Dezvoltarea copleșitoare a mass-media și a tuturor componentelor ei conexe implică necesitatea

unei analize a miturilor și mecanismelor actualei democrații,

mai ales modul în care mass-media modelează opinia publică într-un sistem marcat
printr-o discrepanță în continuă creștere între cadrul legal și distribuția efectivă a resurselor de
energie. Următorul articol dezvăluie un lucru important și neobișnuit
direcție de abordare a fenomenului media contemporan, ilustrată de postulatele teoretice ale lui
Noam Chomsky și discipolilor săi. Aici sunt prezentate premisele pentru
apariția „viziunii critice” și particularitățile acesteia în ceea ce privește activitatea media,
inclusiv explicarea „modelului propagandistic”. În general, articolul evidențiază
caracteristicile comunicării politice în lumea contemporană.
Articolul examinează contribuțiile la dezvoltarea schimbului internațional de informații ale Marii
Dezbateri Media, inițiate în anii 70, și ale raportului MacBride,
rezultat din dezbaterea dată și prezentat în anul 1980 Conferinței Generale a
UNESCO la Belgrad. Radiografia dezbaterii și raportul dat a scos la iveală
două interpretări opuse ale matricei comunicării internaţionale: prima a fost
bazată pe doctrina americană cu privire la tema fluxului liber al informației, și
al doilea -conceptul de necesitatea echilibrării interacțiunii prin comunicare între Nord și Sud,
Vest și Est (această opțiune a fost fixată în conceptul privind Noul
World Order of Information and Communication-NOMIC). Articolul se referă și la
condițiile de lansare a dezbaterii și raportului dat, efectele declinului și,
în sfârșit, a eșecului Marii Dezbateri Media și motivele trecerii acesteia din
Platforma UNESCO pentru sectorul academic și (sau) al asociației, de asemenea. În cele din
urmă,
sunt considerate oportunitățile actuale pentru relansarea la scară mondială a
dezbatere privind comunicarea internațională în era internetului.

Stratificarea socială – fenomen, care este evaluat în Republica Moldova în anii 90 ai secolului
trecut, care a afectat, fără nicio excepție, toți indivizii sociali, a modificat substanțial structura socială a
societății moldovenești. Noi realități generate

noi straturi sociale şi, respectiv, noi realităţi sociale între şi în interiorul lor, care

în consecință a dus la multiplicarea și diversificarea problemelor sociale, care au urmat să se

reflecte diferențiat în mass-media, cu siguranță a pozițiilor și din partea

perspectiva interesului social al acestor categorii. O prioritate socială, exprimată în anumite

acțiunile guvernului, a devenit o componentă constantă a agendei mass-media,

de asemenea probleme sociale, care reprezintă o parte semnificativă a difuzării audiovizuale și

publicaţii periodice cu conţinut generalist, problema socială a amplificarii presei şi

devenind anterior pentru mass-media. Stratificarea socială a contribuit cel mai mult la
concentrarea presei a problemelor sociale, dar acest fenomen social, cumulat cu altele, a
 a generat jurnalism social, a pretins jurnalism pentru oamenii de rând.

Evoluția noilor tehnologii informaționale și comunicaționale modifică sensul tradițional al

jurnalismului care suportă modificări ale conținutului și formei,

influențat de noile media și rețelele sociale. Experții vorbesc despre pericolul

dispariția, degradarea și erodarea jurnalismului ca profesie. Pentru a demonstra asta

autorul prezintă diferite abordări ale problemei, oferite de oamenii de știință din

ţara noastră şi din statele străine. Autorul este convins că jurnalismul ca

Profesia poate coabita cu diferite forme de comunicare în rețea. Condiția este

să fie fidel principiilor și valorilor jurnalismului de calitate.

Caracteristica informației și clasificarea acesteia: informația de presă, informația (de calitate) și

elementele acesteia, parametrii informației (de calitate) – acestea sunt principalele probleme abordate
de prezentul studiu. Ideea de bază indică faptul că în zilele noastre absolut orice schimbare

care apar la nivel fizic și spiritual este condiționată de impactul direct al informațiilor care
generează situații noi, încurajează noi acțiuni și noi corelații.

