tUNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIŞTE

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

SPECIALIZAREA ECONOMIA COMERȚULUI ȘI TURISMULUI ÎN
SERVICII

LUCRARE DE LICENŢĂ

Îndrumător științific,

lector univ. dr. Badicu Georgiana Absolvent, 

Sofia George Sorin

TÂRGOVIŞTE

Anul 2018

1
 UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIŞTE 
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
SPECIALIZAREA ECONOMIA COMERȚULUI ȘI TURISMULUI ÎN
SERVICII

VALORIFICAREA POTENŢIALULUI TURISTIC AL ZONEI

MONTANE A JUDEŢULUI PRAHOVA

Îndrumător științific,

lector univ. dr. Badicu Georgiana Absolvent, 

Sofia George Sorin

TÂRGOVIŞTE

Anul 2018

Cuprins

2
Introducere……………………………………………………………………………………..….4

Capitolul 1-Potențialul turistic………………….…………………………………………..…..5

1.1.Potențialul turistic natural………………………………………………………………..……5

1.2. Potențialul turistic antropic…………………………………………………………...……..10
1.3.Modalități  de valorificare……………………………………………………………...…….13

Capitolul 2 - Prezentarea judeţului Prahova…………………………………………………17

2.1. Încadrarea în teritoriu……………………………………………………………………....17

2.2. Căi de acces către județul Prahova.........................................................................................19
2.3. Prezentarea elementelor principale ale cadrului natural........................................................20
2.4.Gradul  de dezvoltare economico-socială...............................................................................21

Capitolul 3 - Turismul în zona naturală a județului Prahova………………..……….…….22

3.1. Obiective turistice religioase………………………………………………………………..24

3.2. Obiective turistice de tip cultural-istorice………………………………………………..…26
3.3 Obiectivele turistice de natură montană…………………………………………………..…27
Capitolul 4- Strategii și propuneri adoptate cu privire la valorificarea turistică a Județului
Prahova…………………………………………………………………………………………28

4.1. Valorificarea turistică a județului Prahova…………………………………………...……..28

4.2. Proiecte referitoare la dezvoltarea turistică a județului Prahova............................................31
4.3. Analiza Swot a zonei turistice Valea Prahovei…………………………………………..….32

Concluzii…………………………………………………………………………………………37

Bibliografie………………………………………………………………………………………39

Anexe……………………………………………………………………………...……………..40

Introducere

3
 Țara noastră prin varietatea tuturor elementelor ale cadrului natural, prin intermediul
multiplelor dovezi ale istoriei şi ale culturi milenare, constituie de fapt acele construcţii care au
fost dobândite de-a lungul anilor.
România dispune de un potențial turistic natural foarte bogat, valorificarea acestui fiind
realizată într-o oarecare măsură.
De-a lungul timpului, au fosst scrise foarte multe cărţi și articole, s-au constituit hărţi
turistice ale țării noastre și hărți ale masivelor montane, ale litoralului românesc al Deltei
Dunării, al majorităţii oraşelor și al monumentelor naturii.
Un lucru comun întâlnit la toate acțiunile de valorificare a turismului o reprezintă dorința
nesfârșită de a prezenta într-o sferă cât mai largă tot ceea a fost considerat ca având o
însemnătate cu privire la activitatea turistică.
Acestea se pot deosebi prin  concepţia  percepută cu privire la rezolvarea problemelor şi
în constituirea reprezentărilor cartografice, utilizarea unei variate terminologii, care de multe ori
a fosst utilizată în sens greşit, anumite încercări cu privire la diferențierile turistice regionale,
fiind constituite fără a ține cont de criteriile justificate.
Priviți câteva dintre motivele impuse la începutul lucrării, înțelegerea conţinutului unei
terminologii, precum şi principiilor de regionare turistică aflate în strânsă legătură cu specificul
fiecărei activităţi turistice în parte şi cu realităţile potenţialului din țara noastră.
Turistul poate fi oricare persoană care hotărăște să călătorească de la domiciliu spre
aceste locuri impresionante sau obiective turistice având drept scop principal: recreerea, odihna,
și cunoaşterea, alte activități decât cele pe care le realizează în mod obișnuit.
De asemenea, o sferă a noţiunii foarte vastă care a avut parte de o extindere treptată,
datorită amplificării scopurilor cu privire la deplasare, la situaţiile favorizate scopuri de
multiplicare a dorinţelor, cât şi necesităţilor, scopuri cu privire la sporirea veniturilor, scopuri
pentru creşterea gradului de pregătire culturală, scopuri referitoare la accentuarea stresului la
nivel de societate care este cât mai complexă.
 
 
Capitolul 1-Potențialul turistic

4
 1.1.Potențialul turistic natural

În sfera noțiunilor cu privire la valorificarea turismului în momentul de față regăsim atât

drumeţul care parcurge potecile muntelui o zi sau mai multe zile la rând, excursionistul care
utilizează mijloace auto, atât motocicle, cât și biciclete pentru a putea parcurge acele trasee în
locuri şi puncte atrăgătoare, vizitatorul de muzee, de cetăţi, de grădini botanice, precum şi
participantul acțiunilor de vânătoare, de pescuit, de nataţie, de sporturi de iarnă, de conferinţe,
aflate în afara localităţii de reşedinţă, aflate la tratamentul balnear, în cadrul manifestărilor
folclorice / festivalurilor artistice și pelerinajelor.1
Așadar, o multiplicare a sensului dat noțiunii de valorificare a potențialului turistic
(călătorul simplu care se află în afara localităţii de domiciliu pentru un anumit interval de timp
minim, fiind condiționat şi de cazare în afara localității) care au fost acceptate la mijloculul
sec.XX  către o situaţie nouă, respectiv a prezentului în care s-a dezvoltat foarte mult înţelegerea
noţiunii în direcții diferite, precum:

- direcția spaţială( această prespune vizitarea locurilor interesante din orașul propriu / recreere,
distracţie și relaxare în pădurea limitrofă, precum și cunoaşterea și înțelegerea anumitor elemente
întâlnite în mediul natural, cultură dintr-o anumită ţară care poate fi situată la mari depărtări);
- direcția temporară (constă într-o călătorie care pornește de la câteva zile până la mai multe
săptămâni);
- direcția motivaţie (pornește de la acea  excursie clasică / întrunire de afaceri către acţiuni mult
mai complexe  care pot fi însoţite şi de momentele de destindere / divertisment);
- direcția cu privire la nivelul de satisfacere a scopului urmărit (se află în strânsă legătură cu
volumul bugetului care se alocă pentru realizarea acestui act).
 

De asemenea, în structura noțiunii de valorificare a potențialului turistic sunt incluse

acţiunile care sunt diferite în mare măsură (acțiunile de drumeţie, acțiunile  de călătorie, acțiunile
de vizitare, acțiunile  de recreere, acțiunile  de destindere, acțiunile  de balneoterapie și acțiunile 
1
Neguț Silviu (coord.), Geografia economică mondială, Edit. Meteor Press, București, anul 2008

5
de participare) care pentru totalitatea persoanelor care le realizează avem în comun cele trei
lucruri- primul lucru îl constituie deplasarea, al doilea îl reprezintă durata şi al treilea lucru îl
constituie efectuarea altor activităţi care se află în afara acelor preocupări de servicii sau
cerințelor administrative şi cele gospodăreşti.
Evoluţia favorabilă a preocupărilor turistului român a fost diversificată în mod treptat.
Astfel încât, până în anul 1960, turistul român  era acel drumeţ montan, vizitator
ocazional al locurilor inedite din natură, locuri din muzee, locuri impresionante din cetăţile
medievale şi într-o măsură mică călătoriile în străinătate.
La acestea participau de regulă, tinerii şi o mică parte a populaţiei care dețineau venituri
suficiente pentru aceste călătorii.
Între anul 1960 şi anul 1990, câmpul acestor preocupări a suferit modificări, pe primul
loc situându-se acele drumeţii, excursii efectuate la finalul de săptămână, activităţi balneare şi
călătorii în ţări ale sistemului socialist.
Turiştii care erau dornici de călătorii făceau parte din diverse categorii socio-profesionale
aceștia fiind de vârstă cu diferenţierea referitoare la  predominarea persoanelor până la vârsta de
50 de ani în cazul deplasărilor lungi, a deplasărilor care solicitau  efort, precum şi a vârstnicilor
care iau hotărârea de călătorii în excursii și locuri de balneoterapie.
Așadar, era turismului de masă, care are colective antrenate în acţiuni de  către ONT,
BTT sau de anumite organizaţii sindicale, anumiți pionerii și pensionari.
Pe al doilea loc sunt situate formele de turism individual din weekend şi în mod special
drumeţiile realizate pe munte.
După revoluţie s-a menținut drept prioritare acele drumeţii, implicând în mod special
acele călătorii efectuate în statele din vest şi din sudul Europei, precum şi cele din America şi
Asia, micșorându-se excursiile efectuate fostele state socialiste, scăzând foarte mult participarea
la activităţile balneoclimaterice, dezvoltându-se formele noi, cum ar fi întrunirile de afaceri,
întruniri politice, întruniri ştiinţifice și pelerinajele.
  Efectuarea activităţilor turistice se afal în strânsă concordanţă cu elementele care
condiţionează interesul, precum şi amenajările / serviciile necesare constituirii acestora.
Patrimoniul turistic - semnifică ansamblul tuturor elementelor naturale, elementelor
sociale, elemente economice, elemente culturale, cât şi totalitatea amenajărilor (căile de

