Abendland - A. E.

Baconsky

dans al cetăților obosite, crepuscul roșu, abendland... agonia ticăloșitelor neamuri

sufocate în aur și purpură veche mercenarul strein călărește seara pe colinele solitare

visând jaf și incendii - destul vouă! cuvintele-pești, moarte pe ape albe, meduzele infestează

istoria animale și păsări de pradă pe steaguri se schimbă în hiene și corbi iarăși mă

voi întoarce-n pădurile mele, 1000 de ani până când va trece avalanșa absurdă hoardele

vântul a și început să miroasă a carne crudă sub șeile cailor vântul stepelor, miros de

scuturi de piele

O, catedralele, quattrocento, barocul, o, viitoarele săpături arheologice în

timp și în umbra de pe acum învinsului

Apostat.