Se știe că o largă răspândire la nivel internațional a publicității în afara casei este una

dintre cele mai creative tipuri de comunicare pentru un auditoriu foarte mare și eterogen.

pentru teren de dezvoltare în Republica Moldova datorită faptului că este unul atractiv,

memorabil, clar pentru consumator, este de lungă durată și conține anumite elemente estetice

valori responsabile pentru crearea unor emoții pozitive. Articolul propus este un

încercarea de a face o analiză a stării actuale a publicității ambientale în capitala Republicii

Moldova.

Pe baza cunoașterii, societatea informațională este reprezentată de cea tehnologică

progres care defineşte o nouă etapă în civilizaţia umană. Interconectivitatea în

mediul online este o condiție prealabilă, dar și o modalitate de a accesa un nou spațiu, numit
cyberspace. Prin urmare, new media este o forță absolută și omniprezentă care s-a impus ca

un sistem de putere cu mare influență, având un impact major asupra vieții psihologice,
economice, politice, culturale și educaționale a oamenilor. Centrul său de greutate, bazat

privind participarea activă și schimbul deschis de informații și reproducerea virală, se referă

Nivelul de comunicare, dimensiunea și calitatea informațiilor în

țările în tranziție au o importanță majoră, reprezentate de educație și formare

ca factori cheie în dezvoltarea și democratizarea indivizilor, contribuind la promovarea

un simt al responsabilitatii.

Mass-media din Republica Moldova în era tehnologizării

Având o importanță considerabilă în depozitarea cunoaşterii și organizarea

 memoriei colective a societăţii în general și a individului în particular, comunicarea mediatică
contribuie la remodelarea matricelor social-politice ale unei

societăți. Nivelul de comunicare, dimensiunile acesteia și calitatea informației în

țările aflate în tranziție sunt de o importanță majoră, pe de o parte, reprezentând

educația și formarea ca factori esențiali în procesul de dezvoltare și democratizare

a societății, iar pe de altă parte, contribuind la cultivarea simțului responsabilității

indivizilor.

În a doua jumătate a anilor ’60 în secolul XX, cinematografia în sovietică

Moldova trece printr-o metamorfoză antologică. Gheorghe Vodă, Vlad Ioviţă,

Emil Loteanu, Gheorghe Malarciuc, Aurel Busuioc, Anatol Codru, Iacob Burghiu, Andrei
Strâmbeanu – sunt doar câțiva tineri scriitori care s-au interesat de industria filmului. Au ales să
reprezinte realitatea prin metaforă poetică, fiind inspirați din adânc

vibrații ale literaturii române, prin miturile și legendele ei nemuritoare care au fost păstrate în

arhivele memoriei colective și mai departe perpetuate de generații. Anatol

Codru este unul dintre puținii cineaști care nu au trecut o linie la orizont, prin creare

o bunăstare iluzorie. El nu a folosit distanțele focale ale lentilelor pentru a arăta un mare
monumental

realitate care a fost de fapt o lăudări cu realizările socialiste într-o replică agrară cu

vite mari, muls pe bandă, hrănirea automată a vitelor care nu au fost niciodată scoase

la pășune, cu mașini care nu au nevoie de oameni pentru a lucra pământurile într-o luptă
enormă de recoltare. Evenimentul a crezut că părea aproape imposibil să nu fie atras în

vârtej de frământări ale timpului, Anatol Codru a reușit să-și găsească un loc de cinste în

domeniul documentarului cultural care s-a dovedit a fi o nișă mai puțin expusă pentru bolșevic

propagandă.

