România în perioada Războiului Rece

Scindarea Europei
După încheierea celui de-al Iirm foştii aliaţi SUA ŞI URSS au devenit
rivale. Cele 2 state reprezentau doctrine diferite: democraţia de tip occidental şi
regimul democraţiei populare ( totalitarismul stalinist ).
Neînţelegerile majore au apărut după 1947 când sovieticii au impus
regimuri comuniste în România, bulgaria, Ungaria, Iugoslavia, Polonia,
Cehoslovacia, Germania de Est ( RDG ).
Americanii au reacţionat prin promovarea Doctrinei Truman de îngrădire
a comunismului.Pe plan economic americanii au promovat Planul Marshall prin
care ofereau asistenţă şi ajutor economic.
Războiul Rece a fost o confruntare ideologică , politică , economică între
Tratatul de la Varşovia ( înfiinţat în 1955 ) şi Organizaţia Tratatului Atlanticului
de Nord ( NATO în 1949).
Războiul Rece a parcurs o serie de crize: în 1948 Blocada Berlinului
impusă de sovietici, criza rachetelor din Cuba în 1962, Războiul din Vietnam,
Războiul din Corea, Războaiele din Israel şi statele arabe, invazia sovietică din
Afganistan în 1979, Criza Canalului Suez.

România parte în Războiul Rece

După impunerea comunismului în România politica externă a fost în
acord cu politica Tratatului de la Varşovia.
În anumite perioade România a susţinut politica moscovei, însă după
retragerea trupelor sovietice în 1958 , comuniştii români au încercat să ducă o
politică independentă.
În 1964 manifestul comuniştilor numit „Declaraţia din aprilie” promova
dreptul la independenţă a partidelor comuniste.
Totuşi Dej a susţinut unele acţiuni politice ale sovieticilor cum ar fi
excluderea Cehoslovaciei din rândul statelor Cominternului ( Internaţionala
Comunistă ) datorită politicii autonome a lui Tito.
În 1956 Dej a fost fidel sovieticilor şi a susţinut intervenţia în Ungaria,
care s-a retras din Pactul de la Varşovia şi a introdus reforme sub conducerea lui
Imre Nagy.

1
 Opoziţia faţă de hegemonia sovietică
Hegemonie= supremaţie, dominaţie
După venirea lui Ceauşescu la putere au fost reluate relaţiile cu Albania şi
China , state care se aflau sub dizgraţie sovietică.
În 1968 trupele sovietice şi cele din Tratatul de la Varşovia au intervenit
pentru „ Primăvara de la Praga”.
Ceauşescu a condamnat intervenţia , deoarece susţinea că fiecare partid
comunist este liber să adopte măsurile reformatoare.
România a adoptat şi alte măsuri de opoziţie faţă de sovietici cum ar fi:
-respingerea Planulul Valev din 1964 prin care România devenea furnizor
de produse agricole
- încheierea de relaţii diplomatice cu RFG în 1967
- stabilirea de relaţii diplomatice cu Israel
- încheierea de acorduri cu Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional
- condamnarea cursei înarmărilor