Evenimente culturale și festivaluri

Ateneul Român

Concert la Filarmonica „George Enescu”

Trupă de dans latino din Franța la Festivalul Internațional de Teatru de Stradă

O serie de festivaluri culturale se desfășoară în București pe tot parcursul anului, însă majoritatea
festivalurilor au loc în iunie, iulie și august. Societatea culturală „Ateneul Român”
organizează Festivalul „George Enescu” în diferite locații din București în septembrie, la fiecare trei
ani. Ediția inaugurală a avut loc în 1958,[109] iar astăzi este cel mai important festival de muzică
clasică și contemporană găzduit de România, [110] reunind interpreți și orchestre din întreaga lume.
Lansat în 2010 de către Muzeul Național al Literaturii Române, Festivalul Internațional de Poezie,
unul dintre cele mai importante festivaluri de gen din România, a atras în 2016 peste 100 de poeți
din 30 de țări.[111] Cel mai longeviv eveniment dedicat cărții din România, Târgul Internațional
Gaudeamus, are loc tot în București și este vizitat anual de peste 125.000 de cititori. [112] Există și
festivaluri dedicate dansului, artelor vizuale (din 2005, Bucureștiul are propria bienală), dar și muzicii
de orice gen, de la jazz la rock și muzică electronică. Notabile sunt Summer Well, desfășurat anual
pe domeniul Știrbey din Buftea, B'Estfest și TimeShift, ambele organizate la Romexpo.
În ultimii ani s-a constatat o creștere a numărului de festivaluri dedicate teatrului și cinematografiei.
Printre acestea se numără Festivalul Național de Teatru, Festivalul Internațional de Teatru de
Stradă, Bucharest International Experimental Film Festival și Festivalul Filmului European. De
asemenea, Bucureștiul este gazda unuia dintre cele mai importante festivaluri de film de animație
din Europa, Anim'est.[113] În 2004, Bucureștiul s-a impus în circuitul festivalurilor de film importante
din Europa de Est cu Festivalul Internațional de Film București, un eveniment recunoscut pe scară
largă în Europa, având ca invitați de onoare nume sonore în industria cinematografică: Andrei
Koncealovski, Danis Tanović, Nikita Mihalkov, Rutger Hauer, Jerzy Skolimowski, Jan Harlan, Radu
Mihăileanu etc.[114]
Datorită creșterii comunității chineze din oraș, în februarie 2005, Primăria Capitalei a organizat un
festival tematic cu ocazia Anului Nou Chinezesc în Parcul Nichita Stănescu.[115] De atunci,
comunitățile thailandeză,[116] turcă,[117] greacă[118] sau armeană[119] au organizat diverse festivaluri
culinare sau culturale în oraș.
În 2005, Bucureștiul a devenit primul oraș din sud-estul Europei care a găzduit CowParade, amplu
eveniment de artă urbană. Cu ocazia festivalului, zeci de sculpturi multicolore înfățișând văcuțe au
putut fi admirate în tot orașul.[120]

Cultură tradițională
Case tradiționale și o biserică de lemn în Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”

Cultura tradițională românească continuă să aibă o influență majoră în arte, precum teatru, film și
muzică. Bucureștiul are două muzee etnografice de renume internațional: Muzeul Țăranului
Român și Muzeul Satului, unul dintre cele mai mari muzee în aer liber din țară.
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, situat în Parcul Herăstrău, acoperă o suprafață de 14 ha
și conține peste 380 de monumente de arhitectură tradițională din toate colțurile țării. [121] Muzeul
Satului este, de asemenea, cel mai vizitat obiectiv cultural din România. [121]
Muzeul Țăranului Român a fost declarat în 1996 Muzeul European al Anului. [122] Patronat de
Ministerul Culturii, muzeul conservă și expune numeroase colecții de obiecte și monumente ale
culturii materiale și spirituale. Muzeul deține una dintre cele mai bogate colecții de obiecte țărănești
din România, cu un patrimoniu evaluat la peste 90.000 de piese organizate în mai multe colecții:
ceramică, port, textile, obiecte din lemn, religioase, obiceiuri etc.[123]
Muzeul Național de Istorie a României este un alt muzeu important din București, care conține o
colecție de artefacte care detaliază istoria și cultura românească din preistorie și până în epoca
modernă.

Lăcașuri de cult
Vezi și: Listă de biserici din București.

Catedrala Patriarhală și Palatul Patriarhiei

Bucureștiul păstrează numeroase monumente de artă religioasă și medievală, printre care o serie de
biserici și mănăstiri datând din secolul al XVI-lea, de când orașul a devenit reședință statornică a
voievozilor munteni.
Bucureștiul este sediul Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române, una dintre bisericile ortodoxe orientale
în comuniune cu Patriarhia Ecumenică de Constantinopol, dar și a subdiviziunilor sale, Mitropolia
Munteniei și Dobrogei și Arhiepiscopia Bucureștilor. Credincioșii ortodocși îl consideră pe Dimitrie
cel Nou Basarabov sfântul protector al orașului.[124] În București există 248 de lăcașuri de cult
ortodoxe.[125] Cea mai veche dintre ele, Biserica Sf. Anton, se află situată în complexul Curtea
Veche. Numită și Biserica Domnească, aceasta a fost zidită de domnitorul Mircea Ciobanul în anul
1559.[126] Astăzi găzduiește moaștele sfântului Antonie cel Mare, aduse în 2017 de la abația Sf.
Antonie din regiunea franceză Dauphiné.[127] Una dintre cele mai mici și mai reprezentative biserici
din București este Biserica Bucur Ciobanul. Deși nu are o datare exactă, biserica este considerată
una dintre cele mai vechi din oraș, a cărui întemeietor ar fi chiar Bucur, cel de la care își trag numele
atât biserica, cât și Bucureștiul.[128] La polul opus, cel mai mare lăcaș de cult ortodox din București
este Catedrala Sf. Spiridon Nou, a cărei pictură interioară a fost executată de Gheorghe Tattarescu.
[129]
 În 2010 au început lucrările de construcție la Catedrala Mântuirii Neamului Românesc.[130] Situată
în apropierea Palatului Parlamentului, catedrala va avea o capacitate de 5.000 de persoane [131] și o
înălțime de 120 m,[132] devenind astfel cea mai mare biserică ortodoxă din lume.
Orașul este centrul și altor organizații creștine din România, printre care Arhidieceza Romano-
Catolică, înființată în 1883, și Eparhia Greco-Catolică „Sf. Vasile cel Mare”, înființată în 2014.
În București mai există astăzi șase sinagogi, din cele câteva zeci existente înaintea rebeliunii
legionare din 1941, cutremurului din 1977 și demolărilor sistematice din anii 1980.[133] Printre acestea
se numără Templul Coral, Sinagoga Mare și Templul Unirea Sfântă. Ultimul a fost transformat în
Muzeul de Istorie a Evreilor din România „Șef rabin dr. Moses Rosen”, [134] în timp ce Templul Coral și
Sinagoga Mare încă oficiază slujbe regulate. [135]
Lăcașuri de cult din București

Catedrala Sf. Spiridon

Nou, cel mai mare lăcaș
de cult ortodox din
București  

Biserica Sf. Anton, cea

mai veche biserică din
București  

Biserica Rusă  

Biserica Kretzulescu  
 Catedrala romano-
catolică Sf. Iosif  

Detaliu de pe Sinagoga
Eșua Tova, cel mai
vechi lăcaș de cult
evreiesc din București  

Catedrala Mântuirii
Neamului, în construcție
în anul 2021 

Arhitectură