George Cdlinescu

GEORGE CALINESCU
CARTEA NUNTII

O Editura Herra, .:il i

CARTEANUNTII

Editura HERRA
oPs-cP39
Comenzi la:
tel.lfax: A248.22.21 .9.8
mobil: 0747.08.11.22

Coperta: VALENTIN TANASE

Prezentare graficd: SC PAVCON M.O. Grup SRL

ISBN: 97 8-97 3 -7 923 - I 6-2 Editura HERRA

 CUPRINS 3 ,.

O s[rutare in ten.........

\

Tipdrit la Tipogralie Shik&Stefan SRL
Tclcfon: 021.450.25.32 / 07 56.196.19 I
cmail : editurashikfrDvahoo.com
o SARUTARE iN :rNNN
Cdnd salcdmii staliei incepurd sd alunece pe dinaintea trenului,
lovind ugor cu frunzigul streagina vagonului, Jim ffase uqa comparti-
mentului gi merse sd se ageze la locul sdu de l6ngd fereastrS. Mirosul
de piei incinse gi de unsori il fbcu si priveasc[ cu mai multd repulsie
pluqurile groase ale fotoliilor, de culoarea tutunului uscat. Pe spete-
zele gi pe bralele lgr, eroziunile se prefhcuserd in ulceralii negre,
lipicioase, adevSrata leprd a stofelor bdtrdne. Jirn acoperi cu batista
plaga rezemdtoarei sale, apoi se ldsd pe spate, intr-o pozilie calmi,
rece gi meditativd.
Destul de lucid pentru ca s6-9i dea seama de migcirile sale
sufletegti gi sd indbuge la vreme impulsiile de vanitate vulgar6, el
nu pufu sd nu recunoascd invazia unui sentiment de atraclie pQrso-
nall, caracteristic in clipele in care se bdnuia observat. In aceste
imprejurlri el simlea nevoia sd-;i cornpund o mascd severd qi
abitractd gi sd se ilustreze printr-o contempla{ie de neuitat, riinind
lumea cu atitudinea sa morala. incercd dar si se smulgd contingen-
lelor, examinand tavanul alburiu al compartimentului, recenzdnd
fdrd familiaritate pe tovarSgii de cdlStorie, 1ezemdndu-se cind intr-o
mdnd cdnd intr-alta, dar aceste sforlari de a-qi gisi o linutd tireascd
ii v6dir6 5i mai mult st6ng6cia. in cele din urmd se ridicE 9i trase
cristalul gros al ferestrei. Aerul uscat, nisipos, il plesni in obraji,
iar compartimentul se umplu cu aburi de cocs 9i de fan incendiat.
Perdelele fdlfbiri ca nigte flamuri, p6rul domnigoarei din fald se
umfld spulberat gi gazeta vecinului de banci explodd in m6ini'
Jim icoase capul afard qi privi. Locomotiva alerga adulmecdnd
traversele, sforiind la podefe, lipand prelung la ivirea capetelor
 albe de pod, iar pistoanele zvdrleau ritmic lucioasele articulalii
de-a lungul inaltelor gi multiplelor roli. Hurducarea monotond,
ciocdnitul ascuns de lanfuri gi tampoane care bdtea neostenit md-
surile se prefdceau la poduri in prdbugiri asurzitoare de mari pldci
de fier, dupd care urma iluzia unei linigti curgdtoare, de izvor.
Terasamentul lureca pe dedesubt, smulgdnd dupd sine stdlpii de
telegraf qi pomii, gi Jim se trudea zadamic si pund un punct fix in
prundigul anonim, pdrdsind cu regret o grindd innegritd de catran,