6
 comunicaţie, baza de cazare, asigurarea odihnei, masă, amenajările pentru distracţii şi instrucţie
având ca destinaţie activităţile turistice de pe teritoriul respectiv (oraşul, judeţul, regiunea, ţara).
Potenţialul turistic semnifică ansamblul de elemente naturale şi antropice întâlnite în
teritoriu care atrag interesul turiştilor care conduc la realizarea acestor activităţi turistice.2
Obiectivul turistic poate fi reprezentat de orice element natural, element economic, social,
și cultural care stârnește interesul cunoaşterii sau folosirii de către o bună parte de oameni la
nivelul activităţi turistice; fiind o componentă de bază referitoare la oferta turistică.
Obiectivele turistice se pot clasifica în două categorii mari, și anume: obiective turistice
naturale şi obiective turistice antropice.
Obiective turistice naturale semnifică elementele cadrului fizicogeografic din acel loc
care au vocaţie cu privire la turism.
Obiectivele turistice  care ne sunt oferite de  către relief pot fi numeroase şi asociate cu
regularitate; importante fiind: - principalele vârfuri ale masivelor montane / deluroase care pot
însemna o atracţie deosebită prin fizionomie(, Creasta Cocoşului, Istriţa și Pietrele Doamnei),
prin înălţimea varfurilor munților (11 vârfuri carpatice româneşti care trec de 2500m înălțime),
prin priveliștea panoramică Vârful Omu din munţii Bucegi , precum și Vârful Moldoveanu din
Masivul Făgăraş, -cheile, defilee şi cascade: avem cascada Iadolina, cascada Putnei, Urlătoarea;
 De asemenea, întâlnim forme de relief carstic (peşterile, dolinele, avene, lapiezurile,
polii) care se impun printr-un peisaj inedit și spectaculos, multe dintre acestea fiind rezervaţii
naturale.
Peșterile cele mai reprezentative din țara noastră sunt următoarele: Peştera Vântului şi
Meziad aflată în Munţii Pădurea Craiului, întâlnim Gheţarul Scărişoara, dar şi Peştera Urşilor din
Munţii Bihor, mai avem Peştera Muierii aflată în Munţii Căpăţânii.
Unele peşteri din România prezintă anumite picturi rupestre, precum şi urme de viaţă
materială încă din pleistocen, și anume Pescării (Defileul Dunării) și Cuciulat (Podişul
Someşan).
Peisajul glaciar carpatin din munţii Rodnei,  muniții Făgăraş, munții Retezat,  munții
Parâng. –formele  reliefului din ţărmuri, cum ar fi falezele Bretagne, plajele și  insulele legate cu
ajutorul unor cordonae de nisip, dar și deltele.

2
N. Puiu, Economia turismului – teorie și practică, Edit ASE, București, anul 2005

7
- întâlnim forme de relief care au rezultat în urmă anumitor procese de meteorizare, dar şi
procese gravitaţionale (anumite abrupturi cu blocuri prăbuşite la bază, avem alunecările de mari
proporţii, întâlnim de asemenea, coloanele şi blocurile rotunjite din culmea Pricopan, hornurile,
hrubele şi văile de sufoziune care s-au dezvoltat  în loessuri dobrogene sau cele din lungul
Prutului, al Siretului, Dunării;
- întâlnim de asemenea, Râpa Roşie  care se aflată  lângă Sebeş  / Groapa Ruginoasă localizată în
Munţii Apuseni ). 
-întâlnim formele de relief de tip rezidual, acestea sunt prezente în cadrul interfluviilor alpine-
crestele zimţate, turnurile, abrupturile care au baza acoperită cu grohotişuri (de exemplu: Piatra
Craiului și Creasta Făgăraşului).
-întâlnim stâncile care pot avea forme impresionante care au fost rezultate în urma eroziunii
diferenţiale şi a acţiunii agenţilor externi multipli, fiind dezvoltate de regulă pe conglomeratele şi
calcarele din munţii Ciucaş, munții Bucegi și Ceahlău.
- întâlnim vulcanii noroioşi- aceste forme de relief formate prin procesul de acumulare şi
solidificare a noroiului argilos scos în fiecare zi  de gazele din adânc (exemplu: Pâclele Mari,
Pâclele Mici, Andreiaşu localizat judeţul Buzău; Haşag de pe valea Visei și Băile Homorod );
 - intalim platourile şi conurile vulcanice care au fost rezultate în urma acelor procese de
acumulare şi consolidare a produselor vulcanice (lavă, agglomerate și cenuşă).
 -Obiective turistice care sunt de natură geologică sunt anumite fenomene inedite care pot stârni
interesul sau care sunt utilizate într-un anume scop.
În sensul acesta, se pot împărți: -crestele, zidurilr, martorii de eroziune care au fost
impuse de existenţa locală a unui tip anume de rocă ( exempl: cristalin, eruptive și călcare).
-Întâlnim obiective turistice care au caracter biogeografic- acestea sunt numeroase, dar la
noi sunt oarecum cunoscute și valorificate necontrolat, pentru turism.
Cele mai însemnate obiective turistice care au caracter biogeografic sunt: - pădurile aflate
la marginea localităţilor sunt cel mai des căutate pentru recreerea de  la sfârşitul de săptămână; se
mai adaugă pentru grupurile restrânse, cât şi pentru alte activităţi precum vânatul şi culesul
anumitor fructe de pădure; dar acestea ar putea constitui importantele obiective cu privire la
activităţile cu elevii, la anumite teme geografice, teme biologice.
Pădurile din țara noastră au atât funcţie economică (avem pădurile care sunt situate la
marginea orașelor mari care au  activitate industrială intensă), precum şi funcţia de recreere.

8
 -întâlnim păduri de tipul parc aflate  în anumite sectoare ale marilor oraşe şi care au rezultat fie,
prin amenajările speciale în pădurea iniţială ( aleile, punctele de alimentaţie, mijloacele de
recreere – de exemplu: Băneasa pentru Bucureşti, Vatra Dornei și Copou la Iaşi), fie prin
intermediul plantaţiilor, de foarte multe ori cu arbori aduşi din locuri difeirte  ale țării sau din
străînătate (de exemplu: Dumbrava Sibiului).
În cadrul acestor păduri domină scopulu recreativ.
- întâlnim parcurile dendrologice care constituie acele suprafeţe  aflate la  limitele unei localităţi
și în care au fost plantate  diferite pecii de arbori, anumiți arbuşti, plantele perene din părți
diferite ale Globului (multe dintre acestea având caracter exotic), suprafaţa fiind parcelată iar
procedeul de grupare a speciilor este realizat după o tematică anume care poate îmbină mai multe
criterii ştiinţifice (avem arbori şi arbuşti subtropicali, întâlnim plante specifice mediului acvatic
sau mediului alpin.
Câteodată, întâlnim şi sere care au specii tropicale, decorative și  recreeative.
Între  aceste parcele sunt aleile, iar denumirea plantelor importante sunt marcate cu
ajutorul unor panouri sau a unor tăbliţe (de exemplu: Simeria, Moacşa aflată lângă Curtici,
Săvărşin, întâlnim Gura Humorului, întâlnim parcul din faţa cetăţii Suceava).
Unele dintre ele au şi grupuri de cercetători. – de exemplu: grădinile botanice sunt acele
parcuri amenajate conform planului strict ştiinţific; conţîn diferite specii de arbori, specii de
arbuşti, diverse plante de parter din locuri diferite ale Globului, unele colecţii de plante rare și
sere.
În cadrul țării noastre, cele mai importante grădini de acest fel  sunt întâlnite la Bucureşti,
la Cluj-Napoca, la Iaşi, la Jibou și la Galaţi
-întâlnim în România și parcuri destinate recreearii și odihnei – acestea sunt localizate
majoritatea orașelor, iar numărul lor fiind în raport de mărimea acestora; gradul de dotare poate
fi diferit.

