Capitolul 2

Aplicatii ale amplificatoarelor

operationale
2.1. Amplificatoare de semnal
 Amplificatoare liniare

Xi(t)
A Xo(t)

X o (t ) = AX i (t −  ) Po  Pi
2.1.1. Parametri

iO
vI Ai =
Zi = iI
iI
vO
Az =
vO iI
Zo =
iO
iO
AY =
vI
vO
Av =
vI PO
Ap =
PI
2.1.2. Amplificatoare ideale
Amplificatorul de tensiune

vi avvi RL vO = av v I i I = 0; Pi = 0
vo
Ri → ; Ro = 0

ii Amplificatorul trans-impedanta
az ii RL vo vO = a z i I v I = 0; Pi = 0
Ri = 0; Ro = 0

ii io
Amplificatorul de curent
iO = ai i I v I = 0; Pi = 0
ai ii RL
Ri = 0; Ro → 

io Amplificatorul trans-admitanta
iO = a y v I i I = 0; Pi = 0
vi ayvi RL
Ri → ; Ro → 
2.1.3. Cuplarea amplificatoarelor

V1 AV1 V2 AV2 V3 AV3 V4

V4
AV = = AV 1 AV 2 AV 3
V1
AV (dB ) = AV 1 (dB ) + AV 2 (dB ) + AV 3 (dB )
2.2. Aplicatii ale amplificatoarelor operationale
2.2. Aplicatii ale amplificatoarelor operationale

-
a vo
vi
+
a→
vi → 0
AO ideal
• impedanta de intrare infinita
• impedanta de iesire nula
• amplificare in tensiune infinita
• banda de frecventa infinita (raspuns instantaneu)
• tensiune de iesire nula pentru tensiune de intrare nula
• diferenta de potential nula intre cele doua intrari
• curenti nuli de intrare

AO real:
• impedanta de intrare foarte mare
• impedanta de iesire mica
• amplificare in tensiune foarte mare
2.2. Aplicatii ale amplificatoarelor operationale
2.2.1. Amplificatorul inversor

i2 R2

R1 i1
-
vo
vs +

i1 = − i 2
vs v
=− o
R1 R2

v R
 A= o =− 2
vs R1
SIMULARI pentru amplificatorul inversor
SIMULARI pentru amplificatorul inversor

SIM 2.1: v3 (t), vO (t)

SIMULARI pentru amplificatorul inversor

SIM 2.2: vO (v3)

2.2.2. Amplificatorul neinversor

R2

R1
a v s = vo 
-
vo R1 + R2
+
R1
vs
v R2
A = o = 1+
vs R1

2.2.3. Circuitul repetor

-
+
vo vO = v s
vs
2.2.4. Circuitul de derivare

i1 R

C
i1 vo
-
vs +

dv s
i1 = C
dt

dv s
v o = − Ri1 = − RC
dt
2.2.4. Circuitul de derivare
2.2.4. Circuitul de derivare
Introducerea R’ – pentru cresterea stabilitatii

C
R’
-
vo
vs +

/A/ (dB)

R R jR' C
A( j ) = − =− 20dB/decada
1 R' 1 + jR' C
R' +
j C 
2.2.5. Circuitul de integrare

i1 C

R i1
-
vo
vs +

v s (t )
i1 =
R

1
v o = −  i1 ( t )dt + v o (0 )
C

1
vo = −  v s ( t )dt + v o (0 )
RC
2.2.5. Circuitul de integrare
2.2.5. Circuitul de integrare
Introducerea R’ – pentru evitarea saturarii in curent continuu a AO
Amplificarea in curent continuu finita, Acc = - R’/R

R’

i1 C

R
-
vo
vs +

/A/ (dB)

 1 
R' //   -20dB/decada
A( j ) = −  j C  = − R'
R R(1 + jR' C ) 
2.2.6. Circuit cu amplificare marita S

i2 R1 i2 R2 R3 i3

R4
vs -

+
vo

v vo i3 i2
A= o =
vs i3 i2 vs

R 2 R 3 + R 2 R4 + R 3 R4
A=−
R1 R4
SIMULARI pentru circuitul cu amplificare marita
SIMULARI pentru circuitul cu amplificare marita

SIM 2.3: v3 (t), vO (t)

SIMULARI pentru circuitul cu amplificare marita

SIM 2.4: vO (v3)

