Sunteți pe pagina 1din 16

11/11/21, 12:49 PM Din nou despre aplicarea legii penale mai favorabile în baza art.

enale mai favorabile în baza art. 5 din noul Cod penal - JURIDICE

Login  ⁞ 4.978 o
 Căutare Dezbateri ⁞ BizLawyer ⁞ Lawyers Week Nou: JNext Video

Secţiuni    ⁞    Selected     Noutăţi     Interviuri    ⁞    Arii de practică    ⁞    Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie    ⁞    Cariere     Evenimente     Profesionişti
Social Media
⁞ Membership
⁞ Corporate
⁞ Catalog profesional
⁞ Anunţuri de recrutare
⁞ Anunţuri evenimente
⁞ Servicii pentru evenimente
⁞ Parteneriate evenimente

« Secţiuni « Arii de practică « Business ⁞ Protective ⁞


Litigation

Drept penal
Dezbateri ⁞ Cărţi ⁞ Profesio

JURIDICE.ro CORPORAT

Din nou despre aplicarea legii penale mai favorabile în


baza art. 5 din noul Cod penal

07.03.2014 | Mihai Adrian HOTCA

Introducere

După mai bine de o lună de la intrarea în vigoare a noului Cod penal, cea mai importantă din
multitudinea de probleme de drept ridicate și soluționate în practica judiciară, rămâne în continuare
aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei.

Luând în considerare dispozițiile constituționale incidente în materia aplicării legii penale în timp (art.
15 alin. 2), putem spune că legea penală mai favorabilă este, de regulă, retroactivă, cu
excepția cazurilor în care legiuitorul a restrâns în mod expres incidența acesteia.

Principiul constituțional este că legea nu poate retroactiva, iar legea penală se supune acestui
principiu, însă în mod excepțional aceasta este una dintre cele două specii de legi penale (alături de
legea contravențională) care poate retroactiva, dar numai dacă dezincriminează, este o lege penală
nouă mai îngăduitoare (inclusiv legea interpretativă) sau este o lege procesual penală (care se aplică
imediat, indiferent de data comiterii faptei).

Potrivit art. 4 din noul Cod penal: „Legea penală nu se aplică faptelor săvârşite sub legea veche, dacă
nu mai sunt prevăzute de legea nouă. În acest caz, executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a
măsurilor de siguranţă, pronunţate în baza legii vechi, precum şi toate consecinţele penale ale
Și acest website folosește cookies (detalii aici). Dacă nu sunteți de acord, părăsiți website-ul sau dezactivați cookies. Am înțeles, închide acest mesaj
hotărârilor judecătoreşti privitoare la aceste fapte încetează prin intrarea în vigoare a legii noi”.
Dezactivează cookies

https://www.juridice.ro/312661/din-nou-despre-aplicarea-legii-penale-mai-favorabile-in-baza-art-5-din-noul-cod-penal.html 1/16
11/11/21, 12:49 PM Din nou despre aplicarea legii penale mai favorabile în baza art. 5 din noul Cod penal - JURIDICE

În studiul de față vom analiza câteva aspecte utile în ceea ce privește aplicarea legii penale mai
favorabile până la judecarea definitivă a cauzei. Este vorba despre înțelesul unor termeni sau expresii
din domeniul aplicării legii penale în timp, dintre care menționăm:

Instituție penală autonomă;


Aplicare globală;
Lege penală;
Situație tranzitorie;
Cauză;
Lex tertia;
Mitior lex;
Lege penală mai favorabilă etc.

Analizând practica judiciară după intrarea în vigoare a noului Cod penal, remarcăm faptul că
orientarea instanței supreme și a majorității celorlalte instanțe judecătorești este în sensul că
incidența legii penale mai favorabile în conformitate cu dispozițiile art. 5 din noul Cod JURIDICE.ro Professiona
penal trebuie determinată în raport de instituțiile penale autonome (aplicarea pedespei,
 

concursul de infracțiuni, recidivă, pluralitate intermediară, cauze care înlătură răspunderea penală Adrian HĂRĂTĂU

etc.). Avocat

I. PREZENTAREA MODIFICĂRILOR ADUSE DE ART. 5 DIN NOUL COD PENAL Milu TIMOCE

Avocat
În primul rând, pentru a fi mai sugestivă pentru destinatari şi practicieni, legiuitorul a schimbat
denumirea marginală a textului legal destinat aplicării legii penale în privința cauzelor nesoluționate

Vlad PODOLEANU
definitiv. Noua denumire marginală este: „Aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea

Avocat
definitivă a cauzei”.

În al doilea rând, după alin. (1) a fost introdus un alineat fără corespondent în Codul penal anterior, Dr. Andrei SĂVESCU

care reglementează regimul juridic al actelor normative neconstituţionale, deoarece aceste acte Avocat

normative, deşi îşi încetează activitatea, fie total, fie numai parţial, continuă să se aplice situaţiilor

juridice aflate la un moment dat sub imperiul lor, dacă sunt mai favorabile. Radu DUTA

Avocat
Noul Cod penal nu a preluat, însă, dispoziţiile art. 12 alin. (2), existente în Codul penal din 1969, din

rațiuni de inutilitate. Alexandru OLĂNESCU


Avocat
Precizăm că, sub incidența dispozițiilor art. 5 din noul Cod penal, nu intră situațiile când se aplică
legea penală de dezincriminare, care este evident cea mai favorabilă specie de legi

Simona PIRTEA
penale.

Avocat

În ipotezele avute în vedere de art. 5 din noul Cod penal fapta este prevăzută ca infracțiune de toate

Bogdan ILIE
legile penale succesive, iar în situațiile reglementate de art. 4 fapta nu este prevăzută ca infracțiune de

Avocat
legea nouă (sau de una dintre legile succesive, dacă sunt mai mult de două asemenea legi).

II. CONDIȚIILE DE APLICARE A ART. 5 DIN NOUL COD PENAL Madalin ENACHE

Avocat
1. Aspecte introductive

Andreea COMAN
Este aplicarea retroactivă a legii penale mai favorabile o excepție facultativă sau obligatorie de la

Avocat
principiul neretroactivității legii[1]?

În cuprinsul unor decizii, Curtea Constituțională a statuat că aplicarea legii penale mai favorabile este Ofelia DOBRA

un adevărat principiu[2], ceea ce înseamnă că, în ipoteza unei situații tranzitorii, legea penală mai Executor judecătoresc

favorabilă se website
Și acest aplicăfolosește
în toate cazurile.
cookies (detalii aici). Dacă nu sunteți de acord, părăsiți website-ul sau dezactivați cookies. Am înțeles, închide acest mesaj
Lamya-Diana HĂRĂTĂU
Dezactivează cookies
Avocat

https://www.juridice.ro/312661/din-nou-despre-aplicarea-legii-penale-mai-favorabile-in-baza-art-5-din-noul-cod-penal.html 2/16
11/11/21, 12:49 PM Din nou despre aplicarea legii penale mai favorabile în baza art. 5 din noul Cod penal - JURIDICE

În acest sens s-a pronunţat şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Hotărârea pronunțată în
Cauza Scoppola împotriva Italiei, potrivit căreia în Europa şi pe plan internaţional s-a consolidat Daniel UDRESCU

treptat un principiu fundamental al dreptului penal în sensul aplicării unei legi penale Expert contabil

care prevede o pedeapsă mai îngăduitoare chiar dacă a fost adoptată după comiterea

infracţiunii[3]. Flavius-Cosmin CRÂZNIC


Avocat
Într-adevăr, în acord cu opinia Curții Constituționale, apreciem că excepția retroactivității legii

penale mai favorabile este obligatorie, ceea ce înseamnă că organele judiciare trebuie să aplice Dr. Cristina ROTARU-RADU

legea nouă mai favorabilă, în temeiul art. 15 alin. (2) din Constituție, chiar dacă lipsesc normele de Judecător
aplicare.

Cristian BĂLAN
Regula generală, în materia conflictelor de legi, este că se vor aplica întotdeauna normele penale mai

Judecător
blânde, iar jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, dacă este mai favorabilă decât
reglementarea internă se va aplica, iar dacă este mai restrictivă, nu se va aplica, în conformitate cu

Georgina BODORONCEA
prevederile art. 20 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora dacă există neconcordanțe între pactele și

Procuror
tratatele internaționale privitoare la drepturile omului la care România este parte și legile interne, vor

avea prioritate acestea din urmă ori de cate ori conțin dispoziții mai favorabile[4]. Dr. Valerian CIOCLEI

Profesor universitar
Regula mitior lex privește numai normele dreptului penal substanțial, iar nu și normele procesual
penale.

Andra-Roxana TRANDAFIR

Referitor la criteriile pe baza cărora are loc delimitarea normelor procesual penale față de cele de drept Avocat

material, instanța constituțională a statuat că trebuie să se țină seama de aplicarea concretă a unei

norme la o speță dedusă judecății[5]. Dr. Daniel GRĂDINARU


Judecător
Pentru incidenţa regulii mitior lex, în conformitate cu dispozițiile art. 5 din noul Cod penal, sunt

necesare mai multe condiții cumulative: Dr. Mihai HOTCA



– existența unei situații tranzitorii; Avocat


– fapta să fie prevăzută ca infracțiune în toate legile penale succesive;



– cauza să nu fi fost soluționată definitiv; Ovidiu BUDUŞAN



– dintre legile penale succesive una să fie mai favorabilă. Avocat

Situația tranzitorie este o succesiune de legi penale între data săvârşirii infracţiunii și încetarea

Victor HĂBĂŞESCU
raportului penal de conflict.