1.2. Potențialul turistic antropic

9
 În România, termenul de obiectiv turistic de natură antropică evidențiază rezultatul
gândirii, precum şi rezultatul activităţilor constante ale oamenilor de-a lungul mileniilor.
- Obiectivele turistice de natură antropică sunt concentrate de regulă în spaţiul
aşezărilor, fiind dispersate și în afara acestora. În groapa aceasta pot fi incluse urmaotarele
obiective turistice, și anume:
-  Obiectivele turistice de natură istorică- în majoritatea cazurilor acestea constituie
acele umbre ale culturi materiale şi a vestigiilor așezărilor și cetăților din epoci diferite.
Așadar, pot fi separate, în cadrul României,  anumite urme ale aşezărilor şi culturilor din
paleolitic (de exemplu: Ştefăneşti pe Prut), neolitic (de exemplu: cultura Cucuteni).  vestigii ale
așezărilor dacice (de exemplu: Sarmisegetuza dacică, Costeşti și Blidaru, daco-române (de
exemplu: Sarmisegetuza Ulpia Traiana, Apulum și Napoca și cele intalbnite de-a  lungul Dunării
şi cele din Dobrogea-  de exemplu: Dierna, Carsium, Axiopolis,  și Noviodunum).
 În România mai întâlnim ruine  ale cetăţilor medievale  ( Cetatea de la Suceava, Cetatea
Neamţului, Cetatea din ClujNapoca, Sighişoara, Cetatea Mediaş, Cetatea Sibiu, Cetatea Albă
Cetatea Iulia, Cetatea Oradea, Cetatea Timişoara și Cetatea)
De asemenea, mai sunt întâlnite și cetăţile ţărăneşti (de exemplu: Cetatea Prejmer,
Cetatea Hărman, Cetatea Alma Vii, Cetatea Saschiz, Cetatea Iacobeni, Cetatea Biertan și Cetatea
Moşna aflată în Podişul Hârtibaciu), bisericile întărite din Transilvania. 
Obiectivele turistice care dețin o însemnată importanță arhitectonică şi artistică.
Aceste obiective au rolul de a îngloba elementele creaţiei umane care au rezultat de-a
lungul secolelor, acestea relevând în primul rând curentele artistice naţionale, precum  şi
influenţa curentelor aflate la rang internaţional care au suferit adaptări.
Includem aici: - Bisericile, mănăstirile, moscheele, sinagogile etc. care au trecut prin
procesele de construire și de refacere din secole diferite.

Acestea sunt identificate în Transilvania şi Banat, fiind mai multe tipuri de edificii
constituite în stiluri arhitectonice-romanic, stilul gotic, stilul renascentist și stilul baroc, iar mai
apoi au fost construite bisericile realizate din lemn ortodoxe, bisericile construite din piatră şi

10
zidărie în stilul bizantin, acestea fiind transpuse într-un mod cu totul diferit de la o epocă la alta
(aici mai însemnat este cel muşatin în Moldova și cel brâncovenesc din  Ţara Românească),
întâlnim construcţiile în stil clasic din secolul  XIX şi în mare parte a secolului XX; (stilul
modern în ultimele decenii). 
Monumentele, statuile şi busturile ale personalităților importamte, construcţiile şi
plăcile comemorative.
Majoritatea lor fiind situate în oraşele localităţilor natale ale respectivelor persoanlități. 
Muzeele, expoziţiile, cât  şi casele memoriale semnifică o categorie extinsă cu un profil
foarte variat (se face referire la istorie, la arta populară, la pictură, la sculptură, la ştiinţele naturii,
la colecţii inedite ale obiectivelor).
Aceste muzee și expoziții sunt regăsite și în oraşe (acestea diferite atât ca număr, dar şi ca
tematică) , unele fiind întâlnite şi în aşezările rurale având caracter de colecţii dominând de
regulă tematică istorică, artă popular și ştiinţele naturii).
Obiectivele turistice care au caracter etno-folcloric scot în evidență  anumite obiceiuri
străbune,  anumite obiective ale creaţiei populare și festivalurile artistice populare.
Trăsăturile specifice culturii populare româneşti pot fi caracterizate prin: autenticitatea
lor, originalitatea acestora, varietatea fenomenelor, continuitatea acestora fiind împletită  atât cu
ingeniozitatea, dar şi cu inventivitatea care se reflectă în creaţiile civilizațiilor materiale, în
anumite datini,  în obiceiuri, în creațiile literare orale, în cântecuri și dansuri populare.

Acestea pot fi separate: 

Muzeele cu profil de artă şi cele de arhitectură populară.

11
 Muzeele cele mai însemnate au un character complex, fiind incluse case, anumite
acareturi ţărăneşti, unele stâne, instalaţiile  tehnice înființate încă din sec. XVII-XVIII, unele
ţesături, anumite cusături, anumite obiecte de uz gospodăresc Prin intermediul construcţiilor şi
obiectelor este redat  acest specific al  satului românesc ale diferitelor zone  etnofolclorice.
Cele mai renumite muzee sunt următoarele: Muzeul Satului în Bucureşti (acesta fiind
primul din ţară, a înfiinţat de  către Dimitrie Gusti în anul 1936), Muzeul din Bujoreni-Vâlcea,
Muzeul din Goleşti-Argeş, Muzeul Dumbravă Sibiului, Muzeul  Suceava lângă cetate, Muzeul
Negreşti-Oaş, Muzeul Sighetul Marmaţiei, Muzeul Curţisoara-Gorj. 
Construcţiile realizate din lemn (casele, porţile și biseicile) care se află în diferite sate a
devenit renumite datorită acestor muzee din România.
Întâlnim porți masive cu decorațiuni bogate în județele următoare: județul Marmureş,
județul Gorj, județul Harghita și județul Covasna. 
Atelierele şi colecţiile de linguri, furculiţele, furcile de tors, lingurile realizate de către
creatori, talentații populari din judeţul Vâlcea, judeţul Alba, judeţul Olt și județul Hunedoara.
 

1.3.Modalități  de valorificare
 

12
 Managementul evidențiază procesul prin care sunt ordonate, conduse, planificate şi
controlate activităţile desfăşurate la nivel de zonă sau firmă pentru a se urmării atingerea
scopurilor acesteia cu eficienţă sporită.
Așadar, principalele obiective ale managementului dezvoltării teritoriale care sunt incluse
în acel document numit European Spațial Development Perspective ( anul 1999) sunt
următoarele:
- asigurarea echilibrului, acest lucru constituie coeziune economică şi socială;
 
- asigurarea protecţiei, respectiv dezvoltarea durabilă;
 
- procesul de dezvoltare, acesta poate fi tradus prin intermediul competitivității teritoriale
echilibrate.;
 
De asemenea, între obiectivele și principiile care au fost vizate  de managementul general
și de managementul dezvoltării zonale poate exista similaritate, fiind legate legate de eficienţă, și
competitivitate;
- asigurarea coeziunii, democraţiei și participării; - se oferă protecţie, exelenta și calitate;
-asigurarea deschiderii;
- asigurarea accesibilității.
În mod normal, cel mai mult contează rezultatul obținut, omul, durabilitatea, cât şi
comunicarea.
Conform dezvoltării economico-socială zonală poate fi creat un climat optim integrării
sociale a anumitor grupuri dezavantajate, în cadrul  mediului economic, dinamic în care au fost
puse în valoare elementele culturii, tradiţiei și civilizaţiei zonei.
Ţînându-se cont de necesitatea dezvoltării zonale turistice, specifică la nivel competitiv
cât mai ridicat posibil, prespectandu-se  întocmai exigenţele actuale care sutn întâlnite pe plan
internaţional.
Așadar, sunt puse în valoare zonele care au resurse turistice foarte puţin cunoscute sau
resurse turistice necunoscute încă, fiind capabile însă să atragă noi turişti.

13
 De asemenea, referitor la dezvoltarea turismului românesc,   accentul s-a pus în principal
pe procesul de dezvoltare intensivă a infrastructurii, fiind neglijate de foarte multe ori principiile
de bază cu privire la amenajările turistice ale teritoriului.
Din acest motiv, în anumite zone s-au depreciat mult aceste resurse turistice, interesul
vizitatorilor fiind în scădere.
În acelaşi timp, acele zone de atractivitate maximă au rămas nevalorificate încă.
Putem constata s-a produs un dezechilibru între potenţialul dat şi ofertă, care se urmărește
a  fi diminuată cu ajutorul proiectului de  management al calității.
Practica adoptată cu privire la scoaterea din anonimat a respectivelor zone, precum și
integrarea lor în circuitul turistic schimbă imaginea globală a țării noastre.
Turismul are un rol extreme de important în cadrul dezvoltării regionale, având efecte pe
termen mediu şi lung.
De asemenea, pentru realizarea procesului de dezvoltare regional sunt necesare studii
necesare, precum cele de oportunitate şi de fezabilitate, realocarea anumitor resurse turistice,
legislaţia aflată în vigoare, stimularea continuă a iniţiativei locale, cât şi descentralizarea
administrativă şi economică în ultimul rând.
Această dezvoltare a turismului zonal trebuie să rezulte din dezvoltarea durabilă a
României.
Conform strategiilor manageriale cu privire la dezvoltarea zonală a turismului ne putem
baza pe procesul de  modelare a sistemului de management corespunzător acestor strategii, în
raport de cerințele dezvoltării, atât  în plan teritorial, cât şi în plan zonal.
 