Articolul a examinat mai multe aspecte ale securizării spațiului informațional al Republicii

a Moldovei. Această problemă a fost întotdeauna în centrul atenției guvernanților și

politicienilor

de aici, dar până acum nu s-au luat măsuri concrete. În această cercetare, autorul acordă o
atenție prioritară inițiativei legislative de modificare și completare a Codului Audiovizualului, depusă în
2015 de parlamentarii liberal-democrați și democrați. Membrii

proiectul propus a stârnit critici din partea jurnaliştilor şi a societăţii civile, este luat în
considerare

antidemocratic. Venind cu argumente concludente în sprijinul opiniei publice, the

autorul aduce numeroase exemple de propagandă și manipulare directă, deținute pe arena

politicii sociale a țării de mai multe posturi TV și radio străine, multe

ziare şi reviste, prezintă spaţiul informaţional noua propunere în acest context

 soluţii pentru remedierea situaţiei din domeniu.

se referă la originile Televiziunii în Moldova. Sunt

amintiri ale fondatorilor televiziunii din țara noastră. De asemenea, sunt prezentate mai multe
argumente

în favoarea afirmaţiei că în perioada sovietică factor politic de agitaţie şi

propaganda partidului, a avut un rol decisiv în editarea programelor de televiziune,

radiodifuziunea fiind considerată un instrument al Puterii, menit să educe masele în spiritul

ideologie marxist-leninistă.

Problema presei minorităților naționale (cel mai recent, pentru a evita orice indiciu de

discriminare, se folosește un alt termen - conviețuire etnică), stătea mereu în fața oricăruia

stat national. În Basarabia această problemă, în unele perioade de timp, a deținut o prioritate

poziție, mai ales în anii 90 când a devenit vitală pentru independența și suveranitatea noului stat
– Republica Moldova. Importanța acestui studiu constă în actualitatea perenă a acestei teme, relațiile
dintre majoritate și minoritate, dintre stat.

iar grupurile etnice fiind încă insuficient studiate. În Moldova aceste subiecte au fost adesea

abordate în mod tendenţios sau cu intenţionată exagerare a dimensiunii lor politice. În

pentru a înțelege corect și pentru a aborda unele situații critice în nu atât de simplu

retrospectiva relațiilor dintre reprezentanții diverselor etnii, o retrospectivă multiaspectuală

este binevenită, în acest caz dat subiectul de cercetare propus fiind

istoria presei interbelice basarabene în alte limbi, o mai amplă

cercetare de urmat.

Pluralismul media extern se referă la gama de instituții media dintr-o piață. Acolo

sunt mai mulți indicatori pentru a determina nivelul pluralismului extern, iar legislația este

unul dintre cele mai importante. Prezentul articol se concentrează pe legislația privind libertatea de
exprimare și importanța acesteia pentru gradul de pluralism extern dintr-o țară.

Un articol despre noul arsenal media tehnologică este de fapt un studiu despre

societatea modernă, despre impactul erei digitale asupra comunității. Nu este

întâmplător. Media, o piesă crucială în puzzle-ul social, participă direct la

modelarea zonei publice. În această lucrare, voi prezenta procesul de actualizare a

instrumente de colectare a informațiilor, iar pe acest context voi analiza utilizarea

aeronave fără pilot în instituțiile media ca expresie a tehnologicului

revoluție și tendință modernitate. În plus, voi examina contextul intrării lor

în jurnalism, dar și oportunitățile unice oferite de noua tehnologie

realizare. Mă voi concentra asupra evoluțiilor viitoare ale jurnalismului cu drone. Va trebui
de asemenea, analizează aspecte legate de etica și domeniul legal al utilizării dronei de către mass-
media.

Acest articol oferă o analiză a competențelor necesare profesorilor în mediile de formare,

care depinde, în mare parte, de calitatea și scopul acțiunii educaționale. Pentru a

pentru a oferi o educație de calitate în pregătirea academică, profesorul trebuie să posede anumite

abilități profesionale și să aplice tehnici și strategii de instruire inovatoare.

Lucrarea științifică „Jurnalismul social în mass-media scrisă. Teoretic și

Practical Approaches” contribuie la dezvoltarea procesului de studiu media. The

Scopul cercetării este determinarea impactului procesului social asupra jurnalismului

Activități. Metoda principală utilizată constă în analiza de conținut a următoarelor ziare naționale:
„Ziarul de gardă” și „Jurnal de Chișinău”. Domeniul social

ramurile constituie unul dintre obiectivele principale ale cercetării noastre, vizând o aprofundare

analiza următoarelor aspecte: utilizarea informațiilor din rețelele sociale, subiectele scrise în media și
contribuția rețelelor sociale la dezvoltarea sistemului comunitar.

