Organismul viu este un sistem deschis care face schimb de substanţe si energetic cu mediul ambiant, cit si

in interiorul sau, intre celule.

Acest schimb permanent de materie si energie se numeste Metabolizm si constă din 2 laturi:

Anabolizm (asimilație) – reprezinta totalitatea proceselor chimice în organizm, necesare pentru reinoirea
parților structurale ale celulelor si tesuturilor (au loc procese de sinteza substantelor compuse din
substante simple.

Catabolizm(dezasimilatic) – reprezinta un complex de reacții chimice care constau în scindarea

substantelor organice macromoleculare pinna la produsi finali ( apa, bioxid de carbon, substante azotate
simple ). Reacţiile catabolice genereaza Energie.

Nutritia reprezinta una din caracteristicile materiei vii. Organismele se deosebesc dupa hrana pe care o
utilizeaza şi modul de administratie a acestea.

Nutriţia Autotrofa - poseda organismele ce singure isi sintetizeaza substantele nutritive.

Chimiotrof-utilizeaza pentru sinteza energia rezultata din reacţiile de oxidoreducere ale substanțelor
anorganice. Apare la unle grupe de bacterii.

Are importanța în descompunerea unor substante toxice (de ex. hidrogen sulfurat, amoniac ), în înbogațirea
solului cu substanțe necerase plantelor (de. ex nitratii), la epurarea apelor.

Bacterii chimiosintetizatoare sunt : bacteriile sulfuroase, care trăiesc în malurile apelor statatoare
sulfuroase, transforma hidrogenul sulfurat (HS) în sulf, acid sulfuros (H₂SO,) si acid sulfuric (H,SO):
bacteriile nitrificatoare trăiesc în apele bogate în amoniac (NH3) şi il oxideaza în acid azotic (HNO3) şi acid
azotos (HNO₂); bacteriile metanogene produc metanul, iar hidrogenobacteriile oxideaza hidrogenul.
Fototrofa - nutriția fototrofa se realizeaza prin fotosinteza reacţie chimica în urma carea din substanţe
anorganice (bioxid de carbon, apă) în prezenţa luminii solare se sintetizeaza substanţe organice .Fotosinteza
este specifica plantelor verzi si algelor.

Organismele care se hranesc prin fotosinteza prezinta pigmenți care absorb lumina. Cel mai cunoscut pigment
este clorofila (de culoare verde), specifică plantelor si algelor verzi. Algele rosii folosesc pigmentul numit
ficoeritrina (roşu), algele albastre-verzi ficocianina (albastru), iar algele brune fucoxantina (brun).
Lumina este absorbita de catre clorofila prezentaîn frunze. Toate parţile verzi ale plantelor conțin celule cu
clorofila: tulpina, frunzele, uneori chiar şi radacina - la plantele a caror radacina este supraterana. Procesul
fotosintezei are loc în organite celulare specializate denumite cloroplaste Cloroplastele sunt specifice doar
celulelor din straturile superficiale ale organelor plantei.

Exista doua faze ale fotosintezei:

Faza de lumina, în care are loc absorbția luminii şi fotoliza apei

Faza de întuneric, în care se sintetizeaza substanţele organice.

Fotoliza apei reprezinta reacţia de descompunere a apei în atomi componenţi, oxigenul este eliberat în
atmosfera, iar hidrogenul este folosit la sintetizarea substanţelor organice.

Reacţia fotosintezei:

6 CO₂+6 H₂0+ lumina solara → C6H12O6+6 0₂

CH12O6 reprezinta glucoza, o glucidă foarte răspândita. Astfel planta extrage din sol săruri minerale şi apă, din
atmosferă CO₂ şi le transformă în substanțe organice folosind energia luminii. Fotosinteza este procesul
invers respirației, ea eliberează oxigen şi preia CO2, iar respirația preia oxigen şi eliberează CO,.

Nutriţia Heterotrofă - posedă organismele ce folosese substante organice gata sintetizate.

Parazit - tip de nutriție specific organismelor parazite, care se hranesc cu substanțe organice din organizme vii.
Se întileşte la animale, ciuperci dar şi unele plante (torțelul, lupoaica).
Nutriția parazită poate fi de 2 tipuri :

Parazitizm obligatoriu - organisme ce se hranesc excusiv parazitar:

Endoparaziti - tenia- porcului, ascarida, amiba dezinterică.

Exoparaziti - puricele, paduchele, cornul secarii, mildiu.

Parazitizm facultativ - organisme ce pot så alterneze nutriția saprofită cu cea parazită. De ex. ciupercile de
iască.
Saprofit - caracteristică organismelor ce se hrănesc cu substanțe organice în descompunere.
Organisme saprofite sunt : râma (se hrăneşte cu humus format din resturi de plante şi organisme),
precum şi alţi viermi, ciupercile cu pălărie, mucegaiurile, precum şi unele insecte. Ele au o mare
importanță deoarece descompun substanța organică şi asigură circuitul elementelor în natură.