Avocat

Legea nouă este un act normativ cu această denumire sau o ordonanță de urgență, ce intră în vigoare

Augustin ZĂBRĂUŢANU
după săvârşirea infracţiunii ori care este aplicabilă unei fapte identice cu cea săvârşită de cel în cauză

Avocat
după momentul comiterii faptei. Mai riguros spus, este vorba despre o lege nou aplicabilă.

Nu întotdeauna abrogarea unei norme de incriminare este echivalentă cu dezincriminarea faptei Dr. Camelia BOGDAN

prevăzute în acea dispoziţie, deoarece este posibil ca fapta respectivă să continue să fie incriminată Judecător

printr-o altă normă cu caracter penal[6].

Alexandra LĂNCRĂJAN

În al doilea rând, pentru a fi incidente dispozițiile art. 5 din noul Cod penal este necesară condiția ca Procuror
fapta examinată să fie infracţiune atât potrivit legii în vigoare la data săvârşirii acesteia, cât

și conform legilor succesive noi. Cu alte cuvinte fapta să fie prevăzută de legea penală și să Elena HACH

fie comisă cu vinovăție. Dacă fapta nu este prevăzută de legea penală sau a fost comisă fără forma Procuror
de vinovăție cerută de lege, se vor aplica dispozițiile art. 4 din noul Cod penal.

Elena IORDAN
În situația în care faptei îi lipsește una dintre celelalte două trăsături esențiale ale infracțiunii –

Avocat
antijuridicitatea (este incidentă o cauză justificativă) sau imputabilitatea (este aplicabilă o cauză de
neimputabilitate) soluționarea situației tranzitorii se va face în temeiul art. 5 din noul Cod penal, care

Cosmin RONCIOIU
este norma generală în această materie, întrucât art. 4 din același cod este o normă specială, care

Avocat
vizează exclusiv dezincriminarea
Și acest website unei
folosește cookies fapte.aici). Dacă nu sunteți de acord, părăsiți website-ul sau dezactivați cookies.
(detalii Am înțeles, închide acest mesaj

ANDREI LAZĂR
Dezactivează cookies
Avocat
https://www.juridice.ro/312661/din-nou-despre-aplicarea-legii-penale-mai-favorabile-in-baza-art-5-din-noul-cod-penal.html 3/16
11/11/21, 12:49 PM Din nou despre aplicarea legii penale mai favorabile în baza art. 5 din noul Cod penal - JURIDICE

În cazul în care o parte din activitatea ce se integrează în elementul material al unei infracţiuni a fost
realizată după intrarea în vigoare a legii noi, nu va exista o succesiune de legi penale în sensul art. 5, Octavian POPESCU
deoarece urmează să se aplice legea penală nouă. Avocat

Dacă este vorba despre comiterea unor infracţiuni al căror rezultat survine ulterior (după cel puţin o zi)

Dr. Rodica Aida POPA


datei efectuării elementului material, momentul în raport cu care se apreciază aplicarea legii

Judecător
penale în timp este cel al realizării integrale a elementului material. În toate ipotezele în
care infracțiunea are o durată de comitere ce depășește o zi, infracțiunea se consideră

Alexandra-Mihaela ŞINC
săvârșită în ziua încetării elementului material al infracțiunii.

Procuror

În toate situațiile în care o infracțiune are o durată de săvârșire ce se întinde sub imperiul a două sau

Irina-Ioana KUGLAY
mai multe legi penale succesive, se va aplica regula unicității ilicitului infracțional, infracțiunea

Procuror
considerându-se comisă în integralitate sub legea nouă.

Așadar, în cazul infracţiunilor cu derulare temporală superioară unei zile (continue, Andrei Viorel IUGAN

continuate, progresive, de obicei etc.), data comiterii infracţiunii coincide cu momentul Judecător

efectuării integrale a elementului material sau cu încetarea acţiunii sau inacţiunii.

Dr. Ovidiu PREDESCU


Ce se înțelege prin cauză în sensul art. 5 din noul Co penal? În ceea ce ne privește, apreciem că, Profesor universitar
interpretând literal prevederile art. 5 din noul Cod penal, prin cauză trebuie să se înțeleagă orice

pricină (proces) penală derivată din comiterea unei infracțiuni. De pildă, un proces având ca obiect Dr. Teodor MANEA

raportul penal de conflict, o cerere de liberare  condiționată, o contestație la executare, o cerere de Procuror
reabilitare etc.

Claudia JDERU
Îmbrățișarea opiniei care restrânge semnificația termenului conduce la excluderea din sfera de aplicare

Judecător
a regulii mitior lex a unor ipoteze impuse de dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție[7]. În ipoteza în
care legiuitorul dorește limitarea incidenței principiului aplicării legii penale mai favorabile trebuie să

Eliza Ene CORBEANU


o prevadă în mod expres.

Avocat

De exemplu, legiuitorul a procedat în acest mod în ceea ce privește art. 6 din noul Cod penal sau art. 4

Dr. Florin STRETEANU


din Legea nr. 187/2012.

Profesor universitar

Pe de altă parte, în anumite norme penale, legiuitorul atașează termenului hotărâre, cuvântul

condamnare. Astfel, conform art. 12 din Legea nr. 187/2012: „În cazul succesiunii de legi penale Marius VOINEAG

intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare (s.n.), pedepsele accesorii şi Procuror

complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu

infracţiunea, comisă”. Emilian MEIU


Judecător
Mai mult, fiind pe terenul dreptului penal, materie în care primează interpretarea literală și

restrictivă (în special, in malam partem), incidența dispozițiilor art. 5 din noul Cod penal nu poate fi Ionuţ ŞERBAN

restrânsă la ipotezele în care cauza penală dedusă spre soluționare are ca obiect tragerea la răspundere Avocat
penală a unei persoane.

Carmen STOICA
În concluzie, apreciem că în temeiul art. 5 din noul Cod penal și în baza dispozițiilor constituționale

Avocat
(art. 15) în toate situațiile în care nu există limitări legale în ceea ce privește incidența
regulii mitior lex, legea penală nouă mai favorabilă trebuie să se aplice, dacă aceasta

Robert ROŞU
intră în vigoare între momentul săvârșirii infracțiunii și stingerea raportului penal de

Avocat
conflict. De exemplu, dacă după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, intră în vigoare o

lege penală mai favorabilă în ceea ce privește regimului de executare a sancțiunii aplicate, legea penală Dr. Anastasiu CRIŞU

nouă mai favorabilă trebuie să se aplice, dacă legiuitorul nu limitează incidența acestei legi. Profesor universitar

d. Dintre legile penale succesive una să fie mai favorabilă (mitior lex). În fine, o ultimă condiție

Dr. Mihai MAREŞ


pentru incidența art. 5 din noul Cod penal presupune ca, dintre legile penale succesive, una să

Avocat
fie mai Și
favorabilă.
acest website Pentru
foloseșteacookies
discuta de aplicarea
(detalii legii
aici). Dacă penaledemai
nu sunteți favorabile,
acord, într-adevăr,
părăsiți website-ul este necesar
sau dezactivați cookies. Am înțeles, închide acest mesaj
ca dintre legile penale succesive una să fie mai blândă.
Dezactivează cookies Camelia SUTIMAN

https://www.juridice.ro/312661/din-nou-despre-aplicarea-legii-penale-mai-favorabile-in-baza-art-5-din-noul-cod-penal.html 4/16
11/11/21, 12:49 PM Din nou despre aplicarea legii penale mai favorabile în baza art. 5 din noul Cod penal - JURIDICE

2. Criteriile de stabilire a legii penale mai favorabile Procuror

Ştefania STOICA
Considerăm că stabilirea legii penale mai favorabile se face prin utilizarea a 4 criterii:

Avocat
i. condițiile de incriminare;

ii. cerințele privind tragerea la răspundere penală;


Gabriel ALBU
iii. condițiile de sancționare;


Avocat
iv. consecințele condamnării.

i. Un prim criteriu este cel al condiţiilor de incriminare. De pildă, va fi mai favorabilă legea penală George MOLOMAN

care permite încadrarea faptei într-o modalitate mai puţin periculoasă sau care prevede incidența unei Avocat

cauze justificative sau a unei cauze de neimputabilitate reglementate de legea penală nouă (de pildă,

consimțământul victimei)[8]. Răzvan CONSTANDACHE


Procuror
ii. Criteriul privind tragerea la răspundere penală presupune compararea legilor succesive sub aspectul

existenței sau inexistenţei unor cauze care exclud răspunderea penală (amnistie, presripție, împăcare Norel Laurenţiu NEAGU

etc.). Conferenţiar universitar

iii. Pe baza criteriului sancțiunilor de drept penal, legea penală mai favorabilă va fi identificată cu
luarea în considerare a naturii sancţiunilor şi a limitelor acestora:

– sunt mai blânde măsurile educative sau de siguranţă comparativ cu pedepsele[9];


– sunt mai favorabile pedepsele principale neprivative de libertate faţă de cele privative de
libertate[10];

– detenţiunea pe viaţă este mai aspră decât pedeapsa cu închisoarea sau pedeapsa cu amenda;

– este mai favorabilă legea care nu prevede posibilitatea aplicării, alături de pedepsele principale (dacă
acestea sunt identice), a altor sancţiuni de drept penal (de pildă, pedepse complementare sau măsuri
de siguranţă); Newsletter JURIDICE SELECTED

– pedepsele accesorii urmează soarta pedepselor principale[11];



Newsletter Cariere
– dacă sancţiunile au acelaşi minim special, dar maximul special este diferit, este mai favorabilă legea
care prevede un maxim special mai redus; Newsletter Evenimente

– dacă maximul este identic, însă minimul este diferit, este mai blândă legea care are limita minimă a
sancţiunii mai redusă;

– când legile succesive prevăd limite asimetrice ale sancţiunilor (de exemplu, închisoarea de la 2 la 7
ani şi de la 3 la 5 ani), este mai favorabilă legea care prevede un maxim mai mic, dacă judecătorul
orientează sancţiunea spre maxim, iar dacă judecătorul urmează să dozeze sancţiunea spre minimul
acesteia, va fi mai favorabilă legea care prevede minimul special mai redus;

– în privința sancţiunilor alternative, judecătorul trebuie mai întâi să se fixeze asupra naturii
(genului) sancţiunii, după care, aplicând criteriile de mai sus, va stabili legea penală mai blândă[12];

– dacă pedepsele principale sunt de aceeaşi natură şi au aceleaşi limite speciale, este mai
favorabilă legea care prevede pedepsele complementare sau accesorii mai blânde ori care nu
reglementează asemenea sancţiuni.

iv. Am inclus criteriul privitor la consecințele condamnării printre criteriile utilizate la stabilirea legii
penale mai favorabile, deoarece în practica judiciară s-a decis că sub incidența principiului legii penale
mai favorabile intră și normele care reglementează instituții legate de executarea sancțiunilor de drept
penal, cum este liberarea condiționată[13].

3. Semnificația expresiei „instituție autonomă”

Privitor la aplicarea legii penale mai favorabile, în literatura de specialitate sunt susținute două opinii
principale[14]:

– aplicarea globală (în bloc) a legii penale mai favorabile[15];


– aplicarea legii penale mai favorabile în raport de instituții penale autonome[16].


Și acest website folosește cookies (detalii aici). Dacă nu sunteți de acord, părăsiți website-ul sau dezactivați cookies. Am înțeles, închide acest mesaj
Doctrina nu definește, însă, în mod unitar expresia lex tertia[17]. Într-o concepție (restrictivă), se
apreciază că, legea penală mai favorabilă în privința încadrării Dezactivează
juridice secookies
va aplica și referitor la alte

https://www.juridice.ro/312661/din-nou-despre-aplicarea-legii-penale-mai-favorabile-in-baza-art-5-din-noul-cod-penal.html 5/16
11/11/21, 12:49 PM Din nou despre aplicarea legii penale mai favorabile în baza art. 5 din noul Cod penal - JURIDICE

instituții de drept penal, chiar dacă sunt instituții juridice autonome[18].

Potrivit altei concepții, se arată că interdicția creării unei a treia legi privește numai combinarea
normelor care nu se pot aplica independent[19], ceea ce înseamnă că aplicarea legii penale mai
favorabile presupune raportarea la fiecare instituție juridică penală incidentă, care se poate aplica în
mod autonom (încadrarea juridică, recidiva, cauzele care înlătură răspunderea penală, concursul de
infracțiunii, pluralitatea de infractori etc.)[20].

În materia dreptului penal și, în mod special, în domeniul instituţiei aplicării legii penale mai
favorabile, sintagma lege penală trebuie avută în vedere în sensul de normă de drept penal.

Semnificația de mai sus rezultă din prevederile art. 172 din noul Cod penal, precum și din întreaga
economie a normelor penale referitoare la aplicarea legii penale mai favorabile, inclusiv din dispozițiile
Legii nr. 187/2012[21].

Luând în considerare dispozițiile art. 172 din noul Cod penal, organele competente vor putea aplica
norme penale din cuprinsul mai multor legi penale succesive, dacă este vorba despre dispoziții care
reglementează instituţii penale ce se pot aplica în mod independent (autonom). De pildă,
normele care reglementează concursul de infracțiuni se bucură de autonomie comparativ cu cele
privind limitele sancțiunilor. Și în în practica judiciară regulile concursului de infracţiuni au fost
aplicate autonom faţă de cele referitoare la incriminarea faptei, ajungându-se la situaţia de a se aplica
norme penale din două legi, fără a fi afectată regula inadmisibilităţii creării unei a treia legi[22].

De lege lata, considerăm că legiuitorul a consacrat sistemul aplicării legii penale mai
favorabile, în funcție de instituții penale autonome, care au caracter unitar, întrucât teza
aplicării globale este una excesivă și nelegală, care poate determina situații inacceptabile, chiar
absurde[23].

Într-adevăr, așa cum s-a arătat în doctrină, noul Cod penal a fost construit „pornindu-se de la
principiul aplicării legii penale mai favorabile pe instituții autonome și o opțiune ulterioară a
legiuitorului pentru aplicarea globală a legii penale mai favorabile ar putea strica echilibrul acestui
Cod”[24].

Concepția legiuitorului cu privire la aplicarea legii penale în funcție de instituțiile juridice autonome se
desprinde în primul rând din conținutul art. 10 din Legea nr. 187/2012, conform căruia: „Tratamentul
sancţionator al pluralităţii de infracţiuni se aplică potrivit legii noi atunci când cel puţin una dintre
infracţiunile din structura pluralităţii a fost comisă sub legea nouă, chiar dacă pentru celelalte
infracţiuni pedeapsa a fost stabilită potrivit legii vechi, mai favorabilă”.

Din aceste prevederi, dar și analizând în ansamblu normele penale referitoare la aplicarea legii penale
în timp[25], coroborate cu alte dispoziții incidente[26], reiese că legiuitorul român a adoptat
concepția aplicării autonome a instituțiilor de drept penal în situații tranzitorii, începând
cu încadrarea juridică a faptei și, în funcție de datele cauzei, continuând cu instituția concursului de
infracțiuni, instituția recidivei etc.

Legea mai favorabilă se identifică prin folosirea tuturor criteriilor analizate şi în raport de fiecare
speţă dedusă spre soluționare[27].

Ce sunt instituțiile juridice penale? Instituțiile juridice penale sunt, de regulă, ansambluri de norme
juridice care reglementează părți ale materiei dreptului penal.

Ce este instituția juridică penală autonomă? Instituția juridică penală autonomă este o
grupare de norme penale care reglementează în mod unitar o parte a materiei dreptului
penal.
Și acest website folosește cookies (detalii aici). Dacă nu sunteți de acord, părăsiți website-ul sau dezactivați cookies. Am înțeles, închide acest mesaj

Dezactivează cookies

https://www.juridice.ro/312661/din-nou-despre-aplicarea-legii-penale-mai-favorabile-in-baza-art-5-din-noul-cod-penal.html 6/16
11/11/21, 12:49 PM Din nou despre aplicarea legii penale mai favorabile în baza art. 5 din noul Cod penal - JURIDICE

Pe baza definiției de mai sus, considerăm că sunt instituții juridice penale autonome:
– încadrarea juridică și individualizarea sancțiunilor penale pentru comiterea unei
infracțiuni. Este vorba despre încadrarea juridică, a faptei, natura sancțiunii, limitele acestora,
circumstanțele agravante și atenuante, cauzele de speciale de modificare a pedespelor. Stabilirea
limitelor pedepsei și efectelor circumstanțelor atenuante sau agravante se face global, dar în concret,
prin luarea în considerare împreună a limitelor de pedeapsă și a efectelor circumstanțelor atenuante
sau agravante, după caz[28]. De pildă, în ipoteza în care legea nouă prevede limite de pedeapsă mai
reduse, dar prin raportare la efectele circumstanțelor pedeapsa are limite mai mari decât Codul penal
din 1969, urmează să se aplice acest cod penal. Cauzele speciale de modificare (reducere sau sporire) a
pedepselor, de asemenea, țin de încadrarea juridică a faptei, astfel că vor fi exmaminate în contextul
încadrării juridice a faptei;
– fiecare dintre modalitățile de individualizare a executării pedepselor. Este vorba despre:
renunțarea la aplicarea pedeapsei, amânarea aplicării pedepsei; liberarea condiționată, suspendarea
executării pedepsei sub supraveghere[29];
– tentativa. Aici avem în vedere normele care reglementează tentativa, ca instituție a Părții generale a
dreptului penal;
– concursul de infracțiuni;
– recidiva postcondamnatorie;
– recidiva postexecutorie;
– pluralitatea intermediară;
– unitatea infracțională (în principiu, infracțiunea complexă și infracțiunea continuată)
și pluralitatea de infractori (de pildă, grupul infracțional organizat);
– instituția faptei care nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni;
– condițiile generale ale răspunderii penale a persoanei juridice;
– fiecare dintre cauzele care înlătură răspunderea penală. Este vorba despre amnistie,
presripția răspunderii penale, lipsa plângerii prealabile, retragerea plângerii prealabile și împăcare;
– fiecare dintre cauzele care înlătură executarea pedepsei (grațierea și prescripția executării
pedepsei);
– reabilitarea de drept și reabilitarea judecătorească.