Mass-media locală este în curs de dezvoltare, are succes și ocupă un loc special în viața oamenilor

pentru că sunt interesați de ceea ce se întâmplă în imediata lor apropiere. Local

se preferă ziarele, în primul rând pentru că reflectă o realitate concretă, cunoscută şi

experimentat de cititor. În al doilea rând, sunt preferați pentru caracterul lor pragmatic sau,

ei aleg subiectele nu numai în funcție de propriii clienți și abordează probleme

cu respectarea strictă a așteptărilor obiective ale cititorilor lor fideli și a nevoilor

a unor grupuri de oameni ale căror nevoi le reprezintă. Și în al treilea rând, mass-media locală este
preferată

deoarece furnizează informaţii de utilitate imediată, care au un caracter direct şi dramatic

impact asupra consumatorului de produse media.

știrile din Art Journalism, informații despre evenimente culturale actuale care se întâmplă. Adunarea de
știri în Art Journalism este procesul de

crearea unei povești, de la găsirea surselor și faptelor până la găsirea unui unghi de poveste. Jurnalistul
profesionist în artă are, de asemenea, nevoie de cunoștințe aprofundate într-o varietate de domenii:
muzică,

teatru, film, arte vizuale, televiziune, cultură populară, modă, arhitectură și design.

Preocupările de securitate ale indivizilor sociali în special și ale societății în general au

a existat din cele mai vechi timpuri, dar a devenit mai actuală odată cu dezvoltarea tehnologiilor
informaționale.

Odată cu evoluția internetului – principalul vector al acestei societăți cu accente și efecte speciale în
primul deceniu al secolului XXI-, societatea informațională
a câștigat mai mult teren. În zilele noastre, internetul a devenit o realitate care a generat un

spațiu alternativ de comunicare: vertical, multifuncțional și multidimensional.

Cea mai semnificativă particularitate a acestui spațiu social virtual este versatilitatea funcțională, care
oferă posibilități multiple, concomitente și interactive de utilizare a oportunităților lumii multimedia.

Televiziunea este un factor de comunicare în mass-media, public, societate. Sănătatea este

posesiunea cea mai valoroasă a omului, dar este și o știință socială. Mesajul sanogen

poate fi obținută și prin imagini, iar televiziunea face parte din noile tehnologii ale

societate modernă. Noile tehnologii și cunoștințele științifice sunt cele mai importante

forțe, care prin conotații interdisciplinare pot duce la înțelegerea publică a științei, ca la o relație între
știință și societate. Promovarea comportamentului sanogen, consilierea problemelor de sănătate și
reducerea factorilor de risc sunt

necesar. Imaginea publică televizată a devenit „imperialism de imagine” și a subliniat

pe mesaj publicitar cromatic, morfologic, textual. Convingerea maselor prin mesaje televizate duce la
educația sanitară bazată pe modelul medical. Sănătate

educaţia prin televiziune şi presă trebuie să acţioneze în virtutea principiilor de: bine

eficienta, veridicitate, confidentialitate.

Republica Moldova și-a asumat o serie de obligații și angajamente

la aderarea la Consiliul Europei. Nici un angajament nu se referă direct la libertatea

exprimare și informare. Obligațiile statului în onorarea standardelor mass-media

ale Consiliului Europei provin din prevederile convențiilor pe care Republica Moldova a acceptat să le
adopte și, respectiv, să pună în aplicare, în special

Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În perioada 1995-2001, Republica Moldova a modificat legislaţia mass-media

