Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
INTERGUVERNAMENTALA
PENTRU ADERAREA LA
UNIUNEA EUROPEANA
-ROMANIA-
CONF-RO……../01
Calitatea aerului:
Managementul deseurilor:
Calitatea apei:
• Directiva nr.91/271/EEC privind epurarea apelor uzate urbane, pentru care se solicita
o perioada de tranzitie de 15 ani, pana in anul 2022.
• Directiva nr.98/83/EC privind calitatea apei destinate consumului uman, pentru care se
solicita o perioada de tranzitie de 15 ani, pana in anul 2022.
∗
Argumentatia pentru fiecare perioada de tranzitie se va face in cadrul subcapitolului unde se regaseste
actul comunitar pentru care se solicita aceasta
1
• Directiva nr.76/464/EEC privind descarcarea substantelor periculoase (si a celor 7
directive fiice), pentru care se solicita o perioada de tranzitie de 8 ani, pana in anul
2015.
• Directiva nr.91/676/EEC privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati
proveniti din surse agricole, pentru care se solicita o perioada de tranzitie de 7 ani,
pana in anul 2014.
2
Introducere
Din punct de vedere institutional, in domeniul protectiei mediului a fost adoptata Hotararea de
Guvern nr. 17/2001(HG) privind organizarea si functionarea Ministerului Apelor si Protectiei
Mediului (MAPM). Acest minister este organ de specialitate al administratiei publice centrale,
cu personalitate juridica, in subordinea Guvernului Romaniei. MAPM realizeaza politica in
domeniul apelor si protectiei mediului, la nivel national, elaboreaza strategia si reglementarile
specifice de dezvoltare si armonizare a acestor activitati in cadrul politicii generale
guvernamentale si coordoneaza aplicarea strategiei Guvernului in domeniile respective,
indeplinind rol de autoritate de stat, de sinteza, coordonare si control in aceste domenii.
In noua structura a MAPM, ministrul apelor si protectiei mediului este ajutat in activitatea sa
de patru secretari de stat si un secretar general. Cei patru secretari de stat coordoneaza
activitatea in domeniile:
• protectia mediului
• ape
• integrare europeana
• relatia cu Parlamentul
In perspectiva integrarii europene, pentru indeplinirea responsabilitatilor generale ale actualei
structuri se acorda prioritate problemelor identificate ca fiind de importanta majora pentru
procesul de pregatire a aderarii la Uniunea Europeana.
In acest sens, Secretarul de Stat pentru Integrare Europeana coordoneaza activitatea de
armonizare legislativa a legislatiei nationale cu acquis-ul comunitar de mediu, in scopul
accelerarii procesului de elaborare, promovare si control al implementarii noii legislatii. De
asemenea, data fiind complexitatea activitatii in ceea ce priveste managementul deseurilor si
substantelor chimice periculoase, in baza aceleiasi HG, a fost infiintata o Directie cu
responsabilitati specifice. In scopul dezvoltarii dialogului dintre structura guvernamentala in
domeniul protectiei mediului si societatea civila, precum si pentru crearea imaginii reale
privind rolul si activitatea Ministerului Apelor si Protectiei Mediului si a unitatilor aflate in
directa sa coordonare, a fost infiintata Directia de Relatii Publice.
Prin HG nr. 352/2001, care amendeaza HG nr. 17/2001, a fost infiintata, sub directa
coordonare a Secretarului de Stat pentru Integrare Europeana, Unitatea de Coordonare a
Implementarii Instrumentului Structural de Pre-aderare ISPA, iar sub coordonarea directa a
Ministrului Apelor si Protectiei Mediului va functiona Unitatea de Politici Economice de
Mediu.
Totodata, conform prevederilor Ordonantei de Urgenta nr.2/2001 (OUG) privind stabilirea
unor masuri pentru infiintarea, organizarea, reorganizarea sau functionarea, dupa caz, a unor
ministere, organe de specialitate ale administratiei publice centrale si institutii publice,
Comisia Nationala pentru Controlul Activitatii Nucleare (CNCAN) functioneaza in
subordinea Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, ca organ de specialitate al
administratiei publice centrale in domeniul nuclear, fiind condusa de un Presedinte, cu rang de
Secretar de Stat, numit de Primul Ministru al Guvernului Romaniei.