 
 
 
 
 

14
 Aceste strategii implică de regulă, o proiectare managerială foarte laborioasă, având
acţiuni ferme cu privire la principiile dezvoltării teritoriale / zonale din România.
 Ca principii generale la nivelul dezvoltării zonale a țării noastre sunt remarcate
următoarele:
- principiul unităţii teritoriului naţional - acesta are scopul de a susţine atât caracterul
global, cât şi pe cel nediscriminatoriu referitor la strategiile regionale;
 
- principiul descentralizării (este de două tipuri: teritorială şi funcţională)- conform
acestui principiu sunt delimitate atribuţii ale administraţiei centrale şi locale;
 
- întâlnim principiul competenţei - acesta afirmă dezvoltarea solidarităţii locale datorată
în special anumitor interese comune;
 
- principiul concurenţei- acest principiu are scopul de de a limita acea  sfera a măsurilor
de politică zonală în conformitate cu mecanismele pieţei şi împărțirea domeniilor de intervenţie
între administraţiile centrale şi locale, precum  şi capitalul privat.
 
Deoarece, această dezvoltare realziata în cadrul spaţiului teritorial al turismului trebuie să
fie în strânsă corelație cu acea dezvoltare teritorială de ansamblu, se poate impune evidenţierea
aspectelor esenţiale cu privire la dezvoltarea de ansamblu.
Aspectele acestea pot însemna premise în adopatarea strategiilor dezvoltării zonale a
turismului.
Referitor la definirea strategiilor de amenajare turistică o importanţă deosebită  o deține
stabilirea obiectivelor.

15
 

Strategiile de amenajare turistică sunt următoarele:

  -întâlnim previziunea cererii externe şi cererii interne a regiunii;

- întâlnim previziunea realizării acelei oferte turistice în raport direct cu cererea;

 - întâlnim estimarea acelor coeficienți de dezvoltare a capacităţilor din ramură industriei

hoteliere;

- avem calculul cheltuielilor necesare constituirii infrastructurii specifice;

- avem posibilităţi de finanţare referitoare la investiţii;

- evaluarea corespunzătoare a necesarului de personal;

- întâlnim efectele economice care sunt generate, inclusiv cele asupra balanţei de plăţi externe;

- avem politicile de preţ;

- întâlnim sporul de turişti rezultat în urmă acţiunilor promoţionale;

- dispunem de prelungirea perioadei de sezon turistic;

- avem localizarea centrelor de dezvoltare turistică;

 - sunt luate măsurile obligatorii  cu privire la protejarea patrimoniului turistic.

16
 Capitolul 2 - Prezentarea judeţului Prahova

2.1. Încadrarea în teritoriu

Județul Prahova se află situat pe pante sudice ale Carpaților Meridionali,  suprafața

județului fiind de  4716 Km2( adică 2 % din teritoriul ţării) , iar forma acestuia este de 
dreptunghi, fiind înglobate în el toate formele de relief, precum: munți, dealuri și câmpii.3
Datorită acestor forme de relief ale județului Prahova s-a ajuns la multitudinea sistemelor
de exploatare ale solului și  subsolului, având și o paletă largă din punct de vedere al activităților
economice realizate.

Figura nr. 1 – Poziția Geografică a Județului Prahova la nivelul României

3
https:// www.accenttravel.ro

17
  Limita nordică are rolul de despărți județul Prahova de județul Brașov, în partea de est
șește localizat județul Buzău, la partea de vest județul Dâmbovița, iar în partea de sud se află în
județul Ilfov și județul Ialomița.
Meridianul 26º străbate în lung județul Prahova, trecând prin Ploiești și comuna
Măneciu,  iar paralelă 45º are scopul de a  intersectează localitătile Filipeștii de Pădure, cât și
orașul Mizil.
Referitor la procesul de organizare administrativă, județul Prahova dispune de 104
unităti administrativ teritoriale, 14 dintre acestea fiind urbane (avem 2 municipii și 12 orașe) , cât
și 90 de comune.

18
 2.2. Căi de acces către județul Prahova
 
Pentru a putea ajunge în județul Prahova, din orice colț al României, sunt câteva
posibilităti de acces, fie  pe căile directe sau cele ocolite, pe calea ferată / pe magistralele rutiere,
conform:
1.      Accesul Rutier:
 
-           DN1(E60) BUCUREȘTI-PLOIEȘTI-BRAȘOV-SIBIU-CLUJ-ORADEA;
 
-           DN1A BRAȘOV-PASUL BRETOCEA 1272 M-CHEIA-VĂLENI DE MUNTE-PLOIEȘTI;
 
-          DN71 SINAIA-TÂRGOVIȘTE;
 
-          DN72 PLOIEȘTI-TÂRGOVIȘTE-GĂEȘTI;
 
-          DN1A PLOIEȘTI-BUFTEA-BUCUREȘTI;
 
-          1B PLOIEȘTI- BUZĂU;
 
-          DN1D – ALBEȘTI PALEOLOGU - URZICENI (IL);  
 

 
2.      Feroviar:
 
      PLOIEȘTI Ploiești - BRAȘOV - SIGHIȘOARA - CLUJ- ORADEA – EPISCOPIA
BIHOR; PLOIEȘTI-TÂRGOVIȘTE; PLOIEȘTI - BUZĂU - BACĂU - SUCEAVA 
PLOIEȘTI - URZICENI - (BRĂILA, GALAȚI, VASLUI) .
 

19
 2.3. Prezentarea elementelor principale ale cadrului natural

Referitor la relieful Văi Prahovei care are o desfasure progresivă armonioasă care

coboară în trepte din partea de nord spre partea de sud, trepte ce sunt  dispuse în forma unui
amfiteatru poziționat cu fața spre sud,  având în proporții egale următorii munți (în nord întâlnim
munții Bucegi, vârful Jepii de 2.195 m, vârful Piatra Arsă de 2.075 m, vârful Omu de 2.505 m,
având  elemente deosebit de spectaculoase, cu o geneză și o evoluție favorabilă (în apropierea
vârfului Caraiman se află stâncile roase de  către vânturi și ploi, având forma  unor ciuperci - 
întâlnim ”Babele") Baiului, vârful Ciucaș-cu următoarele înălțime cuprinse între 1.771-1.956 m,
Gârbova, Grohotiș, Tătaru),
Părțile care constituie Masivul Bucegi sunt: avem Munții Bucegi -Vârful Omu,avem
Munții Leaota -Vârful Leaota, avem Munții Piatră Craiului - Vârful Baciului, iar vârful cu cu cea
mai mare altitudinecare a luat aspectul  unei creste formate din calcare; întâlnim Măgura Codlei-
înălțime de 1292m  aflată în partea de est a Depresiunii Brașov.
De asemenea, se întâlnesc la poalele munților județului Prahova orașele următoare:
Azuga, Bușteni și  Sinaia.
Clima județului Prahova este influențată în totalitate atât de relief, dar  și  de așezare,
având în partea de sud o climă  temperat-continentală de silvostepă,  iar în partea de nord, în
munți, are un climat mai aspru, sunt întâlnite vânturi care bat atât din partea de nord, dar și din
partea de  nord-est.
 Temperatura medie anuală a județului Prahova este de 20oC la nivelul altitudinilor mari
și poate depăși ușor 10oC în cadrul regiunilor joase de câmpie. Luna cea mai călduroasă a anului
este luna iulie, iar luna  ianuarie este cea mai rece lună din an.
În Munții Bucegi și Piatra Craiului regăsim climatul alpin, având temperaturi medii sub
2oC,  precipitațiile fiind foarte puține.
În anotimpul de iarnă, stratul de zăpadă poate avea grosimea de aproximativ 130cm, dar
se  poate întâmpla ca să nu se înregistreze niciun strat de zăpadă.
 