și a adoptat noi legi în domeniul mass-media, care s-au inspirat din experiența lui

unele ţări europene şi din standardele Consiliului Europei. Modificarea

a legislației nu a fost recomandat direct de Consiliul Europei, ci a ieșit

în principal din textul articolului 10 din Convenția europeană a drepturilor om

contextul fenomenul propagandei şi

apare termenul. În timp ce informația joacă un rol important încă din cele mai vechi timpuri, pt

prima dată propaganda s-a referit la consiliul care era responsabil cu răspândirea

doctrina catolică în Lumea Nouă. Articolul vizează înțelegerea termenului

conform celor două tradiții principale, cea anglo-saxonă și tradiția țărilor latine. Cercetarea se
concentrează pe a răspunde la întrebarea cum și de ce a făcut propaganda

creştere în secolul XX. Cu ajutorul diferitelor teorii precum behaviorismul,

spirala tăcerii, teoria mulțimilor în care autorul explică modul în care se desfășoară propaganda

tari diferite. În concluzie autorul afirmă că propaganda nu este nici bună, nici

rău, depinde de scopurile pe care le servește și sugerează soluții pentru stat, pentru jurnalist

iar individul să combată propaganda neagră și să o promoveze pe cea albă.

Noile tehnologii ale informației și comunicațiilor au reformat mass-media

cultura datorita naturii comunicarii online, informatiei digitale si active

public - parte a comunității virtuale. În acest context, New Media reprezintă sistemul reînnoit mass
media, incluzând următoarele forme: site-uri web, bloguri, forumuri, socializare

serviciu de rețea, proiecte colaborative (wiki), site-uri de stocare și transmitere a

imagini și informații video, ziare online, e-radio și TV digitală. Apropierea

a principalelor forme de New Media, prezentate în articolul propus, sa axat pe argumentarea diferenței
dintre new media și media tradițională și pe

delimitarea elementelor definitorii ale comunicării în spaţiul virtual.

tema propagandei antieuropene și impactul acesteia asupra societății Republicii Moldova. Și din
moment ce mass-media deține cel mai mult

controlul opiniei publice autorul consemnează importanţa şi necesitatea acesteia

pentru un cadru legal clar pentru activitatea sa si influenta sa potentiala asupra societatii. Chiar

dacă în Republica Moldova sunt prezenţi diferiţi agenţi de propagandă, guvernul a fost foarte lent în a
acţiona împotriva unor astfel de actori. Autorul subliniază că cel mai mult

al războiului de dezinformare se desfășoară în jurul subiectului european versus rus.

Actualul studiu este destinat unor angajați ai sistemului audio-vizual din

Republica Moldova, care eșuează sistematic în limba română literară vorbită, ceea ce este o dovadă a
utilizării greșite a dicționarului ortografic.

Lucrarea examinează rolul strategiilor discursive în dezbaterile politice reflectate de

selecţia persoanei gramaticale în corelaţie cu alegerea şi funcţionarea

markerii modalității. Analiza se concentrează asupra modului în care T. Băsescu și A.

Năstase a folosit pronume personale, în special la persoana întâi singular și plural, în lor

încercarea de a-și convinge audiența în timpul dezbaterii prezidențiale românești din 2004. The

Scopul principal al acestei analize este de a identifica motivul pentru care candidații fac apel la acestea

markerii lingvistici și care sunt efectele acestora asupra relevanței mesajului politic

Branding-ul în jurnalismul sportiv a devenit o realitate a secolului XXI sportiv.

La fel ca cluburile sportive sau națiunile au anumite mărci recunoscute și acceptate, deci sportul

instituțiile media pot fi ușor identificate în același mod. În jurul lumii putem

găsiți exemple precum Marca, un model spaniol de media sportivă, L’Equipe în Franța, The
Gazeta Sportului Romania si asa mai departe.

Jurnalistul sportiv ar trebui să se ghideze după reguli simple de competiție între sport

discipline pentru a le pune împreună într-un singur loc pentru a oferi un conținut bogat și divers

care pot satisface o varietate de gusturi și preferințe.

Branding-ul este un obiectiv al viitorului imediat pentru instituțiile axate pe sport

jurnalism. Fără să acordați atenție branding-ului astăzi, nu puteți întâlni publicul

cerere și să facă față eficient concurenților.