Sunteți pe pagina 1din 93

R E P U B L I C A M O L D O V A

B.01.03
N O R M AT I V Î N C O N S T R U C Ţ I I

URBANISM ȘI AMENAJAREA TERITORIULUI

NCM B.01.03:2016

Sistematizarea teritoriului și a localităților


Planuri generale ale întreprinderilor industriale în
construcții

EDIŢIE OFICIALĂ

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI CONSTRUCŢIILOR


CHIŞINĂU 2016
NORMATIV ÎN CONSTRUCŢII NCM B.01.03:2016
CSM 01.120

Sistematizarea teritoriului și a localităților


Planul generale ale întreprinderilor industrial în construcții

Cuvinte cheie: plasare întreprinderilor, amenajare a teritoriului, plasare a reţelor inginereşti, indicatorii
de densitate minimă a şantierelor de întreprinderi industriale.

Preambul

1 ELABORAT de către " Institutul Naţional de Cercetări şi Proiectări „Urbanproiect”,


conducătorul temei – Zolotuhina S.;

2 ACCEPTAT de către Comitetul tehnic pentru normare tehnică şi standardizare în


construcţii Comitetul Tehnic CT-C .04 "Urbanism şi amenajarea teritoriului" , procesul-verbal
nr. 2 din 30 septembrie 2016.

3 APROBAT ŞI PUS ÎN APLICARE prin ordinul Ministrului dezvoltării regionale şi


construcţiilor nr. 117 din 29. 09. 2016 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.478-
490, art. 2233), cu aplicare din 01. 01. 2017.

4 ÎNLOCUIEŞTE NCM B.01.03-2005

MDRC, 2016 EDIŢIE OFICIALĂ

II
NCM B.01.03:2016

Cuprins

Introducere ............................................................................................................................................. IV
1 Domeniul de aplicare .................................................................................................................. 1
2 Referinţe normative .................................................................................................................... 1
3 Termeni şi definiţii....................................................................................................................... 2
4 Dispoziții generale ...................................................................................................................... 3
5 Sistematizarea teritoriului ........................................................................................................... 5
5.1 Sistematizarea, amplasarea clădirilor şi instalaţiilor ................................................................... 5
5.2 Drumuri, întrări şi accese.......................................................................................................... 16
5.3 Sistematizarea pe verticală ...................................................................................................... 19
5.4 Amenajarea terenului de pămînt .............................................................................................. 20
6 Amplasarea reţelelor edilitare ................................................................................................... 23
6.1 Reţele subterane ...................................................................................................................... 24
6.2 Reţele terestre .......................................................................................................................... 28
6.3 Reţele supraterane ................................................................................................................... 28
Anexa A (obligatorie) Indicatorii densităţii minime de construire a terenurilor obiectelor industriale .... 30
Bibliografie ............................................................................................................................................. 42
Traducerea prezentului document normativ în limba rusă .................................................................... 43

III
NCM B.01.03:2016

Introducere

Prezentele norme şi reguli în cinstrucţii prezintă adaptarea la condiţiile naţionale ale Republicii Moldova
a documentului normativ a Federaţiei Ruse СП 18.13330.2011 Генеральные планы промышленных
предприятий (Redacţia actualizată СНиП II-89-80* „Генеральные планы промышленных
предприятий”).

Normele şi reguli NCM B.01.03 „Planuri generale ale întreprinderilor industriale” sunt elaborate cu
scopul asigurării scopurilor şi sarcinilor legislaţiei în vigoare şi prevederilor documentelor normative în
vigoare în domeniul construcţiilor.

În proces de elaborare a documentului normativ NCM B.01.03, normele expuse în СНиП II-89-80*
„Генеральные планы промышленных предприятий” sunt aduse în corespundere cu cerinţele
avansate în domeniul:

− protecţiul mediului ambiant;

− asigurării siguranţei de regăsire pe teritoriul obiectelor de producere;

− foosirii raţionale a terenurilor la construcţia obiectelor de producere;

− evidenţierii scimbării modalităţii de proprietae asupra pămîntului şi obiectelor de construcţie;

− urbanismului şi amenajării teritoriului.

Normele în construcţii NCM B.01.03, ce se elaborează sunt invocate să înlăture neconformităţile


enumerate, şă sporească eficienţa de elaborare a schemelor de organizare a sistematizării obiectelor
de producere.

În general structura documentului normativ NCM B.01.03 este păstrată. Sunt păstrate de asemenea
prevederile, direcţionate spre sporirea eficienţei de folosire a teritoriului.
Este precizat şi lărgit domeniul de aplicare a documentului normativ, în redacţia în vigoare, care cuprinde
numai întreprindrile de producere şi grupele acestora. Este exclusă din folosire noţiunea „Nod industrial”,
este înlocuit cu noţiunea „zonă de sistematizare”.

Este precizată terminologia, este exclusă cerinţa de cooperare obligatorie a gospodăriei de parcaje.

În scopurile asigurării unei libertăţi mai mari în alegerea variantelor soluţiilor de proiectare, sunt precizate
un şir de prevederi privitor la organizarea reliefului şi sistematizărea sectorului de pămînt.

La amplasarea obiectelor industriale şi grupelor acestora, care infliuenţează asupra locuirii şi amplasării
animalelor, asupra stării apelor,precum şi asupra stării aerului din atmosferă, se iau în consideraţie
prevederile legislaţiei despre regnul animal, sursele acvatice, protecţia aerului din atmosferă.

IV
NCM B.01.03:2016

N O R M A T I V Î N C O N S T R U C Ţ I I

Planuri generale ale întreprinderilor industriale în construcții

Генеральные планы промышленных предприятий в строительстве

General plans of industrial enterprises in construction

Data punerii în aplicare: 2017-01-01

1 Domeniul de aplicare
1.1 Prezentul document normativ este prevăzut pentru elaborarea planurilor generale
(documentaţiei de proiect la sistematizarea teritoriului) ale întreprinderilor obiectelor industriale noi, celor
cu posibilităţi de extindere, şi reconstrucţie (în continuare - obiecte), indiferent de forma de proprietate:

– întreprinderi industriale din diverse ramuri, obiecte asigurări edilitare, depozite, obiecte de
transport, comunicaţii, obiecte comunale, parcuri tehnologice, centre de logistică,

– scheme de sistematizare ale grupelor de obiecte industriaale, amplasate pe terenuri adiacente.


Prevederile prezentului normativ pot fi aplicate în scopul asigurării exigenţelor legislative privind
siguranţa clădirilor şi instalaţiilor, şi asigură realizarea scopurilor reglementării tehnice în conformitate
cu legislaţia.

1.2 În cazul cînd la obiectele industriale se prevede utilizarea muncii persoanelor cu mobilitate
redusă (cu dizabilităţi) se vor aplica «Единые санитарные правила для предприятий
(производственных объединений), цехов и участков, предназначенные для использования труда
инвалидов и пенсионеров по старости», exigenţele normelor NCM C.01.06 şi a codului practic
CP C.01.02.

1.3 La proiectarea obiectelor industriale şi de depozitare a se conduce suplimentar de exigenţele


protecţiei contra incendiului.

2 Referinţe normative

În prezentul normativ se fac referinţe la următoarele documente normative:

NCM B.01.01:2016 Urbanism. Sistematizarea şi amenajarea localităţilor urbane şi


rurale.

NCM C.01.04:2005 Clădiri administrative. Norme de proiectare

СНиП 2.09.04-87* Административные и бытовые здания

NCM C.01.06 – 2014 Cerinţe generale pentru clădiri şi construсţii de securitate împotriva
accidentelor în utilizarea lor şi asigurarea accesbilităţii la mediu
pentru persoanele cu dizabilităţi
CP C.01.02-2014 Proiectarea clădirilor şi construcţiilor cu considerarea
accesibilităţii pentru persoane cu dizabilităţi. Prevederi generale

NCM C.01.11 – Norme de proiectare a remizelor de pompieri


2014

1
NCM B.01.03:2016

NСM D.01.03:2007 Construcţii hidrotehnice. Reguli de bază


(MCН .3.04.01-2005)

NСM D.02.01:2015 Proiectarea drumurilor pudlice

NCM D.04-01-2005 Aerodromuri (Аэродромы)


(МСН 3.03.03-95)

NCM Е.03.02 – Protecţia împotriva incendiilor a clădirilor


2014 (MCН .21-01- şi instalaţiilor
2014)

NCM Е.04.02 – Protecţia contra zgomotului (Защита от шума)


2014 (MCН .22-05-
2014)

NCM G-05-01-2014 Sisteme de distribuţie a gazelor


СНиП 2.04.03-85 Канализация. Наружные сети и сооружения

СНиП 2.02.05-87 Фундаменты машин с динамическими нагрузками

СНиП 2.05.07-91 Промышленный транспорт.

СНиП 2.06.01-86 Гидротехнические сооружения. Основные требования и


положения

ВСН 01-89 Предприятия по обслуживанию автомобилей

GOST 9238-83 Габариты приближения строений и подвижного состава


железных дорог колеи 1520 (1524) мм

GOST 9720-76 Габариты приближения строений и подвижного состава


железных дорог колеи 750 мм

ПУЭ Правила устройства электроустановок

3 Termeni şi definiţii

În prezentul normativ sunt utilizaţi următorii termeni şi definiţiile lor:

3.1
centru de logistică: grup de depozite şi alte clădiri şi instalaţii industriale, cu infrastructură comună de
circulaţie a mărfurilor şi asigurare cu complex de servicii logistice pentru organizarea procesului raţional
de promovare a mărfii de la producători la cumpărător, precum încărcare-descărcare, marcaj,
transportare;

3.2
grup obiecte industriale: întreprinderi industriale din diverse ramuri, obiecte asigurare edilitară,
depozite, obiecte de transport, comunicaţii, obiecte comunale, parcuri tehnologice, centre de logistică,
amplasate pe terenuri adiacente cu cooperarea serviciilor auxiliare, sisteme asigurare edilitară şi de
transport, prestări servicii;

3.3

2
NCM B.01.03:2016

grup persoane cu mobilitate redusă: persoane, care întâlnesc dificultăţi la deplasarea


desinestătătoare, prestări servicii, obţinerea informaţiei necesare sau la orientarea în spaţiu. Grup de
persoane cu mobilitate redusă: persoane cu dizabilităţi, persoane cu probleme temporare de sănătate,
gravide, persoane în etate etc;

3.4
obiect industrial: întreprindere industrială din diverse ramuri, obiecte asigurare edilitară, întreprindere
de depozitare, obiect de transport, comunicaţii, obiect comunal, amplasat pe un teren unic.

3.5
proiect, schema sistematizării terenului: documentaţie de proiect, elaborată în conformitate cu planul
urbanistic al terenului, care determină locul de amplasare al obiectului, drumurilor şi acceselor;

3.6
parc tehnologic: grup obiecte industriale, de afaceri, centre expoziţionale, institute de cercetări
ştiinţifice, instituţii de învăţământ, amplasate pe terenuri adiacente cu cooperarea serviciilor auxiliare,
sistemelor de asigurare edilitară şi transport, prestări servicii pentru angajaţi şi administrarea producerii.

4 Dispoziții generale
În prezentul normativ sunt utilizaţi următoarele noţiuni şi definiţii:
4.1 Obiectele proiectate, de regulă, se vor amplasa compact în componenţa grupului cu ooperarea
serviciilor auxiliare, sistemelor edilitare şi de transport, prestări servicii.

4.2 Loturile de pămînt ale Întreprinderilor şi complexelor industriale trebuie amplasate pe un teritoriu
prevăzut de schema sau proiectul sistematizării regionale, planul general al oraşului sau unei localităţi,
proiectul sistematizării teritoriului respectiv, elaborat cu considerarea programelor de dezvoltare
economică, socială şi ecologică

4.3 Terenurile Întreprinderilor şi complexelor industriale trebuie amplasate pe pământurile fără


destinaţie agricolă sau improprii agriculturii.

4.4 Amplasarea întreprinderilor şi complexelor industriale pe terenurile stratificării minereurilor se


admite de comun acord cu organele inspecţiei miniere de stat, iar pe terenurile stratificării minereurilor
larg răspîndite – în ordinea stabilită de legislaţie.

Amplasarea obiectelor şi complexelor industriale nu se admite:

a) în primul brîu al zonei de protecţie sanitară a surselor subterane şi supraterane de alimentare


cu apă;

b) în prima zonă a circumscripţiei de protecţie sanitară a staţiunilor climaterice, dacă obiectivele


proiectate nu sunt direct legate de exploatarea mijloacelor curative naturale ale staţiunii
climaterice;

c) în spaţiile verzi ale oraşelor;

d) pe terenurile zonelor cu protecţie deosebită, inclusiv a rezervaţiilor naturale şi zonelor


protejate ale acestora;

e) în zonele de protecţie a monumentelor de istorie şi cultură fără acordul organelor respecive;

f) în zonele de risc a haldelor de roci din minele de cărbune şi de şist sau a fabricilor de
îmbogăţire a minereului;

g) în zonele alunecărilor, afundării terenului sau a prăbuşirii suprafeţei sub acţiunea excavărilor
miniere, fluxurilor de înnoroire şi avalanşelor de zăpadă, care pot ameninţa şi exploatarea
întreprinderilor;

3
NCM B.01.03:2016

h) pe sectoarele poluate cu deşeuri organice şi radioactive, până la expirarea termenului stabilit


de către organele serviciilor de medicină preventivă;

i) în zonele inundării catastrofale posibile în rezultatul ruperii barajelor sau digurilor.


N O T Ă - Zonă de inundare catastrofală se consideră teritoriul pe care inundarea atinge adîncimea de 1,5 m şi mai mult şi
poate provoca distrugerea clădirilor şi instalaţiilor, moartea oamenilor, scoaterea din funcţiune a utilajului întreprinderii.

4.5 Terenurile Întreprinderilor şi complexelor industriale, de regulă, nu trebuie divizate în sectoare


separate prin căi ferate sau drumuri pentru automobile a reţelei comune.

4.6 Amplasarea întreprinderilor în regiuni seismice trebuie prevăzută în conformitate cu ”Indicaţiile


privind amplasarea obiectivelor de construcţii şi limitarea numărului de etaje al clădirilor în regiunile
seismice”.

4.7 Întreprinderile şi complexele industriale cu surse de poluare a aerului atmosferic cu substanţe


nocive de clasa 1 şi 2 de pericol nu trebuie amplasate în regiuni cu vînturi predominante cu viteza de
până la 1 m/s, cu acalmii îndelungate sau frecvente, inversiuni, ceaţă (în decursul anului mai mult de
30-40%, în decursul iernii 50-60% zile).

4.8 Întreprinderile şi complexele industriale cu surse de poluare a aerului atmosferic trebuie


amplasate, referitor la zona rezidenţială cu considerarea vînturilor de direcţie predominantă.

Obiectele care necesită o curăţare deosebită a aerului atmosferic nu trebuie amplasate din partea ferită
de vînturi de direcţie predominantă referitor la întreprinderile învecinate cu surse de poluare a aerului
atmosferic.

4.9 Între teritoriile industriale şi cele destinate construcţiilor trebuie prevăzută o zonă de protecţie
sanitară.

4.10 În componenţa complexelor industriale cu zona de protecţie sanitară cu lăţimea 500 m şi peste,
de regulă, nu trebuie incluse obiecte care pot fi amplasate lîngă hotarul sau în limitele teritoriului destinat
construcţiilor.

4.11 Obiectele/întreprinderile cu surse de zgomot exterior cu nivelul de sunet 50 dB şi mai mult


trebuie amplasate, referitor la clădirile de locuit şi publice, conform NCM E.04.02
(МСН .22-05-2014), precum şi a se prevedea măsuri de protecţie contra zgomotului.

4.12 Amplasarea obiectelor în fîşiile (zonele) costiere ale bazinelor de apă se admite numai la
necesitatea alăturării nemijlocite a terenului întreprinderii de bazinele de apă cu acordul organelor de
reglementare a utilizării şi protecţia apelor. Cantitatea şi lungimea alăturărilor terenurilor întreprinderilor
de bazinele de apă trebuie să fie minime.

4.13 La amplasarea obiectelor pe sectoarele costiere ale rîurilor şi altor bazine de apă, cotele de
sistematizare ale platformelor întreprinderilor nu trebuie să fie minim de 0,5 m mai sus de orizontul de
calcul al apelor, cu considerarea retenţiei şi pantei fluxului de apă, precum şi a creşterii nivelului din
cauza majorării înălţimii de calcul a valului, care se determină conform СНиП 2.06.01.

Drept nivel de calcul trebuie luat nivelul cel mai înalt al apei cu probabilitatea depăşirii acestuia pentru
întreprinderile cu destinaţia de economie naţională şi de apărare, o dată în 100 ani, pentru celelalte
întreprinderi – o dată în 50 ani, iar pentru întreprinderile cu termenul de exploatare până la 10 ani – o
dată în 10 ani.
NOTE:

1 Amplasarea obiectelor/ întreprinderilor pe sectoare cu depăşirea mai frecventă a nivelului apei se admite la argumentarea
tehnico-economică cu condiţia prevederii instalaţiilor necesare de protecţie a întreprinderilor contra inundării.

4
NCM B.01.03:2016

2 Prevederile punctului prezent nu se referă la întreprinderile, zonele şi instalaţiile lor separate, precum şi obiectivele pentru care
conform condiţiilor de exploatare se admite inundarea lor temporară.

4.14 Obiectele/ întreprinderile care necesită amenajarea debarcaderelor de încărcături sau a altor
construcţii portuare trebuie amplasate de-a lungul rîului mai jos de teritoriul destinat construcţiilor.

4.15 Modul de avizare a amplasării obiectivelor, clădirilor, instalaţiilor radiotehnice etc, care pot
prezenta pericol pentru siguranţa zborurilor sau pot crea interferenţe mijloacelor radiotehnice ale
aerodromurilor, se admite în conformitate cu NCM D.04-01.

4.16 În cazul amplasării întreprinderii în regiunea situării posturilor de radio, obiectivelor cu destinaţie
specială, depozitelor de substanţe puternic toxice, distanţa până la întreprinderile proiectate de la
obiectivele indicate trebuie admisă conform prevederilor normelor speciale.

4.17 Amplasarea obiectivelor lîngă întreprinderile de fabricare şi păstrare a substanţelor, materialelor


explozive şi articolelor pe baza acestora trebuie efectuată cu considerarea hotarelor zonelor şi regiunilor
interzise (de pericol) determinate conform documentelor normative speciale, aprobate în ordinea
stabilită şi de comun acord cu organele supravegherii de stat, ministerele şi departamentele, în
administrarea cărora se află obietivele menţionate.

4.18 Amenajarea haldelor zonelor de descărcare, acumulatoarelor de zgură, depozitelor de deşeuri


şi reziduuri ale întreprinderilor se admite numai la argumentarea imposibilităţii utilizării acestora,
totodată, pentru complexele industriale trebuie de regulă de prevăzut halde centralizate (de grup).
Sectoarele pentru acestea trebuie amplasate în afara hotarelor întreprinderilor şi fîşiei II a zonei de
protecţie sanitară a surselor de apă subterane cu respectarea normelor sanitare.

4.19 Amplasarea obiectelor este necesar de prevăzut cu lurea în consideraţie a valorii calculate a
riscului individual de incendiu în urma acţiunii factorilor periculoşi de incendiu la obiectul de producere
pentru persoane, ce se află în zona locativă în apropiere de obiect, care nu trebuie să depăşească cota
de 0,00000001 pe an. La fel cu lurea în consideraţie a valorii calculate a riscului social de incendiu în
urma acţiunii factorilor periculoşi de incendiu la obiectul de producere pentru persoane, ce se află în
zona locativă în apropiere de obiect, care nu trebuie să depăşească cota de 0,0000001 pe an.

5 Sistematizarea teritoriului

5.1 Sistematizarea, amplasarea clădirilor şi instalaţiilor

5.1.1 Sistematizarea terenurilor întreprinderilor şi teritoriilor complexelor industriale trebuie să asigure


condiţii favoraile pentru procesul de producţie şi muncă, utilizare raţională şi eficientă a loturilor de
pămînt şi eficacitate maximă a investiţiilor capitale.

În proiectele şi schemele de sistematizare a obiectelor în reconstrucţie şi a celor existente trebuie de


prevăzut sistematizarea zonificării funcţionale şi amplasării reţelelor edilitare şi de transport.

5.1.2 Distanţele între clădiri, construcţii, în dependenţă de gradul de rezistenţă la foc şi categoriei de
producere trebuie acceptate nu mai mici de cele indicate în tabelul 1.

Distanţele de la depozitele deschise supraterane pînă la clădiri şi construcţii, precum şi distanţele între
depozitele menţionate trebuie acceptate nu mai mici de cele indicate în tabelul 2.

Distanţele de la rezervoarele de gaze pentru gaze arzătoare pînă la clădiri şi construcţii trebuie
acceptate nu mai mici de cele indicate în tabelul 3.

În aceste cazuri densitatea construcţiilor terenurilor întreprinderilor, de regulă, trebuie să nu fie mai mică
decît densitatea indicată în anexa А (obligatorie).

5
NCM B.01.03:2016

5.1.3 În proiectele şi schemele de sistematizare a terenurilor obiectelor şi a grupurilor trebuie de


prevăzut:

a) zonificarea funcţională a teritoriului cu considerarea conexiunilor tehnologice, prevederilor


sanitaro-igienice şi aniincendiare, traficului de mărfuri şi tipului de transport;

b) conexiuni raţionale industriale, de transport şi edilitare la obiecte, între acestea, cu zonele


rezidenţiale şi altele;

c) conlucrarea sectoarelor de producere, de bază şi auxiliare, inclusiv unităţi de producere


similare, care deservesc zonele rezidenţiale şi alte zone ale localităţii;

d) utilizarea intensivă a teritoriului, inclusiv a spaţiului terestru şi subteran, la rezervele necesare


şi argumentate pentru extinderea obiectelor;

e) organizarea reţelei unice de deservire a angajaţilor;

f) posibilitatea efectuării construcţiei şi dării în exploatare prin complexe de recepţie;

g) amenajarea teritoriului;

h) crearea unui ansamblu arhitectural unic în coordonare cu arhitectura întreprinderilor aferente şi


construcţiile de locuit;

i) protecţia terenurilor aferente contra eroziunii, inmlăştinirii, salinizării şi poluării apelor subterane
şi bazinelor de apă deschise cu ape menajere, deşeuri şi reziduuri ale întreprinderilor;
j) restabilirea (recultivarea) terenurilor date în folosinţă temporară, degradate în timpul
construcţiei.

5.1.4 În proiectele şi schemele de sistematizare a terenurilor obiectelor şi complexelor acestora


trebuie de luat în considerare particularităţile naturale ale regiunii de construcţie:

a) temperatura aerului, precum şi direcţiile predominante ale vîntului;

b) posibilitatea depunderilor mari de zăpadă din cauza prezenţei dealurilor sau supraînălţărilor reliefului
din partea ferită de vînt a sectoarelor de construcţii planificate;

5.1.5 Pe terenurile întreprinderilor şi teritoriile complexelor industriale unităţile de producţie trebuie


amplasate cu consideraţia excluderii influenţei dăunătoare asupra angajaţilor, proceselor tehnologice,
materiei prime, utilajului şi producţiei altor întreprinderi, precum şi asupra sănătăţii şi condiţiilor sanitar-
comunale ale vieţii populaţiei.

5.1.6 Clădirile administrative şi sociare trebuie amplasate în exteriorul zonei de circulaţie (umbrei
aerodinamice), formate de către clădiri şi instalaţii la existenţa pe teren a surselor de poluare a aerului
atmosferic cu substanţe nocive de clasa 1 şi 2 de pericol.

5.1.7 În procesul proiectării terenurilor obiectelor şi complexelor, de regulă, de evidenţiat zonele de


sistematizare:

a) preuzinală;

b) de producţie, inclusiv zonele de cercetări şi experimentale;

c) auxiliară;

d) de depozitare.

6
NCM B.01.03:2016

În proiectele şi schemele de sistematizare a terenurilor obiectelor şi complexelor, în proiectele de


sistematizare a teritoriilor, pe care urmează a se amplasa întreprinderi, parcuri tehnologice, trebuie de
evidenţiat zonele de sistematizare:

a) a centrului public, obiectivelor cu destinaţie socio-culturală şi alte obiective de prestări de


servicii;

b) a terenurilor întreprinderilor, parcurilor tehnologice, centrelor de logistică ş.a.;

c) a obiectelor comune pentru unităţi de producţie auxiliare gospodării.

Divizarea în zone de sistematizare se admite de a preciza cu consideraţia condiţiilor concrete de


construire.

5.1.8 Zona preuzinală a întreprinderii trebuie amplasată din partea căilor principale de acces a
angajaţilor întreprinderii (în coordonare cu prevederile urbanistice).

Dimensiunile zonelor preuzinale ale întreprinderilor (ha la 1000 angajaţi) trebuie stabilite, reieşind din
calculul:

0,8 – numărul angajaţilor până la 0,5 mii.

0,7 - numărul angajaţilor de la 0,5 până la 1 mie.

0,6 - numărul angajaţilor de la 1 până la 4 mii.

0,5 - numărul angajaţilor de la 4 până la 10 mii.

0,4 - numărul angajaţilor peste 10 mii.

NOTĂ – La funcţionarea întreprinderii în trei schimburi trebuie de luat în calcul numărul angajaţilor în schimburile unu şi doi.

5.1.9 Componenţa centrului public şi întreprinderilor prestări servicii ale complexului industrial, ce
înglobează două sau mai multe terenuri ale întreprinderilor, parcurilor tehnologice trebuie determinată
în fiecare caz concret, reieşind din situaţia urbanistică, existenţa întreprinderilor de deservire,
particularităţile tehnologice de producţie şi sanitaro-igienice ale unor întreprinderi, soluţia arhitectural-
urbanistică a zonei de planificare.
În componenţa centrului public, de regulă, trebuie incluse obiectele administrative, hoteliere,
comerciale, precum şi instituţiile de învăţămînt profesionale tehnice şi medii speciale, instituţii
specializate de ocrotire a sănătăţii, întreprinderi prestări servicii.

5.1.10 În zona obiectivelor comune ale unităţilor de producere auxiliare şi gospodăreşti trebuie, de
regulă, de amplasat obiectele de alimentare cu energie, apă şi canalizare, transport, întreprinderi de
reparaţii, remizele de pompieri, gospodăria de haldă a complexului industrial.

5.1.11 În zonele preuzinale şi centrele publice ale complexelor industriale trebuie de prevăzut terenuri
deschise pentru parcarea autoturismelor conform СНиП 2.07.01.

Locurile de parcare a autoturismelor angajaţilor la aceste obiecte trebuie de amplasat pe teritoriul


obiectelor.

5.1.12 Punctele de trecere ale întreprinderilor trebuie amplasate la o distanţă de cel mult
1,5 km unul de altul.

5.1.13 Distanţa de la punctele de trecere pînă la intrările în încăperile sanitar-comunale ale atelierelor
de bază, de regulă, trebuie să nu depăşească 800 m.
La distanţele mai mari de la punctele de trecere pînă la încăperile sanitar-comunale de pe terenul
întreprinderii trebuie de prevăzut transportul uzinal de pasageri.

7
NCM B.01.03:2016

5.1.14 Distanţa de la locurile de muncă de pe terenul întreprinderii până la încăperile sanitare,


comunale şi alte încăperi pentru deservirea angajaţilor, trebuie acceptată conform СНиП 2.07.01.

5.1.15 În faţa punctelor de trecere şi intrărilor în încăperile sanitare şi comunale, cantine şi clădirile
administraţiei trebuie prevăzute terenuri, reieşind din calculul cel mult 0,15 m pentru 1 persoană din
schimbul cel mai numeros.

La întreprinderile, unde se prevede posibilitatea utilizării muncii invalizilor, care se folosesc de scaune
pe rotile, intrările în clădirile de producţie, social-administrative şi alte clădiri auxiliare trebuie echipate
cu rampe de acces.

5.1.16 În localităţile, unde numărul de zile cu condiţii ne favorabile constituie mai mult de
30% din perioada anului cu temperatura medie a zilei de 0% şi mai joasă, precum şi în regiunile cu
volumul transferul zăpezii mai mare de 400 m 3 pe un metru a direcţiei de transfer pe un an pentru căi
pietonalepe teritoriul întreprinderii, trebuie de prevăzut coridoare – galerii neîncălzite.

NOTĂ – Condiţii nefavorabile se consideră următoarele combinări ale temperaturii medie în decursul a 24 ore a aerului t şi viteza
vîntului v:

t = minus 36°С şi mai mult indiferent de viteza a vîntuluiи;

t = de la minus 26 până la minus 35°С la v = 1,5 m/s şi mai mult;

t = de la minus 16 până la minus 25°С la v = 2,5 m/s şi mai mult;

t= de la minus 10 până la minus 15°С la v = 3,5 m/s şi mai mult.

5.1.17 Rezervarea terenurilor pentru dezvoltarea obiectelor se admite în conformitate cu schemele şi


proiectele de sistematizare a obiectelor industriale, precum şi prevederile planurilor generale ale
localităţilor.

5.1.18 În schema de sistematizare a terenului obiectului supus extinderii şi reconstrucţiei trebuie de


prevăzut:

a) organizarea (în caz de necesitate) a zonei de protecţie sanitară;

b) coordonarea cu sistematizarea şi construcţia zonelor învecinate construibile şi altor zone


funcţionale ale oraşului;

c) perfecţionarea zonificării funcţionale, amenajării terenului şi aspectului arhitectural al obiectului;

d) sporirea eficacităţii utilizării teritoriului;

e) unirea obiectivelor de producţie şi auxiliare disparate.

5.1.19 Pe terenurile obiectelor, de regulă,trebuie de prevăzut numărul minim necesar de clădiri în


conformitate cu exigenţele СНиП 2.09.04.

Încăperile de producţie, auxiliare şi pentru depozitare trebuie, de regulă, unite într-o clădire mare sau
în câteva clădiri. Clădirile cu risc de explozie-incendiu, incendiu şi administrativ-comunale, nelegate
între ele prin condiţii tehnologice, trebuie unite ţînînd cont de prevederile documentelor normative.