o tufE pipernicitd sau o cremene l5ptoasd cu care ochiul se familia-
rizase din goand. Aerul ii usca fa!a, improgcdndu-l cu un nisip fin
de zgurd, dar senzalia vdntului sfhgiat gi a spaliului devorat cu fiece
st6lp aruncat in urmd ii fbcea pldcere. in cele din urmd, temdndu-se
ca gederea sa la fereastrd sd nu producd vreo supdrare celorlalli
pasageri, se aqezl din nou la loc, continuAnd sd urmdreasci goana
cdmpurilor cu privirea.
Pe retina ingustd a ferestrei, stAlpii de telegraf alergau, indl{And qi
cobordnd fascicolul de fire, urcAndu-le pe un mal inalt gi prabugin-
du-le in rdpi lutoase, in vreme ce peisajul se inv6rtea incet in jurul
unui punct imperceptibil migcdtor. Cdmpurile se intindeau linse
cu un verde arhaic ca in picturile prirnitivilor italieni, pierzdndu-se
in depirtdri oceanice, qi nesfhrgita lor perspectivd ar fi pdrut pierduta
intr-o ceali aurie, daci tume de tufe n-ar fi alergat circular pe
dinaintea ochilor, traddnd rotalia planurilor. veneau in cirezi rnici,
fuinurii, aproape sau in margrnea zdrii, ori cddeau in stoluri nume-
roase innegrind solul neted, infinit. Cdliva copaci rdsucindu-se pe
ioc, in depdfiare, alcdtuiau o mdsurd a imensitilii acesteia, de-o
pustietate aga de idilicd, incAt aparilia unei cornute placide pe
orizont, ducea gdndul la epoci strdvechi geologice. Deodatd in
superficia c6mpurilor se ivea o cavalcadd de valuri care se rosto-
goleau incetul cu incetul in degradari spirale, cobordndu-se apoi
vertiginos intr-o.mare pdlnie plind cu cirezi de arbuqti qi tufe.
Solul se rupea acum in gropi, in ruine, in surpdfuri neregulate,
rnigcdndu-se ca undele in sus gi in jos, acoperind brusc orizontul
gi descoperind deodati pr[vdliri iungi de terenuri spre vii pierdute
in g"t rrr", iar trenul cidea intre maluri de lut, sub firele de
telegraf sau iegea pe marginea unor r6pi prSpastioase, st6p6nind
parcd o mare secatd.
Jim intoarse in treacat capul spre fotoliul dimpotrivS. Domni-
qoara stdtea rezemat|intr-un cot, cu fruntea lipitI de g!am, asemeni
unui copil, pierdut6 in peisaj ca intr-un vis. Locomotiva scoase un
timp aripile inalte 9i
lipat prelung de spaimd gi aproape in acelagi
uiU* utr unui pod falfAird in sus qi in jos in tunete surde, metalice,
cdz|rndapoi fulgerate. inaintea ochilor se qdnfuia pe sub tren o albie
latd de rdu, de ndmoluri impietrite 9i crlpate, in mijlocul cdreia
gerpuia incet un fir de apd tulbure, rogiatica. Lang'linia de sSlcii, vite
infipte cu copitele in ndrnol migcau placid cozile, ad6p6nelu-se,
Jim aruncd din nou ocirii inspre domnigoarh qi putu sd observe
c5 ingenunchease cu un picior pe fotoiiu, indoindu-tr sub sine, in
aga fel inc6t rotula micd, gralioas[, se confura sidefie.sub transpa-
renla' ciorapului. Pantofii mici trotte,ur, aproape biiefegti, rochia