4. Aplicarea regulii mitior lex în funcție de instituții juridice

(i) Aplicarea legii penale mai favorabile în cazul concursului de infracțiuni. În cazul
concursului de infracțiuni, mai întâi judecătorul va stabili care este legea penală mai favorabilă în
raport de fiecare infracţiune ce alcătuieşte pluralitatea, iar apoi va aplica regulile specifice concursului
de infracţiuni prevăzute de legea mai favorabilă[30].

De exemplu, o persoană a comis, înainte de intrarea în vigoare a noului Cod penal, o infracțiune de
înșelăciune și o infracțiune de conflict de interese. În privința înșelăciunii, fiind mai favorabile
dispozițiile noului Cod penal, judecătorul va stabili pedeapsa conform acestui act normativ. Apoi,
comparând legile succesive, observăm că legea mai favorabilă, în cazul conflictului de interese este
Codul penal anterior. Ulterior operațiunii de stabilire a pedepselor aferente fiecăreia dintre cele două
infracțiuni (să presupunem că instanța a stabiliit 2 ani închisoare pentru înșelăciune și 1 an închisoare
pentru conflict de interese), se va trece la etapa alegerii legii penale mai favorabile referitor la
tratamentul penal specific concursului de infracțiuni. În cazul în care instanța nu dorește să aplice un
spor sau dacă sporul pe care intenționează să-l aplice este inferior sporului de o treime, legea mai
favorabilă este Codul penal din 1969. În caz contrar, legea mai favorabilă este noul Cod penal.

În concluzie, dacă există concurs de infracțiuni, legea mai favorabilă urmează a fi aplicată in concreto,
de la caz la caz, cu o singură excepție, când au fost stabilite o pedeapsă închisoarea și amenda, situație
în care, fără excepție, legea mai blândă este Codul penal din 1969[31].
Și acest website folosește cookies (detalii aici). Dacă nu sunteți de acord, părăsiți website-ul sau dezactivați cookies. Am înțeles, închide acest mesaj
În conformitate cu prevederile art. 10 din Legea nr. 187/2012, tratamentul sancţionator al concursului
Dezactivează cookies
de infracţiuni se aplică potrivit legii noi atunci când cel puţin una dintre infracţiunile din structura

https://www.juridice.ro/312661/din-nou-despre-aplicarea-legii-penale-mai-favorabile-in-baza-art-5-din-noul-cod-penal.html 7/16
11/11/21, 12:49 PM Din nou despre aplicarea legii penale mai favorabile în baza art. 5 din noul Cod penal - JURIDICE

pluralităţii a fost comisă sub legea nouă, chiar dacă pentru celelalte infracţiuni pedeapsa a fost stabilită
potrivit legii vechi, mai favorabilă.

Interpretând per a contrario dispozițiile art. 10 din Legea nr. 187/2012, se desprinde concluzia potrivit
căreia tratamentul sancţionator al pluralităţii de infracţiuni se poate aplica potrivit
Codului penal din 1969 sau noului Cod penal, atunci când toate infracţiunile din structura
pluralităţii au fost comise sub imperiul Codului penal din 1969.

(ii) Aplicarea legii penale mai favorabile în cazul pluralității intermediare. Pluralitatea
intermediară urmează regulile concursului de infracțiuni, deoarece tratamentul penal aplicabil acestei
forme a pluralității de infracțiuni este împrumutat de la instituția concursului de infracțiuni.

(iii) Aplicarea legii penale mai favorabile în cazul recidivei postcondamnatorii. În


funcție de orientarea judecătorului, în ceea ce privește aplicarea sa nu a sporului, acesta va stabili legea
penală mai favorabilă, de la caz la caz. Nu este exclusă nici situația în care, judecătorul va opta între
tratamentul aplicabil recidivei conform reglementării vechi (spor facultativ) și cel aplicabil pluralității
intermediare (dacă există recidivă numai potrivit Codului penal anterior, în timp ce în raport de
prevederile noului Cod penal sunt realizate condițiile pluralității intermediare).

(iv) Aplicarea legii penale mai favorabile în cazul recidivei postexecutorii. Constatând în
prealabil că sunt realizate condițiile referitoare la recidiva postexecutorie, prevăzute de ambele coduri
penale succesive, judecătorul va stabili in concreto legea penală mai favorabilă. Dacă instanța
intenționează să aplice o pedeapsă spre maximul special, legea mai favorabilă este fie legea nouă (dacă
maximul este de cel mult 20 ani), deoarece limitele speciale se majorează cu jumătate, fie Codul penal
din 1969 (dacă maximul este sub 20 de ani), întrucât la maximul special se poate adăuga un spor de
până la 10 ani.

(v) Aplicarea legii penale mai favorabile în cazul infracțiunii continuate. În ceea ce
privește infracțiunea continuată, legea penală mai favorabilă se identifică în două etape. Prima etapă
vizează stabilirea legii penale mai favorabile sub aspectul limitelor de pedeapsă, iar a două se referă la
condițiile de existență și tratamentul penal aplicabil, care sunt evaluate împreună[32].

Din perspectiva regulii mitior lex, de regulă, legea penală mai severă este Codul penal anterior, cu
excepția situației în care există o singură persoană vătămată, când prevederile noului Cod penal sunt
mai blânde, deoarece în celelalte situații se aplică în principiu regimul sancționator al concursului de
infracțiuni, care este mult mai aspru decât cel aplicabil infracțiunii continuate. Precizăm că, analizând
in concreto, instanța poate, în mod excepțional să considere că legea penală mai favorabilă este noul
Cod penal, chiar dacă nu este realizată condiția unității de subiect pasiv. Spre exemplu, în cazul în care
infracțiunea continuată este alcătuită din două fapte.

(vi) Aplicarea legii penale mai favorabile în cazul infracțiunii complexe. Dacă la data
comiterii o activitate incriminată constituia infracțiune complexă, iar potrivit noului Cod penal aceasta
realizează conținutul unui concurs de infracțiuni sau în situația inversă, apare problema aplicării legii
penale în timp.

Mecanismul de aplicare a sancțiunii în cazul infracțiunii complexe va consta în a stabili dacă este mai
favorabil pentru subiectul activ ca acesta să fie sancționat în condițiile reținerii infracțiunii complexe
sau în cele specifice concursului de infracțiuni.

Astfel, dacă o persoană a comis sub imperiul Codului penal anterior, printr-o singură acțiune, mai
multe infracțiuni de vătămare corporală din culpă, având în vedere că potrivit noului Cod penal faptele
se integrează în conținutul unei infracțiuni complexe, legea mai favorabilă se va stabili prin
compararea eventualei rezultante pentru concurs de infracțiuni, conform legii penale vechi, cu
pedeapsaȘipentru
acest website folosește cookies
infracțiunea complexă(detalii aici). Dacă
săvârșită nu sunteți
potrivit legiide acord, noi.
penale părăsiți
Nuwebsite-ul sau dezactivați
se pot aplica regulile cookies. Am înțeles, închide acest mesaj

Dezactivează cookies

https://www.juridice.ro/312661/din-nou-despre-aplicarea-legii-penale-mai-favorabile-in-baza-art-5-din-noul-cod-penal.html 8/16
11/11/21, 12:49 PM Din nou despre aplicarea legii penale mai favorabile în baza art. 5 din noul Cod penal - JURIDICE

concursului de infracțiuni din noul Cod penal, deoarece faptele evaluate nu mai realizează conținutul
unei forme de pluralitate infracțională[33].

În situația inversă (spre exemplu, în cazul unei ucideri din culpă, comisă de către un conducător auto
care are în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală), respectiv când activitatea evaluată
constituia infracțiune complexă potrivit Codului penal anterior, dar în conformitate cu dispozițiile
noului Cod penal aceasta realizează conținutul unui concurs de infracțiuni, comparația va privi
sancțiunea pentru infracțiunea complexă prevăzută de legea veche și rezultanta la care se poate ajunge
potrivit legii noi. Având în vedere că, potrivit legii penale anterioare,  fapta nu a constituit concurs de
infracțiuni, ci infracțiune unică, nu se vor putea aplica regulile concursului de infracțiuni reglementate
de Codul penal anterior.

Modul de soluționare a situațiilor tranzitorii, stabilit în cazul infracțiunii complexe variantă tip, este
valabil, mutatis mutandis, și în ceea ce privește infracțiunea praeterintenționată complexă (variantă
agravată)[34].

(vii) Aplicarea legii penale mai favorabile în cazul faptei care nu prezintă gradul de
pericol social al unei infracțiuni. Cu toate că nu au fost preluate în noul Cod penal, prevederile
art. 181 C. pen. vor putea fi aplicate și după ieșirea din vigoare a Codului penal din 1969 faptelor comise
anterior datei de 1 februarie 2014, în baza art. 19 din Legea nr. 255/2013[35].