2.2.7. Sumatorul inversor
n n v si
R1 i1 i R i =  ii = 
vs1 i =1 i = 1 Ri
R2 i2
vs2

vo n v si
vsn Rn in -
+
v o = − Ri = − R 
i = 1 Ri

Teorema superpozitiei

V1
V2
Vo
Circuit liniar

Vn

Vo = Vo V1  0 + Vo V2  0 + ... + Vo Vn  0
V2 =V3 = ...Vn = 0 V1 =V3 = ...Vn = 0 V1 =V2 = ...Vn − 1 = 0
SIMULARI pentru sumatorul inversor
SIMULARI pentru sumatorul inversor

SIM 2.5: v3 (t), v4 (t), vO (t)

SIMULARI pentru sumatorul inversor

SIM 2.6: vO (t), v4 - parametru

2.2.8. Convertorul curent-tensiune

R
is
vO = − Ri s
-
+
vo

2.2.9. Convertorul tensiune-curent

- R L iO
vs + iO iO = v s / R
R
2.2.10. Circuitul de diferenta (1)
 R  R4  R 
v o = v s 1  − 2  + v s 2  1 + 2 
 R1  R3 + R4  R1 

Pentru obtinerea:
R2 v o = A(v s 2 − v s 1 )
este necesara conditia:
R1
vs1 R2 R4  R 
- vo =  1 + 2 
vs2 + R1 R3 + R4  R1 
R3
R4 echivalenta cu:
R1 R4 = R2 R3

rezultand:
vo =
R2
(v s 2 − v s 1 )
R1
2.2.11. Circuitul de diferenta (2) S
vs1 AO
+

-
1

R1 R3 R4

vo1
R2 -
AO
R1 vo2 R3 3 vo
+

R4
AO
-
2
vs2 +

 R  R
vo1 = v s 1  1 + 1  − v s 2 1
 R2  R2
 R  vo  R R
vo 2
R
= v s 2  1 + 1  − v s 1 1  A= =  1 + 2 1  4
v s 2 − v s1  R2  R3
 R2  R2

vo =
R4
(vo 2 − vo1 )
R3
SIMULARI pentru circuitul de diferenta (2)
SIMULARI pentru circuitul de diferenta (2)

SIM 2.7: vO (t)

SIMULARI pentru circuitul de diferenta (2)

SIM 2.8: vO (v3)

 2.2.12. Circuitul de diferenta (3) S
R2
R1 AO1 R5
vs1 - A
+
vo
vs2
R3
R4 AO2 -

R6

 R  v R + vo R3  R 
v A = v s 1  − 2  + s 2 4  1 + 2   R2  R2
R3 + R4   1+  1+
 R1  R1  R  R1 R1 R
 vo  1 + 5  −  = vs2 − v s1 2
 R6  R4  R3 R1
R6 1+ 1+ 
vo = v A  R3  R4
R5 + R6
vo = A(v s 2 − v s 1 )
vo R R
 R1 R4 = R2 R3  A = = 6 2
v s 2 − v s 1 R5 R1
2.2.13. Convertoarele logaritmic si anti-logaritmic
i Q i R

R i Q i
-
vo -
vo
vs + vs +

Convertorul logaritmic Convertorul anti-logaritmic

 i  vo = − iR
vo = − v BE = −Vth ln 
 IS  v EB vs
 v  Vth Vth
vo = −Vth ln s  i = ISe = ISe
 RI S 
2.2.14. Circuit pentru calculul functiei Y = Xn
X n = e n ln x

vI ln vI n ln vI vIn
Circuit Circuit anti-
Amplificator
logaritmic logaritmic
2.2.15. Circuit de multiplicare

vs1 R
-
R R
+ vo1
R

-
+
- vo
v03 +

vs2 R R
-
+ vo2

v v
vo 1 = −Vth ln s 1 vo 2 = −Vth ln s 2
RI S RI S

 R  R v s 1v s 2
vo 3 =  − vo1 +  − vo 2 = − (vo1 + vo 2 ) = Vth ln 2 2
 R  R R IS
vo 3
Vth v s 1v s 2
vo = − RI S e =−
RI S
2.2.16. Circuit de impartire S

vs1 R
-
+ vo1 R
R
R
-
+
- vo
v03 +
R
R R
vs2
-
+ vo2

v v
vo 1 = −Vth ln s 1 vo 2 = −Vth ln s 2
RI S RI S
v
vo 3 = vo 2 − vo1 = Vth ln s 1
vs2
vo 3
Vth v s1
vo = − RI S e = − RI S
vs2
2.2.17. Circuit de exponentiere (1)