 
 
 

20
 2.4.Gradul  de dezvoltare economico-socială

Județul Prahova face parte din Regiunea de  Sud a Munteniei împreună cu județele
următoare: județul Argeș, județul Călărași, județul Dâmbovița, județul Giurgiu, județul Ialomița
și județul Teleorman.4
Regiunea de Sud a Munteniei se află poziționată în partea de sud a țării noastre, suprafața
acestei regiuni fiind de 34.453 km2 (reprezentând 14.45 % din toată suprafața României), aeasta
fiind corespunzătoare județelor următoare: județul Argeș, județul Călărasi, județul Dâmbovița,
județul Giurgiu, județul Ialomița, județul Prahova și județul Teleorman.
La nivelul județului Prahova, pot fi operaționali 15.660 de agenți economici, constituind
aproximativ 32% din numărul total al unităților active din regiunea de Sud a  Muntenieiu și
aproximativ 3,3% din unitățile totale  care sunt regăsite în țara noastră.
Referitor la procesul de distribuiție a întreprinderilor realizate pe clase de mărime, la
nivelul județul Prahova, sunt predominante în mare parte  microîntreprinderile (între  0-9
salariați), înregistrând o pondere de 85,8% din unitățile active totale.
 Așadar, întreprinderile mici și mijlocii semnifică 13,6%, iar întreprinderile cele mai mari
(cele care cuprind peste 250 de salariați) doar  procentul de 0,6%.
Unitățile economice cele mai multe ale județului Prahova își desfășoară activitățile în
domeniul comerțului cu ridicata și comerțului cu amănuntul, procesul de reparare și cel de
întreținere a autovehiculelor, a anumitor bunuri personale și casnice (avem procentul de 47,9%),
la nivelul sectorului tranzacțiilor imobiliare, închirierile și activitătile de servicii prestate de
regulă de către întreprinderi (avem procentul de 14,7%) și cele din industria prelucrătoare (avem
procentul  de 13,1%).
 

4
https:// www.prahova.insse.ro

21
 Capitolul 3 - Turismul în zona naturală a județului Prahova

Atât peisajul magnific, varietatea cadrului natural, cât și bogătia valorilor culturale îi
conferă județului Prahova acel potențial turistic remarcabil, acest județ situându-se pe un loc
important în cadrul ofertei turistice naționale și  internaționale a României.5
Zonele turistice principale sunt : avem Valea Prahovei, avem Valea Doftanei, avem Valea
Teleajenului, avem Valea Slănicului și zona (Drajna – Cerașu – Starchiojd) toate acestea făcând
parte din arealul montan și cel submontan; întâlnim Valea Cricovului Sărat care aparține zonei
colinare, precum și zona Ploiești – Balta Doamnei care se află situată la nivelul câmpiei
prahovene. Județul Prahova este recunoascut drept o  zonă cu destinație turistică încă din sec. al
XIX-lea, formând o infrastructură turistică pe măsură atât din punct de vedere cantitativ, cât și
calitativ, în principal de-a lunugl utlimilor ani.
Rețeaua turistică care stă la dispoziția turiștilor în cadrul judetulului Prahova deține  un
număr de 247 structuri primire turistice, din care: avem 53 hoteluri, avem 14 moteluri, avem 38
vile turistice, avem 1 bungalou, avem 14 cabane, dispunem de 1 camping, dispunem de 2 tabere
pentru elevi, dispunem de 120 pensiuni turistice (86 dintre acesteav fiind pensiuni urbane),
dispunem de 3 hosteluri, dispunem de 2 popasuri turistice, precum și de  1 hotel pentru tineret,
care răspund foarte bine cerințelor turiștilor care le trec pragul. Din analiza realizată cu privire la
elementele  potențialului turistic al județului Prahova, reiese existența condițiilor excepționale cu
privire la dezovltarea anumitor  forme de turism:
a) Întâlnim turismul montan care se află în arealul nordic al județului Prahova și care
include atât Munțîi Bucegi, Munții Baiului, dar și Munții Ciucaș, această zonă oferind condiții
foarte bune pentru drumețiile montane realizate pe anumite trasee variate și de regulă,  folosite în
în special pentru practicarea sporturilor extreme, specific iernii.
b) Întâlnim turismul de odihnă și de recreere în acele zone care dispun de un cadru
pitoresc natural, oferind acel microclimat favorabil, cât și posibilitătile reale de practicare a
activităților recreative pe perioada anului.

5
Stănciulescu Gabriela (coord.), Strategiile și politicile regionale referitoare la dezvoltarea durabilă a
spațiului montan, Edit. ASE, București, anul 2004

22
 Turismul de odihnă și de recreere poate fi practicat  sub formele următoare:
•întâlnim  turismul de sejur, precum și cel de agrement;
• întâlnim turismul de sfârșit de săptămână;
• întâlnim turismul balnear;
• întâlnim turismul rural.
Această dezvoltare continuă a  turismului rural, preponderent în zona subcarpatică și cea
montană, a condus la acumularea unui număr aflat în creștere, atât din perspectiva pensiunilor
rurale, cât și din perspectiva fermelor agroturistice.
 
c) Întâlnim turismul de circulație, substituit sub următoarele forme:
• întâlnim turismul de tranzit;
• întâlnim turismul itinerant cu valențe culturale;
• întâlnim turismul tematic .
 
d) Întâlnim turism de vânătoare și pe cel de pescuit sportiv. Avem fondul cinegetic bogatul
intalinit la nivelul zonei montane montane a județului Prahova, dar cursurile de apă cu lacuri de
agrement  care oferă anumite condiții favorabile de exploare a tipului acesta de turism.
 
e) Întâlnim turism de reuniuni, congrese și afaceri. Cea mai solicitată zonă este cea din Valea
Prahovei datorată atât frumuseții peisajului montan, precum și accesibilitatea și apropierea  de
București, la nivelul stațiunilor montane  Sinaia și Bușteni - acestea au o bază turistică care se
ridică la standarde internaționale, având dotări specifice (dispunând de echipamente de
sonorizare și cele de traducere, sunt întâlnite sălilor modulare în raport cu numărul
participanților).
Relieful județului Prahova are drept caracterisitică principală atât varietatea, cât și
dispunerea reliefului în forma unui amfiteatru vast.
Munții care au o altitudine de peste 1400 m și care pot depăși pe alocuri înălțimi de
1800m și 2000m, ocupă partea de nord, constituind treaptă cea mai înaltă.
Dealurile care au înăltimi între 400 și 900m alcătuiesc treaptă mijlocie, ocupând partea
mediană a județului. Între punctul cel mai înalt– vârful Omu ( înălțime de 2505m)- și vârful cel
mai coborât –fiind  în zona de vărsare a județului Prahova ( înălțime de 70 m).

23
 3.1. Obiective turistice religioase

În decursul anilor 1690-1695 a fost construită  Mănăstirea Sinaia în urmă pelerinajului de

la Ierusalim, dar și în peninsula Sinai de unde provine numele mănăstirii, precum și stațiunea de
azi.
Ansamblul acestei mănăstirii include: biserica voievodală care a fost contruită în stil
brâncovenesc, realizată din piatră și cărămidă și mia regăsim biserica mare care a fost construită
în anul 1846.

Figura nr.2. Mănăstirea Sinaia

24
 Un alt obiectiv turistic religios îl reprezintă Mănăstirea Cheia care se află situată la o
distanță de 61 km nord de PLOIEȘTI, pe partea unui  râu numit Teleajen, aflat între pâraiele
Tâmpa și Cheița.
Această Mănăstire poartă hramul Sfântului Nicolae, fiind construită în decursul anului
1770, iar mai apoi s fost călcată și de către turci, trecând atunci printr-un incendiu devastator.
Când s-a reconstruit Mănăstirea Cheia s-a utilizat  tot lemn. 

25
Figura nr. 3 – Mănăstirea Cheia

3.2. Obiective turistice de tip cultural-istorice

Un prim obiectiv cultural istoric îl constituie Castelul din Valea Peleș,  fiind o reședință
de vară a regilor țării noastre.