Aplicarea, monitorizarea si controlul aplicarii legislatiei revine Inspectoratelor de Protectie a
Mediului (IPM) existente la nivelul fiecarui judet si al Municipiului Bucuresti - constituite
prin reorganizarea Agentiilor pentru Protectia Mediului, in baza HG nr.17/2001- care, in
conformitate cu Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr. 92/2001 au prevazute in
organigrama structuri corespondente celor existente la nivel central.
Astfel, in cadrul fiecarui IPM este prevazuta functionarea unui Compartiment necesar
dezvoltarii capacitatilor de initiere si participare la fazele de identificare si implementare a
strategiilor de armonizare si a programelor comunitare si internationale. De asemenea, in
scopul descentralizarii deciziilor in sistemul institutional de protectie a mediului, s-a creat in
3
structura fiecarui IPM, Serviciul pentru protectia naturii si arii protejate si Serviciul gestiune
deseuri si substante chimice periculoase. Au fost infiintate Serviciul de monitorizare integrata
a factorilor de mediu si Serviciul de inspectie ecologica si urmarire a investitiilor pentru
protectia mediului.
Totodata, prin noul sistem de autofinantare introdus prin Legea privind protectia mediului
nr.137/1995, republicata, se mareste suportul financiar care asigura intarirea capacitatii
institutionale a celor 42 de Inspectorate de Protectia Mediului. Stabilirea politicii bugetare,
politica de personal si stabilirea planurilor locale de actiune revin IPM-urilor, MAPM
exercitand numai rolul de indrumare si control. Prin Ordinul ministrului apelor, padurilor si
protectiei mediului nr.340/2000 a fost aprobat Nomenclatorul de lucrari si servicii care se
presteaza de catre autoritatile pentru protectia mediului in regim de tarifare si cuantumul
tarifelor aferente.
Avand in vedere cerintele Planului National de Dezvoltare prin care se preconizeaza o
dezvoltare economica si sociala la nivel regional, urmeaza sa fie identificate, pe baza unor
criterii stabilite de MAPM, IPM-urile regionale care vor avea un rol integrator din punct de
vedere al activitatii de protectie a mediului.
In domeniul gospodaririi apelor, in Romania, managementul apei se realizeaza intr-o maniera
integrata (cantitate-calitate, suprafata-subteran) pe bazine hidrografice. La nivelul fiecarui
bazin hidrografic (sau, in unele cazuri, grupuri de bazine hidrografice) exista o Directie
bazinala de gospodarire a apelor care face gospodarirea efectiva a resurselor de apa, in
conformitate cu schemele cadru si programele de amenajare bazinale. In conformitate cu
cerintele Directivei cadru in domeniul calitatii apelor, a fost aprobata HG nr.1212/2000
privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Comitetelor de Bazin.
Aceste organisme sunt in curs de constituire, fiind alcatuite din reprezentanti ai Ministerului
Apelor si Protectiei Mediului, Ministerului Sanatatii si Familiei (MSF), autoritatilor
administratiei publice locale, Companiei Nationale “Apele Romane” (CNAR), Autoritatii
Nationale pentru Protectia Consumatorului, organizatiilor neguvernamentale de protectie a
mediului care activeaza in zona. Printre atributiile acestor organisme se evidentiaza avizarea
schemelor de gospodarire a apelor pe bazine hidrografice, aprobarea incadrarii in categorii de
calitate a apelor cursurilor de apa din acel bazin hidrografic, precum si analiza si
recomandarea prioritatilor de finantare autoritatilor administratiei publice centrale si locale.
Pentru realizarea proiectelor prioritare in domeniul protectiei mediului, in scopul accelerarii
procesului de implementare a noii legislatii, a fost adoptata Legea nr. 73/2000 privind Fondul
de Mediu. In scopul operationalizarii Fondului de Mediu a fost aprobata OUG nr. 93/2001
pentru modificarea si completarea acestei legi, urmand ca dupa adoptarea Legii de aprobare a
OUG nr.93/2001 sa fie definitivata structura institutionala a Administratiei Fondului de
Mediu si aprobata prin Hotarare de Guvern.