Q1
R3
IO
-
Q2
- vO
vI +
R1 +
R2

R2  IC 1   I O R3 
vI 
= v BE 1 − v BE 2 = Vth ln 
 = Vth ln  
R1 + R2  IC 2   vO 

v I R2
−
Vth R1 + R2
 vO = I O R3 e
2.2.18. Circuit de exponentiere (2)
Q1 Q2 R4

IO
VCC R3
-
+ - vO
+

R1
vI

R2

R2  IC 1   I O R4 
vI 
= v BE 1 − v BE 2 = Vth ln 
 = Vth ln  
R1 + R2  IC 2   vO 

v I R2
−
Vth R1 + R2
 vO = I O R4 e
2.2.19. Simulator de impedanta S
R3

R1 R1
Z = 1/jC
R2
iI -
vI +
-
(vO1) +
Zech (vO2)

 Z   Z 
vO 2 = v I  1 +  + vO 1  − 
 R2   R2   Z 
 vO 2 = v I  1 − 
 R2  Z
vO 1 = 2 v I  iI = vI 
v − vO 2 R2 R3
iI = I
R3

v I R2 R3
 Z ech = = = j ( R2 R3C ) = jLech Lech = R2 R3 C
iI Z
2.2.20. Senzori de temperatura (1)

VCC
Q1(A) Q2(A)

I(T)

Q3(nA) Q4(A)

VBE 4 − VBE 3 Vth  I C 4 I S 3  Vth

I(T ) = = ln  = ln n
R R  IC 3 I S 4  R
2.2.21. Senzori de temperatura (2)

VCC

Q1 Q2 R2
R3 -
+ vO1 R1
- vO
vO2 +
+ R1
Q5 Q3 -
Q4 R2

 IC 2 I S 1 
vO =
R2
(vO 2 − vO 1 ) = R2
( )
v BE 2 − v BE 1 =
R2
Vth ln  
R1 R1 R1  IC 1 I S 2 

R2 I I S 1  R2 I I S 1  R2 A A 
 vO = Vth ln C 4  = Vth ln S 4  = Vth ln 4 1  = MT
R1  IC 3 I S 2  R1  IS3 I S 2  R1  A3 A2 
R2 k  A4 A1 
M= ln 
R1 q  A3 A2 
2.2.22. Redresor mono-alternanta

D1

R D2
vI -
vO
+ vO1

v I  0  vO 1  0  D1 deschisa , D2 blocata

v I  0  vO 1  0  D2 deschisa , D1 blocata
2.2.22. Redresor mono-alternanta

vI  0 vI  0

R
R
D1

R
vI - R D2
vO vI -
+ vO1 vO
+ vO1

R
vO = 0 vO = − v I = −v I
R
2.2.22. Redresor mono-alternanta
vI
VI

-VI

vo

VI
t

vo1

VI
VD
t
-VD
2.2.22. Redresor mono-alternanta
vI
Exemplu
Fara D1
f=10kHz
VI
T=1/f=100 s
t T/2=50 s
-VI
SR= 1V/s
vo vo1=(VCC + VD)=15+0,6=15,6V
VI t = vo1/SR=15,6 s
t
15,6s
Real
vo1 vD
VI +VD

VD
Ideal
t (SR=infinit) 25s

panta SR

-VCC
2.2.23. Redresor bi-alternanta (1) S

R1 = R A R4 = R/2 R5 = R
D1
B
R2 = R AO1 D2
- R3 = R AO2
-
+ Vo
vI vO1 +

v I  0  vO 1  0  D1 deschisa , D2 blocata

v I  0  vO 1  0  D2 deschisa , D1 blocata
2.2.23. Redresor bi-alternanta (1)

R1 = R R4 = R/2 R5 = R

B
R2 = R AO1
- R3 = R AO2
-
+
+
Vo
vI

R
vI  0 VB = 0 vO = − 5 v I = − v I
R3
2.2.23. Redresor bi-alternanta (1)