plisata ce-i cddea pdnb ia concavitatea incireieturii gambei, hluza
atba prin care se str6vedeau umerii nedezvoltali incd 9i panglicile
cdm6gii, gulerul circular, ondulat, in jurul unui gdt metalic' sub$re,
oxidat de vant, ii dadeau aerul unei adolescente, crude inc6, elevd
de qcoald poate, deghizatd in ,,domniqoard". Ascunsd intre pairne.
fala contemplativi ii rirndnea nedefinitd in liniile ei morale. Bigb
pe
de seamd insd cd fata, distrati de priveligte, i$i turtise nasul mic
geam, incercdnd rdceala cristalului.
-
in config*ralia peisajului stdpinea acum o caldd geomefrie vege-
tald. Solui circula mereu in jurul trenuiui, lungind sau apropiind
orizonturile. $esuri fdrd sffirgit, netede qi verzi, roteau in perspective
imense o vegeta{ie unifonn6 de copaci rotunzi, pierzdndu-se dincolo
de zdri cu o claritate de miniaturd. intinderile rdrndneau multl
vreme intr-o singurdtate asceticS de ierburi $curte, rOgcate, apoi
cEmpul se increlea in smarcuri migcitoare de buruieni 9i tufele
sau in turme
l6qniau cenuqii din toate p64ile, in stoluri rdzlele
continui, pentru ca se se risipeascd in zbor planat spre zare sau
invadate de unanimitatea furfunatecd a pddurilor, prevestite prin
copaci care veneau in goand, aci guierdtori, fugdrindu-se gi cul-
cdndu-gi coamele la pdmdnt, aci diafani gi idilici, lunecdnd singu-
ratici intr-o roud luminoasl. Planurile se inclinau oscilatorii, cdnd
intr-o parte, cdnd intr-alta, ddnd o impresie de plutire qi lungile
lanuri, tunse, de august, prin regularitatea geometric[ a petelor,
pdreau mari chilimuri aruncate peste holde. Asfinlise gi in urma
soarelui stins nu mai rdmdsese decdt un fum de aur pulverizat, pe
fundul unor solitudini imense, iar cerul fdrd unde stagna ca o apd
vegtedd.
Domnigoara dormita ingdnduratd in bitaia apelor eterice,
explordnd nemigcatd spre linia orizontului regiuni indepdrtate ca
gi cum ochii i-ar fi rimas intr-un port vag in aqteptarea unui
transatlantic imens de neguri albastre. O intoarcere involuntard a
felei ii dezvllui deodatd fizionomia pdnd atunci negatd. Casca
netedd, lucioasd a pdrului incercuia simetric ovalul neverosimil gi
gralios de geometric gi in vreme ce bretonul cddea dintr-o singurd
lamd pdnd deasupra ochilor, asemeni unei viziere de lac negru, tri-
unghiul in care se sfdrgea pdrul tuns la spate 15sa gol grumazul
bdielesc, al cdrui imperceptibil gan! se pierdea in candoarea circu-
lard a gulerului. Profilul de small mdsliniu ce servea de sprijin
greului coif de pdr umplu pe Jim de mirare gi de ugoara voluptate
pe care !i-o provoacd desfoierea pe nas a unui trandafir matur
cdzrfi de sus. Ochii rotunzi speriafi, verzi ca bobul de strugure, dar
pirdnd in rdstimpuri intunecaji, aga de rotunzi sub liniile drepte,