Omnivor-organism care se hrăneşte cu produse de origine vegetală şi animală. De ex. mistreţul, ursul,
bursucul, cimpanzeul, omul.

Zoofag- organisme ce consumă materia organică animală. De obicei alcătuese nivelele superioare ale
lanțului trofic fiind consumatori de gradul II, III, sau IV.Sunt în marea lor măsură reprezentanții
Regnului Animal, dar există şi plante ce au astfel de tip de nutriție (roua-cerului, Nepententes
Capcana-Venerei).

Fitofag- organism ce se hraneşte cu substante organice de natură vegetală. Tinind cont de varietatea
sursei, aceste organisme sau specializat îngust şi anume:

Ce se hranesc cu parti vegetative ale plantelor (frunze,lastari, muguri, radacini De ex. antilopele,
bovinele, cabalinele, ovinele, caprinele, insecte, pasari.
Ce se hranesc cu semințe, fructe Foarte multe specii de pasari, dar sunt si mamifere, reptile,
insecte, peşti

Reproducere care nu implica producerea si

Reproducerea sexuată este procesul prin care
fuziunea celulelor sexuale, nici necesitatea a doi
ovulul şi spermatozoidul, provenite de la doi
parinti. Procesul prezinta un avantaj evident prin
indivizi de sex opus, se contopesc si dau naştere
aceea ca nu mai este nevoie de cautarea unui
unui nou organism. In acest proces participă
partener si nici de existenta unor mecanisme
cele doua celule sexuale-ovulul si
complexe de polenizare; fiecare organism
spermatozoidul, numite gameti, produse de
asexuat se poate autoreproduce. Reproducerea
catre gonade.
asexuata poate duce, de aceea, la o crestere
rapida a populatiei.
Reproducerea Celulară

Reproducerea celulelor se realizează prin diviziune, proces în urma căruia dintr-o celulă rezultă două
celule fiice, identice sau nu cu cea parentală.

Reproducerea asexuată

Se realizează pe mai multe căi:

1. Amitoza - diviziune celulara directă produsa prin clivarea nucleului, fară condensarea
cromozomilor si fara formarea fusului de diviziune. Caracteristică organizmelor primitive unicelulare
(Protista ), unor alge unicelulare, bacteriilor.

2. Prin Spori-inmultirea prin spori este un alt tip reproducere asexuată şi este prezentă la bacterii,
protiste şi la Fungii, unele plante inferioare. Sporii sunt capsule ce contin ADN şi sunt capabile să dea
naştere unui nou organism. Sporii sunt produşi fără unirea sexuală a gametilor

A. După locul formării se pot distinge spori:

Exospori-tip de spori specifici mai mult pentru Bacterii, ca urmare a inmugurii înafară a inelului
de ADN bacterian.

Endospori-spori ce se formeaza in structuri speciale numite Sporange. Caracteristic

Regnului Fungii (ascospori, bazidiospori).

B. Dupa Structură
Aplanospori-(din gr. aplanes nemiscat şi spor germene ), spori mari, imobili, caracteristici algelor
verzi

Zoospori - Spor al unor alge și ciuperci prevăzut cu cili vibratili sau cu flageli, cu ajutorul cărora
se mişcă în mediul fluid.

3. Prin Inmugurire - inmugurirea este un alt tip de reproducere asexuată, acest tip de reproducere
are la bază un grup de celule ce îşi pot singure genera hrana şi care se detaşează de corpul părinte
Spre deosebire de spori, muguru, la plante de exemplu, sunt un grup de celule ce pot avea mai multe
învelişuri.Se intilneşte la ciupercile de drojdii, alge, hidră, spongieri.
4. Prin Regenerare -o altă formă de reproducere asexuată este regenerarea, acest tip de reproducere
asexuată reprezintă formarea fiecărui organism dintr-o parte componentă a organismului-părinte,
la general termenul regenerare este folosit pentru a descrie procesul de re-crestere a unei părţi
avariate sau care lipseşte din componenţa organismelor înalt dezvoltate, regenerare întregului
organism este prezentă la hidră şi la un grup de plante.

5. Reproducerea vegetativă se realizează prin organe vegetative metamorfizate la plante: Poate fi de

2 tipuri:

A. Naturală prin următoarele cái:

Prin tuberculi cartoful, napul

Prin bulbi-caracteristic plantelor din familia Aliaceae, Liliaceae

Prin rizocarpi- gheorghină.

Prin radacină şi din care (prin separare) se poate dezvolta o noua planta ( zmeur, murul)

Prin stoloni-fragii.

Prin Filocladii- la kalanchoe.

Butaşi-plopul, multe specii de salcii, vita-de-vie sălbatică.