Poliartrita reumatoida

Poliartrita reumatoida este o boala autoimuna care afecteaza incheieturile. Cand

vorbim de boli autoimune, sistemul imunitar incearca sa distruga tesuturile
sanatoase din corp, din motive necunoscute.
In cazul artritei reumatoide, sistemul imunitar ataca membranele articulatiilor,
insa aceasta boala este si sistemica, ceea ce inseamna ca, pe langa articulatii, poate
afecta alte zone din corp.
Artrita reumatoida afecteaza femeile la o varsta ceva mai frageda, in comparatie
cu barbatii, iar boala le poate afecta pe femei intr-o masura mai grava decat pe
barbati. Potrivit unui studiu, femeile cu poliartrita reumatoida au raportat mai
multe simptome, iar unele dintre acestea erau mult mai severe. Totodata, femeile
din acest studiu nu au raspuns atat de bine la acelasi tratament care le-a fost
administrat si barbatilor.
In stadiile incipiente ale bolii, femeile cu artrita reumatoida au mai putine sanse
decat barbatii ca boala sa intre in remisiune, ceea ce inseamna ca pacientele nu au
simptome. Tocmai de aceea, este important sa incercam sa intelegem semnele si
simptomele acestei boli, pentru a fi diagnosticata la timp.
Simptomele poliartritei reumatoide pot varia de la o persoana la alta, in functie de
severitatea bolii. Daca ai oricare dintre aceste semne sau simptome, mergi la
medicul tau, pentru un diagnostic corect.