R1 = R A R4 = R/2 R5 = R

R2 = R AO1
- R3 = R AO2
-
+ Vo
vI vO1 +

R R R5
vI  0 VA = − 1 v I vO = − 5 V A − vI = vI
R2 R4 R3

Concluzie: vO = − v I
2.2.24. Redresor bi-alternanta (2)

R2 = R B R 1 = R A R3 = R R4 = 2R

D2 D1

- AO AO2
-
+ 1 vO1 Vo
+

vI
v I  0  vO 1  0  D2 deschisa , D1 blocata

v I  0  vO 1  0  D1 deschisa , D2 blocata
2.2.24. Redresor bi-alternanta (2)

R2 = R B R 1 = R A R3 = R R4 = 2R

- AO1 AO2
-
+
+
Vo

vI

 R4  R4
vI  0 VB = v I vO =  1 + v I − VB = v I
 R1 + R3  R1 + R3
2.2.24. Redresor bi-alternanta (2)

R2 = R B R1 = R A R3 = R R4 = 2R

- AO1 AO2
-
+
vO1 +
Vo

vI

 R   R  R
vI  0 V A =  1 + 1 v I = 2 v I vO =  1 + 4 v I − 4 V A = − v I
 R2   R3  R3

Concluzie: vO = v I
SIMULARI pentru redresorul bialternanta (2)
SIMULARI pentru redresorul bialternanta (2)

SIM 2.9: vO (t)

SIMULARI pentru redresorul bialternanta (2)

SIM 2.10: vO (v5)

2.2.25. Circuit multifunctional RC 4200
i4

Q1 Q4
i1
-
+
-
+

i3
Q2 Q3

i2
-
+

V BE 1 + V BE 2 = V BE 3 + V BE 4

i i i i
Vth ln 1 + Vth ln 2 = Vth ln 3 + Vth ln 4  i1i 2 = i 3 i4
IS IS IS IS
2.2.25. Circuit multifunctional RC 4200 - aplicatie

i1i 2 R2  VR V X  VR VY  VR V X VY R2V X VY
i3 = =  +  +  = + + +
i4 VR  R2 R1  R2 R1  R2 R1 R1 VR R12

V R V X VY  V R V X VY R2V X VY 
 = − R2V X VY
iO = + + − + + +
R2 R1 R1  R2 R1 R1 VR R12 
 VR R12
R R
vO = − iO RO = 2 O2 V X VY
VR R1
2.2.26. Stabilizator de tensiune (1)

VCC
VCC
IO

VZ
VO

VO = V Z
2.2.27. Stabilizator de tensiune (2) S

VCC

T1
Referinţă de
tensiune Amplificator T2
IO
VREF de eroare Tranzistoare
serie
R1

VO

R2

R2  R 
VO = VREF  VO = VREF  1 + 1 
R1 + R2  R2 
2.2.28. Stabilizator de tensiune (3)

VCC

Tranzistoare
serie
Referinta de
Amplificator
tensiune
de eroare A2
R1
Amplificator
de eroare A1 VO
VREF

R2

R2  R 
VO = VREF  VO = VREF  1 + 1 
R1 + R2  R2 
2.2.29. Circuit de protectie la supracurent

VCC

Iampl.
T1
T2

T3

RCL
IO

VO
Circuit limitare
curent

V 0 ,65V
I O = BE =
RCL RCL
2.3. Comparatoare
2.3.1. Comparator simplu

v2 v1  v 2  vO = VOH
-
v1 vO
+
v1  v 2  vO = VOL

vO

VOH

vI = v2 – v1

panta a

VOL
SIMULARI pentru comparatorul simplu
SIMULARI pentru comparatorul simplu

SIM 2.11: v3 (t), v4 (t), vO (t)

V3 = 2V
V4 - semnal dreptunghiular
VOM  8 ,5V
SIMULARI pentru comparatorul simplu

SIM 2.12: v3 (t), v4 (t), vO (t)

V3 = 2V
V4 - zgomot de amplitudine maxima
400mV, suprapus peste un
semnal dreptunghiular

VOM  8 ,5V
 2.3.2. Comparator cu histerezis
VO

R1 R2
V3 VOH = VOM

V4
+ VO VPL VP VPH
V4 -

VOL = -VOM
V3 – sursa de tensiune constanta
V4 – sursa de tensiune variabila

R2 R1 R2 R1
V PL = V3 − VOH V PH = V3 + VOH
R1 + R2 R1 + R2 R1 + R2 R1 + R2

R1 V PL + V PH R2
V P = V PH − V PL = 2VOH VP = = V3
R1 + R2 2 R1 + R2
SIMULARI pentru comparatorul cu histerezis
SIMULARI pentru comparatorul cu histerezis