26
  Aceste a fost contruit încă de pe vremea regelui Carol I al României (în perioada anilor
1866 – 1914), devenind astfel unul din cele mai căutate și apreciate monumente ale Europei sec.
XIX.
Pe terenul achiziționat de rege au fost construite împrejurul castelui următoarele clădiri:
clădirea Pelișorul, clădirea Corpul de Gardă, clădirea Economatul, clădirea Casa de Vânătoare,
Foișorul, Grajduri clădire de tip Uzină Electrică, cât  și Vila Sipot.
Până la finalizarea castelului ( anul 1883), atât Regele Carol I, cât și Regina Elisabeta au
stat în casa de vânătoare, care a fost finalizată înaintea castelului.
Conform uzinei electrice proprie, Castelul Peleșul era primul castel electrificat la nivelul
Europei.
Conform amenajărilor făcute după anul 1900,  această reședință a mai suferit modificări,
fiind supraînălțată cu un etaj, precum și turnul principal.
În forma lui finală, Castelul Peleș are o  suprafață de aproximativ 3200 mp, dispune de
160 de camere și de peste 30 de băi.
În cadrul celor 160 de încăperi ale acestui castel a fost adăugată una dintre cele mai mari
colecții de tablouri din intreaga  Europa, precum  și o colecție bogată de arme, având peste 4000
de piese europene și pișe orientale, din sec. XIV  și sec. XVII.
Un al doilea obiectiv cultural istoric îl reprezintă Castelul Pelișor care  a fost construit în
perioada anilor 1889 - 1903, de către regele Carol I și care îi era destinat drept folosință viitorului
rege Ferdinand, precum și Reginei Maria.
Până la terminarea procesului de finisare a  Pelisorului, meseriașii au locuit la Foișor.
Castelul Pelișor dispune de doar 99 de încăperi, în comparație cu Castelul Peleș care are în
deținere în jur de 160 de încăperi.
Întregul castel a fost decorat ca și cum ar fi o resedință prezidențială și care poartă amprenta
unei puternice personalități, respectiv numele de Regina Maria. Holul de onoare al castelului a
fost lambrisat doar cu lemn de stejar. Dormitorul realizat din aur este și acesta decorat conform
planurilor și desenelor realizate de Regina Maria,  având mobila sculptată în lemn de tei.
 

3.3 Obiectivele turistice de natură montană

Obiectivul turisctic de tip antropic Slănic Prahova

27
 Această stațiune balneoclimaterică Slănic Prahova se află localizată la o altitudine de 400
m. Stațiunea aceasta este înconjurată în totalitate de dealuri care au păduri de stejar, dar și de
livezi cu pomi fructiferi.
Stațiunea Slănic Prahova este stațiunea care a fost cunoscută în primul rând  datorită
exploatărilor masive de sare, această mînă fiind foarte mare.
În stațiune Slănic Prahova întâlnim izvoare numeroase de ape cloruro-sodice.
O parte dintre ele au format în cadrul gropilor vechi de saline următoarele lacuri,  precum
:  lacul Baia Baciului, lacul Baia Verde și lacul Baia Roșie, acestea au fost folosite în principal
drept tratament balnear, precum și drept ștranduri.  
Această stațiune mai beneficiază și de un climat cu dealuri și coline, cu veri foarte
plăcute, temperatura optimă a lunii iulie fiind de 19oC și iernile relativ blânde,
În luna ianuarie, temperature medie este de  doar -3,5C.
În localitate, mai poate fi vizitat atât Muntele Sării, cât și Salina Unirea unde s-au sculptat
în sare busturile lui (Burebista, Decebal, Traian și Eminescu), precum  și statuia lui Mihai
Viteazul.

Obiectivul turisctic de tip antropic: Pădurea Glodeasa

Aceasta reprezintă o rezervație forestieră care are scopul de a conservă acel codru secular
de fag cu răsinoase, în mod special de brad,  iar în cadrul acestei păduri, copacii au de regulă
înălțimi și diametre impresionante.

Obiectivul turisctic de tip antropic: Arinișul de la Sinaia

Această rezervație forestieră este constituită de o mică pădure de foioase.

CAPITOLUL 4
Strategii și propuneri adoptate cu privire la valorificarea turistică a
Județului Prahova

4.1. Valorificarea turistică a județului Prahova

28
 Fiindcă turismul semnifică o ramură extrem de importantă a comerțului, reprezentând
chiar capitolul cel mai important al comerțului invizibil.
În urma creșterii numărului de turiști care s-au înregistrat în ultima decadă, putem
considera această dezvoltare turistică a oricărei zone în parte un fapt necesar.
Există modalități multiple  prin care paote fi realizată  dezvoltarea zonei turistice a
acestui județ, mai ales din punct de vedere al tradițiilor bogate, precum și al monumentelor
naturale și antropice interesante care se regăsesc din belșug în această zonă a Prahovei.
Turismul românesc din România  trece printr-o  mare criză, problemele cele mai mari
care usnt întâlnite au fost legate de faptul că domeniul acesta a fost tratat cu o oarecare
superficialitate la nivelul programelor de guvernare anterioare, nu au fost realizate investiţii
pentru infrastructură, nu s-au investit sume de bani pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor, nu s-
au cheltuit sume pentru formarea profesională \ a angajaţilor şi au fost respectate cu strictețe
standardele acestui doemniu.
Văd această dezvoltare turistică a Văi Prahovei, prin înființarea unei regiuni foarte
dezvoltată, care să aibă în cuprindere toate localităţile care pot  intra în componenţa sa, ţînându-
se cont că Uniunea Europeană poate acorda fonduri structurale mult mai uşor pe acestea.
Printre punctele principale de importantă majoră putem preciza: modernizarea coordonată
a infrastructurii regionale prin constituirea de parteneriate, atât între zonele urbane, precum şi
între zonele rurale care sunt învecinate, dezvoltarea continuă a agroturismului, procesul de
corelare a politicilor publice şi nu în ultimul rând procesul de reducere a unui număr de 100 de
taxe la nivelul tuturor sectoarelor economiei naţionale.
Avem avantajul de a locui într-o ţară deosebită din punct de vedere al turismului natural
şi trebuie să apreciem acest lucru.
            În perioada 2004-2008, s-au modernizat foarte mulți   kilometri de drumurilor judeţene.
În porcesul de stabilire a priorităţilor, unul din criteriile principale l-a constituit și procesul de
deschidere a posibilităţilor cu privire la zonele care au fost uitate de lume.
De asemenea, s-a acordat o maximă atenție cu privire la modernizarea drumurilor ale
zonelor care au potenţial turistic ridicat, fiindcă lipsa infrastructurii constituie, în principal,
factorul care a ținut pe loc această valorificare și dezvoltare a turismului din județul Prahova.

29
 Proiectele acestea au fost viabile fiindcă, imediat după cosntruirea drumurilor din aceste
zone, prețurile de vânzare ale terenurilor au cunoscut o creștere semnficativă,  oamenii având
doar de câştigat.
În viitorul apropiat, bucureştenii nu se vor mai îndrepta către Sinaia sau, de regulă, spre
Valea Prahovei care este ultra-aglomerată, aceștia reorientându-se spre acele localităţi mult mai
liniştite, cele care au un microclimat plăcut, cele care nu sunt neafectate de poluare, precum cele
două Proviţe, avem Valea Doftanei, avem Brebu, avem Şotrile şi Băneşti.
În plus de asta,  măsura adoptată cu privire la modernizarea drumurilor din zonele acestea
are scopul de a aduce dezvoltarea generală, implicând noi locuri de muncă, în princicpal cele în
construcţii, o creştere accentuată a vânzărilor de produse tradiţionale, precum: brânză, carne şi
derivatele acestora - şi vor veni şi acele fonduri suplimentare din partea bugetelor locale, acei
bani care au avut drept proveniență încasarea de impozite și taxe, care, într-un final, vor fi
reflectate în condiţiile de trăi ale localității respective.
Această dezvoltare  nu va fi realizată  printr-o industrializare generală, care, de regulă,
poluează, ci prin procesul de  creştere a atractivităţii turistice,prin care să fie menținută zona la
un nivel apropiat de cel natural.     
Așadar, soluția aplicată pentru revigorarea  zonei turistice a județului Prahova o
semnifică venirea investitorilor străini, cărora autorităţile publice locale  ar trebui să le acorde
sprijinul necesar.
Dacă s-ar fi găsit alți investitori în Valea Doftanei, în Proviţa / Brebu, nivelul de trăi al
acestei zone ar fi explodat şi ne-am fi putut compară fără probleme cu anumite regiuni turistice
din Austria sau Elveţia.
 
 
            Zona de pe Valea Prahovei constituie un centru turistic impresionant, fiind una din zonele
turistice cele mai căutate din punct de vedere al destinaţiilor turistice ale României.
Faptul acesta se datorează în principal acelor resurse naturale şi resurse antropice, cât şi
din punct de vedere al accesibilităţîi zonei.
Pe Valea Prahovei mai regăsim staţiuni care functioaneaza tot timpul anului, sporindu-se
în acest fel turismul în economia României. 

