DENDROMETRIE- ANUL III

CURS 4

Procedee de cubare fără arbori de probă

1. Procedeul prin tabele generale de cubaj:

a. Cu folosirea curbei înălțimilor compensate:

Acest procedeu se încadrează în categoria procedeelor bazate pe
coeficienți de formă, prin faptul că tabelele generale de cubaj se întocmesc cu
ajutorul coeficienților de formă. Aplicarea lor la cubarea unui arboret, în ipoteza că se
utilizează curba înălțimilor compensate, necesită următorele operații:
- cluparea arboretului;
- măsurări de înălțimi;
- construirea curbei înălțimilor;
- calculul volumului; după cum se exemplifică în tabelul următor:
Cubarea unui arboret de molid cu ajutorul tabelelor generale de cubaj:

Categoria de Înălțimi Nr. de arbori Volum unitar Volumul pe

diametre compensate din tabele- mc- categorii –mc-
8 18 13 0,049 0,637
12 20 7 0,118 0,826
16 23 33 0,233 7,689
20 25 49 0,385 18,865
24 27 85 0,584 49,640
28 28 90 0,802 72,180
32 29 101 1,056 106,656
36 30 66 1,350 89,100
40 31 49 1,675 82,075
44 32 34 2,039 69,326
48 33 9 2,442 21,978
52 33 3 2,810 8,430
Total 539 527,402

În coloana 1 a tabelului se înscriu categoriile de diametre, în coloana 2

înălțimile compensate citite pe curba înălțimilor, în coloana 3- numărul de arbori, în
coloana 4 volumele unitare, iar în coloana 5 volumele pe categorii. Volumele unitare
se obțin din tabelele de cubaj în raport de diametru și înălțimea compensată. Prin
înmulțirea volumului unitar cu numărul arborilor se obține volumul pe categorii.
Însumând volumele pe categorii se obține volumul total al arboretului.
Precizia ce se poate obține la cubarea arboretului cu tabele generale de cubaj
este cu atât mai mare cu cât numărul arborilor este mai mare. Eroarea procentuală la
cubarea arboretului se poate calcula cu ajutorul relației:
 Pev = pev : V, în care:
Pev = eroarea procentuală în volum a arboretului;
Pev = eroarea medie procentuală în volum a unui arboret carepoate fi
luată 10-15%;
V = volumul arboretului.

b. Cu folosirea curbei normale de înălțimi

Pe teren sunt necesare aceleași operații ca și în cazul precedent cu
deosebirea că se măsoară mai puține înălțimi ( 10-15) ce sunt necesare la stabilirea
înălțimii medii. Calculul volumului se face tot după modelul din tabelul anterior, cu
deosebirea că în coloana 2 înălțimile corespunzătoare diferitelor categorii de diametre
nu se citesc pe curba înălțimilor compensate, care aici nu se construiește, ci se
calculează în funcție de diametrul mediu și de înălțimea medie folosind seriile de
diferențe pentru stabilirea înălțimilor normal.
Diametru mediu se calculează iar înălțimile se măsoară la 10-15 arbori
cu diametrul în jurul diametrului mediu calculat.
Erorile care se fac datorită necorespondenței curbei reale a înălțimilor
dintr-un arboret cu curba normală folosită, pot atinge în volum 1-5%. Procedeul are
avantajul că elimină construirea curbei înălțimilor compensate.

2. Procedeul de cubare a arboretului prin serii de înălțimi reduse

Acestea au fost elaborate pe baza tabelelor generale de cubaj și a curbelor

normale. În tabelul următor se exmplifică cubarea unui arboret prin procedeul
înălțimilor reduse:

Cubarea unui arboret de molid (echien) prin procedeul înălțimilor reduse

Dm= 34,1 cm; H= 30 m; Hf = 13,3m

Diametrul Număr de Înălțimea Suprafața de Volum

–cm- arbori (N) redusă(Hf)- m- bază (N x g) -mc-
- m2-
8 13 9,3 0,065 0,605
12 7 9,3 0,079 0,735
16 33 10,4 0,663 6,895
20 49 11,3 1,539 17,391
24 85 12,1 3,843 46,500
28 90 12,8 5,539 70,899
32 101 13,2 8,119 107,171
36 66 13,4 6,715 89,981
40 49 13,5 6,154 83,079
44 34 13,6 5,167 70,271
48 9 13,5 1,628 21,978
52 3 13,4 0,637 8,536
Total 539 40,148 524,041

Control: 40,1 x 13,4 = 537,34 ( diferență în plus: 2,5%).