SIM 2.13: v4 (t), vO (t)

V3 = 2V
V4 - semnal dreptunghiular
VOM  8 ,5V

Latimea ferestrei de histerezis:

R1
VP = 2VOM 0
R1 + R2
SIMULARI pentru comparatorul cu histerezis

SIM 2.14: v4 (t), vO (t)

V3 = 2V
V4 - semnal dreptunghiular
VOM  8 ,5V

Latimea ferestrei de histerezis:

R1
VP = 2VOM  650 mV
R1 + R2
SIMULARI pentru comparatorul cu histerezis

SIM 2.15: v4 (t), vO (t)

V3 = 2V
V4 - zgomot de amplitudine maxima
400mV, suprapus peste un
semnal dreptunghiular
VOM  8 ,5V

Latimea ferestrei de histerezis

(mai mica decat amplitudinea
maxima a zgomotului):
R1
VP = 2VOM 0
R1 + R2
SIMULARI pentru comparatorul cu histerezis

SIM 2.16: v4 (t), vO (t)

V3 = 2V
V4 - zgomot de amplitudine maxima
400mV, suprapus peste un
semnal dreptunghiular
VOM  8 ,5V

Latimea ferestrei de histerezis

(mai mare decat amplitudinea
maxima a zgomotului):
R1
VP = 2VOM  650 mV
R1 + R2
2.4. Deviatii de la idealitate si limitari ale AO real
Parametri (AO bipolar) Ordin de marime
• amplificare in tensiune a > 105
• tensiune de intrare de offset vIO = 2mV
• curenti de polarizare a intrarilor IB = 80 nA
• curent de intrare de offset IIO = 5nA
• impedanta de intrare Ri = 2M
• domeniul tensiunii de intrare de mod comun [vICmin, vICmax ]
• excursia maxima a tensiunii de iesire [vOmin, vOmax ]
• curentul maxim de iesire IOmax (zeci mA)
• factor de rejectie a tensiunii de mod comun CMRR = 80dB
• factor de rejectie a tensiunii de alimentare PSRR = 80-120dB
• impedanta de iesire RO = 75
• frecventa de amplificare unitara fU = 1MHz
• slew-rate SR = (0,2-1)V/s
2.4. Deviatii de la idealitate si limitari ale AO real
2.4.1. Valoarea finita a amplificarii in bucla deschisa (a)
Exemplu 1: Utilizarea unui AO real pentru
realizarea unui comparator de tensiune
vO

vi- a
- vo
vi+ +
VCC 1V
In regiunea liniara:
panta a
(
v O = a v I+ − v I− ) -10V
vI+- vI-
10V
In saturatia negativa:
vO  − (VCC − 1V )
1V -VCC
In saturatia pozitiva:
saturatie negativa regiunea liniara saturatia pozitiva
vO  VCC − 1V
2.4. Deviatii de la idealitate si limitari ale AO real
2.4.1. Valoarea finita a amplificarii in bucla deschisa (a)

Exemplu 2: Amplificatorul inversor

i2 R2

R1 i1
-
a vO
vO/a
v1 +

vO vO
v1 + v +
a + O a =0
R1 R2

vO R2 1 a → R
 Areal = =− → Aideal = − 2
v1 R1 1 + 1 R1 + R2 R1
a R1
SIMULARI pentru evaluarea erorilor introduse de
valoarea redusa a amplificarii in bucla deschisa (a)
 SIMULARI pentru evaluarea erorilor introduse de
valoarea redusa a amplificarii in bucla deschisa (a)

SIM 2.17: v1 (t), vO (t)

V AMPL = 0 ,1mV
v1 (t ) = V AMPL sin(2 f t ) f = 1kHz
a = 10 3
SIMULARI pentru evaluarea erorilor introduse de
valoarea redusa a amplificarii in bucla deschisa (a)

SIM 2.17: v1 (t), vO (t) (continuare)