Semnele si simptomele poliartritei reumatoide

Femeile tind sa dezvolte aceasta boala la o varsta mai mica decat barbatii, iar
simptomele apar, de regula, intre 30 si 50 de ani. Simptomele poliartritei
reumatoide pot afecta multe parti diferite ale corpului, iar cele mai afectate zone
sunt urmatoarele:
Simptome la nivelul articulatiilor - Principalele simptome ale artritei reumatoide
sunt durerea, durerea surda si redoarea (intepenirea) ce apar la nivelul articulatiilor.
Aceste simptome incep sa apara, de regula, in articulatiile mai mici (periferice) ale
corpului, cum ar fi cele ale degetelor de la maini si de la picioare. Daca rigiditatea
articulatiilor dureaza mai mult de 30 de minute, poate fi vorba de un simptom
timpuriu al poliartritei reumatoide.Simptomele ce apar mai tarziu includ tumefactia
articulara si roseata ce apare in preajma articulatiilor afectate.
Nodulii reumatoizi - Aproximativ 20% (potrivit statisticilor de peste hotare)
dintre femeile care au poliartrita reumatoida pot sa dezvolte noduli reumatoizi.
Acestia sunt formatiuni ferme, ca niste protuberante, care apar sub piele. Nodulii
reumatoizi apar de multe ori pe zonele de pe corp unde se exercita presiune asupra
pielii, cum ar fi coatele.
Manifestari extraarticulare - Boala poate avea simptome la nivelul gurii si
ochilor, plamanilor si inimii. Poliartrita reumatoida poate insemna ca ochii si gura
sunt zone uscate si iritate. Aceasta iritatie poate afecta si gingiile, care pot avea un
risc mai mare de infectie. Totodata, poliartrita reumatoida poate duce la
sensibilitate la lumina si la modificari ale vederii.
Plamanii pot deveni, in timp, inflamati si pot avea tesut cicatricial la pacientii care
sufera de poliartrita reumatoida, ceea ce poate duce la dificultati respiratorii.
Inflamatia poate afecta si inima, cat si vasele de sange.
Inflamatia din jurul inimii poate provoca durere in piept sau febra, iar vasele de
sange inflamate pot deteriora pielea sau organele pacientelor.
Deformare - Inflamatia cronica provocata de poliartrita reumatoida, pe termen
lung, poate cauza degradarea cartilajului, a tendoanelor si a ligamentelor. In
stadiile avansate, artrita reumatoida poate duce la eroziunea oaselor si la
deformarea articulatiilor. Un semn graitor al poliartritei reumatoide severe sunt
degetele de la maini si de la picioare care sunt indoite in unghiuri nenaturale.
Deformarea poate afecta si incheieturile mainilor, coatele, genunchii si gleznele.
Simptome la nivelul intregului corp - Poliartrita reumatoida poate cauza si alte
simptome la nivelul organismului, cum ar fi scaderea in greutate, limitarea
miscarilor pe care pacientul le face cu articulatiile, slabiciunea musculara.
Totodata, artrita reumatoida poate avea un impact asupra sanatatii mentale si
asupra starii generale de sanatate. Persoanele cu poliartrita reumatoida au un risc
mai mare de oboseala si de depresie.
Redoarea (intepenirea) matinala a articulatiilor este un indicator puternic al
poliartritei reumatoide. Intepenirea articulatiilor poate dura 1 sau 2 ore, uneori
chiar mai mult. Cand boala este activa, articulatiile afectate devin rosii, umflate,
dureroase si se simt calde la atingere (zona este rosie). In stadiile timpurii ale
artritei reumatoide, articulatiile mici (de la maini, incheieturi si picioare) sunt
afectate primele.
 Tumefactia articulara (umflarea articulatiilor) si durerea sunt si ele simptome
importante ale poliartritei reumatoide. In timp, articulatiile mai mari de la
genunchi, umeri, solduri si coate pot fi afectate de boala. Simptomele artritei
reumatoide "ataca" organismul in mod simetric, ceea ce inseamna ca daca
incheietura mainii stangi este inflamata, exista sanse mari ca si incheietura dreapta
sa fie inflamata.
Diagnosticul poliartritei reumatoide se face conform criteriilor clinice, biologice
si radiologice elaborate de American College of Rheumatology (ACR), revizuite
ultima oara in anul 1987. 
Criteriile ACR (Colegiului American de Reumatologie) in ceea ce priveste
diagnosticul poliartritei reumatoide sunt, incepand cu 1987:
•    Redoare (rigiditate) matinala cu durata de minim o ora, inainte de imbunatatirea
maximala (cel putin 6 saptamani);
•    Artrita prezenta la 3 sau mai multe articulatii (obiectivata de medic);
•    Artrita la articulatiile metacarpofalangiene proximale sau
interfalangiene proximale, cu durata de 6 saptamani;
•    Artrita simetrica;
•    Noduli subcutanati;
•    Test pozitiv pentru factorul reumatoid;
•    Eroziuni radiologice si/sau osteopenie articulara la maini si/sau articulatiile
pumnilor.
Diagnosticul de poliartrita reumatoida certa necesita existenta a 4 criterii din cele
enumerate mai sus; poliartrita reumatoida posibila inseamna 3 criterii bifate;
poliartrita reumatoida probabila inseamna 2 criterii din cele stabilite de Colegiul
American de Reumatologie.
Aceste criterii se aplica, in principiu, pacientilor diagnosticati cu poliartrita
reumatoida incepand cu anii 1990, la fiecare vizita medicala. Aceste criterii si-au
pierdut partial din sensibilitate si specificitate datorita faptului ca nu cuprindeau
probele biologice de inflamatie (PCR, VSH) si probele serologice (anticorpii anti-
CCP), esentiale pentru un diagnostic precoce si corect al poliartritei reumatoide.
Poliartrita reumatoida poate fi dificil de diagnosticat in stadiile incipiente,
deoarece primele semne si simptome pot fi similare cu cele ale multor alte boli. Nu
exista un singur test de sange sau o singura trasatura fizica ce poate confirma
diagnosticul, asa ca aceasta etapa este extrem de complexa.
In timpul consultului (pentru a stabili diagnosticul de poliartrita
reumatoida), medicul va verifica articulatiile si va cauta semne precum umflaturile,
roseata si zonele calde la atingere. De asemenea, medicul va verifica reflexele
pacientului si rezistenta muschilor.
Persoanele cu poliartrita reumatoida au adeseori niveluri ridicate ale vitezei de
sedimentare a hematiilor , sau niveluri mari ale proteinei C-reactive (CRP), lucru
care poate indica prezenta unui proces inflamator in corp. Alte teste de sange
frecvent folosite cauta prezenta factorului reumatoid si anticorpii anti-CCP (adica
anticorpii setati impotriva peptidelor citrulinate ciclic).VSH-ul sau viteza/rata de
sedimentare a hematiilor (eritrocitelor) si nivelul pe care il are proteina C-reactiva
(CRP) sunt markerii inflamatiei. Un VSH mare sau o valoare mare a proteinei
C-reactive nu sunt specifice poliartritei reumatoide, dar cand sunt combinate cu
alte indicii, cum ar fi anticorpii, acestea ajuta la diagnosticarea bolii.
Factorul reumatoid este un anticorp care se gaseste la aproape 80% dintre
persoanele cu poliartrita reumatoida, in decursul prezentei bolii. Pentru ca factorul
reumatoid poate sa apara si in alte boli inflamatorii, el nu este un semn sigur care
arata ca ai poliartrita reumatoida, insa un anticorp diferit (anti-CCP) apare in
principal la pacientii cu poliartrita reumatoida. Asta inseamna ca un rezultat pozitiv
la testul pentru anticorpii anti-CCP este un indiciu mai puternic decat factorul
reumatoid.

Tratamentul in poliartrita reumatoida

In ciuda progreselor majore din domeniul terapiei, pana in prezent nu se cunoaste