(viii) Aplicarea legii penale mai favorabile în cazul tentativei. În ceea ce privește tentativa,
având în vedere că este o instituție unitară, va fi analizată în mod independent față de legea în baza
căreia s-a făcut încadrarea juridică. De lege lata, însă, nu sunt probleme de aplicare în timp a
instituției tentativei, deoarece reglementarea este similară.

(ix) Aplicarea legii penale mai favorabile în ceea ce privește modalitățile de


individualizare a executării pedepsei. Aici avem în vedere renunțarea la aplicarea pedepsei,
amânarea aplicării pedespei, suspendarea condiționată a executării pedepsei, suspendarea executării
pedepsei sub supraveghere și executarea pedepsei la locul de muncă.

Referitor la suspendarea condiționată a executării pedepsei, modalitate de individualizare fără


corespondent în noul Cod penal, dacă facem o comparație a acestei instituții cu instituția amânării
aplicării pedepsei, observăm că dispozițiile Codului penal din 1969 sunt mai favorabile[36].

În ceea ce privește suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, analizând comparativ


dispozițiile corespondente din legile penale succesive, putem conchide că, întrucât Codul penal din
1969 nu prevede obligația prestării unei munci în folosul comunității, acesta trebuie să fie considerat
ca fiind legea penală mai favorabilă[37].

Privitor la dispozițiile care reglementează executarea pedepsei la locul de muncă, noul Cod penal
va fi considerat legea penală mai favorabilă numai dacă sunt îndeplinite condițiile pentru aplicarea
instituției suspendării executării pedespei sub supraveghere, astfel cum sunt acestea reglementate în
legea nouă.

În caz de situație tranzitorie, renunțarea la aplicarea pedepsei este exclus să fie aplicată, deoarece
în toate ipotezele în care aceasta se poate aplica sunt acoperite de instituția faptei care nu prezintă
gradul de pericol social al infracțiunii. Or, această din urmă instituție juridică penală este considerată
mai favorabilă decât renunțarea la aplicarea pedepsei.

(x) Aplicarea legii penale mai favorabile în cazul măsurilor educative. Sub aspectul
regimului sancționator aplicabil minorilor, remarcăm faptul că noul Cod penal nu reglementează
pedepse, ca alternative la măsurile educative, fapt care pare a susține teza că dispozițiile noi sunt
întotdeuana mai
Și acest favorabile.
website folosește cookies (detalii aici). Dacă nu sunteți de acord, părăsiți website-ul sau dezactivați cookies. Am înțeles, închide acest mesaj

Dezactivează cookies

https://www.juridice.ro/312661/din-nou-despre-aplicarea-legii-penale-mai-favorabile-in-baza-art-5-din-noul-cod-penal.html 9/16
11/11/21, 12:49 PM Din nou despre aplicarea legii penale mai favorabile în baza art. 5 din noul Cod penal - JURIDICE

Considerăm, însă, că instanța trebuie să stabilească in concreto care este legea penală mai favorabilă,
deoarece cel puțin mustrarea (care nu a fost preluată în noul Cod penal) este o măsură educativă mai
blândă decât oricare dintre măsurile eductative prevăzute în noul Cod penal.

În aplicarea dispoziţiilor referitoare la legea penală mai favorabilă, intervenită în cursul procesului, o
pedeapsă cu suspendarea executării, aplicabilă potrivit Codului penal din 1969, este considerată
mai favorabilă decât o măsură educativă privativă de libertate prevăzută de Codul penal.

În toate cazurile în care există situații tranzitorii, trebuie respectate și dispozițiile art. 18-22 din Legea
nr. 187/2012.

Astfel, potrivit art. 18 din Legea nr. 187/2012, măsura educativă a libertăţii supravegheate pronunţată
în baza Codului penal din 1969 se execută potrivit dispoziţiilor acestuia. Dacă măsura prevăzută
mai sus se revocă după intrarea în vigoare a NCP din altă cauză decât comiterea unei infracţiuni,
libertatea supravegheată se înlocuieşte cu internarea într-un centru educativ pe o perioadă de un an. În
cazul revocării libertăţii supravegheate datorită săvârşirii unei noi infracţiuni, instanţa va dispune,
ţinând seama de gravitatea infracţiunii comise, o măsură educativă privativă de libertate prevăzută de
NCP.

Conform art. 19 din Legea nr. 187/2012, măsura educativă a internării într-un centru de reeducare
dispusă în baza Codului penal din 1969 se înlocuieşte cu măsura educativă a internării într-un
centru educativ pe o durată egală cu timpul rămas din momentul rămânerii definitivă a hotărârii prin
care s-a luat măsura internării în centrul de reeducare şi până la majoratul celui în cauză, dar nu mai
mult de 3 ani. Perioada executată din măsura educativă a internării în centrul de reeducare, precum şi
durata reţinerii şi arestării preventive se consideră ca parte executată din durata măsurii educative a
internării în centrul educativ. În cazul în care, potrivit Codului penal din 1969, s-a dispus
prelungirea duratei măsurii educative a internării într-un centru de reeducare, măsura se va executa
într-un centru educativ.

În conformitate cu dispozițiile art. 20 din Legea nr. 187/2012, pedeapsa amenzii executabilă, aplicată
pentru infracţiuni comise în timpul minorităţii în baza Codului penal din 1969 şi neexecutată în tot
sau în parte până la intrarea în vigoare a noului Cod penal, se înlocuieşte cu măsura educativă a
consemnării la sfârşit de săptămână, ţinând seama şi de partea care a fost executată din amendă.

În temeiul art. 21 din Legea nr. 187/2012, pedeapsa închisorii executabilă, aplicată în baza Codului
penal din 1969 pentru infracţiuni comise în timpul minorităţii, se înlocuieşte cu măsura educativă a
internării într-un centru de detenţie pe o perioadă egală cu durata pedepsei închisorii. Pedeapsa
închisorii care depăşeşte 20 de ani, aplicată pentru infracţiuni comise în timpul minorităţii, se va
înlocui cu internarea într-un centru de detenţie pe o perioadă de 15 ani. În cazul pluralităţii de
infracţiuni, înlocuirea prevăzută mai sus se face cu privire la pedeapsa rezultantă. Partea executată din
pedeapsa închisorii, precum şi durata reţinerii şi arestării preventive se consideră ca parte executată
din durata măsurii educative a internării în centrul de detenţie.

Măsura suspendării executării pedepselor aplicate în baza Codului penal din 1969 pentru
infracţiuni comise în timpul minorităţii se menţine şi după intrarea în vigoare a NCP[38].

(xi) Aplicarea legii penale mai favorabile în cazul măsurilor de siguranță. În ceea ce
privește măsurile de siguranță, în privința unora dintre acestea Codul penal din 1969 este legea mai
favorabilă (de pildă, cu privire la obligarea la tratament medical și internarea medicală), în timp ce
referitor la alte măsuri de siguranță noul Cod penal este legea mai favorabilă (de pildă, în materia
expulzării).

(xii) Aplicarea legii penale mai favorabile în ceea ce privește cauzele care înlătură
Și acest website
răspunderea penală. folosește cookies (detalii
a. Prescripția aici). Dacă penale.
răspunderii nu suntețiAre
de acord, părăsițiinstituția
autonomie website-ul prescripției
sau dezactivați cookies. Am înțeles, închide acest mesaj

răspunderii penale față de limitele sancțiunilor penale? În prima opinie, cookies


Dezactivează exprimată în literatura de

https://www.juridice.ro/312661/din-nou-despre-aplicarea-legii-penale-mai-favorabile-in-baza-art-5-din-noul-cod-penal.html 10/16
11/11/21, 12:49 PM Din nou despre aplicarea legii penale mai favorabile în baza art. 5 din noul Cod penal - JURIDICE

specialitate cu privire la această problemă de drept, cu argumente convingătoare, a fost susținută teza
autonomiei celor două instituții de drept penal (infracțiunea și prescripția răspunderii penale)
[39]. Subscriem, fără rezerve, la această opinie și apreciem că, la fel ca în cazul celorlalte instituții
juridice autonome, stabilirea legii penale mai blânde se efectuează în două etape. În primul rând, va fi
determinată legea mai favorabilă sub aspectul sancțiunilor, iar apoi se va repeta activitatea de stabilire
a legii penale mai favorabile în ceea ce privește prescripția răspunderii penale.

În sprijinul soluției aplicării legii penale mai favorabile, în doi timpi, în funcție de instituții autonome,
în doctrină este dată ca exemplu comiterea unei infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal înainte
de intrarea în vigoare a noului Cod penal[40]. În concret, într-o asemenea ipoteză, mai întâi va fi
stabilită legea penală în ceea ce privește sancțiunile aplicabile, respectiv noul Cod penal[41], iar
ulterior legea penală mai blândă sub aspectul instituției prescripției răspunderii penale, și anume
Codul penal din 1969[42]. Situația este similară și în ceea ce privește alte infracțiuni. Spre exemplu, în
cazul infracțiunii de trafic de influență sau cumpărare de influență[43].