mongolice ale sprdncenelor incAt pe punctul lor cel mai proemi-
nent strdlucea mereu cdte un focar argintiu, nasul drept in profil,
pulin protuberant din fa[d,, cu nervoase evazdri ale sublirilor ndri,
gorafrrd camalitate, trasd cu finele intr-un contur minim, compu-
neau o fizionomie bldnda gi impertinentd, totod'i5 gata si-gi
aureoleze in lacrimi bilele uimite ale ochilor gi sd sfideze cu
mdnie pe privitor printr-o tremurdturd a ndrilor gi o subliere a
buzelor. Nu era desigurun copil, ci o adevdratd domniqoard de weo
optsprezece ani, ,,insd masculinitatea stilului punea mai multd
cruditate gi inocenli pe un chip cu unda iritabili la cele mai
u$oare emolii. Surprinzdndu-se observatd ea trase repede in jos
piciorul sublire, silindu-se sd acopere cu marginea rochiei scurte
umerii genunchilor, gi-gi lipi din nou nasul cu putere de geam.
in lividitatea amurgului cete continui de sdlcii se tdrau in pan-
"
furile mari de l6ngd linia ferat6. Terenul inundabil era plin de
mlaqtini cu ape coclite, putrede, in a cdror spumd verde trunchiu-
rile copacilor infipseserl picioarele lor rdsucite. O ultimd licdrire
a orizonfului bronza suprafala cangrenatd a smdrcurilor, scoldnd
la iveal6, din mugila lor verde, monstruozitatea cdte unei rdddcini
exhumate din ndmol qi rdmase in aer ca o gheari crispatd. Balta
se l51ea pe alocuri prin porumbiqtile pdlite, culcate la pdmdnt,
strdbdtdnd prin lungile garduri de nuiele impletite ce hotdrniceau
lanurile in.fugd. Apoi apele se zvdntard, gi cdmpurile fumurii alter-
nate de dealuri reapdruri eliberate, inv6rtind uqor in depdrlare
cuburi albe de sate, stdp6nite de turnurile gotice ale bisericilor. Un
bdrbat descull gi indesat mdna cu o nuia, din urmd, trei vaci greoaie,
inldcrimate gi un p6lc de cai gedea pe coarna unui ddmb aruncdnd
neostenili capetele incomate in bdtaia vdntului. Sforditul locomo-
tivei improqca solul cu rotocoale grele de fum in vreme ce tdlpile
bdteau in tact, pe dedesubt: zdup-zdup, zdup-zdup, zdup-zdup,
zdup-zdup...
Vecinul fdcu deodatd o migcare gi se ridicd greoi, intinzAnd
mdinile scurle spre plasa de bagaje. Trase de sus o geantd de piele
groas6, o desfEcu pe genunchi gi scoase din ea felurite pachete de
hdrtie pe care le ingird pe un jumal. Jim auzi pdrditul hdrtiilor desfi-
cute, clefbitul surd al filcilor gi o curiozitate irezistibili ii intoarse
ochii citre cildtorul masiv gi stdncos, care, rdsufldnd greu, rumega
incet qi mu$ca din c0nd in cdnd dintr-o felie mare de mortadeld
cdrdmizie, privind visdtor cu ochi albaqtri, contemplativi. Fdlcile
uleioase ii c[deau rupte sub nivelul gurii unse, ddndu-i un rictus
 subliri ale fetei, intdrziate pe marginea pervazului. Amindoi se
autodtar in ciuda placiditilii intregii sale figuri' Spre a nu vedea' .