5.1.20 Clădirile şi instalaţiile, reieşind din specificul producţiei şi din condiţiile naturale, trebuie, după
posibilitate, amplasate cu consideraţia respectării următoarelor prevederi:

a) а) axele longitudinale ale clădirii şi felinarelor de iluminare trebuie orientate în limitele de la 45


pînă la 110° faţă de meridian;

b) axele longitudinale ale felinarelor de aeraţie şi pereţii clădirilor cu goluri, utilizaţi pentru aeraţia
încăperilor, trebuie de orientat în plan perpendicular sau la un unghi de cel puţin 45° către
direcţia predominantă a vînturilor sezonului de vară;

8
NCM B.01.03:2016

c) în regiunile cu stratul de zăpadă mai mult de 50 cm sau cu cantitatea de zăpadă transportabilă


mai mare de 200 m 3 pe 1 m al frontului de transportare pe un an trebuie de prevăzut aeraţia
străpunsă a terenului întreprinderii. Pentru aceasta, căile principale de acces, axele
longitudinale ale clădirilor mari şi felinarele trebuie amplasate la un unghi de cel mult 45° către
direcţia predominantă a vînturilor sezonului de iarnă.

5.1.21 Clădirile care formează curţi semiînchise se aplică numai în acele cazuri, cînd o altă soluţie de
sistematizare nu poate fi aprobată conform condiţiilor tehnologiei sau reconstrucţiei.

Curţile semiînchise trebuie amplasate cu latura cea lungă paralel direcţiei predominante a vînturilor sau
cu deviaţia de cel mult 45°, totodată, latura deschisă a curţii trebuie orientată spre partea expusă la
vînturi de direcţie predominantă.
Lăţimea curţii semiînchise la clădirile iluminate prin goluri de fereastră, trebuie să fie nu mai mică de
semisuma înălţimilor pînă la vîrful cornişei clădirilor opuse, care formează curtea, însă nu mai puţin de
15 m.

NOTE:

1 Semiînchisă se consideră curtea construită din trei părţi cu clădiri alăturate, care au în plan raportul adîncimii faţă de lăţime mai
mare decît o unitate.

2 Dacă raportul adîncimii faţă de lăţime este mai mare decît 3, la posibilitatea acumulării poluanţilor de producţie în curte în partea
clădirii, care închide curtea, trebuie de prevăzut un gol pentru aerisire cu lăţimea de cel puţin 4 m şi înălţimea de cel puţin 4,5 m.
Partea inferioară a golului trebuie să coincidă cu cota de sistematizare a teritoriului adiacent. Nu se admite amenajarea în gol a
porţilor, barierelor şi altor instalaţii, cu amenajarea cărora se încalcă destinaţia funcţională a golului.

5.1.22 Aplicarea clădirilor, care formează curţi închise din toate părţile, se admite numai în cazurile
argumentării tehnologice sau de sistematizare şi cu respectarea următoarelor condiţii:

a) lăţimea trebuie sa fie, de regulă, nu mai mică decît înălţimea maximă pînă la vîrful cornişei
clădirilor care formează curtea, dar nu mai mică de 18 m;

b) trebuie asigurată aerisirea străpunsă a curţii prin amenajarea în clădiri a golurilor cu o lăţime
de cel puţin 4 m şi înălţimea de cel puţin 4,5 m la posibilitatea acumulării substanţelor nocive.

5.1.23 În curţile închise şi semiînchise anexele clădirilor, precum şi amplasarea unor clădiri sau
instalaţii separate, de regulă, nu se admite.

NOTE:

1 În cazuri exclusive, la argumentarea corespunzătoare se admite aranjarea în curţile menţionate a construcţiei anexe cu producţii
care nu degajă substanţe nocive, cu condiţia că anexa va ocupa cel mult 25% din lungimea peretelui, iar lăţimea curţii în locul
anexei va fi de cel puţin semisuma înălţimilor clădirilor opuse care formează curtea, precum şi respectarea distanţelor antiincendiu
normate.

2 Se admite amplasarea instalaţiilor energetice sau de ventilare separate în curţi semiînchise, totodată, distanţa de la aceste
instalaţii pînă la clădiri trebuie să corespundă prevederilor necesare amenajării curţilor semiînchise.

5.1.24 Axele de coordonare ale clădirilor opuse amplasate pe terenurile întreprinderii, de regulă,
trebuie să coincidă.

5.1.25 Clădirile şi instalaţiile cu utilaj care cauzează sarcini dinamice considerabile şi vibrarea solului,
trebuie amplasate, de la clădiri şi instalaţii cu producţii deosebit de sensibile la vibraţii, la distanţe
determinate prin calcule cu consideraţia condiţiilor tehnico-geologice ale teritoriului, caracteristicilor
fizico-mecanice ale solului temeliei fundaţiei, precum şi consideraţia măsurilor privind înlăturarea
influenţei sarcinilor dinamice şi vibraţiilor asupra solurilor conform СНиП 2.02.05.

5.1.26 Producţiile şi staţiile de încercări cu procese deosebit de periculoase, obiectivele explozive şi


cu pericol de incendiu, precum şi depozitele de bază de materiale combustibile şi uşor inflamabile de
substanţe toxice şi explozive trebuie amplasate conform normelor speciale şi reglementărilor tehnice
aprobate în ordinea stabilită.

9
NCM B.01.03:2016

5.1.27 Clădirile, construcţiile şi instalaţiile deschise cu procese de producţie care degajă în atmosferă
gaze, fum şi praf, obiectivele explozive si cu pericol de incendiu, de regulă, nu trebuie amplasate faţă
de alte clădiri şi instalaţii de producţie, din partea expusă la vînturi de direcţie predominantă.

5.1.28 Iazurile de răcire, bazinele de apă, decantoarele de nămol etc. trebuie amplasate astfel ca în
cazul avariei lichidul la revărsare să nu ameninţe cu inundare întreprinderea sau alte clădiri şi instalaţii
industriale, de locuit şi sociale.

5.1.29 Bazinele de stropire prin răcire trebuie amplasate cu latura lungă perpendicular direcţiei
predominante a vînturilor sezonului de vară.

5.1.30 Distanţele între instalaţiile de răcire a apei, clădiri şi construcţii trebuie acceptate nu mai mici
de cele indicate admit conform tabelului 4.

5.1.31 Remizele de pompieri trebuie de amplasat pe terenurile, adiacente drumurilor de utilitate


publică. Remizele de pompierei, de regulă, trebuie să deservească un grup de obiective.

Locul de amplasare a remizelor de pompieri trebuie selectat în conformitate cu prevederile


documentului normativ NCM С.01.11 şi [2].

NOTE:

1 Raza de deservire a remizei (postului) de pompieri trebuie determinată, reieşind din condiţia traseului pînă la clădirea sau
instalaţia cea mai îndepărtată pe drumurile de folosinţă publică sau de acces. În cazul depăşirii razei specificate pe terenul
întreprinderii trebuie de prevăzut posturi suplimentare. Razele de deservire a posturilor se admit aceleaşi ca şi pentru remize.

2. În prezenţa pe terenul întreprinderilor a clădirilor şi instalaţiilor de gradul III, IIIб, IV, IVa, V de rezistenţă la foc cu aria
construcţiilor mai mare de 50% din aria totală a întreprinderii, razele de deservire a remizelor şi posturilor de pompieri trebuie
micşorate cu 40%.

3 Posturile de pompieri şi salvatori se permite de a le încorpora în clădiri de producţie şi auxiliare din categoriile C, D şi E.

4. Ieşirile din remize şi posturi trebuie amplasate astfel încît autospecialele de intervenţie care se deplasează să nu intersecteze
fluxurile de bază de transport şi pietoni.

5. Numărul autospecialelor de intervenţie şi numărul de lucrători ai remizelor (posturilor) se stabilesc de către beneficiar în caietul
de sarcini pentru proiectare, coordonat cu autorităţile abilitate.

Таbelul 1 - Distanţele dintre clădiri, construcţii în dependenţă de gradul de rezistenţă la foc şi


categoria de producere

Gradul de rezistenţă la Distanţele între clădiri şi construcţii, m, la gradul de rezistenţă la foc a


foc a clădirilor şi clădirilor şi construcţiilor
construcţiilor I II III IV V
Nu se normează pentru clădiri şi construcţii, cu
Deosebit, I 9 10 12
producer de categorii D, E.
9
II pentru clădiri şi construcţii, cu producere de categorii A, 10 12 13
B, C1 ÷ С4
III 9 10 12 14 15
IV 10 12 14 16 17
V 12 13 15 17 18

NOTE:

1. Distanţa minimă între clădiri şi construcţii se consideră distanţa în lumină între pereţii exteriori şi construcţii. La prezenţa
elementelor de construcţii sau edificiilor ieşite în afară mai mult de 1 m. şi executate din materiale arzătoare, distanţă minimă se
consideră distanţa între aceste construcţii.
2. Distanţa între clădirile de producere şi construcţiile nu se normeză:
a) а) dacă suma suprafeţelor podelelor a două şi mai multor clădiri sau construcţii de gradul III, IV, V de rezistenţă la foc
nu depăşesc suprafaţa podelelor, admisă între pereţii antiincendiari, consideraţi după pericolul de incendiu maxim şi
gradul minim de rezistenţă la foc a clădirilor şi construcţiilor;

10
NCM B.01.03:2016

b) dacă peretele clădirii sau construcţiei, mai inalte sau mai largi ce iese în direcţia altei clădiri, este antiincendiară
c) dacă clădirile sau construcţiile, cu gradul III de rezistenţă la foc, independent de pericolul de incendiu, posedă de pereţi
opuşi antiincendiare de primul tip înfundatesau cu goluri, umplute cu blocuri dein sticlă sau cu ferestre antiincendiare
cu gradul de rezistenţă la foc minim de E60.
3. Distanţele indicate pentru clădiri şi construcţii de gradil I, II de rezistenţă la foc şi de categoriile А, B, C semicşorează de la 9
pînă la 6 m cu respectarea unei din aceste condiţii:

a) а) clădirile sau construcţiile se utileză cu sistemele de stingere a incendiului staţionare automatizate conform NCM
E.03.05;
b) încărcarea specifică cu substanţe inflamabile în clădirile de categoria C este mai mică sau egală cu 10 kgpe 1 m 2 a
suprafeţei etajului.
4. Distanţa de la clădiri şi construcţii a întreprinderilor (indiferent de gradul lor derezistenţă la foc) pînă la marginea pădurii de
esenţă răşinoasă trebuie admisă de 100 m, pentru esenţă amestecată – 50 m, îrîar pînă la esenţă foioasă – 20m.

5. În cazul amplasării întreprinderilor în terenurile înpădurite, cînd construirea lor este legată de cu tăierea pădurii, distanţele
indicate pînă la terenul forestier de esenţă răşinoasă se admite de redus de două ori.

11
NCM B.01.03:2016

Таbelul 2 Distanţele de la depozite deschise supraterane pînă la clădiri şi construcţii şi înte depozite

Distanţele de la depozite pînă la clădiri şi construcţii şi între depozite, m


Depozite
Clădiri şi construcţii pentru materiale
pentru lichide uşor
pentru gradul de pentru cărbune lemnoase (rotun- pentru şiţă şi pentru lichide
inflamabile (LUI)
rezistenţă la foc de piatră de,ecarisate), pilitură inflamabile (LI)
lemne
Capacitatea , т Capacitatea, м3
Mai Mai
Depozite Mai De la Mai De la De la Mai
Deosebit De la Mai De la mult de Mai mult de
III IV, V puţin 1000 puţin 600 3000 puţin
I, II 1000 pînă puţin de 1000 pînă 1000 puţin 5000
de pînă la de pînă la pînă la de
la 100000 1000 la 10000 pînă la de 600 pînă la
1000 5000 1000 1000 5000 3000
до 2000 10000
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
1*. Pentru cărbune de piatră, cu
capacitatea, т: 6 6 12 -* -* 24 18 24 18 18 12 6 18 12 6
≥1000 Не нор-
< 1000 мируется 6 12 -* -* 24 18 24 18 18 12 6 12 6 6
2. Pentru materiale lemnoase (măşcate
şi ecarisate), lemne cu capacitatea, м3:
> 1000 ÷10000 15 24 30 24 24 -* -* 36 30 42 36 30 42 36 30
< 1000 12 15 18 18 18 -* -* 36 30 30 30 24 36 30 24
3. Pentru şiţă şi pilitură cu capacitatea,
м3: 1000 ÷ 5000 18 30 36 24 24 36 36 -* -* 42 36 30 42 36 30
1000 15 18 24 18 18 30 24 -* -* 36 30 24 36 30 24
4.Pentru lichide uşor inflamabile cu
capacitatea, м3: >1000÷2000
30 30 36 18 18 42 36 42 36 -* -* -* -* -* -*
600÷1000
24 24 30 12 12 36 30 36 30 -* -* -* -* -* -*
≥300÷600
18 18 24 6 6 30 24 30 24 -* -* -* -* -* -*
300
12 12 18 6 6 24 18 24 18 -* -* -* -* -* -*
5. Pentru lichide inflamabile cu
capacitatea, м3: >5000÷10000 30 30 36 18 18 42 36 42 36 -* -* -* -* -* -*
≥3000÷5000 24 24 30 12 12 36 30 36 30 -* -* -* -* -* -*
3000 18 18 24 6 6 30 24 30 24 -* -* -* -* -* -*

12
NCM B.01.03:2016

NOTE la Tabelul 2:
1 Pentru depozitele de materiale lemnoase ecarisate, precum şi pentru depozite de cărbune si neinflamabile la înălţimea stivei
mai mare de 2,5 m de distanţele, indicate în Tabelul 2 pentru clădiri cu gradul de rezistenţă la foc IV, V, trebuie majorate cu
25%.
2 În cazul depozitării comune a LUI LI, capacitatea adusă a depozitului nu trebuie să depăşească cantităţile, indicate în Tabelul
2, în acest caz capacitatea adusă se determină din prin calcule, în cazul în care 1 m 3 de LUI se egalează cu 5 m 3 LI, iar 1 m3
de capacitate de păstrare supraterană se egalează cu 2 m 3 de capacitate de păstrare subterană.
3 În cazul depozitării subterane a LUI LI, capacităţile depozitelor indicate în tabelul 2 pot fi majorate de două ori, iar distanţele pot
fi micşorate cu 50%.
4 Distanţele de la clădiri nu se normează:
a) pînă la depozitul de cărbune de piatră cu capacitatea mai mică de o 100 tone;
b) pînă la depozitele LUI şi LI, cu capacitatea geometrică pînă la o 100 m 3 şi pînă la depozitele de cărbune de piatră cu capacitatea
de o 1000 tone, dacă peretele clădirii, direcţionat spre aceste depozite, orb antiincendiar şi valoarea calculată a riscului incendiar
în urma acţionării factorilor periculoşi de incendiu pentru persoanele, care se află în clădirea adiacentă nu depăşesc valoarea
acceptată.
5 Distanţele indicate în Tabelul 2 trebuie determinate:
a) de la depozitul de cărbune de piatră, materiale lemnoase şi lemne, şiţă şi pilitură – de la hotarele suprafeţelor, destinate pentru
amplasare (depozitare) a materialelor indicate;
b) de la depozitele LUI şi LI, – de la pereţii rezervoarelor, dispozitivele de umplere-scurgere sau hotarele suprafeţelor, destinate
pentru amplasarea ambalagului cu lichidele indicate.
6 Distanţele de la depozitele, indicate în Tabelul 2, pînă la suprafeţele deschise (rampe) pentru utilag (produselor finalizate în
ambalaj inflamabil) în ambalaj combustibil, trebuie acceptat pentru clădiri şi construcţii cu gradul de rezistenţă la foc IV şi V.
7 Distanţele de la depozite închise a LUI şi LI, pînă la alne clădiri şi construcţiitrebuie acceptate conform Tabelului 1.

13
NCM B.01.03:2016

Тabelul 3 - Distanţele de la rezervoarele de gaze pentru gaze arzătoare pînă la clădiri şi construcţii

Distanţele de la
rezervoarele de gaze, m

Cu volum
п/п Clădiri şi construcţii Cu
stabil şi bazin
pistoane
de apă
1. Clădiri sociale 150 100
Depozite pentru cărbune de piatră cu capacitatea, т:
2. De la 10000 pînă la 100000 18 18
Mai mică de 10000 12 9
Depozite pentru materiale lemnoase şi lemn ecarisate cu capacitatea
3. m3: De la 1000 pînă la 10000 48 42
Мai mică 1000 36 30
Depozite pentru materiale inflamabile (şiţă, pilitură etc.) cu capacitatea
4. m3: De la 1000 pînă la 5000 48 42
Mai mică de 1000 36 30
Depozit pentru LUI cu capacitatea, m 3:
Mai mare de 1000 pînă la 2000 42 36
5.
De la 500 pînă la 1000 36 30
Mai mică de 500 30 24
Depozit pentru LI cu capacitatea m 3: Mai mare 5000 pînă la 10000 42 36
6. De la 2500 pînă la 5000 36 30
Mai mică de 2500 30 24
Clădiri de producere şi auxiliare a intreprinderilor industriale:
7. I, II categorie de rezistenţă la foc; 30 24
III, IV, V categorie de rezistenţă la foc. 36 30
8. Cuptoare industriale на открытом воздухе şi instalaţii cu foc deschis
100 100
Hotarul fîşiei ramificaţiei căii ferate:
9. pe interval între două staţii de cale ferată; 42 30
la gara de triaj. 60 48
Hotarul fîşia de ramificare a drumurilor auto 6 categorii: I – III 30 21
10.
IV - V 21 15
Axa liniei căii ferate sau linieicăii de tramvai, marginea părţii carosabile a
11.
drumului auto, care n-au fîşie de ramificare. 21 21
NOTE:

1. Distanţele aduse se referă la rezervoarele de gaze şi la rezervoarele de gaze amplasate separat cu capacitatea mai mare de 1000
m3. Pentru rezervoarelor de gaze şi rezervoarelor de gaze amplasate separat cu capacitatea totală 1000 m 3 şi mai mică, distanţele
indicate trebuie acceptate pentru volume, m3 cu utilizarea coeficientului:

de la 250 pînă la 1000 – 0,7;

mai puţin de 250 – 0,5.

2. La depozitarea subterană a LUI şi LI distanţele; îndicate în poz. 5 şi 6 trebuie micşorate de 2 ori.

3. Distanţele între la rezervoarele de gaze şi coşurile de fumtrebuie acceptate egale cu înălţimea coşului.

4. Distanţele între reţelile electrice aeriene şi rezervoarele de gaze trebuie acceptate nu mai mici de 1,5 a înălţimei pilonului acestor
reţele.

5. Distanţelede la rezervoarele degaze pentru oxigen se permite de micşorat de 2 ori.

6. Distanţele între la rezervoarele de gaze pentru alte gaze neinflamabiletrebuie acceptate nu mai mici de cît acele indicate în tabelul
1, pentru construcţii cu gradul de rezistenţă la foc I şiII.

7.Pe sectorul între la rezervoarele de gaze şi clădirile sau construcţiile se permite amplasarea depozitelor deschisepentru depozitarea
materialelor neinflamabile.

8. în calitate de capacitate a rezervoarelor de gaze trebuie considerat volumul geometric a rezervorului de gaze.

14
NCM B.01.03:2016

Tabelul 4 - Distanţele între instalaţiile de răcire a apei, clădiri şi construcţii

Distanţa, m, până la
Turnuri
Turnuri secţionale
Bazine de Turnuri secţio-nale de răcire cu
Clădiri şi instalaţii
răcire prin de răcire terestre de venti-lator
stopire cu coş răcire cu pe
ventilator acoperişu-
rile clădirilor
1 Bazine de stropire prin răcire - 30 30 -
0,5D*,
2 Turnuri de răcire cu coş 30 18 -
minim 18
3 Turnuri secţionale terestre de răcire cu ventilator 30 15 9-24** -
4 Turnuri secţionale de răcire cu ventilator pe
- - - -
acoperişurile clădirilor
5 Clădiri cu pereţi din materiale, având mărci de
42 21 21 9
rezistenţă la îngheţ minim F 25
6 Substaţii electrice deschise şi linii electrice 80 30 42 42
7 Depozite terestre deschise 60 Minim: 21 Minim: 24 Minim: 15
8 Reţele edilitare terestre şi supraterestre, bariere 9 9 9 9
9 Axa liniilor ferate exterioare şi de triere 80 42 60 21
10 Axa liniilor de cale ferată de acces interioare 30 12*** 12*** 9***
11 Marginea părţii carosabile a drumurilor auto cu
60 21 39 9
destinaţie comună
12 Marginea părţii carosabile a drumurilor de acces şi
21 9 9 9
interne pentru automobile

*D- diametrul turnului de răcire la nivelul ferestrelor de intrare.


**La suprafaţa secţiunilor pînă la 20 m 2 - 9 m, de la 20 pînă la 100 m 2- 15 m, de la 100 pînă la 200 m 2 - 21
m, peste 200 m2 – 24 m.
***La utilizarea tracţiunii cu locomotivă şi aplicarea construcţiilor de închidere combustibile ale turnurilor de

răcire distanţa se admite egală cu 21 m.


NOTE:

1 Distanţele specificate în poz.1-4 trebuie admise în lumină între rîndurile răcitoarelor de acelaşi tip, totodată bazinele de stropire se
instalează într-un rînd.

În cazul plasării în rînduri a turnurilor de răcire de diferită arie, distanţa între rînduri se admite ca pentru turnurile de răcire cu aria cea
mai mare.

2. Distanţa între rîndurile turnurilor de răcire cu un ventilator trebuie determinată reieşind din condiţia amplasării comunicaţiilor, dar
cel puţin 15 m. Distanţele de la turnurile de răcire cu un ventilator pînă la clădiri şi instalaţii se admit ca pentru turnurile de răcire cu
coş.

3. Pentru turnurile de răcire cu coş distanţele între rînduri sînt date la aria acestora de pînă la 3200 m 2, la o arie mai mare, distanţele
trebuie admise conform unei argumentări speciale.

4. Distanţa între răcitoarele amplasate într-un singur rînd trebuie admisă egală pentru:

turnuri de răcire cu coş -0,4 diametre al turnurilor de răcire în secţiunea temeliei, minim - 12 m;

turnuri secţionale terestre de răcire cu ventilator şi pe acoperişurile clădirilor – 3 m;

turnuri de răcire cu un ventilator - înălţimea dublă a ferestrelor de intrare pentru aer, dar cel puţin 3 m.

5. Distanţele cu excepţia celor specificate în poz. 7, pentru depozite (şoproane) de natriu, potasiu, carbură de calciu şi alte materiale,
care la interacţiune cu apă formează substanţe explozive se admite de a micşora: pentru răcitoare cu aria de pînă la 20 m 2 - maxim
cu 40%, de la 20 pînă la 100 m2 - maxim cu 30%, însă în toate cazurile minim de 6 m.

6 Distanţele indicate în poz.2, 3 ,8 ,9 şi 10 trebuie de majorat cu 25% pentru regiunile cu temperatura medie a aerului celor mai reci
5 zile mai jos de minus 36°С.

7. Pentru clădirile cu pereţii din materiale cu marca de rezistenţă la îngheţ mai mică de F 25, trebuie de prevăzut măsuri de protecţie
a pereţilor contra umezirii şi îngheţării.

15
NCM B.01.03:2016

8. La întreprinderile în curs de reconstrucţie distanţele între răcitoarele de apă, precum şi răcitoarele de apă şi clădiri (instalaţii) se
admite de a micşora, dar cel mult cu 25%.

9 Nu se normează distanţele între răcitoarele de apă şi drumurile pentru automobile, reţelele edilitare terestre şi supraterestre
destinate pentru deservirea acestora.

10 Distanţele specificate în poz. 5-8, se admite de micşorat cu 25% cu condiţia funcţionării răcitoarelor de apă numai în perioada
temperaturilor pozitive ale aerului exterior.

11 Nu se normează distanţa între turnurile de răcire secţionale cu ventilator, amplasate pe acoperişurile clădirilor, până la peretele
exterior al aceleiaşi clădiri.

Distanţa de la turnurile de răcire secţionale cu ventilator până la pereţii părţilor supraînălţate ale aceleiaşi clădiri se admite conform
poz.5 cu considerarea not.5 sau not. 8 şi 10.

12 Distanţele minime de la turnurile de răcire cu capacitatea de producţie până la 10 m 3/h:

până la clădirile şi instalaţiile cu pereţii din materiale de rezistenţă la îngheţ minim F25 - 15 m;

până la substaţii de transformare - 30 m;

până la axa căilor ferate interne de acces şi marginea părţii carosabile a drumurilor de acces şi interne pentru automobile - 6 m.

13 În jurul bazinelor de stropire trebuie de prevăzut o învelitoare etanşă cu lăţimea de minim


2,5 m cu o înclinare care asigură evacuarea/îndepărtarea apei.

14 Distanţele până la decantoarele deschise până la clădiri şi instalaţii trebuie admise ca pentru turnuri secţionale terestre de răcire
cu evntilator.

15 Nu se normează distanţele până la răcitoarele de apă de tip închis.

16 Distanţele de la răcitoarele de apă până la clădiri şi instalaţii, construcţii, procese de producţie şi personal, protejate de acţiunea
umezelii cauzate de răcitoarele de apă, se admite de micşorat, asigurînd lucrul eficient al acestora.

5.2 Drumuri, întrări şi accese

5.2.1 Căile ferate, transportul hidraulic, de bandă şi drumurile funiculare suspendate trebuie de
proiectat în conformitate cu prevederile din СНиП 2.05.07.

5.2.2 Drumurile pentru automobile şi pistele pentru biciclişti trebuie de proiectat în conformitate cu
NСM D.02.01

5.2.3 Schema transportului, elaborată în cadrul proiectului, schemei de sistematizare a teritoriului


obiectului, complexelor, trebuie să prevadă:

a) combinarea construcţiilor şi instalaţiilor pentru diferite tipuri de transport (poduri pentru


transportul auto şi feroviar sau pentru transportul auto şi de tramvai şi viaducte combinate,
terasamentul comun al căii pentru drumurile auto şi liniile de tramvai, cu excepţia celor cu
circulaţie rapidă, etc.);

b) utilizarea construcţiilor şi instalaţiilor, proiectate în alte scopuri (digurilor, bazinelor de acumulare


a apei şi barajelor, construcţiilor de scurgere a apei) pentru terasamentul căii şi construcţii
artificiale ale drumurilor feroviare şi auto;

c) posibilitatea dezvoltării ulterioare a schemei transportului exterior.

5.2.4 La transportarea încărcăturilor pe cale acvatică trebuie, de regulă, de prevăzut construcţia


porturilor comune pentru cîteva întreprinderi.

Construcţia debarcaderelor pentru anumite întreprinderi unice (separate) se admite conform prevederilor
tehnologice sau condiţiilor speciale ale construcţiei

5.2.5 De-a lungul drumurilor auto care leagă întreprinderile cu locul plasării muncitorilor, la lungimea lor
de maxim 2 km trebuie de prevăzut piste pentru biciclişti şi pietoni sau trotuare.

Pistele pentru biciclişti trebuie proiectate la intensitatea circulaţiei de biciclete (motorete) peste 250 unităţi/zi
şi intensitatea circulaţiei automobilelor pe drumul, de-a lungul căruia se proiectează pista pentru biciclişti,
peste 2000 automobile/zi.

16
NCM B.01.03:2016

5.2.6 Întreprinderile cu terenuri cu aria peste 5 ha trebuie să fie dotate cu minim 2 intrări.

La mărimea laturii terenului peste 1000 m şi amplasarea acestuia de-a lungul străzii sau a drumului auto,
pe această parte trebuie de prevăzut minim două intrări. Distanţa între intrări nu trebuie să depăşească
1500 m.
N O T Ă - Îngrădirile ternurilor întreprinderilor cu aria peste 5 ha trebuie să fie dotate cu minim 2 intrări.

5.2.7 Lăţimea porţilor de intrare a automobilelor pe terenul întreprinderii trebuie adoptată conform celei
mai mari lăţimi a automobilelor utilizate plus 1,5 m, dar minim de 4,5 m. Lăţimea porţilor de cale ferată –
minim 4,9 m.

5.2.8 Alegerea tipului transportului intern trebuie efectuată în baza rezultatelor obţinute în urma
comparării diverselor variante tehnico-economice, luând în considerare organizarea unui proces unic de
transport cu transmiterea materialelor în curs de prelucrare din locurile de depozitare spre locurile de
utilizare prin intermediul aceloraşi mijloace de transport, evitând transbordarea din transportul între secţii
pe cel interior.

5.2.9 La clădiri şi construcţii pe toată lungimea lor trebuie asigurată calea de acces automobilelor de
incendiu, dintr-o parte - pentru lăţimea clădirilor şi construcţiilorpînă la 18 m şi din două părţi – pentru
lăţimea lor mai mare de 18 m, la fel şi pentruefectuarea curţilor închise şi semiînchise.

La clădiri cu suprafaţa de construire mai mare de 10 ha, sau cu lăţimea mai mare de o 100 m calea de
acces pentru automobile de incendiu trebuie asigurată din toate părţile.

Distanţa de la marginea părţii carosabile sau de la suprafaţa planificată, care asigură calea de acces pentru
automobile de incendiu, pînă la pereţi ai clădirilor cuînălţimea de 12 m trebuie să fie nu mai mare de 25 m,
pentru clădiri cu înălţimea mai mare de 12 pînă la28 m – numai mare de 8 m, pentru înălţimea mai mare
de 28 m – nu mai mare 10 m.

În cazuri necesare, distanţa de la marginea părţii carosabile a drumului pînă la axa extremă a clădirilor şi
construcţiilor de producere se admite de majorat pînă la 60 m, cu condiţia construirii pînă la clădiri şi
construcţii a drumurilor înfundate cu suprafeţe pentru viraje a automobilelor de incendiu şi instalarea pe
aceste suprafeţi hidranturi de incendiu, în acest caz distanţa de la clădiri şi construcţii pînă la suprafeţele
pentru viraje a automobilelortrebuie să fie minim de 5 m şi maxim 15 m de incendiu, distanţa între drumurile
înfundate nu trebuie să depăşească o 100 m.

NOTE:

1. Ca lăţime a clădirilor şi construcţiilor trebuie acceptată distanţa între axele extreme de terasare.

2. La bazinele de apă care pot fi folosite la stinjerea incendiilor; trebuie de amenajat accese cu suprafeţe cu dimensiuni 12x12 m.

3. Hidranturile de incendiu trebuie plasate de-a lungul drumurilor auto la distanţa maxim de 2,5 m de la margineapărţii carosabile,
însă nu mai aproape de 5 m de la pereţii clădirilor; Încondiţiile argumentării tehnico-economice se admite amplasarea hidranturilor pe
partea carosabilă.

4. Acesele pentru automobile de incendiu nu trebuie prevăzute la clădiri şi construcţii, materialele şi elementele de construcţii ale
cărora, precum şi procesele tehnologice, exclud posibilitatea inflămării.

5.2.10 Lăţimea intrărilor pe terenul întreprinderilor şi complexelor industriale trebuie de admis minim
reieşind din condiţiile de amplasare cât mai compactă a reţelelor de transport şi edilitare şi a elementelor
de amenajare a teritoriului.