Pornind de la concepția specifică dreptului penal român, conform căreia normele care reglementează
prescripția răspunderii penale sunt norme de drept substanțial (material), susținem fără rezerve
punctul de vedere potrivit căruia aceste norme se vor supune regulii mitior lex[44].

Așadar, durata termenelor de prescripție a răspunderii penale va fi determinată potrivit dispozițiilor


legii penale mai favorabile, urmând să se aplice normele care reglementează termenele de
prescripție mai scurte.

Dacă, potrivit uneia dintre legile penale succesive, termenul de prescripție a răspunderii penale este
împlinit, rămâne fără relevanță împrejurarea că sub aspectul sancțiunilor legea mai favorabilă este
alta.

Trebuie considerate că aparțin dreptui substanțial și urmează să se supună regulii mitior lex toate
dispozițiile care reglementează instituția prescripției răspunderii penale, indiferent că privesc durata
teremenelor, suspendarea cursului acesteia sau întreruperea, deoarece în caz de incidență aceste
norme penale sunt susceptibile să excludă posibilitatea angajării răspunderii penale[45].

De altfel, așa cum s-a arătat în doctrină, orice condiție care privește răspunderea penală trebuie să fie
previzibilă la momentul comiterii infracțiunii[46]. Totuși, actele de întrerupere sau cazurile efective de
suspendare vor fi guvernate de regula aplicării imediate a legii procesuale penale, deoarece nu au
natură de drept material.

Referitor la prescripția specială, considerăm că și aceasta este guvernată de regula aplicării legii
penale mai favorabile, ceea ce înseamnă că toate legile care s-au succedat după momentul săvârșirii
infracțiunii intră în procesul de comparare. Astfel, în ipoteza în care o infracțiune a fost comisă sub
legea care prevede că durata termenelor de prescripție specială se împlinește, dacă acestea au curs o
dată plus jumătate din termenul aplicabil, legea respectivă se va aplica cu toate că printr-o lege
ulterioară termenul de prescripție specială a fost majorat.

Orice modificare a dispozițiilor privind prescripția răspunderii penale, care reglementează în mod
defavorabil materia acestei cauze de înlăturare a răspunderii penale, nu poate aplicată în privința
infracțiunilor comise anterior modificărilor respective. Acceptarea tezei contrare ar conduce la
înfrângerea principiului neretroactivității legii, stabilit de art. 15 din legea fundamentală. În cest sens,
prin Decizia nr. 1092/2012, instanța de contencios constituțional a statuat că: „termenul de prescriptie
specială prevăzut de legea nouă este constituțional în măsura în care se aplică numai faptelor săvârșite
sub imperiul noii soluții legislative”.

Sub acest aspect, în doctrină, pe bună dreptate, s-a arătat: „Prin prelungirea termenului de prescripție
Și acest
(…) are loc website folosește
o amplificare cookiesa(detalii
temporală aici).statului
dreptului Dacă nu sunteți de acord,Or,
de a pedepsi. părăsiți
unawebsite-ul sau dezactivați cookies.
dintre rațiunile Am înțeles, închide acest mesaj

Dezactivează cookies

https://www.juridice.ro/312661/din-nou-despre-aplicarea-legii-penale-mai-favorabile-in-baza-art-5-din-noul-cod-penal.html 11/16
11/11/21, 12:49 PM Din nou despre aplicarea legii penale mai favorabile în baza art. 5 din noul Cod penal - JURIDICE

principiului neretroactivității este tocmai punerea la adăpost a cetățeanului față de o extindere a


acestui drept ulterioară ”[47].

b. Aplicarea legii penale mai favorabile în materia lipsei plângerii prealabile sau retragerii plângerii
prealabile. Și normele penale care alcătuiesc instituțiile lipsei sau retragerii plângerii prealabile fac
parte (și) din dreptul penal substanțial (mai exact au natură mixtă), ceea ce înseamnă că, în caz de
situații tranzitoriii, acestea vor trece prin filtrul regulii mitior lex, ca instituții autonome.

c. Aplicarea legii penale mai favorabile în ipoteza incidenței instituției împăcării. Supunând unei
analize comparative normele care reglementează împăcarea, constatăm că regimul juridic al acestei
cauze de înlăturare a răspunderii penale a fost schimbat. Astfel, potrivit noului Cod penal, împăcarea
poate interveni în ipoteza în care punerea în mişcare a acţiunii penale s-a făcut din oficiu, dar numai
dacă legea o prevede în mod expres. Împăcarea produce efecte exclusiv cu privire la persoanele între
care a intervenit şi dacă are loc până la citirea actului de sesizare a instanţei. În cazul persoanei
juridice, împăcarea se realizează de reprezentantul său legal sau convenţional ori de către persoana
desemnată în locul acestuia. Împăcarea intervenită între persoana juridică ce a săvârşit infracţiunea şi
persoana vătămată nu produce efecte faţă de persoanele fizice care au participat la comiterea aceleiaşi
fapte.  

Având natură juridică de drept material, în caz de succesiune de legi penale, dispozițiile privind
împăcarea se vor aplica în conformitate cu regula mitior lex.

d. Aplicarea legii penale mai favorabile în ceea ce privește amnistia. Având natură substanțială,
instituția amnistiei va fi cârmuită de regula mitior lex.   

(xiii) Aplicarea legii penale mai favorabile în ipoteza cauzelor care înlătură sau
modifică executarea pedepsei (prescripția executării pedepsei și grațierea). În materia
cauzelor care înlătură sau modifică executarea pedepsei, legea penală mai favorabilă se stabileşte
ţinând seama de toate legile care s-au succedat în peisajul legislativ penal între data săvârşirii
infracţiunii și momentul aplicării legii penale.

(ivx) Aplicarea legii penale mai favorabile în ceea ce privește reabilitarea. Legea mai
favorabilă, în materia reabilitării, se stabileşte ţinând seama de toate legile care s-au succedat începând
cu data săvârşirii infracţiunii și până în momentul aplicării legii.

În domeniul reabilitării, situațiile tranzitorii vizează cazurile în care o cerere de constatare sau de
acordare a reabilitării, introdusă ori care putea fi introdusă sub imperiul Codul penal din 1969, este în
curs de judecată la momentul intrării în vigoare a noul Cod penal sau este formulată după acest
moment.

Având în vedere că, în privința condițiilor de acordare a reabilitării judecătorești, noul Cod penal a
operat o simplificare a acestora, putem spune că legea mai favorabilă în caz de situații tranzitorii este
sub acest aspect noul Cod penal.

Termenele de reabilitare se calculează în funcţie de legea nouă, dacă aceasta prevede termene mai
scurte, chiar dacă au început să curgă în timpul cât legea veche era în vigoare[48]. În caz de succesiune
de legi penale, termenele de reabilitare judecătorească fiind mai reduse în sistemul noului Cod penal,
acesta va fi legea mai favorabilă. Pentru a stabili legea penală mai favorabilă, instanța trebuie să
verifice mai înainte dacă sunt incidente dispozițiile art. 6 alin. (7) din noul Cod penal și, în caz
afirmativ, să le dea eficiență.

Pentru stabilirea legii penale mai favorabile în materia reabilitării, instanța va compara sistemul
reabilitării existent în Codul penal din 1969 cu cel prevăzut de noul Cod penal.
Și acest website folosește cookies (detalii aici). Dacă nu sunteți de acord, părăsiți website-ul sau dezactivați cookies. Am înțeles, închide acest mesaj