R2 1
Areal =−
R1 1 R2 
1 +  1 + 
a R1 

1
Areal = −10 3
1+
1
10 3
(1 + 10 3
)

10 3 Aideal
Areal =− =
2 2
2.4. Deviatii de la idealitate si limitari ale AO real
2.4.1. Valoarea finita a amplificarii in bucla deschisa (a)

Exemplu 3: Amplificatorul neinversor

i2 R2

- a
vO
vO/a +
R1
v1
i1

vO v −  v − vO 
v1 − O  1 
a =  a 
R1 R2

vO R1 + R2 1 a → R
A= = → 1+ 2
v1 R1 1 + R1 + R2 R1
aR1
2.4. Deviatii de la idealitate si limitari ale AO real
2.4.2. Curentul de polarizare a intrarilor (IB)

Reprezinta media aritmetica a curentilor de intrare in AO.

I B1 + I B 2
IB =
2

Valori tipice:

• 10-100 nA – pentru etaje de intrare realizate in tehnologia bipolara

• < 0,001pA – pentru etaje de intrare realizate in tehnologia MOS

2.4. Deviatii de la idealitate si limitari ale AO real
2.4.2. Curentul de polarizare a intrarilor (IB)

Metoda de compensare a erorilor introduse de curentul IB

R2

R1 IB1
-
+
VO
IB2
R3

 R2 

VO = − I B 2 R3  1 +  + I B 1 R2
 R1 
R1 R2
Daca: I B 1 = I B 2 si R3 = R1 // R2 =
R1 + R2
se obtine:
VO = 0
 SIMULARI pentru evaluarea erorilor introduse de
valoarea nenula a curentului de polarizare a intrarilor (IB)
 SIMULARI pentru evaluarea erorilor introduse de
valoarea nenula a curentului de polarizare a intrarilor (IB)

SIM 2.18: v3 (t), vO (t) ( fara compensare cu R3 )

v 3 (t ) = V AMPL sin(2 f t )

V AMPL = 5 mV
f = 1kHz
I B = 80 nA

 R2 
VO = − I B 2 R3  1 +  + I B 1 R2
 R1 

R3 = 0  VO = I B 1 R2
VO = 80 nA  10 M
VO = 800 mV
 SIMULARI pentru evaluarea erorilor introduse de
valoarea nenula a curentului de polarizare a intrarilor (IB)

SIM 2.19: v3 (t), vO (t) ( cu compensare folosind R3 )

v 3 (t ) = V AMPL sin(2 f t )

V AMPL = 5 mV
f = 1kHz
I B = 80 nA

 R2 
VO = − I B 2 R3  1 +  + I B 1 R2
 R1 
R3 = R1 // R2
R3 = 1 M // 10 M
R3  910 k
 VO = 0
2.4. Deviatii de la idealitate si limitari ale AO real
2.4.3. Curentul de offset (decalaj) de intrare (IIO)

VCC

R1 R2

IB1 IB2
Q1 Q2

IO
-VCC

IIO = IB1 - IB2

2.4. Deviatii de la idealitate si limitari ale AO real
2.4.4. Domeniul tensiunii de intrare de mod comun [vICmin vICmin]

Domeniul tensiunii de intrare de mod comun este reprezentat de intervalul maxim

de variatie al tensiunii de intrare de mod comun pentru care circuitul functioneaza
corect.
SIMULARI pentru evaluarea limitarilor introduse de [vICmin vICmin]
 2.4. Deviatii de la idealitate si limitari ale AO real
2.4.4. Domeniul tensiunii de intrare de mod comun [vICmin vICmin]
SIMULARI pentru evaluarea limitarilor introduse de [vICmin vICmin]
SIM 2.20: vO (t) – pentru vICmin < vIC < vICmax

v 3 (t ) = V AMPL sin(2 f t )
v
V AMPL = 1mV ; f = 100 Hz ; v IC = 0 A = o = 1100
v3
 2.4. Deviatii de la idealitate si limitari ale AO real
2.4.4. Domeniul tensiunii de intrare de mod comun [vICmin vICmin]
SIMULARI pentru evaluarea limitarilor introduse de [vICmin vICmin]
SIM 2.21: vO (t) – pentru vIC > vICmax

v 3 (t ) = V AMPL sin(2 f t )
v
V AMPL = 1mV ; f = 100 Hz ; v IC = 9V A = o = 1100
v3
 2.4. Deviatii de la idealitate si limitari ale AO real
2.4.4. Domeniul tensiunii de intrare de mod comun [vICmin vICmin]
SIMULARI pentru evaluarea limitarilor introduse de [vICmin vICmin]
SIM 2.22: vO (t) – pentru vIC < vICmin

v 3 (t ) = V AMPL sin(2 f t ) V AMPL = 1mV ; f = 100 Hz ; v IC = −9V

v
A = o = 1100
v3
2.4. Deviatii de la idealitate si limitari ale AO real
2.4.5. Excursia maxima a tensiunii de iesire [vOmin, vOmax ]

Reprezinta limitele (minima si maxima) intre care poate evolua tensiunea de

iesire a AO.