30
            Fiindcă potenţialul turistic al zonei județului Prahova este unul extrem de valoros, în
extrem de puţine locuri, acest potențial turistic este exploatat la maximum.
Așadar, proprietarii acestor baze materiale de turism sunt nevoiți să investească bani și
timp , pe lângă baza materială care trebuie realizată, cât şi în agrement.
Respectiv,  să încerce să formeze cât de cât anumită baza de agrement pentru fiecare
unitate turistică, și anume: contruirea unei mici săli de fitness, crearea unei saune și a unui
jacuzzi, adăugarea unei mese de biliard și aunei mese de tenis.
De regulă, fiecare unitate  turistică, în funcție de mărimea acesteia, dar şi în funcţie de
posibilităţile avute,  este nevoit să  atragă cu un pachet diversificat cu privire la serviciile
turistice.
Atât românii, cât și străinii, s-au acomodat de ceva vreme să se ocupe de agroturism,
alegan o pensiune tradiţională în detrimentul celor 4 stele care rămân de fiecare dată neacoperite
de calitatea serviciilor prestate.
În concluzie, oameni care aleg să investească pentru valorificarea potențialului turistic
trebuiesc încurajaţi atât moral, cât şi financiar, pentru ca să-și poată deschide pensiunile cu
specific local.
Putem merge mai departe şi să precizăm că fiecare persoană în parte ar putea veni cu noi
propuneri referitor la procesul de valorificare a potențialului turistic al judeţului Prahova.
De asemenea, pot fi realizate pescării, înființarea de ferme, pot fi amenajate spaţii
speciale pentru vânătoare.
Se pot realiza foarte multe lucruri, doar că mai este nevoie și de ajutorul din partea
autorităţilor.
           

4.2. Proiecte referitoare la dezvoltarea turistică a județului Prahova

Referitor la dezvotarea turistică a zonei, la Râsnov a avut loc în trecut o întâlnire a

membrilor Asociaţiei Microregiunea Turistică din Munţii Bucegi cu Ministerul Turismului.
S-a ținut un discurs cu privire la Festivalul Olimpic al Tineretului European, fiind
semnate două contracte principale care fac referirre la valorificarea turismului românesc, un
contract pentru oraşul Râşnov, iar celălalt contract pentru zona Bucegi.

31
 Valorificarea pontetialului turistic montan şi natural ai zonei Munţilor Bucegi” constituie
acel proiect care vine în sprijinul efectuării strategiei de dezvoltare a turismului natural și
montan. Prin finanţarea acordată va fi dezvoltat mult turismul de pe Valea Prahovei, prin
implementarea acţiunilor de realizare a portofoliului de fotografii, va fi construit un portal web
specific zonei turistice montane Bucegi şi vor fi introduse  tipărituri de prezentare ale acestei
zone turistice şi tipărituri de amplasare panourilor stradale.
De regulă, majoritatea orașelor, de la Sinaia și până la Râşnov, au încheiat contractul
pentru aacel proiect  de valorificare unitară a zonei Valea Prahovei.
Proiectul de valorificare a potențialului turistic montan și natural al județului Prahova a
fost câştigat pe fonduri europene, acestea fiind în suma de 1 milion lei, urmând că în scurt timp,
să se facă o licitaţie pentru a a fi constituite materialele necesare promovării.
Din ce în ce mai mulţi turişti străini aleg că destinaţîi alternative pe cele tradiţionale.
O bună parte din banii destinați  valorificării destinaţiilor turistice provin din partea
Uniunii Europene.
Cererea de finanţare pentru proiectul acesta fiind depusă la Ministerul Turismului, odată
cu începerea anului 2018 de către Asociaţia Munţîi Bucegi.
În afară de portalul pus la dispoziție pe internet, hărţile, broşurile şi fotografiile,
administraţiile publice vor avea drept baza de date a infrastructurii turistice din această zonă.
Sunt de părere că totalitatea proiectelor și strategii lor sunt bine venite în procesul de
creare al unei imagini pozitive cu privire la România, atât ca și destinație turistică prin definire,
dar și prin tehnicile care trebuiesc adoptate pentru promovarea acestui brand turistic național,
atragerea de noi investitori și a partenerilor strategici, pentru dezvoltarea industriei turistice și
creșterea atractivitătii sale; introducerea noilor metode de promovare și de diversificare a
anumitor materiale promoționale pentru constituirea unei imagini turistice cât mai complexe și
reale.

4.3. Analiza SWOT a zonei turistice Valea Prahovei

            Puncte forte ale zonei turistice Valea Prahovei

32
 Punctele forte cu privire la turismul montan în Valea Prahovei pot fi constituite atât din
resurse turistice naturale, dar  şi din cele antropice.

Resursele turistice naturale sunt următoarele

- Dispunem de un relief variat care confirmă prezenţa obiectivelor turistice montane și
naturale cât mai  numeroase: întâlnim domeniile schiabile, traseele destinate în special
drumeţiilor şi alpinismului, cheile şi văile, precum și cascadele;
- Climat temperat-continental care este extrem de favorabil valorificării turismului
montan și balnear, datorită anumitor condiții optime de practicare a sporturilor de iarnă, a
drumeţiilor, a curelor balneo-climaterice;
- Sunt puse la dispoziție numeroase rezervaţii naturale, dar şi un parc natural (la
Bucegi), care are scopul de a stimula turismul;
- Hidrografia acestei zone: întâlnim numeroase și variate ape curgătoare care sunt
utilizate atât pentru agreement, cât şi pentru balneo-turism;
- Existenţa vegetaţiei variate, dar şi a faunei cât mai bogate şi diversificate care au
drept efect valorificarea turismului ştiinţific și professional datorită valorii acestora.
  Pe lângă aceste specii obişnuite pot exista şi anumite specii declarate monumentele
naturii.
  De asemenea, fauna are o valoare estetică, recreativă şi ştiinţifică.
- Întâlnim și alte  puncte forte ale turismului natural și montan, cum ar fi: procesul de
reamenajare a Hotelului Peştera, reamenajarea Hotelului Cota 1400, cât şi a cabanei turistice
Cuibul Dorului care oferă turiştilor posibilitatea de a fi în mijlocul naturii și de a beneficia de
acel confort sporit .

Resursele turistice de tip antropic  sunt constituite de:

- Echipamente turistice;
- Unităţile de cazare existente în  aceste zone turistice. Reamenajarea acestor unități de
cazare din ultima perioada a produs  o creştere semnificativă a numărului de turişti.
- Introducerea mijloacele de transport touristic  a stimulat foarte mult dezvoltarea

33
turismului, permițând astfel accesul în unele zone montane.
- Dezvoltarea structurilor de agrement. Astfel, serviciile de agrement oferă posibilitatea
turiştilor de a-și petrece timpul liber într-un mod mai plăcut.
- Agrementul semnifică astăzi motivaţia oamenilor de a alege să și de a lua parte la
diverse sporturi,în special pentru relaxare și distracție
- Apariția în număr cât mai mare a  turiştilor români, dar şi a celor străini.
-  Consumul turistic produce efecte economice pozitive în primul rând pentru
organizatorii de călătorii și pentru dezvoltarea turismului, iar în al doilea rând pentru dezvoltarea
ramurilor celelalte ale economiei prin care turismul intră în contact.

Punctele slabe  ale zonei turistice Valea Prahovei

Punctele slabe cu privire la potențialul turistic întâlnit în Valea Prahovei pot fi

următoarele:

- Lipsa de promovare atât a turismului, cât şi a informaţiilor cu privire la anumite zone

turistice care pot conduce la pierderea potenţialilor clienţi care se îndreaptă către alte destinaţii
de vacanţă;
- Ducem lipsa investiţiilor cu privire la  anumite zone turistice;
- Un alt punct slab îl reprezintă gradul de degradare al echipamentelor turistice;
-  Existenţa numărului cât mai mare de structuri de primire în zonele turistice
principale şi a numărului foarte mic în acele zone mai puţin promovate;
-  Dispunem de căi de acces şi mijloace de transport turistic foarte slab dezvoltate.
- Lipsa organismelor înființate în mod special pentru reamenajarea şi verificarea
permanentă  a acestor itinerarii turistice;
- Întâlnim starea de uzură a anumitor mijloace de transport pe cablu;

Inexistenţa acelor drumuri care să confere turiştilor siguranţa necesară  cu privire
la  călătorie;
- Existenţa mijloacelor  de transport pe cablu în număr redus  şi lipsa modernizării
acestora;

34
 - Existenţa numărului mic de structuri de agrement;
- Valorificarea slabă cu privire la potențialul  turistic;
- Calitatea slabă a serviciilor oferite;
- Poluarea mediului.

  

Oportunitățile de dezvoltare pentru zona turistică Valea Prahovei

Oportunităţile sunt constituite în principal de posibilităţile de valorificare a turismului

montan din județul Prahova într-o anume zonă.