În trecere trebuie de prevăzut, de regulă, un singur drum pentru automobile.

Se admite amenajarea a două drumuri automobile într-o trecere în următoarele cazuri:

a) la suprafaţa îmbrăcămintei unui singur drum auto cu accese, egală sau care depăşeşte suprafaţa
îmbrăcămintei a două drumuri auto cu accese;

b) la relieful compus al terenului întreprinderii care necesită amenajarea drumurilor la diferite nivele,
pentru asigurarea intrărilor mijloacelor de transport fără şine în clădirile de producţie.

5.2.11 Distanţele de la piatra de bordură sau marginea banchetei consolidate a drumurilor auto până la
clădiri şi construcţii trebuie adoptate minim celor specificate în tabelul 5.

17
NCM B.01.03:2016

Tabelul 5 - Distanţele de la piatra de bordură sau marginea banchetei consolidate a drumurilor


auto până la clădiri şi construcţii

Clădiri şi instalaţii Distanţa, m


1 Faţetele exterioare ale pereţilor clădirilor, inclusiv tamburile şi anexele:
a) în lipsa intrării în clădire şi la lungimea clădirii până la 20 m 1,5
b) idem, la lungimea clădirii peste 20 m 3
c) în prezenţa intrării în clădire a automobilelor biaxiale şi autoîncărcătorilor 8
d) în prezenţa intrării în clădire a automobilelor triaxiale 12
e) în prezenţa intrării în clădire numai a electrocarelor 5
2 Axele căilor ferate amplasate paralel, cu lăţimea ecartamentului, mm:
1520 3,75
750 3
3 Îngrădirea terenului întreprinderii
1,5
4 Faţetele exterioare ale reazemelor estacadelor şi viaductelor, coşurilor de fum, stîlpilor,
pilonilor, părţilor proeminente ale clădirilor: pilaştrilor, contraforturilor, scărilor exterioare 0,5
etc.
5 Axa liniei ferate pe care se transportă metal lichid, zgură, cărucioare cu lingouri şi
5
vîlce/cărucoare cu cupe speciale şi cutii pentru transportarea compoziţiilor de materiale.
NOTE:

1 La proiectarea drumurilor pentru circulaţia tractoarelor cu remorci pentru încărcături de lungime mare (lemne, grinzi etc), la cotituri
şi intersecţii distanţele specificate în tabel trebuie majorate corespunzător mărimii ieşindului încărcăturii conform exigenţelor codului
practic pentru proiectarea drumurilor auto.

2 Distanţele de la pietre de bordură, marginea părţii carosabile sau a fîşiei consolidate a banchetei până la tulpinile copacilor şi
arbuştilor trebuie determinate în funcţie de specia copacilor şi arbuştilor (dar nu mai mici de cele specificate în tabelul 7 ), în aşa mod
ca coroana copacilor luând în considerare retezarea acesteia şi a arbuştilor să nu se suspende asupra părţii carosabile sau a
banchetei.

3 La lăţimea benzii de circulaţie a drumului cu două benzi sub 3,75 m şi în lipsa pietrelor de bordură sau a fîşiei consolidate a banchetei
distanţa în cazurile prevăzute în poz.4 a tabelului trebuie să fie de minim 4,25 m de la axa drumului. La lăţimea automobilului peste
2,5 m distanţa specificată trebuie majorată respectiv.

4 La intrarea în secţie a automobilelor cu remorci distanţa de la peretele secţiei până la drum trebuie determinată prin calcul.

5 Distanţele specificate în poz. I ”c” -1 „e” ale prezentului tabel se admit (la reconstrucţii) de a le micşora până la 3 m, cu condiţia
asigurării securităţii circulaţiei rutiere.

5.2.12 Construcţiile tunelurilor, podurilor, viaductelor, estacadelor, galeriilor ş.a trebuie amplasate la o
distanţă de minim 0,5 m de la piatra de bordură sau marginea exterioară a instalaţiilor pentru evacuarea
apei (şanţurilor, rigolelor). În caz de necesitate trebuie de considerat lărgirea în perspectivă a părţii
carosabile a drumurilor

Supraînălţarea părţii inferioare a construcţiilor instalaţiilor menţionate deasupra părţii carosabile a


drumurilor auto trebuie stabilită minim 5,0 m.

Se admite înălţimea gabaritului H 4,25 m pe drumurile auto ale întreprinderilor la argumentarea tipurilor
mijloacelor de transport şi a gabaritelor încărcăturii transportate.

5.2.13 Intrările liniilor ferate în clădirile de producţie, de regulă, trebuie să fie de capăt (înfundate), cota
capului de şină să fie la un nivel cu cota pardoselii.

5.2.14 Distanţele de la axa liniilor ferate uzinale (excepţie liniile ferate pe care se efetuează transportarea
fontei lichide, zgurii şi lingourilor fierbinţi) până la clădiri şi construcţii trebuie adoptate nu mai mici decît
cele specificate în tabelul 3.

18
NCM B.01.03:2016

Tabelul 6 - Distanţele de la axa liniilor ferate uzinale până la clădiri şi construcţii

Distanţa în m, pentru liniea,


Clădiri şi instalaţii mm
1520 (1524) 750
1 Faţetele exterioare ale pereţilor sau a părţii proeminente ale clădirii:
pilaştrilor, contraforturilor, tamburilor, scărilor, etc.:
a) în lipsa ieşirilor din clădiri;
b) în prezenţa ieşirilor din clădiri; 3,1 2,3
c) în prezenţa ieşirilor din clădiri şi amenajarea barierelor de protecţie (cu 6 5
lungimea de minim 10 m), amplasate între ieşirile din clădire şi liniile ferate 4,1 3,5
paralele pereţilor clădirii.

2 Coloanele separat instalate, stîlpii golurilor de porţi a clădirilor de producţie, Conform gabaritului de
precum şi ale părţilor proeminente ale clădirilor (pilaştrilor, contraforturilor, apropiere a construcţiilor de
tamburilor, scărilor etc) la lungimea lor de-a lungul liniei de maxim 1000 mm; liniile ferate
instalaţii de golire – umplere şi de încărcăt – descărcat, instalaţii de deservire
tehnică, echipare şi reparaţie a materialului rulant, precum şi alte instalaţii ГОСТ 9238 ГОСТ 9720
tehnologice în stare de nefuncţionare, amplasate pe linii de staţie (cu excepţia
celor principale şi de recepţie-expediere).

3 Depozit de materiale lemnoase rotunde cu capacitate de până la 10000 m 3 5 4,5


4 Depozit de lemne ecarsate, draniţă şi rumeguş cu capacitatea de până la 5000 10 9,5
m3
5 Depozit de LUI cu capacitatea de până la 2000 m 3 20 19,5

6 Depozit de lichide combustibile cu capacitatea de până la 10000 m 3 10 9,5

7 Depozit cărbune de pământ cu capacitatea de până la 100000 tone 5 4,5

8 Depozit turbă frezată cu capacitatea de până la 10000 tone 10 9,5

9 Depozit turbă cu capacitatea de până la 10000 tone 10 9,5


N O T E : 1 Distanţele specificate în poz.3-9, trebuie stabilite luând în considerare nota 5 tabelul 1.

2 Îngrădirile exterioare ale întreprinderilor şi teritoriilor pentru care este necesară paza, trebuie amplasate la o distanţă de la axa liniilor
ferate de minim 5 m.

3 Apropierea liniilor ferate de stivele lemnelor rotunde la depozitele cu capacitatea peste 10000 m3 trebuie de adoptat conform normelor
de proiectare a depozitelor de materiale lemnoase.

4 Amplasarea liniilor ferate între drumul auto şi peretele clădirii, din care sunt prevăzute ieşiri la acest drum a mijloacelor de transport
auto, se admite numai la exigenţele tehnologice, totodată distanţa de la peretele clădirii până la axa liniei trebuie să fie de minim 6 m.

5.3 Sistematizarea pe verticală

5.3.1 Sistematizarea compactă pe verticală a terenurilor întreprinderilor şi teritoriilor complexelor


industriale trebuie aplicată la densitatea clădirilor peste 25%, precum şi la un grad sporit de complexitate a
terenurilor întreprinderilor cu drumuri şi reţele edilitare, iar în celelalte cazuri – sistematizarea selectivă pe
verticală, executând lucrări de sistematizare numai pe sectoarele unde sunt plasate clădirile sau instalaţiile.
Sistematizarea selectivă pe verticală, de asemenea trebuie aplicată la existenţa terenurilor stîncoase, la
păstrarea pădurii sau a altor plantaţii verzi, precum şi la condiţiile hidrogeologice nefavorabile.

La elaborarea/proiectarea sistematizării pe verticală trebuie de prevăzut volum minim al lucrărilor de


terasament şi deplasarea minimă a solului în limitele sectorului de valorificare.

5.3.2 Trebuie de prevăzut îndepărtarea (cât în terasament, atât şi în excavare), depozitarea şi păstrarea
temporară a stratului fertil al solului.

19
NCM B.01.03:2016

Condiţiile de păstrare şi ordinea utilizării stratului fertil al solului se determină de către autorităţile, care
acordă în folosinţă loturile/terenurile de pământ.

Pantele suprafeţei terenului planificat trebuie aplicate minim 0,003 şi maxim:

− 0,05 pentru solurile argiloase;

− 0,03 – pentru solurile nisipoase;

− 0,01 – pentru soluri uşor erodabile (loess, nisipuri fine);

În condiţiile pământurilor sensibile la umezire de tipul II pantele minime ale suprafeţei planificate a terenului
trebuie adoptate 0,005.

5.3.3 La amplasarea întreprinderilor pe pantă sau la talpa acesteia în scopurile protecţiei teritoriului
contra subinundării cu ape, din partea superioară trebuie de amenajat şanţuri de colectare. Secţiune
transversală a şanţurilor şi numărul lor trebuie stabilite conform СНиП 2.02.05.

5.3.4 Pe terenurile întreprinderilor, de regulă, trebuie de prevăzut o reţea închisă de canalizare pluvială.

5.3.5 La necesitatea aplicării reţelei deschise de evacuare a apei, dimensiunile minime ale rigolelor şi
şanţurilor cu secţiune trapezoidală trebuie adoptate:

- lăţimea după fund – 0,3 m,

- adîncimea – 0,4 m.

5.3.6 Parcurile de rezervoare sau rezervoarele unice cu lichide uşor inflamabile şi lichide combustibile,
gaze combustibile lichefiate, substanţe toxice trebuie amplasate de regulă, la nivele mai joase în raport cu
clădirile şi instalaţiile întreprinderii cu executarea prevederilor antiincendiare, trebuie să fie îngrădite (ţinând
cont de relieful localităţii) cu pereţi plini ignifugi sau rambleuri de pământ.

În cazurile amplasării rezervoarelor specificate la nivele mai înalte trebuie de prevăzut măsuri suplimentare
privind prevenirea avariilor la rezervoarele terestre şi a posibilităţii de infiltrare a lichidului vărsat peste
îngrădirile de protecţie.

5.3.7 La efectuarea sistematizării pe verticală se admite utilizarea deşeurilor industriale stabile, care nu
putrezesc şi nu se supun descompunerii, dacă acestea nu sunt agresive pentru instalaţiile subterane şi
plantaţiile lemnoase.

5.3.8 Nivelul pardoselilor primului etaj al clădirilor trebuie să fie, de regulă, mai sus de cota de
sistematizare a sectoarelor alăturate clădirilor cu minim 15 cm.

5.3.9 Cota pardoselii încăperilor din subsol sau adîncite trebuie să fie mai mare decât nivelul apelor
freatice cu minim 0,5 cm. La necesitatea amenajării acestor încăperi cu cota pardoselii mai joase de nivelul
specificat al apelor freatice trebuie de prevăzut hidroizolarea încăperilor sau micşorarea nivelului apelor
freatice. Totodată este necesar de considerat posibilitatea ridicării nivelului apelor freatice pe timpul
exploatării întreprinderii.

5.3.10 În cazul necesităţii de a evacua apa, de-a lungul clădirilor în lipsa trotuarelor trebuie de prevăzut
amenajarea jgheaburilor pe lîngă stratul de etanşare.

5.4 Amenajarea terenului de pămînt

5.4.1 Sistem modern de amenajare a terenului trebuie de prevăzut.


Întreprinderile, amplasate în raioanele climaterice, supuse pe parcursul celor mai reci trei luni, acţiunii
vînturilor cu viteza medie peste 10 m/sec trebuie protejate prin fîşii de plantaţii lemnoase din partea
vînturilor de direcţie predominantă. Lăţimea fîşiilor trebuie să fie minim 40 m.

20
NCM B.01.03:2016

5.4.2 Pentru crearea spaţiilor verzi a platformelor întreprinderilor şi teritoriilor trebuie de aplicat specii
locale de plante lemnoase şi de arbuşti cu considerarea proprietăţilor sanitare de protecţie şi decorative a
acestora şi stabilităţii la substanţe nocive, eliminate de către întreprinderi.

Plantaţiile lemnoase existente trebuie păstrate în măsura posibilităţilor.

N O T E : 1 În zona amplasării întreprinderilor industriei alimentare, atelierelor cu procese exacte de producţie, precum şi a staţiilor de
suflante, de compresoare şi de încercări a motoarelor, se interzice aplicarea plantaţiilor lemnoase care elimină la înflorire fulgi,
substanţe fibroase şi seminţe pubiscente.

2 Plantarea copacilor de conifere nu se admite în limitele distanţelor de siguranţă la incendii normate.

5.4.3 Pe terenurile întreprinderilor, care elimină substanţe nocive în atmosferă, nu se admite amplasarea
plantaţiilor lemnoase şi arbuşti în formă de grupuri şi fîşii dense, care cauzează acumularea noxelor.

5.4.4 Aria terenurilor, destinate pentru crearea spaţiilor verzi se determină din calculul minim 3 m 2 pentru
un lucrător din schimbul cel mai numeros. Aria terenurilor, destinate pentru pentru crearea spaţiilor verzi,
de regulă, nu trebuie să depăşească 15% din teritoriul întreprinderii.

5.4.5 Distanţa de la clădiri şi construcţii până la arbori şi arbuşti trebuie de aplicat, de regulă, conform
tabelului 7.
Tabelul 7 - Distanţa de la clădiri şi construcţii până la arbori şi arbuşti

Distanţa până la axa, m


Elemente clădiri şi instalaţii De la tulpina
Arbuşti
arborelui
Faţetele exterioare ale pereţilor clădirilor 5 1,5
Axele liniilor ferate 5 3,5
Turnurile şi reazemele reţelei de iluminare, tramvaiului, coloanelor, 4 -
galeriilor şi estacadelor
Tălpile de taluz etc 1 0,5
Faţetele extrioare ale tălpii zidurilor de sprijin 3 1
Marginrea trotuarelor şi cărărilor/aleilor de parc 0,7 0,5
Piatra de bordură sau marginea fîşiei consolidate a banchetei drumului 2 1,2
Reţele subterane:
conducte gaze, canalizare 1,5 -
reţele termice (de la pereţii canalului) 2 1
conducte reţele termice la montarea fără canal a conductelor de apă, 2 -
drenajelor
cabluri de forţă şi cabluri de telecomunicaţii 2 0,7
Note:

1 Normele specificate se referă la arbori cu coroana cu diametru maxim de 5 m şi trebuie să fie


majorate respectiv pentru arborii cu coroana de un diametru mai mare.

2 Distanţele de la reţelele electrice aeriene până la arbori trebuie adoptate conform prevederilor [4].

5.4.6 Distanţele între arbori şi arbuşti, de regulă, trebuie aplicate conform tabelului 5.

Tabelul 8 - Distanţele între arbori şi arbuşti în cazul plantării în rînduri

Distanţele minime între arbori şi


Caracteristica plantaţiilor
arbuşti în axe, m
Arbori ai speciilor heliofile 3
Arbori ai speciilor rezistente la umbră 2,5

21
NCM B.01.03:2016

Tabelul 8 - continuare

Distanţele minime între arbori şi


Caracteristica plantaţiilor
arbuşti în axe, m
Arbuşti cu înălţimea de pînă la 1 m 0,4
Arbuşti cu înălţimea de pînă la 2 m 0,6
Arbuşti cu înălţimea peste 2 m 1

5.4.7 Distanţele între hotarele plantaţiilor lemnoase şi bazinele de răcire bazinele de răcire, trebuie să
fie de minim 40 m, calculând de la marginea de coastă.

5.4.8 Gazonul/peluza trebuie să fie elementul principal pentru crearea spaţiilor verzi ale întreprinderilor
industriale.

5.4.9 Pe teritoriul întreprinderilor trebuie de prevăzut terenuri amenajate pentru odihna şi exerciţii fizice
ale angajaţilor.

Terenurile trebuie amplasate din partea expusă la vînt în raport cu clădirile de producţie care emană emisii
nocive în atmosferă.

Dimensiunile terenurilor trebuie adoptate reieşind din calcul maxim 1 m 2 pentru un lucrător în schimbul cel
mai numeros.

5.4.10 Pentru întreprinderile cu producţii care elimină aerosoluri, nu trebuie de prevăzut bazine de apă
decorative, havuzuri, instalaţii de ploaie, care contribuie la majorarea concentraţiei substanţelor nocive pe
platformele întreprinderii.

5.4.11 Trotuarele trebuie prevăzute de-a lungul drumurilor magistrale şi industriale în toate cazurile,
indiferent de intensitatea circulaţiei pietonilor, iar de-a lungul trecerilor şi acceselor – la intensitatea
circulaţiei minim 100 persoane/schimb.

5.4.12 Trotuarele trebuie amplasate peste 3,75 m de la linia ferată cea mai apropiată cu o cale de 1520
mm. Diminuarea acestei distanţe (nu mai mici de gabariele apropierii de construcţii) se admite la
amenajarea parapetelor care îngrădesc trotuarul.

Distanţa de la axa liniei ferate pe care se efectuează transportarea încărcăturilor fierbinţi, pînă la trotuare
trebuie să fie de minim 5 m.

Trotuarele de-a lungul clădirilor trebuie amplasate:

a) la evacuarea organizată a apei de pe acoperişurile clădirilor – foarte aproape de aliniamentul de


construcţii cu majorarea în acest caz a lăţimii trotuarului cu 0,5 m.

b) la evacuarea neorganizată a apei de pe acoperişurile clădirilor – minim 1,5 m de la linia


aliniamentului.

5.4.13 Lăţimea trotuarului trebuie de aplicat multiplă benzii de circulaţie cu lăţimea de


0,75 m. Numărul benzilor de circulaţie pe trotuar trebuie stabilită în funcţie de numărul lucrătorilor angajaţi
în cel mai numeros schimb în clădire (sau grup de clădiri), spre care duce trotuarul, reieşind din calculul –
750 persoane în schimb la o bandă de circulaţie. Lăţimea minimă a trotuarului trebuie să fie minim 1,5 m.

La intensitatea circulaţiei de pietoni până la 100 persoane/oră în ambele direcţii se admite amenajarea
trotuarelor cu lăţimea de 1 m, pantele longitudinale ale trotuarelor maxim 8%, pantele transversale – maxim
3%.

La circulaţia persoanelor cu mobilitate redusă, care se deplasează în scaune cu rotile, se admite:

- lăţimea trotuarului minim 1,8 m;

- pante longitudinale maxim 5%;

22
NCM B.01.03:2016

- pante transversale – maxim 2%.

Pantele trotuarelor, destinate pentru posibila trecere a persoanelor în scaune cu rotile nu trebuie să
depăşească:

- longitudinal - 5%,

- transversal - 1%.

În locurile de intersecţie a acestor trotuare cu partea carosabilă a drumurilor auto ale întreprinderii,
înălţimea pietrei de bordură nu trebuie să depăşească 4 cm.

5.4.14 La amplasarea alăturată a trotuarelor sau pe un teren comun, acestea trebuie să fie separate de
drum printr-o bandă de separaţie cu lăţimea de minim 0,8 m. Amplasarea trotuarelor în contact strîns cu
drumul auto se admite numai în cazul reconstrucţiei întreprinderii.

La alăturarea trotuarului de carosabil, acesta trebuie să fie la nivelul vărfului pietrei de bordură, de regulă,
cu 15 cm mai sus de carosabil.

5.4.15 Intersecţia circulaţiei de pietoni cu căile ferate în locurile de trecere în masă a lucrătorilor nu se
admite. La argumentarea necesităţii amenajării intersecţiilor specificate, trecerile într-un nivel trebuie
echipate cu semafoare şi semnalizare audio, precum şi asigurarea vizibilităţii conform NCM D.02.01

Intersecţiile la diferite nivele (preponderent în tuneluri) trebuie prevăzute în următoarele cazuri:

- intersecţia liniilor de staţie, inclusiv celor de tragere; transportare pe linii a metalelor lichide şi zgurii;

- producere pe liniile încrucişate a lucrărilor de manevră şi imposibilitatea întreruperii acestora pe


timpul trecerii în masă a persoanelor;

- acumularea vagoanelor pe linii;

- circulaţie intensivă (peste 50 de vagoane pe zi în ambele direcţii).

Intersecţia drumurilor auto cu drumurile pentru pietoni trebuie proiectată conform СНиП 2.07.01.

5.4.16 Îngrădirea teritoriului întreprinderii trebuie prevăzută în conformitate cu normele Ministerului


Afacerilor Interne privind paza întreprinderilor la clasificare obiectelor conform [4] sau alte condiţii de pază,
stipulate în caietul de sarcini pentru proiectare.

6 Amplasarea reţelelor edilitare


6.1 Pentru obiecte şi grupurile acestora trebuie de proiectat un sistem unic de reţele edilitare, amplasate
în zone tehnice care asigură ocuparea celor mai mici sectoare ale teritoriului, în îmbinare cu clădiri şi
instalaţii.

6.2 Pe terenurile obiectelor trebuie de prevăzut preponderent metode de amplasare terestră şi


supraterestră a reţelelor edilitare.

În zonele preuzinale şi în centrele publice ale obiectelor şi complexelor industriale trebuie de prevăzut, de
regulă, amplasarea subterană a reţelelor edilitare.

6.3 Amplasarea reţelelor edilitare trebuie de prevăzut, de regulă, în şanţuri, tunele şi canale comune, pe
reazeme joase, traverse şi estacade, cu respectarea normelor sanitare şi antiincendiu, precum şi a regulilor
de securitate la exploatarea reţelelor respective.

23
NCM B.01.03:2016

Se admite amplasarea subterană în comun a conductelor de alimentare cu apă în circuit închis, reţelelor
termice şi conductelor de gaze cu conductele tehnologice, indiferent de parametrii agentului termic şi
parametrii mediului în conductele tehnologice.

6.4 Nu se admite amplasarea reţelelor cu lichid uşor inflamabil şi lichidecombustibil şi gaze sub clădiri şi
instalaţii.

6.5 Selectarea metodei de amplasare a liniilor de cablu de forţă trebuie prevăzută în conformitate cu
normele [4].

6.6 La amplasarea reţelelor termice se admite intersecţia reţelelor clădirilor industriale, administrative şi
auxiliare.

6.1 Reţele subterane

6.1.1 Reţelele subterane, de regulă, trebuie pozate în exteriorul părţii carosabile a drumurilor auto.

Pe teritoriul obiectelor în reconstrucţie se admite amplasarea reţelelor subterane sub drumurile auto.

N o t e : 1 Se admite amplasarea concomitentă în canale comune, şi în tuneluri a conductelorpentru lichide uşor inflamabile şi
inflamabilecu condutele de apă sub presiune (cu excepţia condutei antiincendiare) şi conductele de canalizare sub presiune.

2 Canalele şi tunelurile, destinate pentru amplasarea conductelor cu materiale (lichide) periculoase la incendii,explozie şi tocsice,
trebuie săaibă eşiri minim peste 60 m şi la capetele lor.

6.1.2 Se admite amplasarea în canale şi tuneluri a conductelor de gaze combustibile (naturale, asociate
petroliere, artificiale combinate şi lichefiate de hidrocarbură) cu presiunea gazului sub 0,6 MPa în comun
cu alte conducte şi cabluri de telecomunicaţii în condiţia amenajării ventilării şi iluminării în canale şi tuneluri
conform normelor sanitare, cu condiţia asigurării controlului automatizat al scurgerii de gaze, ventilare şi
iluminare, executat din materiale neexplozibile.

Nu se admite amplasarea în comun în canale şi tuneluri:

– a conductelor de gaze combustibile cu cabluri de forţă şi iluminare, cu excepţia cablurilor pentru


iluminarea canalului sau tunelului;

– conductelor reţelelor termice cu conductele de gaz lichefiat, conductele de oxigen, de azot,


frigorifice, cu lichid uşor inflamabil, volatile caustice şi toxice şi cu scurgerile canalizării menajere;

– conductelor lichid uşor inflamabil şi lichid combustibil cu cablurile de forţă şi de telecomunicaţii, cu


reţelele apeductului de incendiu şi canalizarea de evacuare gravitaţională;

– conductelor de oxigen cu conductele de gaze combustibile, lichid uşor inflamabil şi lichid


combustibil cu conductele de lichide toxice şi cu cablurile de forţă.

N O T E : 1. Se admite amplasarea împreună în canale şi tuneluri comune a conductelor de lichid uşor inflamabil şi lichid combustibil
cu reţelele sub presiune ale conductei de apă (cu excepţia celei antiincendiu) şi canalizării sub presiune.

2. Canalele şi tunelurile destinate pentru amplasarea conductelor cu ma teriale cu pericol de explozie-incendiu şi de incendiu şi toxice
trebuie să aibă ieşiri peste fiecare 60 m şi la capetele acestora.

6.1.3 Reţelele tehnice subterane trebuie amplasate paralel într-un şanţ comun; totodată, distanţele între
reţelele tehnice, precum şi de la aceste reţele pînă la fundaţiile clădirilor şi instalaţiilor trebuie adoptate
minimal admisibile, reieşind din dimensiunile şi amplasarea camerelor, fîntînilor şi altor dispozitive în aceste
reţele, din condiţiile montării şi reparaţiei reţelelor.

Distanţele pe orizontală (în lumină) de la cele mai apropiate reţele tehnice subterane, cu excepţia
conductelor de gaze combustibile, pînă la clădiri şi construcţii trebuie adoptate conform tabelul 9.

Distanţele pe orizontală (în lumină) între reţelele subterane la amplasarea lor în paralel se vor adopta minim
cu cele indicate în tabelul 10.

La amplasarea cablurilor electrice de asemenea se va ţine cont de normele PUĂ.

24
NCM B.01.03:2016

La amplasarea gazoductelor trebuie de asemenea de ţinut cont de exigenţele NCM G.05.01.

6.1.4 La pozarea liniei de cablu paralel cu linia de tensiune înaltă (LTÎ) de 110 kV şi mai mult distanţa pe
orizontală (în lumină) de la cablu pînă la conductorul marginal trebuie să fie minim 10 m.

În condiţiile reconstrucţiei întreprinderilor distanţa de la liniile de cablu pînă la părţile subterane şi prizele
de pămînt a unor stîlpi ai LTÎ cu tensiunea peste 1000 V se adoptă minim 2 m, totodată, distanţa pe
orizontală (în lumină) pînă la conductorul marginal al LTÎ nu se normează.

6.1.5 La intersecţia reţelelor inginereşti distanţele pe verticală (în lumină) trebuie să fie minim:

a) între conductele sau cablurile electrice, cablurile de telecomunicaţii şi liniile ferate şi de tramvai,
calculînd de la talpa şinei, sau drumurile auto, calculînd de la vîrful învelişului pînă la vîrful ţevii
(sau cutiei acesteia) sau a cablului electric - conform calcului de rezistenţă a reţelei minim 0,6 m;

b) între conducte şi cablurile electrice, amplasate în canale sau tuneluri, şi căile ferate distanţa pe
verticală, calculînd de la vîrful acoperirii canalelor şi tunelurilor pînă la talpa şinelor căilor ferate - 1
m; pînă la fundul şanţului sau alte instalaţii de evacuare a apei ori temelia rambleului terasamentului
liniei de cale ferată - 0,5 m;

c) с) între conducte şi cablurile de forţă de tensiunea sub 35 kV şi cablurile de telecomunicaţii - 0,5


m;

d) între cablurile de forţă de tensiunea 110 - 220 kV şi conducte - 1 m;

e) în condiţiile reconstrucţiei întreprinderilor, cu condiţia respectării prevederilor RMIE ПУЭ, distanţa


între cabluri de toate tensiunile şi conducte se admite de micşorat pînă la 0,25 m;

f) între conductele cu diferită destinaţie (cu excepţia conductelor de canalizare, care intersectează
cele de apă, şi conductele pentru lichide toxice şi cu miros urît) - 0,2 m;

g) conductele, care transportă apa potabilă trebuie amplasate mai sus de conductele de canalizare
sau cele care transportă lichide toxice şi cu miros urît - cu 0,4 m;

h) se admite amplasarea conductelor din oţel, închise în cutii care transportă apa potabilă, mai jos de
cele de canalizare, totodată distanţa de la pereţii ţevilor de canalizare pînă la muchia cutiei trebuie
să fie minimum 5 m în fiecare parte în soluri argiloase şi 10 m - în roci dentritice mari şi soluri
nisipoase. Conductele de canalizare trebuie prevăzute din ţevi din fontă;

i) branşamentele conductelor de alimentare cu apă menajeră-potabilă cu diametrul ţevilor până la


150 mm se admite de prevăzut mai jos de cele de canalizare, fără instalarea cutiei, dacă distanţa
între pereţii ţevilor care se intersectează este de 0,5 m;

j) la pozarea fără canal a conductelor de apă ale reţelei termice ale sistemului deschis de alimentare
cu căldură sau a reţelelor de alimentare cu apă fierbinte, distanţele de la aceste conducte pînă la
conductele de canalizare amplasate mai jos şi mai sus trebuie adoptate 0,4m.

6.1.6 Conductele de gaze la intersectarea cu canalele sau tunelurile cu diferită destinaţie trebuie
amplasate asupra sau sub aceste instalaţii în cutii care ies cu 2 m în ambele părţi de la pereţii exteriori ai
canalelor sau tunelurilor.

Se admite pozarea în cutii a conductelor de gaze subterane cu presiunea sub 0,6 MPa prin tunelurile cu
diferită destinaţie cu dotarea cu echipamente pentru prelevarea probelor la scurgerea gazelor.

6.11.7 Intersecţiile conductelor cu căile ferate şi cele de tramvai, precum şi cu drumurile auto trebuie
prevăzute, de regulă, sub un unghi de 90°. În unele cazuri la argumentarea respectivă se admite micşorarea
unghiului intersecţiei de pînă la 45°.