nici un remediu curativ pentru poliartrita reumatoida, dupa cum nu sunt disponibile
nici metode profilactice.
Tratamentul optim al poliartritei reumatoide necesita un diagnostic precoce,
precum si utilizarea la timp a agentilor care reduc probabilitatea leziunilor
articulare ireversibile. Este necesara precizarea corecta a diagnosticului de
poliartrita reumatoida (uneori dificila in stadiile incipiente), urmata de evaluarea
periodica a activitatii bolii, a eficientei programului terapeutic si a toxicitatii
medicamentoase, cu revizuirea schemei de tratament in functie de rezultatul
acestor evaluari.
Este demonstrat ca pacientii cu artrita reumatoida activa, poliarticulara (care
afecteaza mai multe articulatii) si seropozitiva au o probabilitate de peste 70% de a
dezvolta eroziuni sau leziuni articulare in primii doi ani de la debut bolii. De
asemenea, este demonstrat ca aplicarea timpurie a unui tratament agresiv poate sa
amelioreze evolutia in timp a poliartritei reumatoide, motiv pentru care majoritatea
centrele reumatologice opiniaza in prezent pentru o schema terapeutica precoce si
agresiva.
 Desi scopul final al tratamentului poliartritei reumatoide este inducerea unei
remisiuni complete, aceasta nu este decat rareori posibila. Remisiunea bolii se
defineste ca fiind absenta:

 durerii de tip inflamator si a simptomelor de de inflamatie sinoviala,

 redorii (rigiditatii) matinale
 asteniei
 modificarii reactantilor de faza acuta (VSH si PCR, adica proteina C-reactiva)
 progresiei leziunilor radiologice pe radiografii seriate.
 
In cazul in care tratamentul nu poate determina remisiune completa, scopul
tratamentului poliartritei reumatoide este acela de a:

 controla activitatea bolii,

 reduce durerea si simptomele inflamatiei sinoviale,
 mentine capacitatea functionala de gestica uzuala si munca,
 mentine calitatea vietii pacientului,
 incetini evolutia leziunilor articulare.

Examinarea pacientului cu poliartrita reumatoida presupune o anamneza

amanuntita, un examen clinic complet, cu evidentierea atat a modificarilor
aparatului locomotor, cat si a posibilelor afectari extraarticulare (cele din afara
articulatiilor), precum si un set de explorari de laborator si imagistice.
Pentru fiecare caz de poliartrita reumatoida, este necesara stabilirea unui plan
individual de tratament, care va fi discutat in detaliu cu pacientul.

Clase de medicamente
 Exista anumite medicamente disponibile, care pot fi folosite pentru a impiedica
agravarea poliartritei reumatoide si pentru a reduce riscul ca pacientul sa aiba alte
probleme pe viitor. Acestea sunt adeseori impartite in doua tipuri de medicamente:
DMARDs (adica medicamente antireumatice modificatoare de boala) si tratamente
biologice.

Medicamente antireumatice modificatoare ale bolii

Daca pacientul a fost diagnosticat cu poliartrita reumatoida, in mod normal i se va
oferi o combinatie de medicamente din clasa celor antireumatice modificatoare de
boala, ca parte din tratamentul initial. Aceste medicamente sunt extrem de eficiente
in ameliorarea simptomelor bolii si in incetinirea progresiei ei.
Exista multe medicamente diferite din clasa DMARDs, care pot fi
folosite: metotrexat, leflunomida, hidroxiclorochina si sulfasalazina.
Tratamente biologice
Acestea sunt o forma mai noua de tratamente pentru poliartrita reumatoida. Ele
includ: etanercept, infliximab, adalimumab, certolizumab, golimumab, rituximab,
abatacept, tocilizumab si sarilumab.
Acestea sunt luate in combinatie cu metotrexat sau cu un alt medicament
antireumatic din clasa DMARDs si sunt, in mod normal, folosite doar daca aceste
medicamente (luate singure), nu au fost eficiente.
Medicamentele biologice sunt administrate sub forma unei injectii. Ele
functioneaza prin impiedicarea anumitor substante chimice din sange sa activeze
sistemul imunitar, oprindu-l sa atace articulatiile pacientului.
Inhibitorii JAK
Un nou tip de tratament (inhibitorii JAK) este disponibil in unele tari, pentru
persoanele care au artrita reumatoida moderata spre severa. Acest medicament este
luat sub forma de tableta, o data sau de doua ori pe zi, si este administrat, de obicei,
in combinatie cu metotrexatul. Aceste medicamente din clasa inhibitorilor JAK
sunt: tofacitinib si baricitinib.
Medicamente pentru calmarea durerii
Pe langa medicamentele folosite pentru a controla progresia poliartritei
reumatoide, pacientului i se pot prescrie medicamente special create pentru a calma
durerea:
Analgezicele - In unele cazuri, pacientul este sfatuit sa foloseasca analgezicele,
cum ar fi paracetamolul sau o combinatie de paracetamol si codeina, pentru a
calma durerea asociata cu poliartrita reumatoida.
AINS sau medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene - Pe langa calmantele
mentionate mai sus (sau in locul calmantelor), medicul ii poate prescrie pacientului
un medicament din clasa AINS. Poate fi vorba de un antiinflamator nesteroidian
traditional (precum ibuprofenul, naproxenul sau diclofenacul) sau de un alt tip,
numit inhibitor COX-2 (cum ar fi celecoxibul sau etoricoxibul).
Corticosteroizii - Acestia sunt medicamente puternice, care pot ajuta la reducerea
durerii, redorii si inflamatiei. Ei pot fi folositi sub forma de tableta sau injectie
(sunt injectati direct intr-o articulatie dureroasa, fie sunt injectati in muschi).