În  zona Valea Prahovei putme întâlni foarte multe  oportunităţi, precum:

- Procesul de reabilitare al drumurilor  principale, pornindu-se de la principalele

drumuri şi terminându-se cu drumurile auxiliare( acele drumuri forestiere).
- Fiindcă Valea Prahovei semnifică un punct important de acces către traseele montane,
sunt de părere că  ar fi necesară o recondiţionare atât a traseelor, cât şi a marcajelor (acestea fiind
într-o stare proastă, în anumite locuri aceste marcaje fiind inexistente).
- Se pot  îmbunătăţi  condiţiile de cazare ale acestor  cabane turistice.
- Pot fi recondiționate instalațiile de transport pe cablu.
- Poate fi extins întreg lanțul  de staţiuni montane din zona Prahovei, încât să poată
cuprinde acele zone mai puţin promovate (spre exemplu:localitatea Poiana Ţapului).
- Se pot reamenaja atât pârtiile din Sinaia, cât şi cele din Predeal, astfel încât să poată
ajunge la standardele internaţionale.
- Poate fi mărită gama  de servici oferite, precum şi atragerea de noi turişti în staţiuni
de-a lungul anului, prin organizarea seminariilor, cursurilor de scurtă durată, activităţilor de
tratament, cele de cosmetic și de dietă.
- Modernizarea turismului de afaceri şi stabilirea reuniunilor în staţiunile turistice.

- Organizarea festivalurilor periodice / ocazionale, manifestărilor fiecarei  zone în parte

sau a anotimpurilor.
- Poate fi revigorat turismul cultural itinerant, acest lucru se poate realiza pentru o mai

35
bună cunoaşterea a acelor zone cu însemnătate turistică.
- Dezvoltarea capacităţii de cazare la nivel de orașe pentru a fi dezvoltat în primul rând
turismul de afaceri și turismul de reuniuni /congrese în al doilea rând.
- Dezvoltarea mijloacelor de transport turistic şi diversificarea gamei de servicii oferite
în decursul călătoriei.
- Implementarea şi dezvoltarea prodduselor turistice specifice acestei zone: turismul
religios, turismul ecologic, turismul automobilistic, turismul de echitaţie și agroturismul.
- Implenentarea strategiei de diversificare a beneficiilor turistice oferite din partea
agenţiilor de turism, pentru a fi cât mai atractive, să poată oferi alternative, cât şi posibilităţi reale
de a-și petrecere timplu liber în oricare împrejurare.
- Calitatea serviciilor prestate din partea personalului angajat să fie cât mai ridicată .
- Dezvoltarea continuă a produselor turistice noi apărute la nivel internaţional, care
sunt bazate atât pe valori turistice culturale, dar șip e valori naturale, putem include aici
activităţile speciale şi călătoriile individuale.
- Dezvoltarea centrelor turistice în anumite locuri istorice şi zone montane.

Riscurile întâlnite

Aceste ameninţări sunt constituite în mare parte de riscurile care pot apărea şi care pot
deveni cu ușurință puncte slabe ale procesului  de valorificare a turismului într-o zonă anume.

36
 În zona Prahovei, aceste amenințări pot fi:

- Poluarea solului, a apelor, dar  şi a aerului;

- Înfiinţarea structurilor de primire turistică  care sunt ultramoderne în acele zone mai
puţin populate și care pot funcționarea normală a cabanelor, a campingurilor, dar şi a căsuţelor
turistice din respectivele zone;
-  Întâlnim preţurile ridicate comparativ cu serviciile oferite;
- Întâlnim servicii slabe de catering, datorită lipsei personalului calificat la nivelul
unităților  de alimentaţie;
- Lipsa programelor de promovare a turismului pentru Valea Prahovei.

CONCLUZII

37
 În urma constituirii lucrării mele de licență cu tema „Valorificarea potențialului turistic al
zonei montane a județului  Prahova “, am dorit să să punctez câteva idei importante referitoare la
valorificarea zonei turistice montane și naturale, idei pe care le consider esențiale și care vor fi
prezentate în continuare.
Așadar, am constatat că zona Valea Prahovei semnifică un centru turistic important,
reprezentând una din cele mai atractive destinaţii turistice din România.
Faptul acesta se datorează  în principal resurselor naturale, precum şi accesibilităţii zonei.
În zona aceasta întâlnim unele staţiuni care își desfășoară activitatea în tot timpul anului,
sporind astfel scopul turismului în economie.
Deşi acest potenţial turistic, atât cel montan şi antropic al  acestei zonei este foarte
valoros, în extrem de puţine locuri potențialul este exploatat la maximum.
De asemenea, am ajuns la concluzia că Valea Prahovei poate fi percepută drept o
nestemată a turismului romînesc fiindcă se află pe o arie restrânsă atât din punct de vedere
al destinațiilor turistice de vis, fiind perfecte pentru practicarea sporturile de iarnă, dar și
prin oportunitătile de relaxare și revigorare oferite de această zona montană, o zona cu mult aer
proaspăt și o natură spectaculoasă pe timpul verii.
Pe lângă aceste peisaje magnifice, Valea Prahovei le pune la dispoziția turiștilor și
o ofertă culturalăcare pare a fi deosebit de vastă.
Întoarcerea în timp, în elegantă și fastul regal, vizitarea  Castelului Peleș poate însemna
pentru turiști o  experiență de neuitat.
Așadar, drept simbol al perioadei interbelice, se află în centrul stațiunii Sinaia, în
cadrul parcului Dimitrie Ghica, s-a înălțat Cazinoul – acea clădire care în perioada interbelică
căutată de foarte mulți oameni  cu stare bună materială atrași de aceste frumuseți întâlnite pe
Valea Prahovei.
 
 
 
 
De fapt, sunt foarete  multe lucruri care ne vor atrage atenția cu siguranță, vizitând aceste
stațiuni de pe Valea Prahovei.

38
 Pornind de la frumusețea și măreția munților Bucegi, la  formațiunile megalitice
-    Babele, Sfinxul, întâlnim amintirea eroilor neamului ( exemplu: crucea de pe Caraiman ) și
acel spirit creștin cuibărit într-un loc extrem de inedit ( întâlnim mănăstirea din Peștera
Ialomiței ), și până la unicul ssentiemnt avut când vom alege să urcăm pe potecile numeroase de
munte sau coborând printre nori cu telecabina / cu parapanta ( pentru iubitorii de adrenalină).
În mod negreșit, aceste descoperiri sunt o plăcere, iar această zonă a Prahovei semnifică
ea însăși o descoperire a naturii și a frumuseții locurilor.
                În plus de asta, în urma analizei swot efectuată asupra potenţialului turistic din zona
Prahovei, am am ajuns la concluzia că valorificarea turismului din Valea Prahovei poate
reprezenta un sector important al economiei, aflată în curs de dezvoltare.   
Valea Prahovei deține un număr foarte mare de resurse turistice, resurse naturale şi
antropice și  care din păcate nu au fost valorificate pe măsură.
Așadar, există o serie întreagă de proiecte adoptate pentru îmbunătăţirea imaginii din
această zonă. De la unităţile de agrement şi până la instalaţiile de transport pe cablu care au
trecut printr-un process de reamenajare sau încă sunt în curs de reamenajare, mai se găsesc și
proiecte pentru realizarea acestora noi.
            Referitor la numărul turiștilor care sosesc în unităţile de cazare comparativ cu capacitatea
de primire, sunt de parere că este o neconcordanţă, numărul turiştilor fiind mult mai mic în
comparație cu oferta de cazare.
Prin investiţiile realizate şi prin proiectele care au fost derulate, autorităţile au încercat pe
cât posibil să combată fenomenul acesta, mizând în principal pe atragerea turiştilor în număr
mare pe viitor.
Conform datelelor obținute în urma analizei efectuate, am ajuns la concluzia că numărul
înnoptărilor în regimurile de primire din zonaPrahovei este foarte redus, ducând şi la scăderea
duratei sejurului. Din acest motiv, se urmărește o ieftinire a ofertelor turistice, cât şi prelungirea
duratei sejururilor.
            În decursul ultimilor ani, s-au demarat anumite proiecte care au vizat valorificarea
turismului montan și natural, valorificarea agroturismului, aceste proiecte fiind extrem de
benefice atât în dezvoltarea turistică, cât şi în dezvoltarea economică.

BIBLIOGRAFIE

39
  

·         Neguț Silviu (coord.), Geografia economică mondială, Edit. Meteor Press, București, anul
2008
·         N. Puiu, Economia turismului – teorie și practică, Edit ASE, București, anul 2005
·         Stănciulescu Gabriela (coord.), Strategiile și politicile regionale referitoare la dezvoltarea
durabilă a spațiului montan, Edit. ASE, București, anul 2004
·         Stănciulescu Gabriela (coordonator), Tehniile operațiunilor de turism. Edit. CH BECK,
București,  anul 2003
 
 
Site-uri Web
 
·         https:// www.e-tur.ro

·         https:// www.accenttravel.ro

·         https:// www.prahova.insse.ro
·         https:// www.pensiunile de pe valea prahovei.ro
·         https:// vwww.infotravelromania.ro/prahova.html

Anexa 1

40
Anexa 2

Anexa 3

41
Anexa 4

42
43