Distanţa de la conductele de gaze şi reţelele termice pînă la locurile de racordare la şine a cablurilor de
aspiraţie trebuie adoptată de minim 3 m pentru linii de tramvai şi 10 m - pentru căile ferate. Distanţele
corespunzătoare pentru gazoducte se vor adopta în conformitate cu exigenţele NCM G.05.01.

25
NCM B.01.03:2016

6.1.8 Intersecţia liniilor de cablu, pozate direct în sol, cu căile transportului pe şine electrificat trebuie
prevăzută sub un unghi de 75-90° în raport cu axa căii. Locul intersecţiei trebuie îndepărtat de la locurile
de racordare la şine a cablurilor de aspiraţie la o distanţă de minim 10 m pentru căile ferate şi de minim 3
m de la liniile de tramvai.

În cazul trecerii liniei de cablu în cea aeriană, cablul trebuie să iasă la suprafaţă la o distanţă de minim 3,5
m de la talpa rambleului sau de la marginea terasamentului căii ferate a drumului auto.
Tabelul 9 - Distanţele pe orizontală (în lumină) de la cele mai apropiate reţele tehnice subterane
pînă la clădiri şi instalaţii

Distanţa pe orizontală (în lumină), m, de la


reţelele subterane până la
Fundaţiile îngrădi- Axa liniei ferate
Funda- Axele
Reţele edilitare rilor reazemelor: 1520 mm, dar nu
ţiile clă- liniilor
estacadelor de co- mai puţin de adî-
dirilor şi de
nducte, galeriilor, ncimea şanţului
constru- tram-
reţelelor de contact până la rambleu şi
cţiilor vai
şi telecomunicaţiilor excavare
1 Conducte de apă şi canalizare sub presiune 5 3 4 2,75
2 Canalizare de evacuare gravitaţio-nală şi canale 3 1,5 4 2,75
pentru scurgerea apei
3 Drenaje 3 4 2,75
4 Conducte de gaze combustibile:
a) de presiune joasă până la 0,005 MPa 2 3,75 2,75
b) de presiune medie de la 0,005 până la 4 4,75 2,75
0,3 MPa
c) de presiune înaltă de la 0,3 până la 7 7,75 ' 3,75
0,6 MPa
d) de presiune înaltă de la 0,6 până la 10 10,75 3,75
1,2 MPa
5 Reţele termice (de la peretele exterior al canalului, 2 (a se 1,5 4 2,75
tunelului sau a învelişului la pozarea fără canal) vedea
note 2)
6 Cabluri forţă a tuturor tensiunilor şi de 0,6 0,5 3,25 2,75
telecomunicaţii
7 Canale, tuneluri 2 1,5 4 2,75
Distanţa pe orizontală (în lumină), m, de la reţelele
subterane până la
Fundaţii reazeme li-nii
Drumuri auto
electrice aeriene
Reţele edilitare
Piatra de bordu-ră, Marginea Până la De la
marginea ca- superioară a 1 kV şi 1
peste
rosabilului, margi- şanţului sau ilumina- până
35 kV
nea fîşiei consoli- a tălpii tul la 35
date a bordurii rambleului exterior kV
1 Conducte de apă şi canalizare sub presiune 2 1 1 2 3
2 Canalizare de evacuare gravitaţională şi canale 1,5 1 1 2 3
pentru scurgerea apei
3 Drenaje 1,5 1 1 2 3
4 Conducte de gaze combustibile:
a) de presiune joasă până la 0,005 MPa 1,5 1 1 5 10
b) de presiune medie de la 0,005 până la 1,5 1 1 5 10
0,3 MPa

26
NCM B.01.03:2016

Tabelul 9 - continuare

Distanţa pe orizontală (în lumină), m, de la reţelele


subterane până la
Fundaţii reazeme li-nii
Drumuri auto
electrice aeriene
Reţele edilitare
Piatra de bordu-ră, Marginea Până la De la
marginea ca- superioară a 1 kV şi 1
peste
rosabilului, margi- şanţului sau ilumina- până
35 kV
nea fîşiei consoli- a tălpii tul la 35
date a bordurii rambleului exterior kV
c) de presiune înaltă de la 0,3 până la 2,5 1 1 5 10
0,6 MPa
d) de presiune înaltă de la 0,6 până la 2,5 1 1 5 10
1,2 MPa
5 Reţele termice (de la peretele exterior al canalului, 1,5 1 1 2 3
tunelului sau a învelişului la pozarea fără canal)
6 Cabluri forţă a tuturor tensiunilor şi de telecomunicaţii 1,5 1 0,5* 5* 10*
7 Canale, tuneluri 1,5 1 1 2 3

*
Se referă numai la distanţele de la cablurile de forţă. Distanţele de la cablurile de telecomunicaţii se adoptă conform normativelor
speciale, adoptate de Ministerul Tehnologiilor Informaţiei şi Comunicaţiilor al Republicii Moldova.

N o t e : 1. Distanţa de la reţelele termice la pozarea fără canal până la clădiri şi instalaţii se admite ca pentru conductele de apă.

2. Se admite pozarea reţelelor edilitare subterane (cu excepţia reţelelor antiincendiu, de gaze combustibile şi toxice) în limitele
fundaţiilor reazemelor şi estacadelor a conductelor, galeriilor, reţelei de contact cu condiţia executării măsurilor, care exclud
posibilitatea deteriorării reţelelor în cazul tasării fundaţiilor, precum şi deteriorarea fundaţiilor la avarierea acestor reţele.

Tabelul 10 - Distanţele pe orizontală (în lumină) între reţelele subterane la amplasarea lor în
paralel

Distanţa pe orizontală (în lumină), m, între


De drenaj şi
Conducte de gaze
scurgerea
combustibile
apei
Reţele edilitare Conducte Canaliza Presiune Presiune
Presiune
de apă re medie de înaltă de
joasă pînă
la 0,005 la 0,3 pî-
la
pînă la nă la
0,005 MPa
0,3 MPa 0,6 MPa
1 Conducte de apă 1,5 (A se 1,5 1 1 1,5
vedea
poz.1 a
notei 1)
2 Canalizare (A se 0,4 0,4 1 1,5 2
vedea
poz.1 a
notei 1)
3 De drenaj şi scurgerea apei 1,5 0,4 0,4 1 1,5 2
4 Conducte de gaze
combustibile:
a) Presiune joasă până la 1 1 1 (a se vedea nota 2)
0,005 MPa
b) Presiune medie de la 0,005 1 1,5 1,5 Idem
până la 0,3 MPa
c) Presiune înaltă de la 0,3 până 1,5 2 2 Idem
la 0,6 MPa
d) Presiune înaltă de la 0,6 până 2 5 5 Idem
la 1,2 MPa
5 Cabluri de forţă de toate 0,5* 0,5* 0,5* 1 1 1
tensiunile

27
NCM B.01.03:2016

Tabelul 10 - continuare

Distanţa pe orizontală (în lumină), m, între


De drenaj şi
Conducte de gaze
scurgerea
combustibile
apei
Reţele edilitare Conducte Canaliza Presiune Presiune
Presiune
de apă re medie de înaltă de
joasă pînă
la 0,005 la 0,3 pî-
la
pînă la nă la
0,005 MPa
0,3 MPa 0,6 MPa
6 Cabluri comunicaţii 0,5 0,5 0,5 1 1 1
7 Reţele termice:
a) peretele exterior al canalului, 1,5 1 1 2 2 2
tunelului
b) învelişul la pozarea fără canal 1,5 1 1 1 1 1,5
8 Canale, tuneluri 1,5 1 1 2 2 2
*În conformitate cu prevederile RMIE/ПУЭ.

Note:

1. Distanţele de la canalizaţie pînă la conductele de alimentare cu apă menajeră-potabilă trebuie adoptată pînă la conducta din ţevi
de beton armat şi azbociment, pozate în soluri argilioase - 5 m; în rocă detritică mare şi soluri nisipoase - 10 m; pînă la conducta de
apă din ţevi din fontă cu diametru sub 200 mm – 1,5 m, cu diametru peste 200 mm - 3 m; pînă la conducta de apă din ţevi de masă
plastică - 1,5 m.

2. Distanţa între reţelele de canalizare şi conductele industriale, indiferent de materialul şi diametrul ţevilor, precum şi de nomenclatură
şi caracteristica solurilor, trebuie să fie minim 1,5 m.

La amplasarea în comun într-un şanţ a două şi mai multe conducte de gaze combustibile distanţele între acestea în lumină trebuie
să fie, pentru ţevi cu diametrul: sub 300 mm - 0,4 m; peste 300 mm –
0,5 m.

3. În tabel sînt specificate distanţele pînă la conductele de gaze din oţel.

Amplasarea conductelor de gaze subterane din ţevi nemetalice trebuie de prevăzut conform prevederilor Codului practic pentru
proiectarea instalaţiilor interioare şi exterioare de alimentare cu gaze.

6.2 Reţele terestre

6.2.1 Reţelele terestre trebuie amplasate pe traverse pozate în rigole deschise, la nivele mai joase de
nivelele de sistematizare a platformelor (teritoriului). Se admit alte tipuri de amplasare terestră a reţelelor
(în canale şi tuneluri, pozate pe suprafaţa teritoriului sau pe umplutură plină, în canale şi tuneluri de tip
semiadîncite, în şanţuri deschise etc).

6.2.2 Nu se admite amplasarea în şanţuri şi rigole deschise a conductelor pentru gaze combustibile,
produse toxice şi cele prin care se transportă acizi şi alcalii , precum şi conductele canalizării menajere.

6.2.3 Nu se admite amplasarea reţelelor terestre în limitele zonei, destinate pozării reţelelor subterane
în şanţuri şi canale care necesită un acces periodic la acestea pe timpul exploatării.

6.3 Reţele supraterane

6.3.1 Reţelele tehnice supraterane trebuie amplasate pe reazeme, estacade, în galerii sau pe pereţii
clădirilor şi instalaţiilor.

6.3.2 Intersecţia estacadelor şi galeriilor cu liniile electrice aeriene, cu căile ferate şi drumurile auto
uzinale, drumurile funiculare, liniile de telecomunicaţii şi radioficare cu conductele trebuie executată sub un
unghi minim 30°.

6.3.3 Nu se admite amplasarea reţelelor supraterane ale:

a) conductelor de tranzit din interiorul platformelor cu licjid uşor inflamabil şi lichid combustibil şi gaze,
pe estacade, pe coloane şi reazeme izolate din materiale combustibile, precum şi pe pereţii şi

28
NCM B.01.03:2016

acoperişurile clădirilor cu excepţia clădirilor, de gradul I, II şi III de rezistenţă la foc, de categoriile


C, D şi E;

b) conductelor cu lichid combustibil şi produse gazoase în galerii, dacă amestecarea produselor poate
cauza o explozie sau un incendiu;

c) conductelor cu licjid uşor inflamabil şi lichid combustibil şi gaze pe suprafeţe/acoperişuri şi pereţii


clădirilor, categoria A şi B de pericol de deflagraţie şi incendiu;

d) conductelor de gaze combustibile pe teritoriul depozitelor licjid uşor inflamabil şi lichid combustibil
şi materialelor.

N O T Ă – Conducta se consideră de tranzit în raport cu acele clădiri, instalaţiile tehnologice ale cărora nu produc şi nu consumă
lichide şi gaze, transportate prin conducta menţionată.

6.3.4 Conductele supraterane pentru licjid uşor inflamabil şi lichid combustibil pozate pe reazeme
separate, estacade etc, trebuie amplasate la o distanţă de minim 3 m de la pereţii clădirilor cu goluri, de la
pereţi fără goluri această distanţă poate fi micşorată pînă la 0,5 m.

Amplasarea/pozarea conductelor supraterane de gaze se va prevedea ţinănd cont de exigenţele NCM


G.05.01.

6.3.5 Pe reazeme joase trebuie de amplasat conductele de presiune cu lichide şi gaze, precum şi
cablurile de forţă şi telecomunicaţii amplasate:

a) în fîşiile tehnice, special destinate pentru aceste scopuri;

b) pe teritoriul depozitelor de produse lichide şi gaze lichefiate.

6.3.6 Înălţimea de la nivelul pămăntului până la marginea inferioară a ţevilor (sau suprafaţa izolaţiei
acestora), pozate pe reazeme joase pe teritoriul liber în exteriorul acceselor mijloacelor de transport şi
trecerilor pietonilor, se va adopta, minim:

– la lăţimea grupului de ţevi minim 1,5 m - 0,35 m;

– la lăţimea grupului de ţevi de la 1,5 m şi mai mult - 0,5 m.

Amplasarea conductelor cu diametrul 300 mm şi mai puţin pe reazeme joase trebuie prevăzută în două
rînduri şi mai mult pe verticală, reducînd la maxim lăţimea traseului reţelelor.

6.3.7 Înălţimea de la nivelul pămîntului pînă la marginea inferioară a ţevilor sau a suprafeţei izolaţiei,
pozate pe reazeme înalte, trebuie de adoptat:

a) а) în partea necarosabilă a platformei (teritoriului), în locurile de trecere a oamenilor - 2,2 m;

b) în locurile intersecţiei cu drumurile auto (de la marginea superioară a carosabilului) - 5 m;

c) în locurile intersecţiei cu căile ferate uzinale şi drumurile de reţea comună - în conformitate cu


ГОСТ 9238;

d) în locurile intersecţiei cu liniile de tramvai - 7,1 m de la capul şinei;

e) în locurile intersecţiei cu reţeaua de contact a troleului (de la partea superioară a îmbrăcămintei


drumului) – 7,3 m;

f) în locurile intersecţiei conductelor cu LUI şi LC şi gaze cu căile ferate uzinale de acces pentru
transportarea fontei topite sau zgurii fierbinţi (pînă la capul şinei) - 10 m; la montarea protecţiei
termice a conductelor - 6 m.

29
NCM B.01.03:2016

Anexa A
(obligatorie)

Indicatorii densităţii minime de construire a terenurilor obiectelor industriale

Densitate mini-
Ramura Întreprindere mă suprafaţă
construită, %
Industria 1 Industria minieră şi chimică 28
chimică 2 Industria azotului 33
3 Îngrăşăminte de fosfat şi alte produse ale chimiei neorganice 32
4 Industrie sodiu 32
5 Industrie clor 33
6 Alte produse chimie generală 33
7 Fibre viscoză 45
8 Fibre sintetice 50
9 Răşini sintetice şi materiale plastice 32
10 Articole mase plastice 50
11 Industria de vopsea şi lac 34
12 Produse sinteză organică 32
Metalurgie 1 Îmbogăţire minereu de fier şi producerea peletelor cu capacitatea,
mln.tone/an:
5-20 28
peste 20 32
2 Concasare-sortare cu capacitatea, mln.tone/an:
până la 3 22
peste 3 27
3 Reparaţie şi transport (mine metoda deschisă de exploatare) 27
4 Complexe supramină şi alte instalaţii miniere prin metoda de dezvoltare 30
subterană
5 Cocsochimice:
fără fabrică de îmbogăţire 30
cu fabrică de îmbogăţire 28
6 Articole metalice 50
7 Feroaliaj 30
8 Ţeavă 45
9 Fabricarea produselor refractare 32
10 Arderea materiilor prime refractare şi producerea pulberi şi mortare 28
11 Separarea resturilor de tăiere şi deşeurilor metalelor feroase 25
1 Metalurgia 1 Aluminiu 43
neferoasă 2 Plumb-zinc şi titan-magneziu 33
3 Topire cupru 38
4 Complexe supramină şi alte instalaţii miniere prin metoda de dezvoltare
subterană fără fabrici de îmbogăţire cu capacitatea, mln.tone/an:
până la 3 30
peste 3 35
5 Idem, cu fabrici de îmbogăţire 30

30
NCM B.01.03:2016

Anexa A (obligatorie) - continuare

Densitate mini-
Ramura Întreprindere mă suprafaţă
construită, %
6 Fabrici de îmbogăţire cu capacitatea, mln.tone/an:
până la 15 27
peste 15 30
7 Electrozi 45
8 Prelucrarea metalelor neferoase 45
9 Alumină 35
Industria 1 Mine de cărbune şi şist fără fabrici de îmbogăţire 28
cărbunelui 2 Idem, cu fabrici de îmbogăţire 26
3 Fabrici de îmbogăţire centrale (de grup/complexe) 23
Producţie de 1 Celuloză-hîrtie şi celuloză - carton 35
celulozăhîrtie 2 Prelucrare hîrtie şi carton, pe baza celulozei şi maculaturii aduse/ 40
importate
Energetică 1 Centrale electrice cu capacitatea peste 2000 MW:
a) fără turnuri de răcire descoperite:
atomice 29
centrală hidroelectrică pe combustibil solid 30
centrală hidroelectrică pe combustibil gaz-păcură 38
b) în prezenţa turnurilor de răcire descoperite:
Atomice 26
centrală hidroelectrică pe combustibil solid 30
centrală hidroelectrică pe combustibil gaz-păcură 35
2 Centrale electrice cu capacitatea până la 2000 MW:
a) fără turnuri de răcire descoperite:
Atomice 22
centrală hidroelectrică pe combustibil solid 25
centrală hidroelectrică pe combustibil gaz-păcură 33
b) în prezenţa turnurilor de răcire descoperite:
Atomice 21
centrală hidroelectrică pe combustibil solid 25
centrală hidroelectrică pe combustibil gaz-păcură 33
3 Centrale electrotermice (CET) în prezenţa turnurilor de răcire
descoperite:
a) cu capacitatea până la 500 MW:
pe combustibil solid 28
pe combustibil gaz-păcură 25
b) cu capacitatea de la 500 până la 1000 MW:
pe combustibil solid 28
pe combustibil gaz-păcură 26
c) cu capacitatea peste 1000 MW:
pe combustibil solid 29
pe combustibil gaz-păcură 30
Gospodăria 1 Sectoare de exploatare (SE) şi sectoare de exploatare – reparaţie 50
apelor (SER) operaţionale a sistemelor de ameliorare şi aprovizionare cu apă
a agriculturii)

31
NCM B.01.03:2016

Anexa A (obligatorie) – continuare

Densitate mini-
Ramura Întreprindere mă suprafaţă
construită, %
Producţia de 1 Instalaţii de măsurare 30
petrol şi gaze 2 Staţii de pompare a petrolului (de strîngere suplimentară) 25
3 Puncte de recepţionare şi pregătire a petrolului, gazelor şi apei, mln.
m3/an:
până la 3 35
peste 3 37
4 Instalaţii ascensor compresor gaze 35
5 Staţii compresare de pompare a gazelor petroliere cu capacitatea,
mii m3/zi:
200 25
400 30
6 Staţii de pompare rudimentare pentru inundarea straturilor de petrol 25
7 Baze deservire industrială a întreprinderilor de petrol şi gaze şi 45
birouri lucrări de foraj
8 Baze de aprovizionare tehnico-materială a industriei petrolului 45
9 Baze de date geofizice a industriei petrolului 30
Industria 1 Cazane pe abur şi energetice, utilaj auxiliar pentru acestea 50
constructoare de 2 Reactoare energetice atomice, turbine pe abur hidraulice şi pe 52
maşini gaze şi utilaj auxiliar pentru turbine
3 Diesel, generatoare diesel şi centrale electrice diesel pe cale ferată 50
4 Furnal, utilaje topirea oţelului, utilaje pentru aglomerare şi cocs, 50
utilaje pentru metalurgia neferoasă
5 Fixatoare mecanizate, complexe şi agregate de excavaţie, 52
vagonete, combine pentru lucrări de curăţare şi trecere, profilatori de
cale pentru extragerea cărbunelui, maşini de încărcare-descărcare,
reazeme hidraulice, utilaj de îmbogăţire, utilaje pentru lucrări
mecanizate pe suprafaţa minelor şi alte maşini şi mecanisme pentru
industria minieră
6 Pavaje electrice şi macarale-capră 50
7 Transportoare cu bandă, raclete, dispozitive suspendate pentru 52
tansportarea containerizată a mărfii, trolii, scări rulante şi alt utilaj de
ridicare-transportare
8 Ascensoare 65
9 Locomotive şi material rulant al transportului feroviar (locomotive 50
principale, şuntare, industriale, vagoane pasageri şi industriale,
inclusiv trenuri electrice şi diesel), maşini şi containere
10 Echipament de frână pentru material rulant feroviar 52
Transport 1 Reparaţie material rulant transport feroviar 40
feroviar
Producere 1 Motoare electrice 52
electrotehnice 2 Maşini electrice mari şi turbogeneratoare 50

32
NCM B.01.03:2016

Anexa A (obligatorie) – continuare

Densitate mini-
Ramura Întreprindere mă suprafaţă
construită, %
3 Echipament de înaltă tensiune 60
4 Transformatoare 45
5 Echipament de joasă tensiune şi utilaj tehnica iluminatului 55
6 Cabluri 45
7 Lămpi electrice 45
8 Materiale izolare electrică 87
9 Acumulatoare 55
10 Dispozitive semiconductoare 52
Producţie radio 1 Industrie radio suprafaţa totală a clădirilor de producţie, mii m 2:
până la 100 50
peste 100 55
a) întreprinderi amplasate într-o singură clădire (bloc, uzină) 60
b) întreprinderi amplasate în cîteva clădiri:
cu un nivel 55
multietajate 50
Inginerie 1 Utilaje şi armatură pentru industria petrolului şi gazelor şi a 50
chimică celulozei-hîrtiei
2 Armatura pentru conducte industriale 55
Construcţia de 1 Maşini de aşchiere a metalelor, utilaje topire şi prelucrare a 50
maşini - unelte lemnului
2 Utilaj forjare-presare 55
3 Instrumente 60
4 Diamante artificiale, materiale abrazive şi instrumente din aceste 50
5 Turnătorie 50
6 Forjare şi ştampare 50
7 Construcţii sudate pentru inginerie 50
8 Articole de inginerie (cutii de viteze, echipamente hidraulice, 52
dispozitive de filtrare, detalii construcţii)
Construcţia de 1 Construcţia de dispozitive, mijloace de automatizare şi control
aparate/dispozi a) suprafaţa totală a clădirilor industriale 100 mii m 2 50
tive b) idem, peste 100 mii m 2 55
c) la aplicarea mercurului şi sticlei 30
Producţii 1 Chimico - farmaceutice 32
chimico- 2 Instrumente medicale 43
farmaceutice 3 Articole medicale din sticlă şi porţelan 40
Industria auto 1 Automobile 50
2 Asamblare maşini 55
3 Motoare pentru automobile 55
4 Agregate, componente, piese de schimb 55
5 Rulmenţi 55
Tehnica 1 Tractoare, utilaje agricole, motoare de tractor şi combină 52
agricolă
2 Agregate, componente şi piese de schimb pentru tractoare şi 56
maşini agricole
Industria 1 Buldozere. Raclete, excavatoare şi componente pentru acestea 50
construcţii 2 Instrumente pneumatice, electrice şi mijloace mici de mecanizare 63
rutiere 3 Utilaj pentru lucrări de ameliorare, industria silvicolă şi turbă 55
4 Construcţia de maşini pentru gospodăria comunală 57

33
NCM B.01.03:2016

Anexa A (obligatorie) – continuare

Densitate mini-
Ramura Întreprindere mă suprafaţă
construită, %
Producerea 1 Utilaj tehnologic pentru industria uşoară, textilă, alimentară, tipografică 55
utilajului şi furajeră
2 Utilaj tehnologic pentru comerţ şi alimentaţia publică 57
3 Utilaj tehnologic pentru pentru industria sticlei 57
4 Aparate şi maşini de uz casnic 57
Construcţii Construcţii navale 52
navale
Flota fluvială 1 Reparaţia navelor fluviale cu lansare anuală, mii tone/an:
până la 20 42
20-40 48
40-60 55
60 şi peste 60
2 Porturi fluviale:
categoria I şi II:
în varianta cupă/căuş 70
în varianta albie 50
categoria III şi IV 55
Industria 1 Întreprinderi achiziţia lemnului aderente la calea ferată a ministerului
forestieră căilor de comunicareМПС:
fără prelucrarea lemnului cu capacitatea de producţie mii m 3/an:
până la 400 28
peste 400 35
cu prelucrarea lemnului cu capacitatea de producţie, mii m 3/an:
până la 400 23
peste 400 20
2 Întreprinderi achiziţia lemnului cu transportare a buştenilor pe rîu
cu plotbische de iarnă 17
fără plotbische de iarnă 44
3 Idem, transportarea lemnului în sortimente:
cu plotbische de iarnă cu capacitatea de producţie, mii m 3/an:
până la 400 30
peste 400 33
fără plotbische de iarnă cu capacitatea de producţie, mii m 3/an:
până la 400 33
peste 400 38
4 Cherestea, case standard, kituri, tâmplărie şi elemente prefabricate:
furnizarea materiei prime şi transportarea producţiei pe calea ferată 40
furnizarea materiei prime pe calea apei 45
5 PAL 45
6 Furnir/placaj 47
7 Mobilă 53

34
NCM B.01.03:2016

Anexa A (obligatorie) – continuare

Densitate mini-
Ramura Întreprindere mă suprafaţă
construită, %
Industria uşoară 1 Egrenare cu păstrarea închisă a bumbacului semifabricat 29
2 Idem, cu păstrare închisă a 25% şi 75% păstrare deschisă a 22
bumbacului semifabricat
3 Puncte de recepţionare a bumbacului 21
4 Fabrici de in 35
5 Uzină de buturugi (fără câmpuri de uscare) 27
6 Prelucrarea primară a lînii 61
7 Industrie mătase 41
8 Fabrici de textile cu clădiri principale cu un nivel 60
9 Fabrici de textile, amplasate în clădiri cu un nivel, suprafaţa totală
a blocului de producţie principal, mii m 2:
până la 50 55
peste 50 60
10 Galanterie textilă 60
11 Articole tricotate 60
12 Cusut şi tricotat 60
13 De cusut 55
14 Tăbăcirea şi prelucrarea preliminară a pielii:
cu un nivel 50
multietajate 45
15 Piele artificială, carton încălţăminte şi materiale din peliculă 55
16 Acesorii din piele:
cu un nivel 55
multietajate 50
17 Blănuri şi piele de ovine 55
18 De încălţăminte:
cu un nivel 55
multietajate 50
19 Furnitură şi alte articole pentru industria încălţămintei, uşoară, 52
tricotate
Industria 1 Fabrici de zahăr cu prelucrarea sfeclei, mii tone/zi:
alimentară până la 3 (păstrarea sfeclei pe siloz de câmp) 55
de la 3 până la 6 (păstrarea sfeclei în depozite mecanizate) 50
2 Pâine şi produse de panificaţie cu capacitatea de producţie
tone/zi:
până la 45 37
peste 45 40
3 Produse de patiserie 50
4 Ulei vegetal cu capacitatea de producţie, prelucrarea seminţelor
pe zi, tone:
până la 400 33
peste 400 35
5 Produse de margarină 40
6 Produse parfumerie şi cosmetice 40

35
NCM B.01.03:2016

Anexa A (obligatorie) – continuare

Densitate mini-
Ramura Întreprindere mă suprafaţă
construită, %
7 Vinuri şi materiale din vin 50
8 Bere şi malţ 50
9 Conserve din fructe şi legume 50
10 Prelucrarea primară a frunzei de ceai 40
11 Fermentarea tutunului 41
Industria laptelui 1 Carne (cu abatoare) 40
2 Conserve din carne, mezeluri şi alte produse din carne 42
3 Prelucrarea laptelui cu capacitatea de producţie per schimb, tone:
până la 100 43
peste 100 45
4 Lapte praf degresat cu capacitatea de producţie per schimb, tone:
până la 5 36
peste 5 42
5 Produse lactate conservate 45
6 Caşcaval 37
7 Drojdii de hidroliză, furfurol, concentrate de vitamine şi fabricarea 45
premixelor
Recepţionare 1 Combinate morărit, fabrici crupe, combinate plante furajere, 41
elevatoare şi de recepţionare a cerealelor
2 Combinate de panificaţie 42
Reparaţia tehnicii 1 Reparaţii camioane 60
2 Reparaţii tractoare 56
3 Reparaţii şasiu tractoare 54
4 Staţii deservire tehnică camioane 40
5 Staţii deservire tehnică tractoare de mare putere 40
6 Puncte deservire tehnică tractoare, buldozere şi alte maşini 52
speciale ale detaşamentelor raionale
7 Baze comerciale regionale 57
8 Baze feroviare (raionale şi interraionale) 54
9 Baze îngrăşăminte minerale, materiale din var, pesticide 35
10 Depozite chimicale protecţia plantelor 57
1 Articole închizători şi fierărie 61
2 Ceramică artistică 56
3 Articole ceramică artistică din metal şi piatră 52
4 Instrumente muzicale de suflat 56
5 Jucării şi suveniruri din lemn 53
Industrie locală 6 Jucării din metal 61
7 Articole de îmbrăcăminte:
în clădiri cu 2 nivele 74
în clădiri cu peste 2 nivele
8 Întreprinderi industriale prestări servicii cu suprafaţa totală a
clădirilor de producţie peste 2000 m2, pentru:

Anexa A (obligatorie) – continuare

36
NCM B.01.03:2016

Densitate mini-
Ramura Întreprindere mă suprafaţă
construită, %
– fabricarea şi reparaţia îmbrăcămintei, reparaţia aparatelor 60
teleradio şi lucrări foto
– fabricarea şi reparaţia încălţămintei, reparaţia tehnicii de uz 55
casnic, fabrici curăţătorie chimică şi vopsire, blocuri unificate ale
întreprinderilor prestări servicii de tip A
reparaţia şi fabricarea mobilei 60
Producerea 1 Ciment: 60
materialelor de metoda uscată de producere 35
construcţii metoda umedă de producere 37
2 Articole din asbociment 42
3 Traversă de cale ferată de beton armat precomprimat cu 50
capacitatea de producţie 90 mii m3/an
4 Conductă sub presiune din beton armat cu capacitatea de 45
producţie 60 mii m3/an
5 Blocuri mari, panouri şi alte construcţii din beton silico-calcaros
celular şi dens cu capacitatea de producţie, mii m3/an:
120 45
200 50
6 Structuri de poduri din beton armat pentru construcţia căilor 40
ferate şi a drumurilor auto cu capacitatea de producţie
40 mii m3/an
7 Construcţii din beton armat pentru construcţia hidrotehnică şi a 50
porturilor cu capacitatea de producţie 150 mii m3/an
8 Construcţii prefabricate din beton armat şi construcţii uşoare din
beton pentru construcţii industriale rurale, cu capacitatea de
producţie mii m3/an:
40 50
100 55
9 Elemente/articole din beton armat pentru construcţia 55
elevatoarelor cu capacitatea de producţie până la 50 mii m3/an
10 Combinate rurale de construcţie pentru fabricarea seturilor 50
pentru construcţii industriale
11 Cărămizi arse din lut şi blocuri ceramice 42
12 Cărămizi silico-calcaroase 45
13 Plăci ceramice pentru pardoseli, plăci de finisaj glazurate, 45
articole ceramice pentru finisarea faţadelor clădirilor
14 Conducte de canalizare ceramice 45
15 Conducte de drenaj ceramice 45
16 Sortare pietriş la exloararea zăcămintelor prin metoda
hidromecanică cu capacitatea de producţie mii m3/год:
500-1000 35
200 (prefabricat-demontabil) 30
17 Sortare pietriş la exloararea zăcămintelor prin metoda de 27
excavare cu capacitatea de producţie 500-1000 mii m3/an