[1] A se vedea art. 15 din Constituție. Dezactivează cookies


[2] A se vedea Decizia nr. 1470/2011, în considerentele căreia se vorbește despre: „principiului constituţional al
https://www.juridice.ro/312661/din-nou-despre-aplicarea-legii-penale-mai-favorabile-in-baza-art-5-din-noul-cod-penal.html 12/16
11/11/21, 12:49 PM Din nou despre aplicarea legii penale mai favorabile în baza art. 5 din noul Cod penal - JURIDICE
retroactivităţii legii penale mai favorabile”. De asemenea, în considerentele Deciziei nr. 1092/2012, Curtea
Constituțională a reținut: „potrivit art.15 alin. (2) din Constitutie, „Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii
penale sau contraventionale mai favorabile”. Prin urmare, Legea fundamentală a statuat că, ori de cate ori există norme
mai favorabile, acestea vor fi aplicabile fie retroactivând, fie ultraactivând”.
[3] De asemenea, prin Hotărârea pronunțată în Cauza Mihai Toma împotriva României (publicată și în Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I, nr. 839 din 13 decembrie 2012), CEDO a statuat art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor
omului și a libertăților fundamentale cere, în virtutea unor principii bine stabilite, ca legea să interzică aplicarea
retroactivă a legislației penale mai punitive în detrimentul acuzatului și să garanteze aplicarea retroactivă a legislației mai
favorabile.
[4] A se vedea și Decizia Curții Constituționale nr. 1470/2011.
[5] A se vedea Decizia Curții Constituționale nr. 1483/2011. Potrivit acestei decizii: „indiferent de ramura de drept căreia
îi aparţine, aduce o schimbare cu privire la condiţiile de incriminare, de tragere la răspundere penală şi de aplicare a
pedepselor, aceasta va cădea sub incidenţa legii penale mai favorabile. Aşadar, faptul că textul în discuţie figurează în
Codul de procedură penală nu este un impediment în considerarea lui ca fiind o normă de drept penal susceptibilă de a fi
aplicată retroactiv, în cazul în care este mai blândă”.
[6] A se vedea, în acest sens, I.C.C.J., secţia penală, decizia nr. 5541 din 20 noiembrie 2007, a se vedea www.scj.ro.
[7] Prin decizia nr. 214 din 16 iunie 1997, Curtea Constituțională a decis că: “situaţia tranzitorie se creează la data
săvârşirii infracţiunii şi durează până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii”.
[8] În practica judiciară mai veche, s-a decis că prin aplicarea prevederilor Codului din 1937, minorul care a săvârşit cu
discernământ fapta prevăzută de legea penală, având vârsta se 12 ani (vârsta de la care minorul putea fi tras la
răspundere penală), nu mai poate fi supus, după intrarea în vigoare a Codului penal din 1969, nici unei pedepse sau
măsuri educative, el urmând a fi achitat, deoarece legea nouă prevede răspunderea penală a unei persoane de la 14 ani
(Trib. Braşov, s. pen., dec. nr. 2/1969, în R.R.D. nr. 3/1969, p. 153).
[9] A se vedea C.S.J., s. pen., dec. nr. 113/1992.
[10] Într-o speţă s-a reţinut că „întrucât, pe de o parte, legea veche prevedea numai pedeapsa închisorii, spre deosebire
de legea nouă care prevede pedeapsa închisorii alternativ cu amenda, iar, pe de altă parte, minimul special al pedepsei
închisorii în legea veche este mai ridicat decât cel prevăzut în legea nouă, mai favorabilă este această din urmă lege”
(C.S.J., s. mil., dec. nr. 65/1997).
[11] Faptul că anumite sancţiuni au denumiri diferite în legile penale succesive nu are nici o influenţă asupra caracterului
legii penale, deoarece în asemenea cazuri practicianul se va orienta după limitele sancţiunilor, iar nu după denumirea
acestora.
[12] Jud. Ploieşti, sent. pen. nr. 299/1969, în R.R.D. nr. 5/1969, p. 170, cu note de D. Patrichi şi M. Nicolescu-Păunescu.
[13] A se vedea, de pildă, C.A. Cluj, decizia penală nr. 90/1997, în T. Toader (coord.), Codul penal și legile speciale –
doctrină, jurisprudență, decizii ale Curții Constituționale, hotărâri CEDO, Ed. Hamangiu, București, 2007, p. 14.
[14] Pentru o prezentare recentă a acestor orientări, a se vedea C. Rotaru, Aplicarea legii penale mai favorabile,
www.juridice.ro.
[15] A se vedea S. Cîrnaru, Aplicarea în timp a legii penale mai favorabile – potenţial conflict între interpretarea unei
norme legale şi exigenţele unui principiu constituţional, studiu disponibil pe juridice.ro.
[16] Pentru această teză, a se vedea: F. Streteanu, Aspecte privind aplicarea în timp a legii penale în condițiile intrării în
vigoare a noului Cod penal, Caiete de Drept Penal nr. 3/2013, p. 11; F. Streteanu, Tratat de drept penal. Partea generală,
vol. I, 2008, p. 283.
[17] Pentru mai multe detalii, a se vedea: C. Bulai, Manual de drept penal. Partea generală, Ed. All, București, 1997, p.
138; V. Pașca, în Codul penal comentat. Partea generală, vol. I, Ed. Hamangiu, București, 2007, p. 55; F. Streteanu,
Tratat de drept penal. Partea generală, vol. I, 2008, p. 283.
[18] Pentru prezentarea celor două concepții, a se vedea V. Pașca, în Codul penal comentat, op. cit., 55.
[19] Pentru această opinie, a se vedea: G. Antoniu, în G. Antoniu, C. Bulai (coord.), Practică judiciară penală, vol. I, Ed.
Academiei, București, 1988, p. 37; V. Pașca, în Codul penal comentat, op. cit., 55.
[20] În acest sens, a se vedea T. Suprem, Secția penală, decizia nr. 121/1971, în RRD nr. 6/1971, p. 158.
[21] A se vedea art. 9 și 10 din Legea nr. 187/2012.
[22] Această soluţie este una clasică în dreptul penal român. De pildă, într-o speţă rezolvată în perioada interbelică,
instanţa a stabilit că „Termenul «lege» folosit de legiuitor în art. 3 nu trebuie interpretat în sensul strict tehnic, ci în acela
mai larg, de normă de drept; deci, nimic nu se opune ca să se combine normele mai blânde, din două sau mai multe legi
succesive, păstrându-se – bineînţeles – unitatea de aplicaţiune în ceeace priveşte calificarea faptului şi gradarea
pedepsei.
Prin urmare, deşi instanţa de apel a aplicat împotriva inculpatului, în ceeace priveşte calificarea faptului şi gradarea
pedepsei, textele din vechiul cod penal, ca unele ce conduceau la o pedeapsă mai blândă, ea a fost îndreptăţită să facă, în
favoarea acestuia, şi aplicaţiunea art. 65 din noul cod penal, deoarece conţine un principiu menit să ducă la uşurarea
situaţiunii inculpatului şi constituie – aşa dară – o lege mai blândă, în sensul art. 3 din codul penal” (Cas. II, rec. nr.
4021/1938). Articolul 65 C. pen. Carol al II-lea se referea la instituţia suspendării executării pedepselor.
[23] A se vedea F. Streteanu, Documentare.., op. cit., www.just.ro.
[24] A se vedea C. Rotaru, op. cit., www.juridice.ro.
Și acest website folosește cookies (detalii aici). Dacă nu sunteți de acord, părăsiți website-ul sau dezactivați cookies. Am înțeles, închide acest mesaj
[25] De pildă, art. 11 din Legea nr. 187/2012.
[26] Spre exemplu, art. 172 din noul Cod penal, art. 15 din Constituție etc. Dezactivează cookies