La baza procedeului de cubaj prin înălțimi reduse stă formula:
V = (n1g1 x h1f1) + (n2g2 x h2f2) + (n3g3 x h3f3) + ………., în care :
n1, n2, n3 – numărul arborilor din fiecare categorie de diametre;
g1, g2, g3 – suprafața de bază unitară a categoriei de diametre;
h1f1, h2f2, h3f3 – înălțimile reduse corespunzătoare.
Valorile pentru suprafețele de bază multiple se iau din tabele speciale sau se
calculează cu formulele cunoscute.
Valorile pentru înălțimile reduse se iau din tabele cu serii de înălțimi reduse, în
funcție de înălțimea redusă medie. Înălțimea redusă medie este cea corespunzătoare
diametrului central.
Coeficientul de formă cu care trebuie înmulțită înălțimea medie pentru a obține
înălțimea redusă medie, se ia din tabele de coeficienți de formă.
Cu înălțimea redusă medie se intră în tabelele seriilor de înălțimi reduse unde
se citesc înălțimile reduse corespunzătoare diferitelor categorii de diametre, cu
ajutorul diferențelor în plus sau îm minus față de diametrul mediu (central), diferențe
înscrise în prima coloană a tabelului.
Eroarea de cubare cu serii de înălțimi reduse este cam la fel de mare ca și aceea
de la utilizarea curbelor normale de înălțimi cu aplicarea tabelelor generale de cubaj.
Ea atinge 1-5% în plus sau în minus față de rezultatul dat de tabelele de cubaj cu
folosirea curbei de înălțimi compensate.

3. Procedeul de cubare a arboretului pe baza curbelor constante de înălțimi

Cubajul unui arboret de molid prin procedeul înălțimilor constante: Dp = 30,8

cm; H = 30 m.

Categoria de Numărul de arbori Volumul după seria 11

diametru – cm- –buc- –mc-
8 13 0,4 + 0,1 *
12 7 0,8
16 33 6,6 + 0,7
20 49 15,2 + 3,4
24 85 46,6 + 2,9
28 90 74,7
32 101 111,0 + 1,1
36 66 84,4 + 8,4
40 49 69,6 + 15,7
44 34 62,4 + 8,3
48 9 22,0
52 3 8,6
Total 539 542,9
 • - La categoria de diametru de 8 cm, unde se găsesc 13 arbori, se înscrie mai
întâi volumul corespunzător la 10 arbori egal cu 0,04 x 10 = 0,4 mc și apoi
volumul la 3 arbori de 0,04 x 3 = 0,13 mc. Volumele sunt date cu o singură
zecimală.
Pentru cubarea unui arboret prin acest procedeu sunt necesare următoarele
operații:
- inventarierea arboretului pe categorii de diametre din 4 în 4 cm pe
specii;
- stabilirea diametrului mediu printr-un procedeu expeditiv;
- măsurarea înălțimilor la 10-15 arbori având diametrul apropiat de cel
mediu și calcularea înălțimii medii aritmetice;
- cu diametrul mediu și înălțimea medie se intră în tabela de serii de
înălțimi constante și se determină numărul seriei;
- se trece la tabela seriei respective cu volume multiple și se înscriu
volumele pe categorii de diametre;
- se însumează volumele pe categorii de diametre și se obține volumul
total al arboretului;
- se calculează diametrul mediu al volumului și se compară cu
diametrul mediu inițial retificându-se eventual înălțimea medie în
funcție de diametrul recalculat.
Procedeul nu are o fundamentare teoretică ci este empirică. Într-adevăr curbele
de înălțimi constante sunt identice cu cele de înălțimi normale sau cu cele de înălțimi
reale( compensate). S-a constatat că de obicei curba înălțimilor constante
intersectează curba înălțimilor reale, ceea ce determină compensarea compensarea în
bună parte a abaterilor în plus sau în minus. Această compensare este caracteristică
arboretelor exploatabile

4. Procedeul de cubare a arboretului prin serii normale de volume ( curbe

normale de volume)

În cadrul acestui procedeu operațiile se succced după cum urmează:

- se clupează arboretul pe categorii de diametre din 2 în 2 cm sau din 4
în 4 cm;
- se calculează diametrul mediu al suprafeței de bază; în cazul
arboretelor neomogene este mai inducat diametrul central al
suprafeței de bază, calculat după formula medianei sau prin
interpolare;
- se măsoară înălțimile la cel puțin 10-20 arbori cu diametre apropiate
de diametrul mediu calculat mai sus;
- se determină media aritmetică a diametrelor și înălțimilor măsurate;
- în funcție de aceste medii se stabilește seria de volume;
- în raport cu acestă serie se calculează volumul arboretului.
 Procedee simplificate de cubare a arboretelor

Această categorie de procedee au la bază aplicarea coeficienților de formă al

arboretului și care, pentru stabilirea suprafeței de bază la hectar, folosesc procedee
simplificate: de exemplu relascopul Bitterlich sau distanța medie dintre arbori.

