UNIVERSITATEA BABEŞ–BOLYAI, CLUJ–NAPOCA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

DEPARTAMENTUL DE DIDACTICĂ A ȘTIINȚELOR SOCIO-UMANE
Istorie și didactica istoriei
Anul universitar 2021 – 2022
Semestrul II

Nume, prenume____ARBA TEODORA ALINA ______________

Tema de control nr. 1

Consultă Programa şcolară pentru Istorie. Clasa a IV-a și arată care dintre competențele
generale ţi se par greu de realizat. Argumentează într-un eseu selecția făcută (circa două pagini).

Programa școlară pentru disciplina Istorie propune ca finalitate a învățării familiarizarea

elevilor cu trecutul, prin utilizarea unor mijloace și contexte de învățare adecvate vârstei. Forma
actuală a programei consolidează opțiunea pentru un parcurs de cunoaștere în care elevii fac
cunoștință cu trecutul pornind de la situații familiare (fapte, evenimente legate de trecutul
familiei sau al localității natale) și continuă cu teme care se situează la mai mare distanță în timp
și spațiu.

Concepția pe care se întemeiază programa integrează aspecte care au în vedere, deopotrivă

ținte europene în domeniul educației, asumate prin legislația națională, dezvoltări actuale din
domeniul științelor învățării și valorificarea bunelor practici de aplicare a curriculum-ului școlar
în România și în alte țări.

Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin

învățare, care permit identificarea și rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor
probleme generale, în contexte particulare diverse.

Competențele generale sunt competențele dezvoltate prin studierea istoriei în învățământul

primar. Competențele generale sunt :

1.Localizarea în timp și spațiu a evenimentelor istorice studiate

2.Exporarea surselor relevante pentru a înțelege fapte și evenimente din trecut și din prezent

3.Utilizarea termenilor istorici în diferite situații de comunicare

4.Formarea imaginii pozitive despre sine și despre ceilalți.

Caracteristicile istoriei în școală

Istoria predată în școală are caracteristici care o diferențiază de alte istorii  :are scop civic, vârsta
elevilor afectează selecția conținuturilor și a metodelor de predare și este puternic influențată de
așteptările societății. Schimbările generale din domeniul educației au avut un efect specific
asupra istoriei.

Unitățile de învățare

MODULUL îți propune patru unități. Acestea sunt  :* »Istoriile în școală  »* « Perspective
curriculare asupra istoriei »* « Abordări recente în domeniul istoriei  »* « Constante în studiul
istoriei »

Statutul istoriei în școlile europene

O recentă anchetă (Euroclio 2003) arată că istoria se studiază în toate statele europene.
Elemente comune înregistrate de studiul menționat se referă la tendințele comune cu privire la
finalitățile studiului istoriei. Înțelegerea de către elevi a lumii în care trăiesc, contribuția la
dezvoltarea cetățeniei europene și la dezvoltarea gândirii critice, precum și la renunțarea la
criteriul cronologic de organizare a conținuturilor în favoarea celui tematic.

Variante de studiere a istoriei

O analiză a diferitelor sisteme educaționale arată că, în principal, există trei variante de studiu al
istoriei : singură ; în combinații sigure (cu geografia, cu o știință socială) ; sub umbrela studiilor
sociale.

Există și variante combinate, așa cum este și cazul României, dar situația este în evoluție.

1. « Predarea istoriei ar trebui să promoveze judecata autonomă și gândirea critică prin

intermediul, printre altele, prezentării unui număr de surse deschise interpretării și care să
asigure accesul la perspectivele diferiților actori din istorie și din prezent pe care să le
prezinte din diferite perspective și să dea diferite interpretări, bazându-se pe concepte
cum ar fi « a învăța să trăim împreună « și « educația pentru pluralism « .
2. Predarea istoriei ar trebui să contribuie la dezvoltarea competenței media a tinerilor prin
sprijinirea abilității lor de a înțelege și selecta informația din diferite surse de informare
care concurează pentru atenția lor.
3. Comemorarea unor momente și evenimente care creează sentimente de antagonism ar
trebui transformate în oportunități de a face apel la nevoia de reconciliere, înțelegere și
cooperare.
Modul în care această disciplină este predată este puternic influențat de ciclul de
școlaritate. La clasa a IV – a relația cu geografia este foarte puternică accentul cade pe
istoria și mediul comunității locale.
 În privința conținuturilor, s-a trecut de la studierea separată a istoriei românilor și a
istoriei universale la un studiu integrat, ceea ce constituie un pas înainte. Principiile care
au stat la baza organizării informației au evoluat în timp de la criteriul cronologic și
geografic la cel tematic.
Dimensiunea metodologică. Evoluția programelor și a materialelor suport este
permanentă. Ceea ce pare a fi o direcție de evoluție este îmbogățirea programelor prin
infuzarea unor aspecte care țin de tematica predării istoriei și mai ales de prezentarea
metodologiei cercetării istorice. Analiza surselor istorice și abordarea critică a acestora
capătă o pondere mai însemnată. Avantajele sunt importante : în primul rând, atingerea
obiectivelor este mai ușoară, în al doilea rând competențele sunt mai ușor observabile și
pot fi mai bine evaluate. Competențele de comunicare sunt mai bine dezvoltate. Această
abordare are și un serios dezavantaj, consumul mare de timp.
Doar integrarea istoriei spațiului românesc în istoriile unor spații mai largi poate reda
sensul profund al evoluțiilor istorice. Istoria europeană este o istorie centrală a umanității.
Centrarea pe elev și sincronizarea cu dezvoltările de la nivel european rămân constante
ale proiectării curriculare.

O caracteristică importantă a programelor de istorie este orientarea pe activitatea de învățare a

elevului și pe achizițiile acestora pe parcursul și /sau la finalul activității de învățare. Aceste
programe școlare oferă elevilor posibilitatea de a exprima punte de vedere, a comunica sau a
învăța împreună cu colegii, a formula întrebări în scopul de a înțelege, a coopera în rezolvarea
sarcinilor de lucru.Modelul de programă axat pe obiective permite o mai mare creativitate în
combinarea obiectivelor cu unitățile de conținut. Modelul de programă axat pe competențe
permite construirea mai clară a evaluării.