reagezard" la loc, domnigoara cu un surds timid de recunogtinld in

Jim se intoarse energic spre fereastrd, obsedat de gdndul cI
paq-
gras6 cdte-o felie umbra pleoapelor plecate, Jim cu o upoard febrd tactild. Concu-
nicul rumegator ar fi putut sI intindd cu mdna sa
piscenle vagi ii furau coada ochiului qi-i dideau o ascunsd ebrietate
rotunda de mortadel dla toatd.lumea, pentru ca in ritmul neostenit
a pulsului. s-ar fi simlit toropit ca de o succesiune de valuri calde,
al tampoanelor, zdup-zdup, zdup-zdup, toatd lumea sd mestece
pfe- dacd putdnd sd-gi apropie obrazul de acela al fetei ar fi fost lovit
incet gi vis6tor. $uierul locomotivei se prefdcu intr-un muget
de ploaia de fire moi a pdrului tuns gi adiat de rdsufletul micilor
lung de bou rizle!, iar pdmdntul tremurd de copite' Veneau
ndri nervoase. L-ar fi tentat de asemenea sI incerce cu podul
cirezile de la plgune mAnate cu bdpl de ciurdari' Pline de ndmol
palmei netezimea pdrului pe locul rotund al vdrtejului din cregtet,
uscat pdnd sub pdntec, vitele se legdnau rumegdnd ultimele frag-
a umerilor sau a genunchilor. Sim{indu-gi mdinile vinovate, el le
mente de iarbi rdmase intre dinli, speriind cu cotnul 9i cu coada
ascunse in dosul perdelei gi-qi purific6 ochii in spectacolul poieni-
muqtele acute lipite pe sub coapse. inotau lent in pulberea drumu-
lor aprinse pe margini de vdrfurile celor din urmd raze.
rilor, starnind scurte ciclonuri de colb, indesandu-se 9i razlelindu-se
Locomotiva lipa in fala unor prdpdstii nevdzute gi sufla din
gi disparind incetul cu incetul in fumul cenuqiu al marginilor de sat'
greu fum cu sc6ntei. Trecea acum printre diguri inalte de bolovani
bat" o vacd cu niri roqcate intorcea ochi uzi intrebitori, chemAnd
roqcafi, prdfogi, cu barbi de buruieni lepoase gi pldgi mari de pdcurd
cu rdget prelung, mai mult ghicit, un vilel pierdut pe l6ngi cocenii
gi funingine sclipitoare. in vreme ce rolile bdteau surd cadenta
unei porumbigti, in vreme ce altele, impunse cu.bdta de vdcar' se
drumurilor incdlcate cu plesnituri de pinze ude in vdnt qi ,o^iit
inc6p6lanau s[ aspire cu nasul apa scursa printre crapdturile unei
de fierdrie, Jim se 15sa dus de g6nduri pe aite peisaje interioare.
lungi tioace de lemn. Cu linigtea marilor bestii lacustre, un bou cu
Peste cAteva ore se vedea oprindu-se in fap unei porti{e oloage de
bust de zimbru qi cu coame lungi in semiluna, pe pantecele cimia
zabrele rogii qi intr6nd intr-o curle lungd, rdcoroasd de prea multe
marele tendon al sexului sdu se l6sa intr-un {urfur de noroi, privi
zerele, intinse pAnS peste streqinile carbonizate ale casei. intAmpi-
sangeros gi nemigcat trenul qi din pantecele sdu curse ca dintr-un
nat de glasurile asculite gi mirate, rdsundnd din diferite ascunziguri,
jghJab, inunddnd razapicioarelor, o apd de pufuri stdtute' Clefhitul
avea sd doarmd in odaia cu miros de patchouli de l6ng6 grddin6,
placid al omului cu ochi albagtri, cobordrea de pe ddmburile cu
la geamul cdreia suspina toatd noaptea cigmeaua gi tresdreau din
paWni a vitelor, mugetele presimlite in drumul satelor, continua
somn gainile in ggtele, speriate de paqii marunli ai gobolanilor.
izbitura de cazmale a rotilor se amestecau intr-un singur cutremur
Amintirea locului putred in care i$i petrecuse copilaria nu-i deqteptd
surd, prelung, de punfi de lemn zguduite de trecerea neintreruptd
dec6t imagini <ie urniditate: hume tiiate cu un cutit, in inima galbend
a mii de vite vesperale'
Sufocatd de duhoarea de piele rdnced6, domniqoara vru sd
a cdrora se zvdrcolesc doud fragmente dintr-o lungd qi proaspdti
rdmd, bureli vineli de ziduri gi urechelnife cu zeci de picioare,
coboare mai jos geamul, dar mAna prea mici nu izbuti s5 urneascd
fugind pe o tencuialS friabild. Se vedea inconjurat de gapte fele
placa groasd de sticl6. Era aproape si renunle ruqinatl, c6nd Jim'
scrutdtoare de bdtr6ne, examinat din cap pdnd in picioare, ldtrat pe
,iOi"attAn-r", apucd cu o m6nd inelul de sus 9i cu alta cordonul de
qi deosebite glasuri, tras de haine pentru demonstralii estetice. indeo-
pdnzdgi dddu voie deplind inlduntru mirosului de pulbere uda
sebi trench-coat-ul avea sd intdmpine un rictus dispreluitor din
idcorilor de prund. in timpul migcdrii, atinse frri sd vrea degetele