Anexa A (obligatorie) - continuare

37
NCM B.01.03:2016

Densitate mini-
Ramura Întreprindere mă suprafaţă
construită, %
18 Concasare – sortare pentru prelucrarea rocilor solide cu
capacitatea m3/an:
600-1600 27
200 (prefabricat-demontabil) 30
19 Pietriş algoporit din cenuşă CET şi cheramzit 40
20 Perlit expandat (cu producerea plitelor din perlit şi bitum) cu
aplicarea acestora în calitate de combustibil:
gaze naturale 55
păcură 50
21 Vată minerală şi articole din aceasta, articole pentru izolare termică 45
şi fonică din vermiculită şi perlit
22 Var 30
23 Făină de calcar şi ghips măcinat în vîrtej 33
24 Sticlă pentru geam, lustruită, pentru arhitectură şi construcţii, sticlă 38
tehnică şi fibre de sticlă
25 De îmbogăţire nisip cuarţos cu capacitatea 27
150-300 mii tone/an
26 Sticle ambalaj conserve, veselă de uz casnic şi articole de cristal 43
27 Faianţă pentru construcţii, tehnică, sanitară, porţelan şi 45
semiporţelan
28 Construcţii din oţel pentru construcţie (inclusiv din ţevi) 55
29 Construcţii din oţel pentu poduri 45
30 Construcţii din aluminiu pentru construcţie 60
31 Semifabricate pentru montare (instrumente de măsură, 60
automatizare, sanitare) şi electromontaj
32 Construcţii metalice tehnologice şi noduri ale conductelor 48
33 Reparaţie maşini de construcţie 63
34 Întreprinderi unificate ale organizaţiilor de montaj specializate
cu baza de mecanizare 50
fără bază de mecanizare 55
35 Baze de mecanizare a construcţiilor 47
36 Baze ale departamentelor de completare de producţie şi tehnice a 60
trusturilor de construcţii şi montaj
37 Baze ale coloanelor mecanizate mobile (ПМК) 40
38 Baze coloane mecanizate specializate (СПМК) 50
39 Întreprinderi auto ale organizaţiilor de construcţie pentru 200 şi 300 40
automobile şi autotrenuri de mare tonaj
40 Garaje:
pentru 150 automobile 40
Pentru 250 automobile 50

Anexa A (obligatorie) - continuare

38
NCM B.01.03:2016

Densitate mini-
Ramura Întreprindere mă suprafaţă
construită, %
Prestări servicii 1 Reparaţie capitală camioane cu capacitatea 2-10 mii reparaţii 60
deservire şi capitale / an.
reparaţii a 2 Reparaţie agregate camioane şi autobuze cu capacitatea 65
mijloacelor de 10-60 mii reparaţii capitale / an.
transport 3 Reparaţie autobuze cu utilizarea agregatelor prefabricate, 60
capacitatea 1-2 mii reparaţii / an.
4 Reparaţie agregate autoturisme cu capacitatea 30-60 mii reparaţii 65
capitale / an.
5 Restabilirea centralizată a elementelor/pieselor 65
6 Transport camioane pentru 200 maşini ieşiri independente, %:
100 45
50 51
7 Transport camioane pentru 300 şi 500 maşini ieşiri independente,
%:
100 50
50 55
8 Parcuri autobuze număr unităţi:
100 50
300 55
500 60
9 Parc taxi cu numărul automobilelor:
300 52
500 55
800 56
1000 58
10 Staţii auto expedierea mărfurilor 500-1500 tone/zi 55
11 Deservire tehnică centralizată pentru 1200 automobile 45
12 Staţii deservire tehnică a autoturismelor cu numărul unităţilor:
5 20
10 28
25 30
50 40
13 Staţii de alimentare cu numărul alimentare maşini/zi:
200 13
peste 200 16
14 Punct reparaţii rutiere (ДРП) 29
15 Sectoare rutiere (ДУ) 32
Idem, cu punct reparaţii rutiere 32
Idem, cu punct reparaţii rutiere suport tehnic 34
16 Direcţia construcţia drumurilor (ДСУ) 40
17 Ciment şi beton cu capacitatea mii m3/an:
30 42
60 47
120 51

39
NCM B.01.03:2016

Anexa A (obligatorie) - continuare

Densitate mini-
Ramura Întreprindere mă suprafaţă
construită, %
18 Producere asfalt – beton cu capacitatea mii tone/an:
30 35
60 44
120 48
19 Baze bitum:
lîngă căi ferate 31
lîngă traseu 27
20 Baze nisip 48
21 Poligoane fabricare construcţii din beton armat cu capacitatea 4 mii 35
m3/an
Prelucrarea 1 Prelucrarea peştelui cu capacitatea, tone/zi:
peştelui până la 10 40
peste 10 50
2 Porturi de pescuit 45
Prelucrarea 1 Industria prelucrării petrolului 46
petrolului 2 Producere cauciucului sintetic 32
3 Industrie negru de fum/funingine/ zgură 32
4 Industrie anvelope 55
5 Industrie articole din cauciuc 55
6 Producere încălţăminte cauciuc 55
Exploarare 1 Baze de producere şi de aprovizionare tehnico-materială a direcţiilor 40
geologică şi trusturilor de exploarare geologică
2 Baze de producere la exploararea petrolului şi gazelor cu volum anual
al lucrărilor, mii m, până la:
20 40
50 45
100 50
3 Baze de producere a expediţiilor exploarare geologice la exploararea
mineralelor solide cu volum anual al lucrărilor, mii lei:
până la 500 32
peste 500 35
4 Baze de producere a loturilor la exploararea mineralelor solide cu
volum anual al lucrărilor, mii lei, până la:
400 32
500 35
5 Complexe terestre a minelor de exploatare prin metoda subterană fără 26
fabrici de îmbogăţire cu capacitatea 200 mii tone/an
6 Îmbogăţire până la 30 mii tone/an 25
7 Concasare – sortare cu capacitatea până la 30 mii tone/an 20
Industria 1 Instalaţii principale, instalaţii pregătire complexă a gazelor, staţii 35
gazului compresare a depozitelor subterane de gaze
2 Staţii de compresare a conductelor de gaze magistrale 40
3 Puncte distribuţie gaze ale depozitelor subterane de gaze 25
4 Puncte reparaţie-întreţinere 45
Activitate Ziare-cărţi-reviste, ziare-reviste, cărţi 50
editorială
1 Întreprinderi de furnizare a produse 40
2 Întreprinderi furnizare produse din metal 35

Furnizare
produse

40
NCM B.01.03:2016

Anexa A (obligatorie) - sfîrşit

Densitate mini-
Ramura Întreprindere mă suprafaţă
construită, %
NOTE:

1. Densitatea suprafeţei construite a platformelor întreprinderilor industriale se determină în procente ca raport între aria suprafeţelor
construite şi aria întreprinderii în limitele îngrădirii (sau în lipsa ei - în hotarele convenţionale corespunzătoare îngrădirii), cu
includerea suprafeţelor ocupate de liniile ferate.

2 Suprafaţa construită se determină ca suma ariilor ocupate de clădiri şi instalaţii de toate tipurile, inclusiv şoproane; instalaţiile
tehnologice, sanitare şi tehnice, energetice şi alte instalaţii deschise; estacade şi galerii; platformele dispozitivelor de încărcare
descărcare; instalaţii subterane (rezervoare, beciuri, adăposturi, tuneluri asupra cărora nu pot fi amplasate clădiri şi instalaţii), precum
şi parcările deschise pentru automobile, maşini, mecanisme şi depozitele deschise cu diferită destinaţie, cu condiţia că dimensiunile
şi echipamentul parcărilor şi depozitelor se admit conform normelor de proiectare tehnologică a întreprinderilor.

În suprafaţa construită trebuie de inclus sectoarele de rezervă de pe platforma întreprinderii, planificate în conformitate cu caietul de
sarcini pentru proiectare la amplasarea clădirilor şi instalaţiilor (în limitele gabaritelor clădirilor şi instalaţiilor specificate).

În suprafaţa construită nu se includ suprafeţele ocupate de peretele din jurul clădirilor şi instalaţiilor; trotuare, drumuri auto şi linii
ferate, staţii de cale ferată, clădiri şi instalaţii temporare, terenuri sportive deschise, terenuri pentru odihnă a cetăţenilor, plantaţii
verzi (de arbori, arbuşti, flori şi ierburi), parcări deschise pentru mijloacele de transport auto, care aparţin cetăţenilor, rigole deschise
de evacuare a apei şi altele, ziduri de sprijin, clădiri şi instalaţii subterane sau părţile lor, deasupra cărora pot fi amplasate alte clădiri
şi instalaţii.

3 Calculul ariilor, ocupate de clădiri şi instalaţii se efectuează după conturul exterior al pereţilor exteriori la nivelul cotei de
sistematizare a terenului.

La calculul ariilor, ocupate de galeii şi estacade, în suprafaţa construită se include proiecţia pe plan orizontal numai a celor sectoare
de galerii şi estacade sub care conform gabaritelor nu pot fi amplasate alte clădiri sau instalaţii, pe celelalte sectoare se ia în
consideraţie numai aria ocupată de fundaţiile reazemelor galeriilor şi estacadelor la nivelul cotei de sistematizare a terenului;

4 La construcţia obiectelor pe terenurile cu pante de 2% şi mai mare, densitatea minimă a suprafeţei construite se admite de micşorat
conform tabelului.

5 Densitatea minimă a suprafeţei construite se admite de micşorat (în prezenţa argumentărilor tehnico-economice corespunzătoare),
dar nu va depăşi 1/10 din cea stabilită de prezenta anexă:

Coeficient de corectare a micşorării densităţii suprafeţei


Panta localităţii, %
construite
2-5 0,95-0,90
5-10 0,90-0,85
10-15 0,85-0,80
15-20 0,80-0,70
a) la extinderea şi reconstrucţia obiectelor;

b) pentru întreprinderi din industria constructoare de maşini, care dispun de secţii de colectare/ recepţionare (turnătorie,
forjare-presare, de sonetă);

c) la construcţia întreprinderilor pe terenuri cu condiţii geologice dificile sau alte condiţii naturale tehnico-geologice
nevaforabile;

d) pentru întreprinderi de reparaţie a navelor, care dispun de secţii bazine de tăiere a lemnului; întreprinderi reparaţie nave
fluviale, имеющих бассейновые цехи лесопиления;

e) pentru întreprinderile de construcţie a maşinilor energetice şi de transport la necesitatea transportărilor tehnologice în


interiorul platformelor a încărcărilor cu lungimea peste 6 m cu remorci, traileruri (punţile macaralelor grele, pregătirea
pieselor cadrelor locomotivelor şi vagoanelor etc.) sau transportării feroviare între secţii a încărcăturii cu depăşirea
gabaritului sau de dimensiuni mari peste 10 t (blocuri de cazane cu abur corpuri de reactoare etc);

f) pentru obiecte la necesitatea construcţiei instalaţiilor energetice şi de captare a apei proprii.

41
NCM B.01.03:2016

Bibliografie

[1] СП 4.13130.2009 Системы противопожарной защиты. Ограничение распространения


пожара на объектах защиты. Требования к объемно-планировочным и конструктивным
решениям

[2] СП 11.13130.2009 Системы противопожарной защиты. Места дислокации подразделений


пожарной охраны.

[3] Правила безопасности в угольных и сланцевых шахтах

[4] РД 78.36.003-2002 Инженерно-техническая укрепленность. Технические средства охраны.


Требования и нормы проектирования по защите объектов от преступных посягательств

42
NCM B.01.03:2016

Traducerea prezentului document normativ în limba rusă

Начало перевода

1 Область применения

1.1 Настоящий нормативный документ предназначен для применения при разработке проектной
документации планировочной организации территории новых, расширяемых и реконструируемых
производственных объектов (далее - объектов) независимо от формы собственности:

− промышленных предприятий различных отраслей, объектов инженерного обеспечения,


складов, объектов транспорта, связи, коммунальных объектов, технопарков, логистических
центров,

− схем планировочной организации территорий групп производственных объектов,


размещаемых на смежных земельных участках.

Настоящий нормативный документ может применяться в целях обеспечения требований


законодательства о безопасности зданий и сооружений и обеспечивает достижение целей
технического регулирования в соответствии с законодательством о техническом регулировании.

1.2 В случаях когда на производственных объектах предусматривается использование труда


маломобильных групп населения, следует руководствоваться «Едиными санитарными правилами
для предприятий (производственных объединений), цехов и участков, предназначенных для
использования труда инвалидов и пенсионеров по старости», положениями норм NCM C.01.06 и
свода правил CP C.01.02.

1.3 При проектировании производственных и складских объектов следует дополнительно


руководствоваться требованиями пожарной безопасности.

2 Нормативные ссылки

В настоящем нормативном документе использованы ссылки на ниже следующие


нормативные документы:

NCM B.01.01:2016 Urbanism. Sistematizarea şi amenajarea localităţilor urbane şi rurale.

NCM C.01.04:2005 Clădiri administrative. Norme de proiectare

СНиП 2.09.04-87* Административные и бытовые здания

NCM C.01.06 – 2014 Cerinţe generale pentru clădiri şi construсţii de securitate împotriva
accidentelor în utilizarea lor şi asigurarea accesbilităţii la mediu pentru
persoanele cu dizabilităţi
CP C.01.02-2014 Proiectarea clădirilor şi construcţiilor cu considerarea accesibilităţii pentru
persoane cu dizabilităţi. Prevederi generale

NCM C.01.11 – 2014 Norme de proiectare a remizelor de pompieri

NСM D.01.03:2007 Construcţii hidrotehnice. Reguli de bază


(MCН .3.04.01-2005)

NСM D.02.01:2015 Proiectarea drumurilor pudlice

43
NCM B.01.03:2016

NCM D.04-01-2005 Aerodromuri (Аэродромы)


(МСН 3.03.03-95)

NCM Е.03.02 – 2014 Protecţia împotriva incendiilor a clădirilor


(MCН .21-01-2014) şi instalaţiilor

NCM Е.04.02 – 2014 Protecţia contra zgomotului (Защита от шума)


(MCН .22-05-2014)

NCM G-05-01-2014 Sisteme de distribuţie a gazelor


СНиП 2.04.03-85 Канализация. Наружные сети и сооружения

СНиП 2.02.05-87 Фундаменты машин с динамическими нагрузками

СНиП 2.05.07-91 Промышленный транспорт.

СНиП 2.06.01-86 Гидротехнические сооружения. Основные требования и положения

ВСН 01-89 Предприятия по обслуживанию автомобилей

GOST 9238-83 Габариты приближения строений и подвижного состава железных


дорог колеи 1520 (1524) мм

GOST 9720-76 Габариты приближения строений и подвижного состава железных


дорог колеи 750 мм

ПУЭ Правила устройства электроустановок

3 Понятия и определения

В настоящем нормативном документе использованы ниже приведенные понятия и их определения:

3.1
группа производственных объектов: промышленные предприятия различных отраслей, объекты
инженерного обеспечения, склады, объекты транспорта, связи, коммунальные объекты, технопарки,
логистические центры, размещаемые на смежных земельных участках с кооперацией подсобно-
вспомогательных служб, системы инженерного и транспортного обеспечения, культурно-бытового
обслуживания;

3.2
логистический центр: группа складских и иных производственных зданий и сооружений,
объединенных общей инфраструктурой товародвижения и жизнеобеспечения с комплексом
логистических услуг по организации рационального процесса продвижения товара от
производителей к потребителю, таких как погрузка-разгрузка товара, маркировка, транспортировка;

3.3
маломобильные группы населения (МГН): люди, испытывающие затруднения при
самостоятельном передвижении, получении услуги, необходимой информации или при
ориентировании в пространстве. К маломобильным группам населения здесь отнесены: инвалиды,
люди с временным нарушением здоровья, беременные женщины, люди пожилых возрастов и т. п;

3.4
производственный объект: промышленное предприятие различных отраслей, объектов
инженерного обеспечения, складское предприятие, объект транспорта, связи, коммунальный
объект, размещенный на едином земельном участке;

3.5
проект, схема планировочной организации земельного участка: проектная документация,
выполненная в соответствии с градостроительным планом земельного участка, определяющая
места размещения объекта, подъездов и проходов к нему;

44
NCM B.01.03:2016

3.6
технопарк: группа объектов индустрии, деловых, выставочных центров, научно-исследовательских
институтов, учебных заведений, размещенных на смежных земельных участках с кооперацией
подсобно-вспомогательных служб, систем инженерного и транспортного обеспечения, культурно-
бытового обслуживания трудящихся и управления производством.

4 Общие положения

4.1 Проектируемые объекты, как правило, следует размещать компактно в составе групп с
кооперацией подсобно-вспомогательных служб, систем инженерного и транспортного обеспечения,
культурно-бытового обслуживания.
4.2 Земельные участки объектов и их групп надлежит размещать на территориях,
предусмотренных схемами территориального планирования муниципальных районов,
генеральными планами поселений, городских округов, проектами планировки соответствующих
территорий, выполняемых с учетом программ экономического, социального, экологического
развития.
4.3 Земельные участки объектов и их групп следует размещать на территориях не
сельскохозяйственного назначения или непригодных для сельского хозяйства.
При отсутствии таких земель могут выбираться участки на сельскохозяйственных угодьях худшего
качества.

Размещение объектов на землях государственного лесного фонда должно производиться


преимущественно на участках, не покрытых лесом или занятых кустарниками и малоценными
растениями.

4.4 Размещение объектов на территориях залегания полезных ископаемых допускается по


согласованию с органами государственного горного надзора, а на площадях залегания
общераспространенных полезных ископаемых - в порядке, устанавливаемом законодательством.
Размещение объектов и их групп не допускается:

a) в первом поясе зоны санитарной охраны подземных и наземных источников водоснабжения;

b) в первой зоне округа санитарной охраны курортов, если проектируемые объекты не связаны
непосредственно с эксплуатацией природных лечебных средств курорта;

c) в зеленых зонах городов;

d) на землях особо охраняемых природных территорий, в т.ч. заповедников и их охранных зон;

e) в зонах охраны памятников истории и культуры без разрешения соответствующих органов


охраны памятников;

f) в опасных зонах отвалов породы угольных и сланцевых шахт или обогатительных фабрик;

g) в районах развития опасных геологических и инженерно-геологических процессов,


оползней, оседания или обрушения поверхности под влиянием горных разработок, селевых
потоков и снежных лавин, которые могут угрожать застройке и эксплуатации предприятий;

h) на участках, загрязненных органическими и радиоактивными отбросами, до истечения


сроков, установленных органами санитарно-эпидемиологической службы;

i) в зонах возможного катастрофического затопления в результате разрушения плотин или


дамб.
П р и м е ч а н и е - Зоной катастрофического затопления является территория, на которой затопление имеет глубину 1,5 м
и более или может повлечь за собой разрушение зданий и сооружений, гибель людей, вывод из строя оборудования объектов.
4.5 Территории объектов и их групп не должны, как правило, разделяться на обособленные
участки железными или автомобильными дорогами общей сети.

45
NCM B.01.03:2016

4.6 Размещение объектов в сейсмических районах должно предусматриваться в соответствии с


«Указаниями по размещению объектов строительства и ограничению этажности зданий в
сейсмических районах».

4.7 Объекты с источниками загрязнения атмосферного воздуха вредными веществами 1-го и 2-


го классов опасности не следует размещать в районах с преобладающими ветрами со скоростью до
1 м/с, с длительными или часто повторяющимися штилями, инверсиями, туманами (за год более 30-
40%, в течение зимы 50-60% дней).

4.8 Объекты с источниками загрязнения атмосферного воздуха надлежит размещать по


отношению к жилой зоне с учетом ветров преобладающего направления.

Объекты, требующие особой чистоты атмосферного воздуха, не следует размещать с подветренной


стороны ветров преобладающего направления по отношению к соседним предприятиям с
источниками загрязнения атмосферного воздуха.

4.9 Между объектами и жилой зоной необходимо предусматривать санитарно-защитную зону.

4.10 В состав групп объектов с санитарно-защитной зоной шириной 500 м и более, как правило,
не следует включать объекты, которые могут быть размещены около границы или в пределах жилой
зоны.

4.11 Объекты с источниками внешнего шума с уровнями звука 50 дБА и более следует размещать
по отношению к жилым и общественным зданиям в соответствии с NCM E.04.02 (МСН .22-05-
2014), а также предусматривать шумозащитные мероприятия.

4.12 Размещение объектов в прибрежных зонах водоемов допускается только при необходимости
непосредственного примыкания земельных участков к водоемам по согласованию с органами по
регулированию использования и охране вод. Количество и протяженность примыканий земельных
участков объектов к водоемам должны быть минимальными.

4.13 При размещении объектов на прибрежных участках рек и других водоемов планировочные
отметки территории должны приниматься не менее чем на 0,5 м выше расчетного наивысшего
горизонта вод с учетом подпора и уклона водотока, а также нагона от расчетной высоты волны,
определяемой в соответствии с СНиП 2.06.01.

За расчетный горизонт надлежит принимать наивысший уровень воды с вероятностью его


превышения для объектов, имеющих народнохозяйственное и оборонное значение, один раз в 100
лет, для остальных объектов - один раз в 50 лет, а для объектов со сроком эксплуатации до 10 лет -
один раз в 10 лет.
Примечания:

1 Размещение объектов на земельных участках с более частым превышением уровня воды допускается при
соответствующем технико-экономическом обосновании и при условии возведения необходимых сооружений по защите от
затопления.

2 Требования настоящего пункта не распространяются на объекты, их отдельные здания и сооружения, для которых по
условиям эксплуатации допускается кратковременное их затопление.

4.14 Объекты, требующие устройства грузовых причалов, пристаней или других портовых
сооружений, следует размещать по течению реки ниже жилой зоны.

4.15 Порядок согласования размещения объектов, зданий, сооружений радиотехнических и


других, которые могут угрожать безопасности полетов воздушных судов или создавать помехи для
нормальной работы радиотехнических средств аэродромов, следует принимать в соответствии с
NCM D. 04-01 (МСН 3.03.03-95).

4.16 В случае размещения объектов в районе расположения радиостанций, сооружений


специального назначения, складов сильнодействующих ядовитых веществ, расстояние до
проектируемых объектов от указанных сооружений должно быть принято согласно требованиям
специальных норм.

46
NCM B.01.03:2016

4.17 Размещение объектов возле предприятий по изготовлению и хранению взрывчатых веществ,


материалов и изделий на их основе должно осуществляться с учетом границ запретных (опасных)
зон и районов, определяемых по специальным нормативным документам, утвержденным в
установленном порядке, и по согласованию с органами государственного надзора, министерствами
и ведомствами, в ведении которых находятся указанные предприятия.

4.18 Устройство отвалов, шлаконакопителей, хвостохранилищ, отходов и отбросов предприятий


допускается только при обосновании невозможности их использования, при этом для групп объектов
следует, как правило, предусматривать централизованные (групповые) отвалы. Участки для них
следует размещать за пределами объектов и II пояса зон санитарной охраны подземных водных
источников с соблюдением санитарных норм.

4.19 Размещение объектов необходимо предусматривать с учетом рассчитанной величины


индивидуального пожарного риска в результате воздействия опасных факторов пожара на
производственном объекте для людей, находящихся в селитебной зоне вблизи объекта, которая не
должна превышать одну стомиллионную в год. А также с учетом рассчитанной величины
социального пожарного риска в результате воздействия опасных факторов пожара на
производственном объекте для людей, находящихся в селитебной зоне вблизи объекта, которая не
должна превышать одну десятимиллионную в год.

5 Планировка земельного участка

5.1 Планировка, размещение зданий и сооружений

5.1.1 Планировка земельных участков объектов и их групп должна обеспечивать наиболее


благоприятные условия для производственного процесса и труда на предприятиях, рациональное и
экономное использование земельных участков и наибольшую эффективность капитальных
вложений.

В проектах и схемах планировочной организации земельных участков реконструируемых объектов,


их групп и сложившихся производственных зон следует предусматривать упорядочение
планировочного зонирования, размещения инженерных и транспортных коммуникаций.

5.1.2 Расстояния между зданиями, сооружениями, в зависимости от степени огнестойкости и


категории производства следует принимать не менее указанных в табл.1;

Расстояния от открытых наземных складов до зданий и сооружений, а также расстояния между


указанными складами следует принимать не менее указанных в табл.2;

Расстояние от газгольдеров для горючих газов до зданий и сооружений следует принимать не менее
указанных в табл.3;

При этом плотность застройки предприятий должна быть, как правило, не менее указанной в
приложении A (обязательное).

5.1.3 В проектах и схемах планировочной организации земельных участков объектов и их групп


следует предусматривать:

a) планировочное зонирование территории с учетом технологических связей, санитарно-


гигиенических и противопожарных требований, грузооборота и видов транспорта;

b) рациональные производственные, транспортные и инженерные связи на объектах, между


ними, с жилыми и иными зонами;

c) кооперирование участков основных и вспомогательных производств и хозяйств, включая


аналогичные производства и хозяйства, обслуживающие жилые и иные планировочные
зоны поселения;

47
NCM B.01.03:2016

d) интенсивное использование территории, включая наземное и подземное пространства при


необходимых и обоснованных резервах для расширения объектов;

e) организацию единой сети обслуживания работающих;

f) возможность осуществления строительства и ввода в эксплуатацию пусковыми


комплексами или очередями;

g) благоустройство территории;

h) создание единого архитектурного ансамбля в увязке с архитектурой прилегающих объектов


и жилой застройкой;

i) защиту прилегающих территорий от эрозии, заболачивания, засоления и загрязнения


подземных вод и открытых водоемов сточными водами, отходами и отбросами предприятий;

j) восстановление (рекультивацию) отведенных во временное пользование земель,


нарушенных при строительстве.

5.1.4 В проектах и схемах планировочной организации земельных участков объектов и их групп


следует учитывать природные особенности района строительства:

a) температуру воздуха, а также преобладающее направление ветра;

b) возможность больших снегоотложений из-за наличия холмов или возвышений рельефа с


подветренной стороны участков намечаемой застройки.

5.1.5 На земельных участках объектов и их групп сооружения следует размещать с учетом


исключения вредного воздействия на работающих, технологические процессы, сырье, оборудование
и продукцию других объектов, а также на здоровье и санитарно-бытовые условия жизни населения.

5.1.6 Административные и бытовые здания следует размещать вне циркуляционной зоны


(аэродинамической тени), образуемой зданиями и сооружениями, при наличии на участке
источников загрязнения атмосферного воздуха вредными веществами 1-го и 2-го классов
санитарной опасности.

5.1.7 При планировке земельных участков объектов и их групп следует, как правило, выделять
планировочные зоны:
a) предзаводскую;
b) производственную, включая зоны исследовательского назначения и опытных производств;

c) подсобную;

d) складскую.

В проектах и схемах планировочной организации земельных участков объектов и их групп, в


проектах планировки территорий, на которых предусматривается размещение предприятий,
технопарков, следует выделять планировочные зоны:

a) общественного центра, объектов культурно-бытового назначения и иных обслуживающих


объектов;

b) участков предприятий, технопарков, логистических центров и т.п.

c) общих объектов вспомогательных производств и хозяйств.

Деление на планировочные зоны допускается уточнять с учетом конкретных условий строительства.

5.1.8 Предзаводскую зону производственного объекта следует размещать со стороны основных


подъездов и подходов работающих.

48
NCM B.01.03:2016

Размеры предзаводских зон объектов (га на 1000 работающих) следует принимать из расчета:

0,8 - при численности работающих до 0,5 тыс.

0,7 - при численности более 0,5 до 1 тыс.

0,6 - при численности более 1 до 4 тыс.

0,5 - при численности более 4 до 10 тыс.

0,4 - при численности более 10 тыс.


П р и м е ч а н и е - При трехсменной работе объекта следует учитывать численность работающих в первой и во второй
сменах.

5.1.9 Состав общественного центра и учреждений обслуживания группы объектов,


территориально объединяющих два и более земельных участков производственных объектов,
технопарков должен определяться в каждом конкретном случае исходя из градостроительной
ситуации, наличия объектов обслуживания, производственно-технологических и санитарно-
гигиенических особенностей отдельных предприятий, архитектурно-планировочного решения
(промышленного узла) заменен „планируемой зоны”.

В состав общественного центра, как правило, следует включать объекты офисно-


административного, гостиничного, торгово-коммерческого назначения, а также профессионально-
технические и средние специальные учебные заведения, специализированные учреждения
здравоохранения, предприятия бытового обслуживания.

5.1.10 В зоне общих объектов вспомогательных производств и хозяйств следует, как правило,
размещать объекты энергоснабжения, водоснабжения и канализации, транспорта, ремонтного
хозяйства, пожарных депо, отвального хозяйства.

5.1.11 Впредзаводских зонах и в общественных центрах следует предусматривать места для


стоянок легковых автомобилей в соответствии с СНиП 2.07.01.

Места для стоянки и хранения автомобилей лиц, работающих на этих объектах, надлежит
размещать на территории земельных участков объектов.

5.1.12 Проходные пункты следует располагать на расстоянии не более 1,5 км друг от друга.

5.1.13 Расстояние от проходных пунктов до входов в санитарно-бытовые помещения основных


цехов, как правило, не должно превышать 400 м.

При превышении этих расстояний надлежит предусматривать внутренний пассажирский транспорт.

5.1.14 Расстояние от рабочих мест на территории объекта до санитарно-бытовых и иных


помещений обслуживания работающих следует принимать в соответствии с СНиП 2.07.01.

5.1.15 Перед проходными пунктами и входами в санитарно-бытовые помещения, столовые и


здания управления должны предусматриваться площадки из расчета не более 0,15 м 2 на 1 чел.
наиболее многочисленной смены.

На объектах, где предусматривается возможность использования труда маломобильных групп


населения, входы в производственные, административно-бытовые и другие вспомогательные
здания следует оборудовать пандусами.