a) Aplicarea formulei V = G x H x F

Pentru aplicarea formulei este necesară determinarea prealabilă a celor trei

factori : G, H,F. Dacă G se detrmină prin inventariere totală și H prin unul dintre
procedeele tratate, aplicarea formulei V = G x H x F nu ar mai fi un procedeu
expeditiv de cubare.
Expeditiv este procedeul în măsura în care G și H se detrmină în mod
expeditiv: de exemplu G prin câteva cercuri Bitterlich sau prin stabilirea sumară a
distanței medii între arbori, iar H din ochi.

b) Aplicarea tabelelor generale de producție

Este mult folosit în producție la lucrărilr de amenajarea pădurilor pentru:

determinarea expeditivă a volumului și mai ales a creșterii. Pentru țara noastră au fost
întocmite pentru 18 specii câte 5 clase de producție relative. Tabelele sunt întocmite
numai pentru arborete echiene pure și cu consistența 1,0. Ele pot fi folosite și în
arborete relativ echiene ( dar nu în cele pluriene), precum și în arborete amestecate și
cu consistența diferită de 1,0 dar în acest caz volumele din tabelă suferă unele
prelucrări.
Tabelele dau principalele caracteristici ale arboretului pe categorii de vârstă din
5 în 5 ani pentru arboretul principal, produse intermediare și producția totală.
Pentru cubaj interesează numai arboretul principal format din arbori rămași pe
picior la anumite vârste.
Produsele intermediare și producția totală interesează în cadrul determinării
ctreșterilor.
Principalele caracteristici ale arboretului principal prezentate în tabelele
de producție sunt:
- înălțimea medie (H);
- diametrul mediu (D);
- numărul de arbori la hectar (N);
- suprafața de bază la hectar(G);
- coeficientul deformă (F);
- volumul la hectar (V);
- creșterea medie anuală (Im);
- înălțimea superioară.
Pentru folosirea tabelelor de producție se determină: clasa de producție relativă
( vârsta și înălțimea). În raport de clasa de producție relativă se poate determina
volumul la hectar, care se înmulțește cu indicele de densitate pentru a afla volumul
real.
 c) Tabele de producție simplificate
Acestea permit aflarea volumului fiind necesară cunoașterea înălțimii medii și
suprafeței debază pe elemente de arboret. Precizia este satisfăcătoare ( =/- în 68% din
cazuri) numai atunci când se determină indicele de densitate prin măsurători efective.
Folosirea consistenței apreciate cu ochiul în locul indicelui de densitate duce la
rezultate nesatisfăcătoare. Stabilirea vârstei și a clasei de producție sunt necesare de
fapt numai la lucrările de amenajare a pădurilor, unde aceste elemente servesc drept
criterii pentru organizarea în timp a producției forestiere.

Taxarea masivelor forestiere prin fotogrametrie

Cubarea prin fotogrametrie se aplică de obicei unor masive forestiere mari.

Procedeul se bazează pe principiile teoriei proiecțiilor care permit stabilirea
dimensiunilor unui obiect fotografiat pe baza unei singure imagini sau pe baza a
două imagini cuplate.
Fotogrametria oferă următoarele posibilități:
- întocmirea hărților forestiere planimetrice și nivelitice;
- întocmirea de hărți de arborete pe specii, vârste și consistență;
- stabilirea gradului de acoperire și a indicelui de densitate;
- înregistrarea automată a profilelor arboretelor;
- determinarea înălțimii medii , a numărului de arbori și a volumului.
Cunoscând înălțimea, dimensiunile coroanelor și numărul de arbori se poate
trece la cubarea arboretului prin mai multe procedee și anume:
- procedeul prin tabele de producție;
- procedeul prin tabele de cubaj;
- aplicarea formulei V = G x H x F.
Aceste procedee necesită cunoașterea corelațiilor dintre:
- înălțimea medie și volum;
- numărul de arbori la hectar, înălțimea medie și diametrul mediu;
- diametrul coroanelor și diametrul de bază.
Precizia cubajului depinde de :
- precizia cu care s-au determinat datele inițiale pe fotografii;
- corelația mai mult sau mai puțin strânsă existentă între aceste date și
cele ce intervin în calculul volumului;
- precizia tabelei de producție sau a tabelei de cubaj ce se aplică.

Cercetarea vizuală și taxatia din avion

1. Cercetarea vizuală din avion- constă numai în cercetarea vizuală a

arboretului fără fotografiere și presupune descrierea vizuală și desenarea
contururilor padurii pe o hartă topografică existentă la scara 1: 500.000 și
din recunoașterea și descrierea arboretelor respective.
2. Taxatia din avion – se rezumă numai la descrierea parcelelor conturate pe
fotografii și la corectarea limitelor acestora unde este cazul.