Este corelata cu tensiunile de alimentare ale AO, fiind influentata de

configuratia etajului de iesire al acestuia.
SIMULARI pentru evaluarea excursiei maxime
a tensiunii de iesire [vOmin, vOmax ]
SIMULARI pentru evaluarea excursiei maxime
a tensiunii de iesire [vOmin, vOmax ]

SIM 2.23: v3 (t), vO (t)

v 3 (t ) = V AMPL sin(2 f t )

V AMPL = 200 mV
f = 1kHz
V1 = 9V ;V2 = −9V

R2
vO (t ) = − v 3 (t ) = −100 v 3 (t )
R1
vO (t ) = −20 V sin(2 f t )
2.4. Deviatii de la idealitate si limitari ale AO real
2.4.6. Curentul maxim de iesire al AO ( IOmax )

Reprezinta valoarea maxima a curentului furnizat de iesirea AO.

SIMULARI pentru evaluarea curentului maxim de iesire ( IOmax )
2.4. Deviatii de la idealitate si limitari ale AO real
2.4.6. Curentul maxim de iesire al AO ( IOmax )

SIMULARI pentru evaluarea curentului maxim de iesire ( IOmax )

SIM 2.24: v3 (t), vO (t)

v 3 (t ) = V AMPL sin(2 f t )

V AMPL = 100 mV
R2
vO (t ) = − v 3 (t ) = −10 v 3 (t )
R1
vO (t ) = −1V sin(2 f t )
vO (t )
iO (t ) =
R3
iO (t ) = −100 mA sin(2 f t )
2.4. Deviatii de la idealitate si limitari ale AO real
2.4.7. Factorul de rejectie a tensiunii de mod comun (CMRR)
Caracterizeaza capacitatea amplificatorului operational de a amplifica semnalele
de mod diferential si de a rejecta semnalele de mod comun.

2.4.8. Factorul de rejectie a tensiunii de alimentare (PSRR)

Caracterizeaza capacitatea amplificatorului operational de a rejecta variatiile
tensiunii de alimentare.
2.4. Deviatii de la idealitate si limitari ale AO real
2.4.9. Frecventa de amplificare unitara ( fU )

Reprezinta frecventa pentru care amplificarea in bucla deschisa a AO

devine unitara.

100 dB
-20 dB/dec

fU
f
10 Hz 1MHz

fU – in domeniul 1MHz – 100MHz

2.4. Deviatii de la idealitate si limitari ale AO real
2.4.10. Slew-rate-ul (SR)

Reprezinta panta maxima a raspunsului tranzitoriu pentru un semnal de intrare

de tip treapta.

Semnal de
intrare
treapta t

Semnal de
iesire SR = dVO/dt
t
SIMULARI pentru evaluarea erorilor introduse de
valoarea finita a slew-rate-ului (SR) unui AO
SIMULARI pentru evaluarea erorilor introduse de
valoarea finita a slew-rate-ului (SR) unui AO

SIM 2.25: v3 (t), vO (t)

v 3 - semnal dreptunghiular
dVO 10V
SR = = = 0 ,5V / s
dt 20 s
SIMULARI pentru evaluarea erorilor introduse de
valoarea finita a slew-rate-ului (SR) unui AO
SIM 2.26: v3 (t), vO (t)

v 3 (t ) = V AMPL sin(2 f t )

V AMPL = 1V
f = 100 kHz
R2
vO = − V AMPL sin(2 f t )
R1
dvO (t )  R 
= 2 f V AMPL  − 2  cos(2 f t )
dt  R1 

dvO (t ) R
= 2 f V AMPL 2
dt max R1
dvO (t )
= 6 ,28V / s  SR  0 ,5V / s
dt max