5.1.16 В местностях, где число дней с неблагоприятными условиями составляет более 30%
периода года со средней суточной температурой воздуха 0°С и ниже, а также в районах со
снегопереносом более 400 м3 на 1 м фронта переноса в год для пешеходных путей на территории
объектов следует предусматривать устройство неотапливаемых галерей.
П р и м е ч а н и е - К неблагоприятным условиям относятся следующие сочетания средней суточной температуры воздуха t
и скорости ветра v:

t = минус 36°С и ниже при любой скорости ветра;

49
NCM B.01.03:2016

t = от минус 26 до минус 35°С при v = 1,5 м/с и более;

t = от минус 16 до минус 25°С при v = 2,5 м/с и более;

t = от минус 10 до минус 15°С при v = 3,5м/с и более.

5.1.17 Резервирование земельных участков для территориального развития объектов надлежит


предусматривать в соответствии со схемами и проектами планировочной организации
производственных объектов, а также положениями генеральных планов поселений.

5.1.18 В схеме планировочной организации земельного участка расширяемого и


реконструируемого объекта следует предусматривать:

a) а) организацию (при необходимости) санитарно-защитной зоны;

b) увязку с планировкой и застройкой прилегающих жилых и иных территориальных зон города;

c) совершенствование планировочного зонирования, благоустройства земельного участка и


архитектурного облика объекта;

d) повышение эффективности использования территории;

e) объединение разрозненных производственных и вспомогательных объектов.

5.1.19 На земельных участках следует, как правило, предусматривать минимально необходимое


число зданий в соответствии с требованиями СНиП 2.09.04.

Производственные, вспомогательные и складские помещения следует, как правило, объединять в


одно или несколько крупных зданий. Объединять пожаровзрывоопасные, пожароопасные и
административно-бытовые помещения, не связанные между собой по условиям технологии, следует
с учетом требований нормативных документов.

5.1.20 Здания и сооружения исходя из специфики производства и природных условий следует, по


возможности, размещать с учетом соблюдения следующих требований:

a) продольные оси здания и световых фонарей следует ориентировать в пределах от 45 до


110° к меридиану;

b) продольные оси аэрационных фонарей и стены зданий с проемами, используемыми для


аэрации помещений, следует ориентировать в плане перпендикулярно или под углом не
менее 45° к преобладающему направлению ветров летнего периода года;

c) в районах со снеговым покровом более 50 см или с количеством переносимого снега более


200 м3 на 1 м фронта переноса в год следует предусматривать сквозное проветривание
площадки предприятия. Для этого основные проезды, продольные оси крупных зданий и
фонари следует располагать под углом не более 45° к преобладающему направлению
ветров зимнего периода года.

5.1.21 Здания, образующие полузамкнутые дворы, допускается применять в тех случаях, когда
другое планировочное решение не может быть принято по условиям технологии либо по условиям
реконструкции.

Полузамкнутые дворы следует располагать длинной стороной параллельно преобладающему


направлению ветров или с отклонением не более 45°, при этом открытая сторона двора должна быть
обращена на наветренную сторону ветров преобладающего направления.

Ширина полузамкнутого двора при зданиях, освещаемых через оконные проемы, должна быть не
менее полусуммы высот до верха карниза противостоящих зданий, образующих двор, но не менее
15 м.
Примечания:

1 Полузамкнутым считается двор, застроенный с трех сторон примыкающими друг к другу зданиями и имеющими в плане
отношение глубины к ширине более единицы.

50
NCM B.01.03:2016

2 При отношении глубины двора к его ширине более 3, при возможности скопления производственных вредностей во дворе
в части здания, замыкающей двор, необходимо предусматривать проем для проветривания шириной не менее 4 м и высотой
не менее 4,5 м. Низ проема должен совпадать с планировочными отметками прилегающей территории. Устройство в проеме
ворот, ограждений и других сооружений, нарушающих функциональное назначение проема, не допускается.

5.1.22 Применение зданий, образующих замкнутые со всех сторон дворы, допускается только при
наличии технологических или планировочных обоснований и с соблюдением следующих условий:

a) ширина двора должна быть, как правило, не менее наибольшей высоты до верха карниза
зданий, образующих двор, но не менее 18 м;

b) должно быть обеспечено сквозное проветривание двора путем устройства в зданиях


проемов шириной не менее 4 м и высотой не менее 4,5 м при возможности скопления
вредных веществ.

5.1.23 В замкнутых и полузамкнутых дворах пристройки к зданиям, а также размещение отдельно


стоящих зданий или сооружений, как правило, не допускаются.
Примечания:

1 В исключительных случаях при соответствующих обоснованиях допускается устраивать в указанных дворах пристройки с
производствами, не выделяющими вредности, при условии, что пристройка будет занимать не более 25% длины стены, а
ширина двора в месте пристройки будет не менее полусуммы высот противостоящих зданий, образующих двор, а также
соблюдения требуемых противопожарных расстояний.

2 Отдельно стоящие энергетические или вентиляционные сооружения допускается размещать в полузамкнутых дворах; при
этом расстояние от этих сооружений до зданий должно удовлетворять требованиям, предъявляемым к устройству
полузамкнутых дворов.

5.1.24 Координационные оси противостоящих зданий, размещаемых на земельных участках


объектов, как правило, должны совпадать.

5.1.25 Здания и сооружения с оборудованием, вызывающим значительные динамические нагрузки


и вибрацию грунта, следует размещать от зданий и сооружений с производствами, особенно
чувствительными к вибрациям, на расстояниях, определяемых расчетами с учетом инженерно-
геологических условий территории, физико-механических свойств грунта основания фундаментов, а
также с учетом мероприятий по устранению влияния динамических нагрузок и вибраций на грунты в
соответствии со СНиП 2.02.05.

5.1.26 Производства и испытательные станции с особо вредными процессами, взрывоопасные и


пожароопасные объекты, а также базисные склады горючих и легковоспламеняющихся материалов,
ядовитых и взрывоопасных веществ следует располагать в соответствии с требованиями
технических регламентов и специальных норм.

5.1.27 Здания, сооружения, открытые установки с производственными процессами, выделяющими


в атмосферу газ, дым и пыль, взрывоопасные и пожароопасные объекты не следует, по возможности,
располагать по отношению к другим производственным зданиям и сооружениям с наветренной
стороны для ветров преобладающего направления.

5.1.28 Охладительные пруды, водоемы, шламоотстойники и т.п. следует размещать так, чтобы в
случае аварии жидкость при растекании не угрожала затоплением объекту, а также другим
производственным, жилым и общественным зданиям и сооружениям.

5.1.29 Брызгальные бассейны следует располагать длинной стороной перпендикулярно


преобладающему направлению ветров летнего периода года.

5.1.30 Расстояния между охладителями воды, зданиями и сооружениями следует принимать не


менее указанных в таблице 4.

5.1.31 Пожарные депо надлежит располагать на земельных участках, примыкающих к дорогам


общего пользования. Пожарное депо, как правило, должно обслуживать группу объектов.

Место расположения пожарных депо следует определять в соответствии с требованиями


нормативного документа NCM С.01.11 и [2].

51
NCM B.01.03:2016

Примечания:

1 Радиус обслуживания пожарного депо (поста) должен определяться из условия пути следования до наиболее удаленного
здания или сооружения по дорогам общего пользования или проездам. В случае превышения указанного радиуса на
земельном участке объекта необходимо предусматривать дополнительные пожарные посты. Радиусы обслуживания
пожарными постами следует принимать те же, что и для пожарных депо.

2 Для зданий и сооружений III, IV, V степеней огнестойкости с площадью застройки, составляющий более 50% всей площади
застройки объекта, радиусы обслуживания пожарными депо и постами следует уменьшать на 40%.

3 Пожарные посты допускается встраивать в производственные и вспомогательные здания с производствами категорий С, D


и E.

4 Выезды из пожарных депо и постов должны быть расположены так, чтобы выезжающие пожарные автомобили не
пересекали основных потоков транспорта и пешеходов.

5 Тип, количество пожарных автомобилей и численность персонала пожарных депо (постов) устанавливаются заказчиком в
задании на проектирование по согласованию с органами государственного пожарного надзора.

Таблица 1 - Расстояния мужду зданиями и сооружениями в зависимости от степени


огнестойкости и категории производства

Степень Расстояния между зданиями и сооружениями, м, при степени огнестойкости


огнестойкости зданий или сооружений
зданий или I II III IV V
сооружений
Особая, I Не нормируется для зданий и сооружений с 9 10 12
производствами категорий D, E.
II 9 10 12 13
для зданий и сооружений с производствами категорий A,
B, C1-С4
III 9 10 12 14 15
IV 10 12 14 16 17
V 12 13 15 17 18

Примечания:

1 Наименьшим расстоянием между зданиями и сооружениями считается расстояние в свету между наружными
стенами или конструкциями. При наличии выступающих конструкций или сооружений более на 1 м и выполненных из горючих
материалов найменьшим расстоянием считается расстояние между этими конструкциями.
2 Расстояние между производственными зданиями и сооружениями не нормируется:
a) если сумма площадей полов двух и более зданий или сооружений III, IV, V степеней огнестойкости не превышает
площадь полов, допускаемую между противопожарными стенами, считая по найбольшей пожарной опасности и
низшей степени огнестойкости зданий и сооружений;
b) если стена более высокого или широкого здания или сооружения, выходящая в сторону другого здания, является
противопожарной;
c) если здания и сооружения III степени огнестойкости, независимо от пожарной опасности, имеют противостоящие
противопожарные 1-го типа глухие или с проемами, заполненными стеклоблоками или противопожарными окнами
с пределом огнестойкости не менее E60.
3 Указанное расстояние для зданий и сооружений I, II степеней огнестойкости и категориями А, B, C уменьшается с 9
до 6 м при соблюдении одного из следующих условий:

a) здания и сооружения оборудуются стационарными автоматическими системами пожаротушения, согласно NCM


E.03.05;
b) удельная загрузка горючими веществами в зданиях категории C менее или равна 10 кг на 1 м2 площади этажа.
4 Расстояние от зданий и сооружений предприятий (независимо от степени их огнестойкости ) до границ лесного
массива хвойных пород следует принимать 100 м, смешанных пород – 50 м, а до лиственных пород – 20 м.

5 При размещении предприятий в лесных массивах, когда строительство их связано с вырубкой леса, указанные
расстояния до лесного массива хвойных пород допускается сокращать в два раза.

52
NCM B.01.03:2016

Таблица 2 - Расстояния от открытыхназемных складов до зданий и сооружений и между указанными складами

Расстояние от складов до зданий и сооружений и между складами, м


Склады
Здания и сооружения
Лесоматериало Легковоспламеняющих
при степени Горючих жидкостей
Каменного угля в (круглых и Щепы и опилок ся жидкостей
огнестойкости (ГЖ)
пиленых) дров (ЛВЖ)

Емкостью, т Емкостью, м3
Склады
Особая От 1000 Свыше Свыше
III IV, V От1000 до Менее Менее От 1000 Менее От 600 Менее От 3000 менее
I, II до 1000 до 5000 до
100000 1000 1000 до 5000 1000 до 1000 600 до 5000 3000
10000 2000 10000
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
1*. Каменного угля, емкостью, т:
≥1000
6 6 12 -* -* 24 18 24 18 18 12 6 18 12 6
< 1000 Не норми-
руется 6 12 -* -* 24 18 24 18 18 12 6 12 6 6
2. Лесоматериалов (круглых и
пмленых) и дров емкостью,
м3: > 1000 ÷10000 15 24 30 24 24 -* -* 36 30 42 36 30 42 36 30
< 1000 12 15 18 18 18 -* -* 36 30 30 30 24 36 30 24

3. Щепы и опилок емкостью , м3:


1000 ÷ 5000
18 30 36 24 24 36 36 -* -* 42 36 30 42 36 30
1000
15 18 24 18 18 30 24 -* -* 36 30 24 36 30 24
4.Легковоспламеняющиеся
жидкости емкостью, м3:
>1000÷2000
600÷1000
≥300÷600 30 30 36 18 18 42 36 42 36 -* -* -* -* -* -*
300 24 24 30 12 12 36 30 36 30 -* -* -* -* -* -*
18 18 24 6 6 30 24 30 24 -* -* -* -* -* -*
12 12 18 6 6 24 18 24 18 -* -* -* -* -* -*
5. Горючих жидкостей емкостью,
м3: >5000÷10000 30 30 36 18 18 42 36 42 36 -* -* * -* -* -*
≥3000÷5000 24 24 30 12 12 36 30 36 30 -* -* * -* -* -*
3000 18 18 24 6 6 30 24 30 24 -* -* * -* -* -*

53
NCM B.01.03:2016

Примечание к Таблице 2
1 Для складов пиленных лесоматериалов, а также для складов самовозгорающихся углей при высоте штабеля более 2,5
м расстояния, указанные в табл.2 для зданий IV, V степеней огнестойкости, надлежит увеличивать на 25%.
2 При совместном хранении ЛВЖ и ГЖ приведенная емкость склада не должна превышать количеств, указанных в табл.
2, при этом приведенная емкость определяется из расчета, что 1 м3 ЛВЖ приравнивается к 5 м3 ГЖ, а 1 м3 емкости
наземного хранения приравнивается к 2 м3 емкости подземного хранения..
3 При подземном хранении ЛВЖ и ГЖ указанные в табл. 2 емкости складов могут быть увеличены в 2 раза, а расстояния
сокращены на 50%.
4 Расстояния от зданий не нормируются:

a) до склада каменного угля емкостью менее 100m;

b) до складов ЛВЖ и ГЖ геометрической емкостью до 100 м3 и до складов каменного угля емкостью до 1000 m, если стена
здания, обращенная в сторону этих складов, глухая противопожарная и расчетная величина пожарного риска в
результате воздействия опасных факторов пожара для людей находящихся в соседнем здании не превышает
допустимого значения.

5 Расстояния, указанные в табл. 2, следует определять:

a) от склада каменного угля, лесоматериалов и дров, щепы и опилок – от границы площадей, предназначенных для
размещения (складирования) указанных материалов;

b) от складов ЛВЖ и ГЖ – от стенок резервуаров, сливоналивных устройств или границы площадей, предназначенных
для размещения тары с указанными жидкостями.

6 Расстояния от складов, указанных в табл. 2, до открытых площадок (рамп) для оборудования (готовой продукции в
горючей таре) в сгораемой таре следует принимать по графе зданий и сооружений IV, V степеней огнестойкости.
7 Расстояния от закрытых складов ЛВЖ и ГЖ до других зданий и сооружений следует принимать согласно табл.1.

54
Таблица 3 - Расстояния от газгольдеров для горючих газов до зданий и сооружений

№ Расстояния от газгольдеров,
п/п Здания и сооружения м
поршневых Постоянного
объема и с
водяным
бассейном
1. Общественные здания 150 100
2. Склад каменного угля емкостью, т: от10000 до 100000 18 18
менее 10000 12 9
3. Склад лесоматериалов и дров емкостью м3:
от1000 до 10000 48 42
менее 1000 36 30
4. Склад горючих материалов (щепы, опилок и т.д.) емкостью
м3: от1000 до 5000 48 42
менее 1000 36 30
5. Склад ЛВЖ емкостью м3: св 1000 до 2000 42 36
от 500 до 1000 36 30
менее 500 30 24
6. Склад ГЖ емкостью м3: св 5000 до 10000 42 36
от 2500 до 5000 36 30
менее 2500 30 24
7. Производственные и вспомогательные здания промы-
шленных предприятий: I, II степеней огнестойкости; 30 24
III, IV, V степеней огнестойкости 36 30
8. Промышленные печи на открытом воздухе и установки с
открытым огнем 100 100
9. Граница полосы отвода железных дорог:
На перегонах; 42 30
На сортировочных станциях 60 48
10. Граница полосы отвода автомобильных дорог категорий 6
I – III 30 21
IV - V 21 15
11. Ось железнодорожного или трамвайного пути, край
проезжей части автомобильной дороги, не имеющих полосы 21 21
отвода.

Примечания:

1 Приведенные расстояния относятся к газгольдерным станциям и к отдельно стоящим газгольдерам емкостью


более 1000 м3. При газгольдерных станциях или отдельных газгольдерах суммарной емкостью 1000 м3 и
менее указанные расстояния надлежит принимать с коэффициентом при емкости, м3:

− от 250 до 1000 – 0,7;

− менее 250 – 0,5.

1 При подземном хранении ЛВЖ и ГЖ расстояния, указанные в поз.5 и 6 надлежит уменьшать в 2 раза.

2 Расстояния между газгольдерами и дымовыми трубами надлежит принимать равными высоте трубы.

3 Расстояния между воздушными электросетями и газгольдерами надлежит принимать не менее 1,5 высоты
опоры этих сетей.

4 Расстояния от газгольдеров кислорода допускается уменьшать в 2 раза.

5 Расстояния от газгольдеровдля других негорючих газов следует принимать не менее указанных в табл. 1, как
от сооружений I, II степеней огнестойкости.

6 На участке между газгольдерами и зданиями или сооружениями разрешается размещать открытые склады
для хранения негорючих материалов.

7 Емкостью газгольдеров следует считать геометрический объем газгольдеров.


NCM B.01.03:2016

Т а б л и ц а 4 - Расстояния между охладителями воды, зданиями и сооружениями

Расстояния, м, д
вентилято
рных сек-
вентилято
брызгаль башен- ционных
Здания и сооружения рных сек-
-ных бас- ных градирен
ционных
сейнов градирен на
градирен
покрытия
х зданий
1 Брызгальные бассейны
- 30 30 -
0,5D*, но
2 Башенные градирни 30 не 18 -
менее 18
3 Вентиляторные секционные
градирни наземные 30 15 9-24** -

4 Вентиляторные секционные
градирни на покрытиях зданий - - - -

5 Здания со стенами из материалов,


имеющих марки по морозостойкости
42 21 21 9
не менее F 25

6 Открытые электрические подстанции


и линии электропередачи 80 30 42 42

Не менее Не менее Не менее


7 Открытые наземные склады 60
21 24 15
8 Наземные и надземные инженерные
коммуникации ограждения 9 9 9 9

9 Ось железнодорожных путей


внешних и сортировочных 80 42 60 21

10 Ось внутренних железнодорожных


подъездных 30 12*** 12*** 9***

11 Край проезжей части автодорог


общего пользования 60 21 39 9

12 Край проезжей части подъездных и


внутризаводских автомобильных дорог 21 9 9 9

*D-диаметр градирни на уровне входных окон.


**Приплощади секции до 20 м 2 - 9 м, свыше 20 до 100 м2 - 15 м, свыше 100 до 200 м2 - 21 м,
свыше 200 м2 - 24 м.
***Прииспользовании паровозной тяги и применении сгораемых ограждающих конструкций
градирен расстояние принимается равным 21 м.
Примечания:

1 Указанные в позициях 1-4 расстояния должны приниматься в свету между рядами однотипных охладителей, при
этом брызгальные бассейны устанавливаются в один ряд

В случае размещения в рядах градирен разной площади расстояние между рядами принимается для градирен
большей площади.

57
NCM B.01.03:2016

2 Расстояния между рядами одновентиляторных градирен надлежит определять исходя из условия размещения
коммуникаций, но не менее 15 м, расстояния от одновентиляторных градирен до зданий и сооружений принимаются
как для башенных градирен.

3 Для башенных градирен расстояния между рядами даны при их площади до 3200 м2, при большей площади
расстояния надлежит принимать по соответствующему обоснованию.

4 Расстояние между охладителями в одном ряду надлежит принимать равным для:

башенных градирен - 0,4 диаметра градирен в основании, но не менее 12 м;


вентиляторных секционных градирен наземных и на покрытиях зданий - 3 м.

одновентиляторных градирен - удвоенной высоты входных окон для воздуха, но не менее


3 м;

5 Расстояния, за исключением указанных в позиции 7, для складов (навесов) натрия, калия, карбида, кальция, и
других материалов, которые при взаимодействии с водой образуют взрывоопасные вещества, допускается
уменьшать: для охладителей площадью до 20 м2 - не более чем на 40%, свыше 20 до 100 м2 - не более чем на 30%,
но во всех случаях должны быть не менее 6 м.

6 Для зданий со стенами из материалов, имеющих марку по морозостойкости менее F25, необходимо
предусматривать мероприятия по защите стен от увлажнения и обледенения.

7 На реконструируемых предприятиях расстояния между охладителями воды, а также охладителями воды и


зданиями и сооружениями допускается уменьшать, но не более чем на 25%.

8 Расстояния между охладителями воды и автодорогами, наземными и надземными инженерными сетями,


предназначенными для обслуживания этих охладителей воды, не нормируются.

9 Расстояния, указанные в позициях 5-8, допускается уменьшать на 25% при условии работы охладителей воды
только в период положительных температур наружного воздуха.

10 Расстояние от вентиляторных секционных градирен, размещаемых на покрытиях зданий, до наружной стены


этого же здания не нормируется.

Расстояние от вентиляторных секционных градирен до стен повышенных частей этого же здания принимается по
позиции 5 с учетом примечания 5 или примечаний 8 и 10.

11 Минимальные расстояния от градирен производительностью до 10 м3/ч:

до зданий и сооружений со стенами из материалов по морозостойкости не менее F25 - 15 м;

до открытых трансформаторных подстанций - 30 м;

до оси внутренних железнодорожных подъездных путей и края проезжей части подъездных и внутризаводских
автомобильных дорог - 6 м.

12 Вокруг брызгальных бассейнов следует предусматривать водонепроницаемое покрытие шириной не менее 2,5 м
с уклоном, обеспечивающим отвод воды.

13 Расстояния от открытых отстойников до зданий и сооружений следует принимать как для вентиляторных
секционных наземных градирен.

14 Расстояния до охладителей воды закрытого типа не нормируются.

15 Расстояния от водоохладителей до зданий и сооружений, конструкции, производственные процессы и персонал


защищены от вредного воздействия влаги, выделяемой водоохладителями, допускается сокращать, обеспечивая
при этом эффективную работу водоохладителей.

5.2 Дороги, въезды и проезды

5.2.1 Железные дороги, гидравлический, конвейерный транспорт и подвесные канатные дороги


следует проектировать в соответствии с требованиями СНиП 2.05.07.

5.2.2 Автомобильные дороги и велосипедные дорожки следует проектировать в соответствии


с NСM D.02.01.

5.2.3 Схема транспорта, разрабатываемая в составе проекта, схемы планировочной


организации земельного участка объекта, группы объектов, должна предусматривать:

a) максимальное совмещение транспортных сооружений и устройств для различных видов


транспорта (совмещенные автомобильные и железнодорожные или автомобильные и

58
NCM B.01.03:2016

трамвайные мосты и путепроводы, общее земляное полотно для автомобильных дорог и


трамвайных путей, кроме скоростных, и др.);

b) использование сооружений и устройств, проектируемых для других целей (дамб


водохранилищ и плотин, водопропускных сооружений) под земляное полотно и
искусственные сооружения железных и автомобильных дорог;

c) возможность последующего развития схемы внешнего транспорта.

5.2.4 При транспортировании грузов водными путями следует, как правило, предусматривать
строительство объединенных портов для нескольких объектов.

Строительство причалов для отдельных объектов допускается по технологическим требованиям


или особым условиям строительства.

5.2.5 Вдоль автомобильных дорог, связывающих объекты с местами расселения работающих,


при их протяженности не более 2 км следует предусматривать велосипедные и пешеходные
дорожки или тротуары.

Велосипедные дорожки надлежит проектировать при интенсивности велосипедного (мопедного)


движения более 250 ед./сут. и интенсивности движения автомобилей по дороге, вдоль которой
проектируется велосипедная дорожка, более 2000 автомобилей/сут.

5.2.6 Объекты с земельным участком более 5 га должны иметь не менее двух въездов.

При размере стороны земельного участка объекта более 1000 м и расположении ее вдоль улицы
или автомобильной дороги на этой стороне следует предусматривать не менее двух въездов на
земельный участок. Расстояние между въездами не должно превышать 1500 м.
П р и м е ч а н и е - Ограждения земельных участков объектов площадью более 5 га должны
иметь не менее двух въездов.

5.2.7 Ширину ворот автомобильных въездов на земельный участок надлежит принимать по


наибольшей ширине применяемых автомобилей плюс 1,5 м, но не менее 4,5 м, а ширину ворот
для железнодорожных въездов - не менее 4,9 м.

5.2.8 Выбор вида внутриобъектного транспорта должен производиться на основе результатов


технико-экономических сравнений различных вариантов с учетом организации единого
транспортного процесса с передачей перерабатываемых материалов от мест их складирования
к местам потребления одними и теми же транспортными средствами, минуя перегрузку с
межцехового транспорта на внутрицеховой.

5.2.9. К зданиям и сооружениям по всей их длине должен быть обеспечен подъезд пожарных
автомобилей, с одной стороны - при ширине здания или сооружения до 18 м и с двух сторон - при
ширине более 18 м, а также при устройстве замкнутых и полузамкнутых дворов.

К зданиям с площадью застройки более 10 га или шириной более 100 м подъезд пожарных
автомобилей должен быть обеспечен со всех сторон.

Расстояние от края проезжей части или спланированной поверхности обеспечивающей проезд


пожарных машин, до стен зданий высотой до 12 м должно быть не более 25 м, при высоте зданий
свыше 12 до 28 м - не более 8 м, при высоте зданий свыше 28 м - не более 10 м.

В необходимых случаях расстояние от края проезжей части автодороги до крайней оси


производственных зданий и сооружений допускается увеличивать до 60 м при условии
устройства к зданиям и сооружениям тупиковых дорог с площадками для разворота пожарных
машин и устройством на этих площадках пожарных гидрантов, при этом расстояние от зданий и
сооружений до площадок для разворота пожарных машин должно быть не менее 5 и не более 15
м расстояние между тупиковыми дорогами не должно превышать 100 м.

Примечания: 1. За ширину зданий и сооружений следует принимать расстояние между крайними разбивочными осями.

59
NCM B.01.03:2016

2. К водоемам которые могут быть использованы для тушения пожара, надлежит устраивать подъезды с площадками
размером не менее 12х12 м.

3 Пожарные гидранты надлежит располагать вдоль автомобильных дорог на расстоянии не более 2,5 м от края проезжей
части, но не ближе 5 м от стен здания;
при технико-экономическом обосновании допускается располагать гидранты на проезжей части.

4*. Подъезды для пожарных машин не следует предусматривать к зданиям и сооружениям, материалы и конструкции
которых, а также технологические процессы, исключают возможность возгорания.

5.2.10 Ширину проездов на территории объектов и их групп следует принимать минимальной


исходя из условий наиболее компактного размещения транспортных и инженерных
коммуникаций и элементов благоустройства.

В проезде следует предусматривать, как правило, одну автомобильную дорогу.

Устройство двух автомобильных дорог в одном проезде допускается:

a) при площади покрытия одной автомобильной дороги с подъездами, равной или


превышающей площади покрытия двух автомобильных дорог с подъездами;

b) при сложном рельефе территории земельного участка объекта, требующем устройства


дорог в разных уровнях, для обеспечения въездов средств безрельсового транспорта в
производственные здания.

5.2.11 Расстояния от бортового камня или кромки укрепленной обочины автомобильных дорог
до зданий и сооружений следует принимать не менее указанных в таблице 2.

Т а б л и ц а 5 - Расстояния от бортового камня или кромки укрепленной обочины


автомобильных дорог до зданий и сооружений

Расстояние,
Здания и сооружения
м
1 Наружные грани стен зданий, включая тамбуры и пристройки:
а) при отсутствии въезда в здание и при длине здания до 20 м 1,5
б) то же, при длине здания более 20 м 3
в) при наличии въезда в здание двухосных автомобилей и автопогрузчиков 8
г) при наличии въезда в здание трехосных автомобилей 12
д) при наличии въезда в здание только электрокаров 5
2 Оси параллельно расположенных железнодорожных путей с шириной колеи, мм:
1520 3,75
750 3
3 Ограждение площадки предприятия 1,5
4 Наружные грани опор эстакад и путепроводов, дымовых труб, столбов, мачт, 0,5
выступающих частей зданий: пилястр, контрфорсов, наружных лестниц и т.п.
5 Ось железнодорожного пути, по которому перевозится жидкий металл, шлак, 5
тележки со слитками и изложницами, тележки с мульдами и коробами для перевозки
шихтовых материалов
Примечания:

1 При проектировании дорог для движения тягачей с роспусками для длинномерных грузов (бревен, балок и т.п.) на
закруглениях и перекрестках указанные в таблице расстояния следует увеличивать соответственно величине свеса груза
согласно требованиям свода правил по проектированию автомобильных дорог.

2 Расстояния от бортового камня, кромки проезжей части или укрепленной полосы обочины до стволов деревьев или до
кустарников должны определяться в зависимости от породы деревьев и кустарников (но не менее величин, приведенных
в таблице 4) с тем, чтобы крона деревьев с учетом ее подрезки и кустарников не нависала над проезжей частью или
обочиной.

3 При ширине полосы движения двухполосной дороги менее 3,75 м и при отсутствии бортового камня или укрепленной
полосы обочины расстояние должно быть не менее 4,25 м от оси дороги. При ширине автомобиля более 2,5 м указанное
расстояние должно быть соответственно увеличено.

60
NCM B.01.03:2016

4 При въезде в цех автомобилей с прицепами расстояние от стены цеха до дороги надлежит определять расчетом.

5 Расстояния, указанные в позициях 1 «в» - 1 «д» настоящей таблицы, допускается при реконструкции сокращать до 3 м
при условии обеспечения безопасности дорожного движения.

5.2.12 Строительные конструкции тоннелей, мостов, путепроводов, эстакад, виадуков, галерей


и т.п. следует располагать на расстоянии не менее 0,5 м от бортового камня или наружной бровки
водоотводных устройств (кюветов, лотков). При необходимости следует учитывать расширение
проезжей части дорог в перспективе.

Возвышение низа строительных конструкций перечисленных сооружений над проезжей частью


автомобильных дорог следует принимать не менее 5,0 м.

На внутренних автодорогах объектов при обосновании типов транспортных средств и габаритов


перевозимого груза допускается принимать габарит по высоте 4,5 м.

5.2.13 Вводы железнодорожных путей в производственные здания, как правило, должны быть
тупиковыми с отметкой головки рельсов в одном уровне с отметкой пола.

5.2.14 Расстояния от оси внутренних железнодорожных путей (кроме путей, по которым


производятся перевозки жидкого чугуна, шлака и горячих слитков) до зданий и сооружений
следует принимать не менее указанных в таблице 6.