10 ll

partea Tantii Agepsina ale cdrei conceplii in materie de croitorie tin=
ieau la o eleganld maturd 9i o nobild austeritate'
_Nu gtiisa te_mbraci _ era si_i zic6 desigur.
parc6 egti un qofer!
La gdndul acestui conflict acut intre generalii, Jim se proptitarc
cu piciloarele in podeaua vagonului ca spre a-l opri gi a-l deraia de
la destinalie, dar trenul macina drumul cdntand inexorabil: te-duc,
te-duc, te-duc, te-duc'..
Se intunecase de-a binelea, iar pe geam nu se mai vedea decAt
un fum dens de nuanle efemere. Dungi scanteietoare de tdciune
invdrtit in aer, ploi mdrunte de cenu96 viginie se topeau in
luminiguri de b6l1i opace sau se ingramideau in cirezi 9i vegetalii
de umbre tremurdtoare. un pr6it prelung de greiere invingea
indfir[tnic mflcinatul trudnic al osiilor, rnereu altul gi mereu acelagi,
din lanuri a c6ror mireasmS de pai parlit venea la rdstimp pe fe-
reastr6.
in gr6dina Tantii Ghenca infloriserd, nici vorb6, daliile, legate
1u mijtc cu o sforicicd, pentru ca mijlocul lor feciorelnic
s6 nu se
fr6ngd gi striluceau acum in lund de broboanele de api cu care
n sei"re sfopite pe inserat. Jim era curios si vadi dacd in aceleaqi
ghivece concentrice gi ceaune giurite igi duceau mai departe
inocenla vegetald un cactus pitic, un ldmdi sterp gi cdteva mugcate
anemice, aparate de o bombd ruginitd, de un obuz plin cu pdmdnt
qi alte cate;a resturi de instrumente metalice preistorice, plstrdnd
o formd aproximativd intre pdmdnt r;i rugini'
Ro1ile trenului tunau surd pe dedesubt ca mii de copite uriage.
Jim inchisese ochii, pierzdnd in infuneric sentimenful ldmurit al
lucrurilor. Tunuri, cheioane, cavalerii nesfbrgite, alergau pe drumuri
ffiri funduri, prin noroaie, dune de nisip sau pinze late de api' O
grindind albe batea in acoperiqul sublire al vagoaneior, apoi osii
mari cddeau
lrele de care scirldiau pe un drum bolovdnos, ciocane
fe nicovald gi totul se topea intr-un ldrdit inumerabil gi strident de
uneori
lreieri pierduli intr-un cdmp sdlbdticit cu scaieli. Credeau
ti"iit" ruginite gi cantoanele ruinate lasaserS trenul s[ alunece
"e
l2
pe traverse infrunzite, spre mdluri frrd ape, prin tufe incdlcite, cu
trosnet de rddicini smulse gi plesciit de papuri cdlcate. Ghicea in
minte, intre cele doui ro!i, pietrigul ndpddit de bdldrii, qinele
acoperite cu mugchi, suspinul tulpinelor groase, rupte de lanturile
grele ale trenului car.e alerga nebunegte ca o reptild rece, fluierdnd
prin nuiele. in hopuri, horcdieli, trosnituri gi quierdturi, vagonul se
clitina zdruncindndu-se in acelagi ritm monoton: te-duc, te-duc,
te-duc...
Unde md duci, unde mi duci? pocnea sacadat un glas in
-
urechea lui Jim, care se lungise intr-o rdnd, culcdnd capul in unghiul
dinspre fereastrd al sofalei.
Sub lumina albastri a becului, compartimentul se pre{Ecuse in
dormitor. Un ofi1er intinsese picioarele in cizme grele rogii pe
fotoliul de peste drum, pe un jumal, baricaddnd astfel uqa gi
dormea cu barbia in piept gi cu bralele incruciqate. Vecinur cel gras
se prdbugise pe spate, cu m6inile pe pdntece. Cdrnurile obrajilor
devenite livide, gura intredeschisi gi luciul uns al fetei ii dddeau
un aspect cadaveric. Horcdia in sugrumiri scurte gi gura umpluti
de aer se umfla deasupra dinlilor intr-o bdgicd efemerd ce plesnea
ritmic descoperind virful dinlilor. sforditurile guierdtoare ale
celor adonnili se amestecau cu toaca necontenitd a tampoanelor,
incdt fi se pdrea cd zeci de pive de lemn ingirate de-a lungul unui
p6rdu de munte igi izbesc de fundul troacei maiurile mucede de
lemn ridicate in invdnirea rolilor de cdtre apa ruinatd de pe lungi
jgheaburi. Cdnd in vreo stalie pustie, vegheatd de o lampi cu
petrol, trenui iqi incetinea pe neagteptate goana rofilor, horcdielile
adormililor mdsurau singure linigtea noplii, salutate dinspre farini
de !6rditul greierilor.
Cdzut intr-o somnolenld rece din cauza anuldni lumii externe,
Jim nu dormea. Cu ochii deschiqi privea in penumbra comparti-
mentului in care reveriile sale igi confundau contururile cu
suprafelele incerte ale lucrurilor. Domniqoara igi lipise un obraz
de perdeaua ghemuitd in chip de perni gi pufin aplecati, cu ochii
l3

