la alte organisme (Banca Mondială în

Pentru primii pași către schimbarea care pornește cu tine

• furnizarea unor servicii grupurilor vulnerabile.

Serrano-Berthet şi colaboratorii săi (2006) construieşte patru ideal-tipuri de fonduri sociale:

• Fond de Management al Infrastructurii - sector public disfuncţional, lipsa descentralizării

• Fond de Dezvoltare Locală - sector public slab, descentralizare în tranziţie - Bosnia,

• Fond de Criză - Catastrofe naturale, postconflicte sociale - Kosovo, Bosnia;

• Fond de Incluziune socială - sector public relativ funcţional, relativă descentralizare,

• b) dezvoltarea unor acţiuni care să preîntâmpine crizele, vizând:

Sectorul public, prin:

(Adrian Dan, în Zamfir, 2006)

Platform eLearning Active Citizenship & Fundraising NetWork

Platform eLearning Active Citizenship & Fundraising NetWork

• Nevoile şi problemele comunităţii sunt identificate de către membrii acesteia, la fel şi

• Cu alte cuvinte, dezvoltarea prin proiecte este o dezvoltare participativă, specifică

Platform eLearning Active Citizenship & Fundraising NetWork

• Obiectivele generale ale Fondului sunt:

Platform eLearning Active Citizenship & Fundraising NetWork

• Obiectivul strategic al FRDS:

Realizarea unei schimbari de atitudine si mentalitate pe multiple planuri (individual si

Adaptarea la contextul socio-economic si cultural actual, astfel incat sa continuam a ramane

• Deviză: "O organizaţie pentru oameni şi problemele lor“

Platform eLearning Active Citizenship & Fundraising NetWork

Platform eLearning Active Citizenship & Fundraising NetWork

• Proiecte de dezvoltare socială pentru comunităţi rurale sărace şi grupuri dezavantajate

• Proiecte de dezvoltare socială pentru comunităţile miniere.

Dominanta proiectelor o constituie construcţia de drumuri (46%), urmată de alimentările

https://sites.google.com/view/abcivic2022 (Adrian Dan, în Zamfir, 2006)

Platform eLearning Active Citizenship & Fundraising NetWork

• În activităţile desfăşurate de FRDS sunt vizate trei categorii de beneficiari:

• Pentru a se ajunge la acestea sau pentru a le convinge să aplice, Fondul

Platform eLearning Active Citizenship & Fundraising NetWork

• Persoane vârtnice – persoane în vârstă, sărace şi dependente din punct de

• Tineri aflaţi în situaţii de risc – tineri consumatori de droguri, tineri cu

• Alte categorii de persoane – persoane fără adăpost, familii monoparentale

Platform eLearning Active Citizenship & Fundraising NetWork

Grila FRDS pentru identificarea satelor sărace /Varianta II