Т а б л и ц а 6 - Расстояния от внутренних железнодорожных путей до зданий и


сооружений

Расстояние, м, при колее, мм


Здания и сооружения
1520 (1524) 750
1. Наружные грани стен или выступающих частей здания:
пилястр, контрфорсов, тамбуров, лестниц и т.п.
а) при отсутствии выходов из зданий
б) при наличии выходов из зданий 3,1 2,3
в) при наличии выходов из зданий и устройстве 6 5
оградительных барьеров (длиной не менее 10 м), расположенных между 4,1 3,5
выходами из зданий и железнодорожными путями параллельно стенам зданий

2. Отдельно стоящие колонны, стойки проемов ворот произво-дственных По габариту приближения строений
зданий, а также выступающих частей зданий (пилястр, контрфорсов, тамбуров, к железнодорожным путям:
лестниц и др.) при их длине вдоль пути не более 1000 мм; сливо-наливные и ГОСТ 9238 ГОСТ 9720
погрузочно-разгрузочные
устройства, устройства по техническому обслуживанию,
экипировке и ремонту подвижного состава, а также другие
технологические устройства в нерабочем положении, располо-женные на
станционных (кроме главных и приемоотправочных) путях.

3 Склад круглого леса вместимостью до 10000 м3 5 4,5

4 Склад пиломатериалов, щепы и опилок вместимостью до 10 9,5


5000 м3

5 Склад легковоспламеняющихся жидкостей вместимостью до 2000 м3 20 19,5

6 Склад горючих жидкостей вместимостью до 10000 м3 10 9,5

7 Склад каменного угля вместимостью до 100000 т 5 4,5

8 Склад фрезерного торфа вместимостью до 10000 т 10 9,5

9 Склад кускового торфа вместимостью до 10000 т 10 9,5

Примечания:

1 Расстояния, указанные в позициях 3-9, следует назначать с учетом примечания 5 таблицы 1.

61
NCM B.01.03:2016

2 Внешние ограждения предприятий и территорий, для которых требуется охрана, следует размещать на расстоянии от
оси железнодорожных путей не менее 5 м.

3 Приближение железнодорожных путей к штабелям круглого леса на складах емкостью более 10000 м 3 надлежит
принимать в соответствии с нормами проектирования складов лесных материалов.

4 Размещение железнодорожных путей между автомобильной дорогой и стеной здания, из которого предусмотрены
выезды на эту дорогу автотранспортных средств, допускается только по технологическим требованиям; при этом
расстояние от стены здания до оси пути должно быть не менее 6 м.

5.3 Планировочная организация рельефа

5.3.1 Сплошную планировку рельефа земельного участка объектов следует применять при
плотности застройки более 25%, а также при большой насыщенности земельного участка объекта
дорогами и инженерными сетями, в остальных случаях - выборочную планировку, выполняя
планировочные работы только на участках, где расположены здания или сооружения;
выборочную планировку следует применять также при наличии скальных грунтов, при
сохранении леса или других зеленых насаждений, а также при неблагоприятных
гидрогеологических условиях.

При разработке проекта планировочной организации рельефа следует предусматривать


наименьший объем земляных работ и минимальное перемещение грунта в пределах и вне
осваиваемого земельного участка.

5.3.2 Следует предусматривать снятие (как в насыпи, так и выемке), складирование и


временное хранение плодородного слоя почвы.

Условия хранения и порядок использования снятого плодородного слоя почвы определяются


органами, предоставляющими в пользование земельные участки.

Уклоны поверхности спланированной территории надлежит принимать не менее 0,003 и не


более:

− 0,05 для глинистых грунтов;

− 0,03 - для песчаных грунтов;

− 0,01 - для грунтов легкоразмываемых (лесс, мелкие пески)

В условиях просадочных грунтов II типа минимальные уклоны планируемой поверхности следует


принимать 0,005.

5.3.3 При размещении объектов на склоне или у его подошвы в целях защиты территории от
подтопления водами с верховой стороны должны устраиваться нагорные канавы. Поперечное
сечение канав и их число должны назначаться по расчету в соответствии с СНиП 2.02.05.

5.3.4 На земельных участках объектов следует, как правило, предусматривать закрытую


систему дождевой канализации.

5.3.5 При необходимости применения открытой системы водоотвода наименьшие размеры


кюветов и канав трапецеидального сечения следует принимать:

− ширина по дну - 0,3 м;

− глубина - 0,4 м.

5.3.6 Резервуарные парки или отдельно стоящие резервуары с легковоспламеняющимися и


горючими жидкостями, сжиженными горючими газами, ядовитыми веществами должны
располагаться, как правило, на более низких отметках по отношению к зданиям и сооружениям
и, в соответствии с требованиями противопожарных норм, должны быть обнесены (с учетом
рельефа местности) сплошными несгораемыми стенами или земляными валами.

62
NCM B.01.03:2016

В случаях размещения указанных сооружений на более высоких отметках следует


предусматривать дополнительные мероприятия по предотвращению при авариях наземных
резервуаров возможности проникновения разлившейся жидкости за пределы ограждающих
сооружений.

5.3.7 При планировке допускается использовать устойчивые, негниющие и не подвергающиеся


распаду отходы производства, если они не являются агрессивными для подземных сооружений
и древесных насаждений.

5.3.8 Уровень полов первого этажа зданий должен быть, как правило, выше планировочной
отметки примыкающих к зданиям участков не менее чем на 15 см.

5.3.9 Отметка пола подвальных или иных заглубленных помещений должна быть выше уровня
грунтовых вод не менее чем на 0,5 м. При необходимости устройства этих помещений с отметкой
пола ниже указанного уровня грунтовых вод следует предусматривать гидроизоляцию помещений
или понижение уровня грунтовых вод. При этом необходимо учитывать возможность подъема
уровня грунтовых вод во время эксплуатации объекта.

5.3.10 В случае необходимости отвода воды вдоль зданий при отсутствии тротуаров следует
предусматривать устройство лотков около отмостки.

5.4 Благоустройство земельного участка

5.4.1 Следует предусматривать современную систему благоустройства земельного участка.

Объекты, расположенные в климатических районах, подверженных за три наиболее холодные


месяца воздействию ветров со средней скоростью более 10 м/с, должны быть защищены
полосами древесных насаждений со стороны ветров преобладающего направления. Ширина
полос должна быть не менее 40 м.

5.4.2 Для озеленения земельного участка следует применять местные виды растений с учетом
их санитарно-защитных и декоративных свойств и устойчивости к вредным веществам,
выделяемым предприятиями.

Существующие древесные насаждения следует по возможности сохранять.

Примечания:

1 В зоне расположения объектов пищевой промышленности, цехов с точными процессами производства, а также
воздуходувных, компрессорных и мотороиспытательных станций запрещается применять древесные насаждения,
выделяющие при цветении хлопья, волокнистые вещества и опушенные семена.

2 В пределах нормативных противопожарных расстояний посадка деревьев хвойных пород не допускается.

5.4.3 На земельных участках объектов, выделяющих вредные вещества в атмосферу, не


допускается размещение древесно-кустарниковых насаждений в виде плотных групп и полос,
вызывающих скопление вредностей.

5.4.4 Площадь участков, предназначенных для озеленения, следует определять из расчета не


менее 3 м2 на одного работающего в наиболее многочисленной смене. Площадь участков,
предназначенных для озеленения, не должна, как правило, превышать 15% территории объекта.

5.4.5 Расстояние от зданий и сооружений до деревьев и кустарников следует принимать, как


правило, не менее указанных в таблице 7.

63
NCM B.01.03:2016

Таблица 7 - Расстояния от зданий и сооружений до деревьев и кустарников

Расстояние до оси, м
Элементы зданий и сооружений ствола
кустарника
дерева
Наружные грани стен зданий 5 1,5
Оси железнодорожных путей 5 3,5
Мачты и опоры осветительной сети, трамвая, колонн, галерей и 4 -
эстакады
Подошвы откосов и др. 1 0,5
Наружные грани подошвы подпорных стенок 3 1
Край тротуаров и садовых дорожек 0,7 0,5
Бортовой камень или кромка укрепленной полосы обочины дороги 2 1,2
Подземные коммуникации:
газопроводов, канализации 1,5 -
теплопроводов (от стенок канала) 2 1
теплопроводов при бесканальной прокладке водопроводов, 2 -
дренажей
силовых кабелей и кабелей связи 2 0,7
Примечания:

1 Приведенные нормы относятся к деревьям с кроной диаметром не более 5 м и должны быть соответственно увеличены
для деревьев с кроной большего диаметра.

2 Расстояния от воздушных электросетей до деревьев следует принимать в соответствии с правилами [4].

5.4.6 Расстояния между деревьями и кустарниками при рядовой посадке следует принимать,
как правило, не менее указанных в таблице 8.

Таблица 8 - Расстояния между деревьями и кустарниками при рядовой посадке

Минимальные расстояния
Характеристика насаждений между деревьями и
кустарниками в осях, м
Деревья светолюбивых пород 3
Деревья теневыносливых пород 2,5
Кустарники высотой до 1 м 0,4
То же, до 2 м 0,6
То же, более 2 м 1

5.4.7 Расстояния между границей древесных насаждений и охладительными прудами и


брызгательными бассейнами, считая от береговой кромки, должны быть не менее 40 м.

5.4.8 Основным видом озеленения земельных участков производственных объектов следует


предусматривать газон.

5.4.9 На земельных участках объектов следует предусматривать благоустроенные площадки


для отдыха и физкультурных упражнений работающих.

Площадки следует размещать с наветренной стороны по отношению к зданиям с


производствами, выделяющими вредные выбросы в атмосферу.

Размеры площадок надлежит принимать из расчета не более 1 м 2 на одного работающего в


наиболее многочисленной смене.

5.4.10 Для объектов с производствами, выделяющими аэрозоли, не следует предусматривать


декоративные водоемы, фонтаны, дождевые установки, способствующие увеличению
концентрации вредных веществ на площадках.

64
NCM B.01.03:2016

5.4.11 Вдоль магистральных и производственных дорог тротуары следует предусматривать во


всех случаях независимо от интенсивности пешеходного движения, а вдоль проездов и подъездов
- при интенсивности движения не менее 100 чел. в смену.

5.4.12 Тротуары должны размещаться не ближе 3,75 м от оси ближайшего железнодорожного


пути колеи 1520 мм. Сокращение этого расстояния (но не менее габаритов приближения
строений) допускается при устройстве перил, ограждающих тротуар.

Расстояние от оси железнодорожного пути, по которому производятся перевозки горячих грузов,


до тротуаров должно быть не менее 5 м.

Тротуары вдоль зданий следует размещать:

a) при организованном отводе воды с кровель зданий - вплотную к линии застройки с


увеличением в этом случае ширины тротуара на 0,5 м;

b) при неорганизованном отводе воды с кровель - не менее 1,5 м от линии застройки.

5.4.13 Ширину тротуара следует принимать кратной полосе движения шириной 0,75 м. Число
полос движения по тротуару следует устанавливать в зависимости от количества работающих,
занятых в наиболее многочисленной смене в здании (или в группе зданий), к которому ведет
тротуар, из расчета 750 чел. в смену на одну полосу движения. Ширина тротуара должна быть не
менее 1,5 м.

При интенсивности пешеходного движения менее 100 чел.-ч в обоих направлениях допускается
устройство тротуаров шириной 1 м, продольные уклоны тротуаров не более 8%, поперечные
уклоны - не более 3%.

При передвижении по ним маломобильных групп населения, пользующихся креслами-колясками,


следует принимать:

- ширину тротуара не менее 1,8 м;

- продольные уклоны тротуаров не более 5%;

- поперечные уклоны - не более 2%.

Уклоны тротуаров, предназначенных для возможного проезда кресел-колясок, не должны


превышать:

- продольный - 5%;

- поперечный - 1%.

В местах пересечения таких тротуаров с проезжей частью автодорог предприятия высота


бортового камня не должна превышать 4 см.

5.4.14 При размещении тротуаров рядом или на общем с автомобильной дорогой земляном
полотне они должны быть отделены от дороги разделительной полосой шириной не менее 0,8 м.
Расположение тротуаров вплотную к проезжей части автомобильной дороги допускается только
в условиях реконструкции объекта.

При примыкании тротуара к проезжей части тротуар должен быть на уровне верха бортового
камня, т.е, как правило, на 15 см выше проезжей части.

5.4.15 Пересечение пешеходного движения с железнодорожными путями в местах массового


прохода работающих, как правило, не допускается. При обосновании необходимости устройства
указанных пересечений переходы в одном уровне следует оборудовать светофорами и звуковой
сигнализацией, а также обеспечивать видимость не менее предусмотренной в NCM D.02.01.

65
NCM B.01.03:2016

Пересечения в разных уровнях (преимущественно в тоннелях) надлежит предусматри-вать в


случаях:

- пересечения станционных путей, включая вытяжные; перевозок по путям жидких


металлов и шлака;

- производства на пересекаемых путях маневровой работы и невозможности ее


прекращения на время массового прохода людей;

- отстоя на путях вагонов;

- интенсивного движения (более 50 подач в сутки в обоих направлениях).

Пересечения автомобильных дорог с пешеходными путями следует проектировать в


соответствии с СНиП 2.07.01.

5.4.16 Ограждение земельного участка объектов следует предусматривать в соответствии с


нормами по охране предприятий при классификации объектов по [4] или иными условиями
охраны, отраженными в задании на проектирование.

6 Размещение инженерных коммуникаций

1) Для объектов и их групп следует проектировать единую систему размещения


инженерных коммуникаций, в технических полосах, обеспечивающих занятие наименьших
участков территории и увязку с размещением зданий и сооружений.

2) На земельных участках объектов следует предусматривать преимущественно наземный


и надземный способы размещения инженерных коммуникаций.

В предзаводских зонах и общественных центрах объектов и их групп следует предусматривать,


как правило, подземное размещение инженерных коммуникаций.

3) Следует, как правило, предусматривать совместное размещение инженерных


коммуникаций в общих траншеях, тоннелях, каналах, на низких опорах, шпалах или на эстакадах
с соблюдением соответствующих санитарных и противопожарных норм и правил безопасности
эксплуатации.

Допускается совместное подземное размещение трубопроводов оборотного водоснабжения,


тепловых сетей и газопроводов с технологическими трубопроводами, независимо от параметров
теплоносителя и параметров среды в технологических трубопроводах.

4) Размещение коммуникаций с легковоспламеняющимися и горючими жидкостями и газами


под зданиями и сооружениями не допускается.

5) Выбор способа размещения силовых кабельных линий следует предусматривать в


соответствии с требованиями правил ПУЭ.

6) При размещении теплопроводов допускается пересечение производственных,


административных и бытовых зданий.

6.1 Подземные коммуникации

6.1.1 Подземные коммуникации, как правило, надлежит прокладывать вне проезжей части
автомобильных дорог.

На земельных участках реконструируемых объектов допускается размещение подземных


коммуникаций под автомобильными дорогами.

66
NCM B.01.03:2016

П р и м е ч а н и я : 1 Вентиляционные шахты, входы и другие устройства каналов и тоннелей должны размещаться вне
проезжей части и в местах, свободных от застройки.

2 При бесканальной прокладке допускается размещение коммуникаций в пределах обочин.

6.1.2 В каналах и тоннелях допускается размещение газопроводов горючих газов


(природных, попутных нефтяных, искусственных смешанных и сжиженных углеводо-родных) с
давлением газа до 0,6 МПа совместно с другими трубопроводами и кабелями связи при
вентиляции и освещении в каналах и тоннелях в соответствии с санитарными нормами при
условии устройства автоматического контроля загазованности, вентиляции и освещения во
взрывозащищенном исполнении.

Не допускается совместное размещение в канале и тоннеле:

- газопроводов горючих газов с кабелями силовыми и освещения за исключением кабелей


для освещения самого канала или тоннеля;

- теплопроводов с газопроводами сжиженного газа, кислородопроводами,


азотопроводами, трубопроводами холода, трубопроводами с легковоспламеняющи-
мися, летучими химически едкими и ядовитыми веществами и со стоками бытовой
канализации;

- трубопроводов легковоспламеняющихся и горючих жидкостей с силовыми кабелями и


кабелями связи, с трубопроводами противопожарного водопровода и самотечной
канализации;

- кислородопроводов с газопроводами горючих газов, легковоспламеняющихся и горючих


жидкостей с трубопроводами ядовитых жидкостей и с силовыми кабелями.
Примечания:

1 Допускается совместное размещение в общих каналах и тоннелях трубопроводов легковоспламеняющихся и горючих


жидкостей с напорными трубопроводами водопровода (кроме противопожарного) и напорной канализации.

2 Каналы и тоннели, предназначенные для размещения трубопроводов с пожаровзрывоопасными и токсичными


материалами (жидкостями), должны иметь выходы не реже, чем через 60 м и в его концах.

6.1.3 Подземные инженерные коммуникации следует размещать параллельно в общей


траншее; при этом расстояния между инженерными коммуникациями, а также от коммуникаций
до фундаментов зданий и сооружений следует принимать минимально допустимыми, исходя из
размеров и размещения камер, колодцев и других устройств на этих сетях, условий монтажа и
ремонта сетей.

Расстояния по горизонтали (в свету) от ближайших подземных инженерных коммуникаций до


зданий и сооружений следует принимать не менее указанных в таблице 9.

Расстояния по горизонтали (в свету) между соседними подземными инженерными


коммуникациями при их параллельном размещении следует принимать не менее указанных в
таблице 10.

При размещении электрических кабелей следует также учитывать требования правил ПУЭ. При
размещении газопроводов следует также учитывать требования
NCM G.05.01.

6.1.4 При прокладке кабельной линии параллельно высоковольтной линии (ВЛ) напряжением
110 кВ и выше расстояние по горизонтали (в свету) от кабеля до крайнего провода должно быть
не менее 10 м.

В условиях реконструкции предприятий расстояние от кабельных линий до подземных частей и


заземлителей отдельных опор ВЛ напряжением выше 1000 В допускается принимать не менее 2
м, при этом расстояние по горизонтали (в свету) до крайнего провода ВЛ не нормируется.

67
NCM B.01.03:2016

6.1.5 При пересечении инженерных коммуникаций расстояния по вертикали (в свету) должны


быть, не менее:

a) между трубопроводами или электрокабелями, кабелями связи и железнодорожными и


трамвайными путями, считая от подошвы рельса, или автомобильными дорогами, считая
от верха покрытия до верха трубы (или ее футляра) или электрокабеля, - по расчету на
прочность сети, но не менее 0,6 м;

b) между трубопроводами и электрическими кабелями, размещаемыми в каналах или


тоннелях, и железными дорогами расстояние по вертикали, считая от верха перекрытия
каналов или тоннелей до подошвы рельсов железных дорог, - 1 м, до дна
кювета или других водоотводящих сооружений или основания насыпи железнодорож-
ного земляного полотна - 0,5 м;

c) между трубопроводами и силовыми кабелями напряжением до 35 кВ и кабелями связи -


0,5 м;

d) между силовыми кабелями напряжением 110-220 кВ и трубопроводами - 1 м;

e) в условиях реконструкции предприятий при условии соблюдения требований ПУЭ,


расстояние между кабелями всех напряжений и трубопроводами допускается уменьшать
до 0,25 м;

f) между трубопроводами различного назначения (за исключением канализационных,


пересекающих водопроводные, и трубопроводов для ядовитых и дурнопахнущих
жидкостей) - 0,2 м;

g) трубопроводы, транспортирующие воду питьевого качества, следует размещать выше


канализационных или трубопроводов, транспортирующих ядовитые и дурнопахнущие
жидкости, на 0,4 м;

h) допускается размещать стальные, заключенные в футляры трубопроводы,


транспортирующие воду питьевого качества, ниже канализационных, при этом
расстояние от стенок канализационных труб до обреза футляра должно быть не менее 5
м в каждую сторону в глинистых грунтах и 10 м - в крупнообломочных и песчаных грунтах,
а канализационные трубопроводы следует предусматривать из чугунных труб;

i) вводы хозяйственно-питьевого водопровода при диаметре труб до 150 мм допускается


предусматривать ниже канализационных без устройства футляра, если расстояние
между стенками пересекающихся труб 0,5 м;

j) при бесканальной прокладке трубопроводов водяных теплопроводов открытой системы


теплоснабжения или горячего водоснабжения расстояния от этих трубопроводов до
расположенных ниже и выше трубопроводов должны приниматься 0,4 м.

6.1.6 Газопроводы при пересечении с каналами или тоннелями различного назначения следует
размещать над или под этими сооружениями в футлярах, выходящих на 2 м в обе стороны от
наружных стенок каналов или тоннелей.

Допускается прокладка в футляре подземных газопроводов давлением до 0,6 МПа сквозь


тоннели различного назначения при обеспечении устройствами для отбора проб на утечку газа.
6.1.7 Пересечения трубопроводов с железнодорожными и трамвайными путями, а также с
автодорогами должны предусматриваться, как правило, под углом 90°.
В отдельных случаях при соответствующем обосновании допускается уменьшение угла
пересечения до 45°.

Расстояние от теплопроводов до начала остряков, хвоста крестовин и мест присоединения к


рельсам отсасывающих кабелей должно приниматься не менее 3 м для трамвайных путей и 10 м

68
NCM B.01.03:2016

для железных дорог. Соответствующие расстояния для газопроводов следует принимать в


соответствии с требованиями NCM G.05.01.

6.1.8 Пересечение кабельных линий, прокладываемых непосредственно в земле, с путями


электрифицированного рельсового транспорта должно предусматриваться под углом 75 ÷ 90° к
оси пути. Место пересечения должно отстоять от начала остряков, хвоста крестовин и мест
присоединения к рельсам отсасывающих кабелей на расстоянии не менее 10 м для железных
дорог и не менее 3 м для трамвайных путей.

В случае перехода кабельной линии в воздушную, кабель должен выходить на поверхность на


расстоянии не менее 3,5 м от подошвы насыпи или от кромки полотна железной или
автомобильной дороги.
Т а б л и ц а 9 - Расстояния по горизонтали (в свету) от ближайших подземных
инженерных коммуникаций до зданий и сооружений

Расстояние по горизонтали (в свету), м, от


подземных коммуникаций до
фундаментов оси пути
ограждения, железных дорог
Фунда- опор колеи 1520 мм,
Инженерные коммуникации ментов галерей, но не менее
оси трам-
зданий и эстакад глубины
вайных путей
сооруже- трубопрово- траншеи до
ний дов, подошвы
контактной насыпи и
сети и связи выемки
1 Водопровод и напорная канализация 5 3 4 2,75
2 Самотечная канализация и водос-токи 3 1,5 4 2,75
3 Дренажи 3 4 2,75
4 Газопроводы горючих газов:
а) низкого давления до 0,005 МПа 2 3,75 2,75
б) среднего давления св. 0,005 до 0,3 4 4,75 2,75
МПа
в) высокого давления св. 0,3 до 7 7,75 3,75
0,6 МПа
г) высокого давления свыше 0,6 до 1,2 10 10,75 3,75
МПа
5 Теплопроводы (от наружной стенки 2 (см. 1,5 4 2,75
канала, тоннеля или оболочки приме-
бесканальной прокладки) чание
2)
6 Кабели силовые всех напряжений и 0,6 0,5 3,25 2,75
кабели связи
7 Каналы, тоннели 2 1,5 4 2,75

69
NCM B.01.03:2016

Т а б л и ц а 9 - продолжение

Расстояние по горизонтали (в свету), м, от подзем


ных коммуникаций до
фундаментов опор во-
автодороги здушных линий элек-
тропередачи

Инженерные коммуникации бортового


камня, кромки наружной
до 1 кВ и св. 1
проезжей бровки св. 35
наружно- до
части, кювета или
го осве- 35 кВ
укрепленной подошвы
щения кВ
полосы насыпи
обочины
1 Водопровод и напорная канализация 2 1 1 2 3

2 Самотечная канализация и водостоки 1,5 1 1 2 3

3 Дренажи 1,5 1 1 2 3
4 Газопроводы горючих газов:
а) низкого давления до 0,005 МПа 1,5 1 1 5 10
б) среднего давления св. 0,005 до 0,3 1,5 1 1 5 10
МПа
в) высокого давления св. 0,3 до 0,6 МПа 2,5 1 1 5 10

г) высокого давления св. 0,6 до 1,2 МПа 2,5 1 1 5 10

5 Теплопроводы (от наружной стенки 1,5 1 1 2 3


канала, тоннеля или оболочки беска-
нальной прокладки)
6 Кабели силовые всех напряжений и 1,5 1 0,5* 5* 10*
кабели связи
7 Каналы, тоннели 1,5 1 1 2 3
*
Относятся только к расстояниям от силовых кабелей. Расстояние от кабелей связи надлежит принимать по специальным
нормам, утвержденным Минсвязи Республики Молдова.

Примечания:

1 Расстояние от теплопроводов при бесканальной прокладке до зданий и сооружений следует принимать как для
водопровода.

2 Допускается предусматривать прокладку подземных инженерных коммуникаций, за исключением противопожарного


водоснабжения и газопроводов горючих и токсичных газов, в пределах фундаментов опор и эстакад трубопроводов, галерей,
контактной сети при условии принятия мер, исключающих возможность повреждения коммуникаций в случае осадки
фундаментов, а также повреждения фундаментов при аварии на этих коммуникациях.

70
NCM B.01.03:2016

Таблиц а 10
Расстояние по горизонтали (в свету), м, между
дренажем
водопро- канали-
или водо- газопроводами горючих газов
водом зацией
Инженерные стоками
коммуникации низкого среднего высокого
дренажем
водопро- канали- давления давления давления
или водо-
водом зацией до 0,005 св. 0,005 до св. 0,3 до
стоками
МПа 0,3 МПа 0,6 МПа
1 Водопровод 1,5 См. 1,5 1 1 1,5
прим. 1
2 Канализация См. 0,4 0,4 1 1,5 2
прим. 1
3 Дренажные и водосточные 1,5 0,4 0,4 1 1,5 2
4 Газопроводы горючих газов:
а) низкого давления до 0,005 МПа 1 1 1 (См. прим. 2)
б) среднего давления св. 0,005 до 1 1,5 1,5 То же
0,3 МПа
в) высокого давления св. 0,3 до 0,6 1,5 2 2 То же
МПа
г) высокого давления свыше 0,6 до 2 5 5 То же
1,2 МПа
5 Кабели силовые всех напря- 0,5* 0,5* 0,5* 1 1 1
жений
6 Кабели связи 0,5 0,5 0,5 1 1 1
7 Теплопроводы:
а) наружная стенка канала, тоннеля 1,5 1 1 2 2 2
б) оболочка бесканальной 1,5 1 1 1 1 1,5
прокладки
8 Каналы, тоннели 1,5 1 1 2 2 2
*
В соответствии с требованиями ПУЭ

Примечания:

1 Расстояния от канализации до хозяйственнопитьевого водопровода должны приниматься: до водопровода из


железобетонных и асбестоцементных труб, прокладываемых в глинистых грунтах, -
5 м, в крупнообломочных и песчаных грунтах - 10 м; до водопровода из чугунных труб диаметром до 200 мм - 1,5 м,
диаметром более 200 мм - 3 м; до водопровода из пластмассовых труб - 1,5 м.

Расстояние между трубопроводами канализации и производственного водопровода независимо от материала и диаметра


труб, а также от номенклатуры и характеристики грунтов должно быть не менее 1,5 м.

2 При совместном размещении в одной траншее двух и более газопроводов горючих газов расстояния между ними в свету
должны быть для труб диаметром: до 300 мм - 0,4 м; более 300 мм - 0,5 м.

3 В таблице указаны расстояния до стальных газопроводов.


Размещение подземных газопроводов из неметаллических труб следует предусматривать в соответствии со сводом правил по
проектированию внутренних и наружных устройств газоснабжения.

6.2 Наземные коммуникации

6.2.1 При наземном размещении необходимо предусматривать защиту коммуникаций от


механических повреждений и неблагоприятного атмосферного воздействия.

Наземные коммуникации следует размещать на шпалах, уложенных в открытых лотках, на


отметках ниже планировочных отметок площадок (территории). Допускаются другие виды
наземного размещения (в каналах и тоннелях, укладываемых на поверхность территории или на
сплошную подсыпку, в каналах и тоннелях полузаглубленного типа, в открытых траншеях и др.).

71
NCM B.01.03:2016

6.2.2 Трубопроводы для горючих газов, токсичных продуктов, трубопроводы, по которым


транспортируются кислоты и щелочи, а также трубопроводы бытовой канализации не
допускается размещать в открытых траншеях и лотках.

6.2.3 Наземные коммуникации не допускается размещать в пределах полосы, отведенной


для укладки подземных коммуникаций в траншеях и каналах, требующих периодического
доступа к ним при эксплуатации.

6.3 Надземные коммуникации

6.3.1 Надземные коммуникации следует размещать на опорах, эстакадах, в галереях или на


стенах зданий и сооружений.

6.3.2 Пересечение кабельных эстакад и галерей с воздушными линиями электропередачи,


внутризаводскими железными и автомобильными дорогами, канатными дорогами, воздушными
линиями связи и радиофикации и трубопроводами следует выполнять под углом не менее 30°.

6.3.3 Не допускается размещение надземных коммуникаций:

a) транзитных наружных трубопроводов с легковоспламеняющимися и горючими


жидкостями и газами по эстакадам, отдельно стоящим колоннам и опорам из горючих
материалов, а также по стенам и кровлям зданий за исключением зданий I, II, IIIа
степеней огнестойкости с производствами категорий С, D и E;

b) трубопроводов с горючими жидкими и газообразными продуктами в галереях, если


смешение продуктов может вызвать взрыв или пожар;

c) трубопроводов с легковоспламеняющимися и горючими жидкостями и газами по


сгораемым покрытиям и стенам; по покрытиям и стенам зданий категорий А и B по
взрывопожароопасности;

d) газопроводов горючих газов: по территории складов легковоспламеняющихся и горючих


жидкостей и материалов.
П р и м е ч а н и е - Трубопровод является транзитным по отношению к зданиям, технологические установки которых не
производят и не потребляют жидкостей и газов, транспортируемых по указанному трубопроводу.

6.3.4 Надземные трубопроводы для легковоспламеняющихся и горючих жидкостей,


прокладываемые на отдельных опорах, эстакадах и т.п., следует размещать на расстоянии не
менее 3 м от стен зданий с проемами, от стен без проемов это расстояние может быть уменьшено
до 0,5 м.

Размещение надземных газопроводов следует предусматривать с учетом требований NCM


G.05.01.

6.3.5 На низких опорах следует размещать напорные трубопроводы с жидкостями и газами, а


также кабели силовые и связи, располагаемые:

a) в специально отведенных для этих целей технических полосах;

b) на территории складов жидких продуктов и сжиженных газов.