https://www.juridice.ro/312661/din-nou-despre-aplicarea-legii-penale-mai-favorabile-in-baza-art-5-din-noul-cod-penal.html 13/16
11/11/21, 12:49 PM Din nou despre aplicarea legii penale mai favorabile în baza art. 5 din noul Cod penal - JURIDICE
[27] În acelaşi sens, F. Ivan, op. cit., p. 157. Regula mitior lex şi neretroactivitatea se aplică de multă vreme în dreptul
românesc. Astfel, într-o speţă din perioada interbelică s-a decis că „Neretroactivitatea legilor în materie penală este
principiul dominant, neaplicându-se legea nou venită decât în viitor, faptelor petrecute de la punerea ei în vigoare, cu
excepţia stabilită de art. 3 din Codul penal, în sensul că legea nou venită este retroactivă în toate dispoziţiunile ce sunt
favorabile infractorului, adică se aplică şi în trecut, faptelor petrecute până la punerea ei în vigoare şi care n-au fost
judecate sau soluţionate în mod definitiv.
Aşa fiind, potrivit excepţiei stabilite prin art. 3 Cod penal, urmează a se raporta fapta săvârşită de fiecare acuzat în parte,
atât la textele legii penale foste în vigoare şi aplicate după săvârşire şi înainte de judecare sau soluţionare definitivă şi a se
aplica legea ale cărei dispoziţiuni sunt mai favorabile acuzaţilor” (A se vedea, Curtea cu juri Maramureş, dec. nr. 5/1937,
în P.R., Partea a III-a, 1938, p. 212-213).
[28] F. Streteanu, www.just.ro.
[29] La acestea se adaugă modalitățile prevăzute de Codul penal anterior (suspendarea condiționată a executării
pedepsei și executarea pedepsei la locul de muncă).
[30] A se vedea și art. 10 din Legea nr. 187/2013.
[31] A se vedea și F. Streteanu, www.juridice.ro.
[32] A se vedea și F. Streteanu, www.just.ro.
[33] Idem, www.just.ro.
[34] Idem, www.just.ro.
[35] Potrivit art. 19 din Legea nr. 255/2013: „Atunci când, în cursul procesului, se constată că în privinţa unei fapte
comise anterior intrării în vigoare a Codului penal sunt aplicabile dispoziţiile art. 181 din Codul penal din 1968, ca lege
penală mai favorabilă, procurorul dispune clasarea, iar instanţa dispune achitarea, în condiţiile Codului de procedură
penală”.
[36] De altfel, potrivit art. 15 din Legea nr. 187/2012: „(1) Măsura suspendării condiţionate a executării pedepsei aplicată
în baza Codului penal din 1969 se menţine şi după intrarea în vigoare a Codului penal.
(2) Regimul suspendării condiţionate a executării pedepsei prevăzute la alin. (1), inclusiv sub aspectul revocării sau
anulării acesteia, este cel prevăzut de Codul penal din 1969”.
[37] Conform art. 16 din Legea nr. 187/2012: „(1) Măsura suspendării sub supraveghere a executării pedepsei aplicată în
baza Codului penal din 1969 se menţine şi după intrarea în vigoare a Codului penal, până la împlinirea termenului de
încercare stabilit prin hotărârea de condamnare.
(2) Pentru determinarea legii penale mai favorabile cu privire la suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei
conform art. 5 din Codul penal, instanţa va avea în vedere sfera obligaţiilor impuse condamnatului şi efectele suspendării
potrivit legilor succesive, cu prioritate faţă de durata termenului de încercare sau supraveghere”.
[38] Potrivit art. 22 din Legea nr. 187/2012: „(1) Măsura suspendării executării pedepselor aplicate în baza Codului penal
din 1969 pentru infracţiuni comise în timpul minorităţii se menţine şi după intrarea în vigoare a Codului penal.
(2) În cazul în care suspendarea executării unei pedepse cu închisoarea prevăzute la alin. (1) se revocă din alte cauze
decât comiterea unei noi infracţiuni, pedeapsa închisorii se înlocuieşte cu măsura educativă a internării într-un centru
educativ pe o perioadă egală cu durata pedepsei suspendate, dar nu mai mult de 3 ani.
(3) În situaţia prevăzută la alin. (2), pedeapsa amenzii a cărei executare a fost suspendată se înlocuieşte cu măsura
educativă a consemnării la sfârşit de săptămână pe o durată de 6 săptămâni.
(4) Dacă în termenul de încercare al suspendării executării unei pedepse pentru infracţiuni comise în timpul minorităţii
condamnatul a săvârşit din nou o infracţiune, instanţa revocă suspendarea şi înlocuieşte pedeapsa potrivit alin. (2) sau
(3), după care:
a) dacă noua infracţiune a fost comisă în timpul minorităţii, se stabileşte şi pentru aceasta o măsură educativă, iar apoi se
aplică măsura educativă cea mai grea;
b) dacă noua infracţiune a fost comisă după majorat, se aplică o sancţiune rezultantă stabilită potrivit art. 129 alin. (2)
din Codul penal”.
[39] F. Streteanu, Caiete de Drept penal nr. 3/2013, op. cit., p. 11 și urm. A se vedea și C. Rotaru, op. cit., www.juridice.ro.
[40] F. Streteanu, www.just.ro.
[41] Pentru infracțiunea comisă în varianta simplă, Codul penal din 1969 prevede pedeapsa închisorii de la 3 la 10 ani, în
timp ce noul Cod penal prevede pedeapsa închisorii de la 2 la 7 ani.
[42] Termenul prescripției speciale în cazul infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal este de 16 ani, în timp ce
potrivit Codului penal din 1969 (înainte de anul 2012) termenul prescripției speciale este de 12 ani.
[43] În cazul acestor infracțiuni, legea veche prevede pedepasa închisorii de la 2 la 10 ani, iar noul Cod penal prevede
pedeapsa închisorii de la 2 la 7 ani.
[44] A se vedea C. Mitrache, Explicații preliminare ale noului Cod penal, op. cit., p. 71. A se vedea și Decizia Curții
Constituționale nr. 1092 din 18 decembrie 2012.
[45] A se vedea și F. Streteanu, www.just.ro.
[46] Idem, www.just.ro.
[47] F. Streteanu, www.just.ro. De altfel, soluția aplicării legii penale mai favorabile în ceea ce privește prescripția
răspunderii penale a fost reglementată și în Codul penal din 1937.
[48] A se vedea Trib. Suprem, s. pen., dec. nr. 903/1976.
Și acest website folosește cookies (detalii aici). Dacă nu sunteți de acord, părăsiți website-ul sau dezactivați cookies. Am înțeles, închide acest mesaj

Dezactivează cookies

https://www.juridice.ro/312661/din-nou-despre-aplicarea-legii-penale-mai-favorabile-in-baza-art-5-din-noul-cod-penal.html 14/16
11/11/21, 12:49 PM Din nou despre aplicarea legii penale mai favorabile în baza art. 5 din noul Cod penal - JURIDICE

Prof. univ. dr. Mihai Adrian HOTCA


Avocat, Baroul București

 
Cuvinte cheie: aplicarea legii penale mai favorabile, art.
Secţiuni: Drept penal, RNSJ, Selected | Toate secţiunile
5 Noul Cod penal, Mihai Adrian Hotca, mitior lex

Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de
exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu
obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi
Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail
redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi JURIDICE utilizează SmartBill

Gratuit pentru studenţi Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET

Faci un comentariu sau dai un răspuns?


Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.

Acest siteȘifolosește
acest website folosește
Akismet cookiesa(detalii
pentru reduceaici). Dacă nu
spamul. sunteți
Află cumdesunt
acord, părăsiți website-ul
procesate sau dezactivați cookies.
datele comentariilor tale. Am înțeles, închide acest mesaj

Dezactivează cookies

https://www.juridice.ro/312661/din-nou-despre-aplicarea-legii-penale-mai-favorabile-in-baza-art-5-din-noul-cod-penal.html 15/16
11/11/21, 12:49 PM Din nou despre aplicarea legii penale mai favorabile în baza art. 5 din noul Cod penal - JURIDICE
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care
respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Newsletter JURIDICE.ro
PLATINUM Signature      

E-mail

PLATINUM    ACADEMIC Am citit, am înţeles şi sunt de acord cu


Politica privind protecţia datelor şi
condiţiile procesatorului de newsletter
Privacy Policy
GOLD                         Da, vreau să primesc newsletter

Abonare
VIDEO     STANDARD
 
« Flux noutăţi Sitem

Selected Top Legal


⁞ Video
⁞ Live
⁞ Articole autori
⁞ Revista de note şi studii juridice (RNSJ)
⁞ ESSENTIALS
⁞ Studii
⁞ Opinii
⁞ Interviuri
⁞ Povestim cărţi

Jurisprudenţă
⁞ CEDO
⁞ CJUE
⁞ CCR
⁞ ÎCCJ
⁞ Jurisprudenţa curentă ÎCCJ
⁞ Dezlegarea unor chestiuni de drept
⁞ RIL
⁞ Curţi de apel
⁞ Tribunale
⁞ Judecătorii

Noutăţi legislative
⁞ Proiecte legislative
⁞ MOF - Monitorul Oficial al României
⁞ JOUE - Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Business ⁞
Achiziţii publice ⁞
Afaceri transfrontaliere ⁞
Asigurări ⁞
Banking ⁞
Concurenţă ⁞
Construcţii ⁞
Corporate ⁞
Cyberlaw ⁞ Drept comercial ⁞
Energie ⁞
Fiscalitate ⁞
Fuziuni & Achiziţii ⁞ Gambling ⁞
Health & Pharma ⁞
Infrastructură ⁞
Insolvenţă ⁞ Media & publicitate ⁞
Piaţa de capital ⁞
Proprietate intelectuală ⁞ Telecom ⁞ Transporturi

Protective ⁞
Drepturile omului ⁞
Data protection ⁞
Dreptul familiei ⁞
Dreptul muncii ⁞
Dreptul sportului ⁞
Malpraxis medical ⁞
Protecţia animalelor ⁞
Protecţia consumator

Protecţia mediului

Litigation ⁞
Arbitraj ⁞
Contencios administrativ ⁞ Contravenţii ⁞ Drept penal ⁞
Mediere ⁞
Procedură civilă ⁞
Recuperare creanţe

Materii principale: Cyberlaw ⁞ Dreptul Uniunii Europene ⁞


Drepturile omului ⁞
Drept constituţional ⁞
Drept civil ⁞
Procedură civilă ⁞
Drept penal ⁞
Dreptul muncii

Proiecte speciale: Asigurări pentru avocaţi


⁞ Cariere juridice
⁞ Cărţi juridice
⁞ Conferinţe juridice
⁞ Dezbateri juridice
⁞ Evenimente juridice
⁞ Grile juridice
⁞ Lawyers Week
Profesionişti
⁞ Barouri
⁞ Covid-19 Legal React
⁞ Internaţional
⁞ Jurisprudenţă inedită CITR
⁞ Legal Days
⁞ Life
⁞ Notariat
⁞ Executori
⁞ Reviste juridice
⁞ Sistemul judiciar

Universitaria
⁞ Citate juridice
⁞ JURIDICE MOLDOVA
⁞ Law Flaws Project
⁞ Legal Soft Skills
⁞ Noul Cod comercial român

 © 2004-2021 JURIDICE ⁞ Despre noi


⁞ Privacy & Cookies
⁞ ANPC ⁞ SOL
⁞ Politica noastră ⁞ Condiţii de utilizare ⁞ Condiţii de publicare
⁞ Newsletter
⁞ Contact
 Membership
⁞ Corporate
⁞ Catalog profesional
⁞ Anunţuri de recrutare
⁞ Anunţuri evenimente
⁞ Servicii pentru evenimente
⁞ Parteneriate evenimente
⁞ Video

Și acest website folosește cookies (detalii aici). Dacă nu sunteți de acord, părăsiți website-ul sau dezactivați cookies. Am înțeles, închide acest mesaj

Dezactivează cookies

https://www.juridice.ro/312661/din-nou-despre-aplicarea-legii-penale-mai-favorabile-in-baza-art-5-din-noul-cod-penal.html 16/16

S-ar putea să vă placă și