FRAZEOLOGIE

ȘINCU ARMANDO-CRISTIAN

ALTE UNITĂȚI FRAZEOLOGICE

3.Ioana Boroianu constituie că locuțiunile de intensitate sunt caracterizate prin
superlativitatea sensurilor a cuvintelor(Spre exemplu:îndrăgostit lulea,mort de obosit,etc) și
susține că locuțiunile de intensitate sunt mult mai expresive decât relativul.

În vocabularul limbii române sunt des folosite și au rolul de-a exprima o exagerare.Dacă ar fi
să găsim o comparație,hiperbola este un exemplu potrivit.Conform definiției,hiperbola este
o figură de stil prin care se caracterizează într-un mod exagerat însușirile umane sau a
obiectelor.(Spre exemplu, Înotam in mijlocul unei mări a candorii.)Astfel încât se formează o
legătură între locuțiunea de intensitate și hiperbola.

Adverbele provenite din alte părți de vorbire sunt o ramură foarte importantă în compoziția
locuțiunilor de intensitate deoarece au niște trăsături fundamentale precum comparația
care ajută să se completeze una pe alta (Spre exemplu:tare ca piatra,iute ca săgeata,galben
ca gutuia,etc)

4.Categoriile de unități frazeologice exclud proverbele,zicalele,maximele și sentințele

deoarece nu au echivalări reale ale cuvintelor,astfel încât nu se poate găsi autenticitatea
pentru a le încadra în această categorie.

Negarea introducerii frazelor în dicționarele frazeologice este determinată de lipsa

cercetărilor științifice sau de lipsa unor explicații fundamentale,astfel încât utilizarea
proverbelor a fost înlocuită de utilizarea locuțiunilor românești având condiția de-a fi
explicate.

SURSELE FRAZEOLOGIEI ROMÂNEȘTI MODERNE

Trăsăturile fundamentale ale frazeologiei românești moderne sunt reprezentate de calcuri și

împrumuturi din limbi străine(precum franceza) care duc la îmbogățirea acesteia pentru a
putea fi utilizată atât în vorbirea limbii române cât și în literatură.
CREAȚII INTERNE ALE LIMBII ROMÂNE

1.Se constituie că majoritatea unităților frazeologice românești au la bază împrumutarea din

alte limbi dar și capacității creatoare a limbii române,astfel încât acestea sunt separate pe
două categorii.Mereu se va pune accentul pe locuțiunile românești moderne formate prin
capacitatea creatoare a limbii române decât cele care au fost create prin împrumutarea
unor expresii sau cuvinte din limbi străine deoarece prezintă multă expresivitate și
originalitate.

2.Conform unor cercetări,o grămadă de frazeologisme nu se aseamănă cu limbile străine din

care s-au împrumutat,astfel încât oferă originalitate românească și prezintă cîteva dificultăți
în identificarea compoziției lor.(adică dacă sunt împrumutate sau nu).Florica Dimitrescu
prezintă câteva exemple cum ar fi:„a-și aduce aminte”,„a băga de seamă” etc.

Din punct de vedere originar,înțelegerea locuțiunilor „a face recurs” și „a face apel” sunt
dificile datorită contrazicerilor care susțin că aceste locuțiuni fac parte din limbajul juridic
românesc sau că sunt împrumutate din altă limbă.Conform dicționarului,locuțiunea „a face
recurs” reprezintă un calc frazeologic după expresia „faire recours”,astfel încât se va preciza
cu atenție originea locuțiunii.

3.Bibliografia lui Ștefan Dumistrăcel prezintă formarea unor serii de locuțiuni românești din
domenii variate cu explicații ingenioase.Se susține că unele expresii pot fi completate iar la
unele se pot renunța.Expresiile lui Ștefan Dumitrescu provin din domenii variate cum ar
fi:agricultura,păstoritul,comerțul,diverse meserii etc.

4.Derivarea frazeologică se referă la formarea unităților frazeologice în înteriorul limbii

române din locuțiuni și expresii verbale.Spre exemplu,avem derivarea locuțiunii „a pescui în
apă tulbure” la „pescuitor în apă dulce”.

5.Metafora este fundamentul altor unități frazeologice create în limba română.Pentru a

exemplifica,se vor folosi grupuri sintactice nelocuționale:oglinda sufletului,aurul negru etc

6.Unitățile frazeologice se mai pot forma și prin adăugarea sensului figurat unor îmbinări
lexicale libere.Prin exemplul „apă de ploaie” se poate observa că folosirea acestei expresii
depinde de context și are un dublu statut.În contextul „apa de ploaie nu este potabilă”,nu se
poate găsi expresivitate,astfel încât se află în domeniul asociațiilor libere de cuvinte.Dar în
contextul „medicamentul a fost apă de ploaie”,se poate găsi expresivitatea prin acțiunile și
teoriile medicamentului.

7.Apariția altor unități frazeologice a avut loc prin îmbinarea simplă a cuvintelor care au
devenit frazeologisme în urma unor cercetări îndelungate.Majoritatea acestora se folosesc
de verbul „ a da”.(Exemple: a da ortul popii,a da socoteală)
ÎMPRUMUTURI DIN ALTE LIMBI

1.Alte unități frazeologice se formează prin împrumutul din limbi străine(mai des franceza)
care provin din domenii nobile variate.(Exemple:ambasador extraordinar,analiză
matematică,bandă sonoră,bază navală,coloană vertebrală,cordon sanitar,proces verbal ,etc)

2.Multe unități frazeologice au la bază împrumuturi din limba franceză,și au o regulă care
trebuie să fie respectată.Pentru ca regula să fie respectată,este o formulă care este
esențială în compunerea unor unități frazeologice și constă în:un substantiv determinat + un
adjectiv determinativ.Pentru ca unitatea să fie valabilă într-un dicționar,se va preciza
originea în limba de proveniență.(Exemplu:placă dentar <fr.plaque dentaire>

3.Franțuzismele frazeologice se referă la împrumuturi care nu și-au schimbat forma,dar se

aproprie foarte tare de originea franceză.(Exemplu:a contrecoeur,a la legere)

4.Dacă ar fi să vorbim despre alte împrumuturi cunoscute,ar fi despre împrumuturile din

limba latină.Majoritatea și-au păstrat forma naturală,dar unele au fost realizate folosindu-se
de limba franceză și de limba italiană.(Spre exemplu:de facto,post mortem,alma
mater,etc)Chiar dacă sunt împrumuturi din limba latină,există unele cuvinte care au câteva
greșeli gramaticale.(Exemplu:stricto sensu,sui generis etc)

5.Frazeologismele care au la bază împrumuturile din limba italiană sunt numeroase,dar

datorită facilității de a fi înțelese,cartea nu va expune o listă numeroasă.De obicei,sunt
folosite în domeniul muzicii,dar și în domeniul artei teatrale.(Spre exemplu:concerto
grosso,con anima,fata morgana,etc).De asemenea,unele sunt folosite în vocabularul limbii
române de zi cu zi.(Exemplu:în fine(care provine din italiană in fine))

6.Odată cu epoca contemporană,în vocabularul limbii române s-au adăugat o mulțime de

frazeologisme care au provin din limba engleză care au o dificultate în asimilare datorită
aspectului lor fonetic.Dicționarele au omis aceste cuvinte fără nici un motiv.Majoritatea
frazeologismelor provenite din limba engleză,au originea din America și sunt utilizate în
vocabolarul limbii române de zi cu zi dar și în domeniile medicale.(Exemplu:stres
emotional(provine din limba engleza „emotional stress”)