6.3.6 Высоту от уровня земли до низа труб (или поверхности их изоляции), прокладываемых на
низких опорах на свободной территории вне проезда транспортных средств и прохода людей,
следует принимать, не менее:

72
NCM B.01.03:2016

при ширине группы труб не менее 1,5 м - 0,35 м;

при ширине группы труб от 1,5 м и более - 0,5 м.

Размещение трубопроводов диаметром 300 мм и менее на низких опорах следует


предусматривать в два ряда или более по вертикали, максимально сокращая ширину трассы
сетей.

6.3.7 Высоту от уровня земли до низа труб или поверхности изоляции, прокладываемых на
высоких опорах, следует принимать:

a) в непроезжей части территории, в местах прохода людей - 2,2 м;

b) в местах пересечения с автодорогами (от верха покрытия проезжей части) - 5 м;

c) в местах пересечения с внутренними железнодорожными подъездными путями и путями


общей сети - в соответствии с ГОСТ 9238;

d) в местах пересечения с трамвайными путями - 7,1 м от головки рельса;

e) в местах пересечения с контактным проводом троллейбуса (от верха покрытия проезжей


части дороги) - 7,3 м;

f) в местах пересечения трубопроводов с легковоспламеняющимися и горючими


жидкостями и газами с внутренними железнодорожными подъездными путями для
перевозки расплавленного чугуна или горячего шлака (до головки рельса) - 10 м; при
устройстве тепловой защиты трубопроводов - 6 м.

73
Приложение A
(обязательное)

Показатели минимальной плотности застройки земельных участков


производственных объектов

Минимальная
Отрасль
Предприятия (производства) плотность
производства
застройки, %
Химическая 1 Горно-химической промышленности 28
промышлен- 2 Азотной промышленности 33
ность 3 Фосфатных удобрений и другой продукции неорганической 32
химии
4 Содовой промышленности 32
5 Хлорной промышленности 33
6 Прочих продуктов основной химии 33
7 Вискозных волокон 45
8 Синтетических волокон 50
9 Синтетических смол и пластмасс 32
10 Изделий из пластмасс 50
11 Лакокрасочной промышленности 34
12 Продуктов органического синтеза 32
Металлургия 1 Обогатительные железной руды и по производству окатышей
мощностью, млн.т/год:
5-20 28
более 20 32
2 Дробильно-сортировочные мощностью, млн. т/год:
до 3 22
более 3 27
3 Ремонтные и транспортные (рудников при открытом способе 27
разработки)
4 Надшахтные комплексы и другие сооружения рудников при 30
подземном способе разработки
5 Коксохимические:
без обогатительной фабрики 30
с обогатительной фабрикой 28
6 Метизные 50
7 Ферросплавные 30
8 Трубные 45
9 По производству огнеупорных изделий 32
10 По обжигу огнеупорного сырья и производству порошков и 28
мертелей
11 По разделке лома и отхода черных металлов 25
1 Цветная ме- 1 Алюминиевые 43
таллургия 2 Свинцово-цинковые и титано-магниевые 33
3 Медеплавильные 38
4 Надшахтные комплексы и другие сооружения рудников при
подземном способе разработки без обогатительных фабрик
мощностью, млн.т/год:
до 3 30
более 3 35
5 То же, с обогатительными фабриками 30
NCM B.01.03:2016

Приложение A (обязательное) - продолжение

Минимальная
Отрасль
Предприятия (производства) плотность
производства
застройки, %
6 Обогатительные фабрики мощностью, млн. т/год:
до 15 27
более 15 30
7 Электродные 45
8 По обработке цветных металлов 45
9 Глиноземные 35
Угольная 1 Угольные и сланцевые шахты без обогатительных фабрик 28
промышленность 2 То же, с обогатительными фабриками 26
3 Центральные (групповые) обогатительные фабрики 23
Целлюлозно- 1 Целлюлозно-бумажные и целлюлозно-картонные 35
бумажные 2 Переделочные бумажные и картонные, работающие на 40
производства привозной целлюлозе и макулатуре
Энергетика 1 Электростанции мощностью более 2000 МВт:
а) без градирен:
атомные 29
ГРЭС на твердом топливе 30
ГРЭС на газомазутном топливе 38
б) при наличии градирен:
атомные 26
ГРЭС на твердом топливе 30
ГРЭС на газомазутном топливе 35
2 Электростанции мощностью до 2000 МВт:
а) без градирен:
атомные 22
ГРЭС на твердом топливе 25
ГРЭС на газомазутном топливе 33
б) при наличии градирен:
атомные 21
ГРЭС на твердом топливе 25
ГРЭС на газомазутном топливе 33
3 Теплоэлектроцентрали (ТЭЦ) при наличии градирен:
а) мощностью до 500 МВт:
на твердом топливе 28
на газомазутном топливе 25
б) мощностью от 500 до 1000 МВт:
на твердом топливе 28
на газомазутном топливе 26
в) мощностью более 1000 МВт:
на твердом топливе 29
на газомазутном топливе 30
Водное хозяйство 1 Эксплуатационное и ремонтно-эксплуатационные участки 50
мелиоративных систем и сельхозводоснабжения (ЭУ и РЭУ)

67
NCM B.01.03:2016

Приложение A (обязательное) - продолжение

Минимальная
Отрасль
Предприятия (производства) плотность
производства
застройки, %
Нефтяные и 1 Замерные установки 30
газовые 2 Нефтенасосные станции (дожимные) 25
производства 3 Центральные пункты сбора и подготовки нефти, газа и воды,
млн. м3/год:
до 3 35
более 3 37
4 Установки компрессорного газлифта 35
5 Компрессорные станции перекачки нефтяного газа
производительностью, тыс. м3/сут:
200 25
400 30
6 Кустовые насосные станции для заводнения нефтяных 25
пластов
7 Базы производственного обслуживания нефтегазодо- 45
бывающих предприятий и управлений буровых работ
8 Базы материально-технического снабжения нефтяной 45
промышленности
9 Геофизические базы нефтяной промышленности 30
Машинострое- 1 Паровых и энергетических котлов и котельно- 50
ние вспомогательного оборудования
2 Энергетических атомных реакторов, паровых гидрав- 52
лических и газовых турбин и турбовспомогательного
оборудования
3 Дизелей, дизель-генераторов и дизельных электростанций 50
на железнодорожном ходу
4 Прокатного, доменного, сталеплавильного, агломера- 50
ционного и коксового оборудования, оборудования для
цветной металлургии
5 Механизированных крепей, выемочных комплексов и 52
агрегатов, вагонеток, комбайнов для очистных и проход-
ческих работ, струговых установок для добычи угля, пог-
рузочно-разгрузочных и навалочных машин, гидравлических
стоек, обогатительного оборудования, оборудования для
механизированных работ на поверхности шахт и других
машин и механизмов для горной промышленности
6 Электрических мостовых и козловых кранов 50
7 Конвейеров ленточных, скребковых, подвесных грузонесу- 52
щих, погрузочных устройств для контейнерных грузов, талей
(тельферов), эскалаторов и другого подъемнотранспортного
оборудования
8 Лифтов 65
9 Локомотивов и подвижного состава железнодорожного 50
транспорта (магистральных, маневровых и промышленных
тепловозов, пассажирских и промышленных вагонов, включая
электропоезда и дизельные поезда), путевых машин и
контейнеров
10 Тормозного оборудования для железнодорожного 52
подвижного состава
Железнодорож- 1 Ремонта подвижного состава железнодорожного транспорта 40
ный транспорт

68
NCM B.01.03:2016

Приложение A (обязательное) - продолжение

Минимальна
Отрасль
Предприятия (производства) я плотность
производства
застройки, %
Электротехниче- 1 Электродвигателей 52
ские производства 2 Крупных электрических машин и турбогенераторов 50
3 Высоковольтной аппаратуры 60
4 Трансформаторов 45
5 Низковольтной аппаратуры и светотехнического оборудова- 55
ния
6 Кабельной продукции 45
7 Электроламповые 45
8 Электроизоляционных материалов 87
9 Аккумуляторные 55
10 Полупроводниковых приборов 52
Радиотехничес- 1 Радиопромышленности при общей площади
кие производства производственных зданий, тыс. м2:
до 100 50
более 100 55
а) предприятия, расположенные в одном здании (корпус, за- 60
вод)
б) предприятия, расположенные в нескольких зданиях:
одноэтажных 55
многоэтажных 50
Химическое 1 Оборудование и арматуры для нефте- и газодобывающей и 50
машиностроение целлюлозно-бумажной промышленности
2 Промышленной трубопроводной арматуры 55
Станкостроение 1 Металлорежущих станков, литейного и 50
деревообрабатывающего оборудования
2 Кузнечно-прессового оборудования 55
3 Инструментальные 60
4 Искусственных алмазов, абразивных материалов и 50
инструментов из них
5 Литья 50
6 Поковок и штамповок 50
7 Сварных конструкций для машиностроения 50
8 Изделий общемашиностроительного применения (редукто- 52
ров, гидрооборудования, фильтрующих устройств, строите-
льных деталей)
Приборостроение 1 Приборостроения, средств автоматизации и систем
управления:
а) при общей площади производственных зданий 100 тыс. м2 50
б) то же, более 100 тыс. м2 55
в) при применении ртути и стекловарения 30
Химикофарма- 1 Химико-фармацевтические 32
цевтические 2 Медико-инструментальные 43
производства 3 Медицинских изделий из стекла и фарфора 40
Автопром 1 Автомобильные 50
2 Автосборочные 55
3 Автомобильного моторостроения 55
4 Агрегатов, узлов, запчастей 55
5 Подшипниковые 55

69
NCM B.01.03:2016

Приложение A (обязательное) - продолжение

Отрасль Предприятия (производства) Минимальна


производства я плотность
застройки, %
Сельско-хозяйс- 1 Тракторные, сельскохозяйственных машин, тракторных и 52
твенного комбайновых двигателей
машиностроения 2 Агрегатов, узлов, деталей и запчастей к тракторам и 56
сельскохозяйственным машинам
Строительно- 1 Бульдозеров, скреперов, экскаваторов и узлов для 50
дорожное экскаваторов
машиностроение 2 Пневматического, электрического инструмента и средств 63
малой механизации
3 Оборудования для мелиоративных работ, 55
лесозаготовительной и торфяной промышленности
4 Коммунального машиностроения 57
Производство 1 Технологического оборудования для легкой, текстильной, 55
оборудования пищевой, комбикормовой и полиграфической
промышленности
2 Технологического оборудования для торговли и 57
общественного питания
3 Технологического оборудования для стекольной 57
промышленности
4 Бытовых приборов и машин 57
Судостроение Судостроительные 52
Речной флот 1 Судоремонтные речных судов с годовым выпуском, тыс.
т/год:
до 20 42
20-40 48
40-60 55
60 и более 60
2 Речные порты:
I и II категорий:
при ковшовом варианте 70
при русловом варианте 50
III и IV категорий 55
Лесная 1 Лесозаготовительные с примыканием к железной дороге
промышлен- МПС:
ность без переработки древесины производственной мощностью,
тыс. м3/год:
до 400 28
более 400 35
с переработкой древесины производственной мощностью,
тыс. м3/год:
до 400 23
более 400 20
2 Лесозаготовительные с примыканием к водным
транспортным путям при отправке леса в хлыстах:
с зимним плотбищем 17
без зимнего плотбища 44
3 То же, при отправке леса в сортиментах:
с зимним плотбищем производственной мощностью, тыс.
м3/год:

70
NCM B.01.03:2016

Приложение A (обязательное) - продолжение

Минимальна
Отрасль
Предприятия (производства) я плотность
производства
застройки, %
до 400 30
более 400 33
без зимнегоплотбища производствен-ной мощностью, тыс.
м3/год:
до 400 33
более 400 38
4 Пиломатериалов, стандартных домов, комплектов деталей,
столярных изделий и заготовок:
при поставке сырья и отправке продукции по железной 40
дороге
при поставке сырья по воде 45
5 Древесно-стружечных плит 45
6 Фанеры 47
7 Мебельные 53
Легкая 1 Хлопкоочистительные при крытом хранении хлопка-сырца 29
промышленность 2 То же, при 25% крытого и 75% открытого хранения хлопка- 22
сырца
3 Хлопкозаготовительные пункты 21
4 Льнозаводы 35
5 Пенькозаводы (без полей сушки) 27
6 Первичной обработки шерсти 61
7 Шелкомотальной промышленности 41
8 Текстильные комбинаты с одноэтажными главными 60
корпусами
9 Текстильные фабрики, размещенные в одноэтажных
корпусах, при общей площади главного производственного
корпуса, тыс. м2:
до 50 55
св. 50 60
10 Текстильной галантереи 60
11 Верхнего и бельевого трикотажа 60
12 Швейно-трикотажные 60
13 Швейные 55
14 Кожевенные и первичной обработки кожсырья:
одноэтажные 50
двухэтажные 45
15 Искусственных кож, обувных картонов и пленочных 55
материалов
16 Кожгалантерейные:
одноэтажные 55
многоэтажные 50
17 Меховые и овчинно-шубные 55
18 Обувные:
одноэтажные 55
многоэтажные 50
19 Фурнитуры и других изделий для обувной, галантерейной, 52
швейной и трикотажной промышленности
Пищевая про- 1 Сахарные заводы при переработке свеклы, тыс.т/сут:
мышленность
– до 3 (хранение свеклы на кагатных полях) 55
– от 3 до 6 (хранение свеклы в механизированных складах 50

71
NCM B.01.03:2016

Приложение A (обязательное) - продолжение

Минимальная
Отрасль
Предприятия (производства) плотность
производства
застройки, %
2 Хлеба и хлебобулочных изделий производственной
мощностью, т/сут:
до 45 37
более 45 40
3 Кондитерских изделий 50
4 Растительного масла производственной мощностью,
переработки семян в сутки, т:
до 400 33
более 400 35
5 Маргариновой продукции 40
6 Парфюмерно-косметических изделий 40
7 Виноградных вин и виноматериалов 50
8 Пива и солода 50
9 Плодоовощных консервов 50
10 Первичной обработки чайного листа 40
11 Ферментации табака 41
Молочная 1 Мяса (с цехами убоя и обескровливания) 40
промышлен- 2 Мясных консервов, колбас, копченостей и других мясных 42
ность продуктов
3 По переработке молока производственной мощностью в
смену, т:
до 100 43
более 100 45
4 Сухого обезжиренного молока производственной
мощностью в смену, т:
до 5 36
более 5 42
5 Молочных консервов 45
6 Сыра 37
7 Гидролизно-дрожжевые, фурфурольные, белково- 45
витаминных концентратов и по производству премиксов
Заготовки 1 Мелькомбинаты, крупозаводы, комбинированные кор- 41
мовые заводы, элеваторы и хлебоприемные предприятия
2 Комбинаты хлебопродуктов 42
Ремонт техники 1 По ремонту грузовых автомобилей 60
2 По ремонту тракторов 56
3 По ремонту шасси тракторов 54
4 Станции технического обслуживания грузовых 40
автомобилей
5 Станции технического обслуживания энергонасыщенных 40
тракторов
6 Пункты технического обслуживания тракторов, 52
бульдозеров и других спецмашин
7 Базы торговые областные 57
8 Базы прирельсовые (районные и межрайонные) 54
9 Базы минеральных удобрений, известковых материалов, 35
ядохимикатов
10 Склады химических средств защиты растений 57
Местная про- 1 Замочно-скобяных изделий 61
мышленность 2 Художественной керамики 56

72
NCM B.01.03:2016

Приложение A (обязательное) - продолжение

Минимальная
Отрасль
Предприятия (производства) плотность
производства
застройки, %
3 Художественных изделий из металла и камня 52
4 Духовых музыкальных инструментов 56
5 Игрушек и сувениров из дерева 53
6 Игрушек из металла 61
7 Швейных изделий:
в двухэтажных зданиях 74
в зданиях более двух этажей
8 Промышленные предприятия службы быта при общей
площади производственных зданий более 2000 м2, по:
изготовлению и ремонту одежды, ремонту 60
радиотелеаппаратуры и фабрики фоторабот
изготовлению и ремонту обуви, ремонту сложной быто- 55
вой техники, фабрики химчистки и крашения,
унифицированные блоки предприятий бытового
обслуживания типа А
ремонту и изготовлению мебели 60
Производство 1 Цементные: 60
строительных с сухим способом производства 35
материалов с мокрым способом производства 37
2 Асбестоцементных изделий 42
3 Предварительно напряженных железобетонных 50
железнодорожных шпал производственной мощностью
90 тыс. м3/год
4 Железобетонных напорных труб производственной 45
мощностью 60 тыс. м3/год
5 Крупных блоков, панелей и других конструкций из ячеистого
и плотного силикатобетона производственной мощностью,
тыс. м3/год:
120 45
200 50
6 Железобетонных мостовых конструкций для 40
железнодорожного и автодорожного строительства
производственной мощностью 40 тыс. м3/год
7 Железобетонных конструкций для гидротехнического и 50
портового строительства производственной мощностью
150 тыс. м3/год
8 Сборных железобетонных и легкобетонных конструкций для
сельского производственного строительства
производственной мощностью, тыс. м3/год:
40 50
100 55
9 Железобетонных изделий для строительства элеваторов 55
производственной мощностью до 50 тыс. м3/год
10 Сельские строительные комбинаты по изготовлению 50
комплектов конструкций для производственного
строительства
11 Обожженного глиняного кирпича и керамических блоков 42
12 Силикатного кирпича 45
13 Керамических плиток для полов, облицовочных 45
глазурованных плиток, керамических изделий для облицовки
фасадов зданий
14 Керамических канализационных труб 45
15 Керамических дренажных труб 45

73
NCM B.01.03:2016

Приложение A (обязательное) - продолжение

Минимальная
Отрасль
Предприятия (производства) плотность
производства
застройки, %
16 Гравийно-сортировочные при разработке месторожде-
ний способом гидромеханизации производственной
мощностью, тыс. м3/год:
500-1000 35
200 (сборно-разборные) 30
17 Гравийно-сортировочные при разработке месторождений 27
экскаваторным способом производственной мощностью
500-1000 тыс. м3/год
18 Дробильно-сортировочные по переработке прочных
однородных пород производственной мощностью, тыс.
м3/год:
600-1600 27
200 (сборно-разборные) 30
19 Аглопоритового гравия из зол ТЭЦ и керамзита 40
20 Вспученного перлита (с производством перлитобитум-
ных плит) при применении в качестве топлива:
природного газа 55
мазута 50
21 Минеральной ваты и изделий из нее, вермикулитовых и 45
перлитовых тепло- и звукоизоляционных изделий
22 Извести 30
23 Известняковой муки и сыромолотого гипса 33
24 Стекла оконного, полированного, архитектурно- 38
строительного, технического и стекловолокна
25 Обогатительные кварцевого песка производственной 27
мощностью 150-300 тыс. т/год
26 Бутылок консервной стеклянной тары, хозяйственной 43
стеклянной посуды и хрустальных изделий
27 Строительного, технического, санитарно-технического 45
фаянса, фарфора и полуфарфора
28 Стальных строительных конструкций (в том числе из труб) 55
29 Стальных конструкций для мостов 45
30 Алюминиевых строительных конструкций 60
31 Монтажных (для КИП и автоматики, сантехнических) и 60
электромонтажных заготовок
32 Технологических металлоконструкций и узлов 48
трубопроводов
33 По ремонту строительных машин 63
34 Объединенные предприятия специализированных
монтажных организаций:
с базой механизации 50
без базы механизации 55
35 Базы механизации строительства 47
36 Базы управлений производственно-технической 60
комплектации строительных и монтажных трестов
37 Опорные базы общестроительных передвижных 40
механизированных колонн (ПМК)
38 Опорные базы специализированных передвижных 50
механизированных колонн (СПМК)
39 Автотранспортные предприятия строительных 40
организаций на 200 и 300 специализированных
большегрузных автомобилей и автопоездов

74
NCM B.01.03:2016

Приложение A (обязательное) - продолжение

Минимальная
Отрасль
Предприятия (производства) плотность
производства
застройки, %
40 Гаражи:
на 150 автомобилей 40
на 250 автомобилей 50
Услуги по обслу- 1 По капитальному ремонту грузовых автомобилей 60
живанию и мощностью 2-10 тыс. капитальных ремонтов в год
ремонту 2 По ремонту агрегатов грузовых автомобилей и автобусов 65
транспортных мощностью 10-60 тыс. капитальных ремонтов в год
средств 3 По ремонту автобусов с применением готовых агрегатов 60
мощностью 1-2 тыс. ремонтов в год
4 По ремонту агрегатов легковых автомобилей мощностью 65
30-60 тыс. капитальных ремонтов в год
5 Централизованного восстановления деталей 65
6 Грузовые автотранспортные на 200 автомобилей при
независимом выезде, %:
100 45
50 51
7 Грузовые автотранспортные на 300 и 500 автомобилей при
независимом выезде, %:
100 50
50 55
8 Автобусные парки при количестве автобусов:
100 50
300 55
500 60
9 Таксомоторные парки при количестве автомобилей:
300 52
500 55
800 56
1000 58
10 Грузовые автостанции при отправке грузов 500-1500 т/сут. 55
11 Централизованного технического обслуживания на 1200 45
автомобилей
12 Станции технического обслуживания легковых
автомобилей при количестве постов:
5 20
10 28
25 30
50 40
13 Автозаправочные станции при количестве заправок в
сутки:
200 13
более 200 16
14 Дорожно-ремонтные пункты (ДРП) 29
15 Дорожные участки (ДУ) 32
То же, с дорожно-ремонтным пунктом 32
То же, с дорожно-ремонтным пунктом технической помощи 34
16 Дорожно-строительное управление (ДСУ) 40
17 Цементно-бетонные производительностью, тыс. м3/год:
30 42
60 47

75
NCM B.01.03:2016

Приложение A (обязательное) - продолжение

Минимальная
Отрасль
Предприятия (производства) плотность
производства
застройки, %
120 51
18 Асфальтобетонные производительностью, тыс. т/год:
30 35
60 44
120 48
19 Битумные базы:
прирельсовые 31
притрассовые 27
20 Базы песка 48
21 Полигоны для изготовления железобетонных конструкций 35
мощностью 4 тыс. м3/год
Рыбопереработка 1 Рыбоперерабатывающие производственной мощностью, т/сут:
до 10 40
более 10 50
2 Рыбные порты 45
Нефтеперерабо-тка 1 Нефтеперерабатывающей промышленности 46
2 Производства синтетического каучука 32
3 Сажевой промышленности 32
4 Шинной промышленности 55
5 Промышленности резинотехнических изделий 55
6 Производства резиновой обуви 55
Геологоразведка 1 Базы производственные и материально-технического 40
снабжения геологоразведочных управлений и трестов
2 Производственные базы при разведке на нефть и газ с годовым
объемом работ, тыс. м, до:
20 40
50 45
100 50
3 Производственные базы геологоразведочных экспедиций при
разведке на твердые полезные ископаемые с годовым объемом
работ, тыс. руб:
до 500 32
более 500 35
4 Производственные базы партий при разведке на твердые
полезные ископаемые с годовым объемом работ, тыс. руб., до:
400 32
500 35
5 Наземные комплексы разведочных шахт при подземном способе 26
разработки без обогатительной фабрики мощностью до 200 тыс.
т/год
6 Обогатительные мощностью до 30 тыс.т/год 25
7 Дробильно-сортировочные мощностью до 30 тыс. т/год 20
Газовая 1 Головные промысловые сооружения, установки комплексной 35
промышленность подготовки газа, компрессорные станции подземных хранилищ газ
2 Компрессорные станции магистральных газопроводов 40
3 Газораспределительные пункты подземных хранилищ газа 25
4 Ремонтно-эксплуатационные пункты 45
Издательская Газетно-книжно-журнальные, газетно-журнальные, книжные 50
деятельность
Предприятия по 1 Предприятия по поставкам продукции 40
поставкам
продукции
2 Предприятия по поставкам металлопродукции 35

76
NCM B.01.03:2016

Приложение A (обязательное) - окончание

Примечания:

1 Плотность застройки земельного участка производственного объекта определяется в процентах как отношение
площади застройки к площади объекта в ограде (или при отсутствии ограды - в соответствующих ей условных границах)
с включением площади, занятой веером железнодорожных путей

2 Площадь застройки определяется как сумма площадей, занятых зданиями и сооружениями всех видов, включая
навесы, открытые технологические, санитарно-технические, энергетические и другие установки, эстакады и галереи,
площадки погрузоразгрузочных устройств, подземные сооружения (резервуары, погреба, убежища, тоннели, над
которыми не могут быть размещены здания и сооружения), а также открытые стоянки автомобилей, машин, механизмов
и открытые склады различного назначения при условии, что размеры и оборудование стоянок и складов принимаются
по нормам технологического проектирования предприятий.

В площадь застройки должны включаться резервные участки на территории объекта, намеченные в соответствии с
заданием на проектирование для размещения на них зданий и сооружений (в пределах габаритов указанных зданий и
сооружений).

В площадь застройки не включаются площади, занятые отмостками вокруг зданий и сооружений, тротуарами,
автомобильными и железными дорогами, железнодорожными станциями, временными зданиями и сооружениями,
открытыми спортивными площадками, площадками для отдыха трудящихся, зелеными насаждениями (из деревьев,
кустарников, цветов и трав), открытыми стоянками автотранспортных средств, принадлежащих гражданам, открытыми
водоотводными и другими канавами, подпорными стенками, подземными зданиями и сооружениями или частями их, над
которыми могут быть размещены другие здания и сооружения.

3 Подсчет площадей, занимаемых зданиями и сооружениями, производится по внешнему контуру их наружных стен на
уровне планировочных отметок земли.

При подсчете площадей, занимаемых галереями и эстакадами, в площадь застройки включается проекция на
горизонтальную плоскость только тех участков галерей и эстакад, под которыми по габаритам не могут быть размещены
другие здания или сооружения, на остальных участках учитывается только площадь, занимаемая фундаментами опор
галерей и эстакад на уровне планировочных отметок земли;

4 При строительстве объектов на участках с уклонами 2% и более минимальную плотность застройки допускается
уменьшать в соответствии с таблицей.

5 Минимальную плотность застройки допускается уменьшать (при наличии соответствующих технико-экономических


обоснований), но не более чем на 1/10 установленной настоящим приложением:

Поправочный коэффициент понижения плот-


Уклон местности, %
ности застройки
2-5 0,95-0,90
5-10 0,90-0,85
10-15 0,85-0,80
15-20 0,80-0,70

а) при расширении и реконструкции объектов;

b) для предприятий машиностроения, имеющих в своем составе заготовительные цехи (литейные, кузнечно-прессовые,
копровые);

c) при строительстве предприятий на участках со сложными инженерно-геологическими или другими неблагоприятными


естественными условиями;

d) для предприятий по ремонту речных судов, имеющих бассейновые цехи лесопиления;

e) для предприятий тяжелого энергетического и транспортного машиностроения при необходимости технологических


внутриплощадочных перевозок грузов длиной более 6 м на прицепах, трайлерах (мосты тяжелых кранов, заготовки
деталей рам тепловозов и вагонов и др.) или межцеховых железнодорожных перевозок негабаритных или
крупногабаритных грузов массой более 10 т (блоки паровых котлов, корпуса атомных реакторов и др.);

f) для объектов при необходимости строительства собственных энергетических и водозаборных сооружений.

77
Библиография

[1] СП 4.13130.2009 Системы противопожарной защиты. Ограничение


распространения пожара на объектах защиты. Требования к объемно-
планировочным и конструктивным решениям

[2] СП 11.13130.2009 Системы противопожарной защиты. Места дислокации


подразделений пожарной охраны.

[3] Правила безопасности в угольных и сланцевых шахтах

[4] РД 78.36.003-2002 Инженерно-техническая укрепленность. Технические


средства охраны. Требования и нормы проектирования по защите объектов от
преступных посягательств
NCM B.01.03:2016

Содержание

Traducerea prezentului document normativ în limba rusă .................................................................... 43


1 Область применения .............................................................................................................. 43
2 Нормативные ссылки.............................................................................................................. 43
3 Понятия и определения ......................................................................................................... 44
4 Общие положения .................................................................................................................. 45
5 Планировка земельного участка ........................................................................................... 47
5.1 Планировка, размещение зданий и сооружений ................................................................. 47
5.2 Дороги, въезды и проезды ..................................................................................................... 58
5.3 Планировочная организация рельефа ................................................................................. 62
6 Размещение инженерных коммуникаций ............................................................................. 66
6.1 Подземные коммуникации ..................................................................................................... 66
6.2 Наземные коммуникации ....................................................................................................... 71
6.3 Надземные коммуникации ..................................................................................................... 72
Приложение A (обязательное) Показатели минимальной плотности застройки земельных
участков производственных объектов ............................................................................................... 66
Библиография ...................................................................................................................................... 78

Конец перевода

79
NCM B.01.03:2016

Membrii Comitetului tehnic pentru prospecţiuni geologice în construcţii CT-C .04 "Urbanism şi
amenajarea teritoriului" care au acceptat proiectul documentului normativ:

Preşedinte Povar Iurie Institutul Naţional de Cercetări şi Proiectări


„URBANPROIECT”

Secretar Serbinos Olga Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor

Membri Boldesco Alexandr Inginer

Viniciuc Anatol Inginer

Bocaciov Vladimir Arhitector

Sireţeanu Dumitru Inginer

Borozan Sergiu Arhitector

Damaschin Igor Inginer

Eremciuc Vasile Arhitector

Grozavu Nistor Inginer

Pascal Ion Arhitector

Isac Vasile Arhitector

Cuculescu Andrei Inginer

Modîrcă Vlad Arhitector

Reprezentant al MDRC Gîncu Alexei Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor

80
NCM B.01.03:2016

Utilizatorii documentului normativ sînt răspunzători de aplicarea corectă a acestuia. Este important ca
utilizatorii documentelor normative să se asigure că sînt în posesia ultimei ediţii şi a tuturor
amendamentelor.

Informaţiile referitoare la documentele normative (data aplicării, modificării, anulării etc.) sînt publicate
în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova", Catalogul documentelor normative în construcţii, în publicaţii
periodice ale organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor, pe
Portalul Naţional "e-Documente normative în construcţii" (www.ednc.gov.md), precum şi în alte publicaţii
periodice specializate (numai după publicare în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu prezentarea
referinţelor la acesta).

Amendamente după publicare:

Indicativul amendamentului Publicat Punctele modificate

81
Ediție oficială

NORMATIV ÎN CONSTRUCŢII
NCM B.01.03:2016
”Planuri generale ale întreprinderilor industriale în construcții”
Responsabil de ediție ing. G. Curilina

Tiraj 100 ex. Comanda nr. ____

Tipărit ICȘC ”INCERCOM” Î.S.


Str. Independenței 6/1
www.incercom.md

S-ar putea să vă placă și