inchiqi, dormea sau incerca poate sd uite oboseala unei nopli chi-
nuite, simuldnd somnul. Respiralia era aproape invizibild 9i fala
rdmasd vie qi era numai aburitd de o sublire sudoare ce-absorbise
pudra gi carminul. Astfel culcatd, fata pistrase toatd gralia
iafaeliti, sporitd prin copildreasca dezordine reflexd ce-i aducea
pirul seurt peste ochi gi-i trSgea piciorul obosit sub sine, desco-
perind tivul de sub pulpa strdvezie.al unui ciorap. Acest serafim
fdrd aripi, amor{it acolo intre raturile fierbatoare a doud trupuri
rnuncite de grelele agonii ale somnului, nu trezea lui Jim - cel
pulin aga credea el * nici o iritalie voluptoasI, ci numai o neinle-
ieas6 nevoie de a proteja gi rnangdia. Se simlea ugurat deodatS qi
ridicat ca un fum prin fereastra compartimentului. Plutind deasupra
cdmpurilor in proieciia lunii zdrea trenul lunecdrrd ca un licurici
pe suprafala solului, crescdnd vertiginos intr-un astru uriaq qi
rdzdndapoi cu pere{ii vagoanelor trupul siu aerian. La o feleastri
se vedea pe sine insuqi in fala unui seraf uinil inconjurat de o
pavdzSde lumind albastrd gi care zdmbea cu ochii inchigi, pierdut
in propriile visuri. Cdnd insd iegea din pulul addnc al reveriei gi se
sim{ea greu gi material pe canapea' asemenea contemplalii
angelice i se pdreau facle. iqi dddea seama cd m6inile i-ar fi fost
mai mullumite dacd varate pe sub urnerii 9i genunchii fetei ar fi
ridicat-o pe jumitate adormitd in brale, aqa inc6t capul sd-gi
reverse pletele in jos, iar picioarele-i subliri s6 cadS abandonate
peste bara mugchiuloasd a bralului sdu drept. I-ar fi pldcut s-o
intinda ugor de-a lungul fotoliului moale, sa-i pund sub cap sulul
dur, demontabil qi, indreptAndu-i p6rul 9i rochia plisat6, sd alunece
cu mdna ocrotitoare peste fluierele picioarelor spre a elibera
degetele mici, infantile, din strdnsoarea inguqtilor pantofi' Ar fi
vdzll-o atunci ldsdnd cu un scurt suspin reflex de alintare capul
pe o parte, sub taiefura latului breton gi indoind un picior lustruit,
delicat ca un arc. Jim incercd sd se smulgd din aceste ispite
absurde gandindu-se din nou la casa copildriei sale spre care mergea.
t4
in mirajul geamului opac ograda rargr se-ntindea strijuit6 pe o
laturd gi pe alta de doui rdnduri de case scunde, lungi ca un tren
de vagoane declasate trase pe linii moarte. Din loc in loc c6te un
baldachin de tabld ruginitd ardta o intrare, astupatd de cascade
grele de iederi. H6rdaie verzi cu oleandri se ingirau de-a lungul
zidurilor ude, leproase de apa prelinsd prin streiinile ciuruite, in
rugina cdrora cre$teau ciubucuri de buruieni gi in luciul ferestrelor
se zdreau scSri de surcele de care se rezemau cercelugi gi muqcate.
Verdeala prea crudd de umbri gi uddturd
ldgnea in fldcdri violente.
Nesmulse de nimeni, troscotul, pdpddiile qi scaielii gragi, albagtri,
iegeau printre bolovani, la temelia zidurilor gi in jurul chepengu-
rilor de tabld aunor pivnile in formi de cavou gi indbugeau straturile
cu flori, indeosebi dalii gi crdile,cultivate in fronturi prea compacte
pe sub ferestre. unzdplaz de iemn, cu scdndurile orizontalagi in
parte cezute, inchidea in fund curtea, despdrlind-o de o alta inecatd
de firrnza duzilorpe sub crengile cdrora se zdreatabla arsd de ploi
a unei cdsule cu cerdac pe stdlpi imbrdcali in vild de vie. Totul
pdrea un maidan pdrdsit gi un han de mult pustiu, uitat cu drugi qi
lacdte la uqd, pradd ierburilor gi ploilor. Gdridul presup'nea grinzi
cdzute induntrul oddilor cu tavan mdncat pdna la coastele putrede
ale grdtarelor de trestie gi cercevele lunecoase de muqchi asemeni
ghizdurilor unui pu!. Transperantele de gipci verzi cdzuserd cu
sforile rupte peste ochiurile superioare ale fereslrelor crdpate, lipite
cu hArtie.
in timp ce canapelele sdltau necontenit capetele inerte ale cdld-
torilor scufundali in somn, aerul rece, intrat pe geamul incd
deschis, vestea apropierea munlilor. Trenul lisase de mult valea
Tdrnavei gi se indrepta spre zonele reci ale Bragovului. Aerul se
rarefiase devenind transparent qi palid, iar rogeala de focuri inde-
pdrtate pe linia zdrii prevestea zorile. Din c6nd in c6nd sclipeau in
semicercuri fragmentele iegite din sdlcii ale intortocheatului olt,
rece gi lucios ca o lamd. invinelite de frig, buzele gi ndrile fetei
adormite de-a binelea trddau prin mici convulsii penetratia rdcelii.
15