4
1. LEGISLATIE ORIZONTALA
Romania accepta in totalitate acquis-ul comunitar din acest sector si va asigura deplina
conformare cu prevederile si implementarea acestuia.
Pentru acest sector, Romania nu solicita perioade de tranzitie.
5
Directiva Consiliului nr.85/337/EEC, modificata prin Directiva Consiliului
nr. 97/11/EC privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si private asupra
mediului
6
Directiva Consiliului nr.91/692/EEC pentru standardizarea si rationalizarea
rapoartelor privind implementarea anumitor directive relative la mediu
7
Regulamentul Consiliului (EEC) nr.1210/90, modificat prin Regulamentul
Consiliului (EC) nr.933/1999 privind infiintarea Agentiei Europene de Mediu si a
Retelei Europene de Informare si Observare pentru Mediu ( EIONET)
In data de 9 octombrie 2000, a fost semnat la Bruxelles Acordul intre Comunitatea Europeana
si Romania privind participarea Romaniei la Agentia Europeana de Mediu si la Reteaua
Europeana de Informare si Observare (EIONET).
Legea pentru ratificarea acestui acord a fost adoptata de Parlament, urmand a fi promulgata de
Presedinte.
Colaborarea dintre Romania si Agentia Europeana de Mediu se desfasoara sub forma unor
raportari privind starea factorilor de mediu, care se realizeaza pe baza unor chestionare
furnizate de Agentie. Datele rezultate vor constitui elemente de baza ale strategiilor de mediu
ce urmeaza a fi implementate la nivel european.
Romania a fost prima tara din Europa Centrala si de Est care a participat la Programul
comunitar LIFE II in anul 1999, cu proiecte pe ambele sectiuni ale acestuia ( Mediu-4
proiecte si Natura-7).
In prezent, Romania participa la Programul comunitar LIFE III, in baza Deciziei Consiliului
de asociere Romania-UE nr.3/2001 privind adoptarea conditiilor si modalitatilor de
participare a Romaniei la instrumentul financiar pentru protectia mediului, obtinand sprijinul
Comisiei Europene pentru 4 proiecte in cadrul LIFE-Natura si 4 proiecte in cadrul LIFE-
Mediu, in valoare totala de cca. 3,96 Meuro.
A fost aprobata Hotararea de Guvern nr.643/2001 privind plata contributiei Romaniei pe anii
2001 si 2002 pentru participarea la programul LIFE al Comunitatii Europene.
8
2. CALITATEA AERULUI SI SCHIMBARI CLIMATICE
Calitatea aerului este evidentiata prin prezentarea urmatoarelor aspecte: poluarea de impact cu
diferite noxe, calitatea precipitatiilor atmosferice, situatia ozonului atmosferic, dinamica
emisiilor de gaze cu efect de sera si unele manifestari ale schimbarilor climatice.
In Romania, in reteaua de supraveghere a poluarii de impact (poluarea produsa in zonele
aflate sub impactul direct al surselor de poluare) se efectueaza masuratori privind dioxidul de
sulf, dioxidul de azot, amoniacul, pulberile in suspensie, pulberile sedimentabile si o serie de
poluanti specifici, determinandu-se:
• concentratiile maxime si minime pe 24 ore;
• frecventa de depasire a concentratiei maxime admisibile (CMA) pe 24 ore;
• concentratiile medii anuale.
Din datele de calitate a aerului obtinute din reteaua de monitorizare apartinand Ministerului
Apelor si Protectiei Mediului rezulta o usoara imbunatatire a calitatii aerului datorata
diminuarii activitatilor economice si programelor de retehnologizare si modernizare realizate
la nivelul unor unitati industriale, precum si activitatii Inspectoratelor de Protectia Mediului
(cresterea numarului de inspectii la agentii economici a caror activitate produce impact asupra
calitatii aerului). Supravegherea calitatii aerului a inregistrat o imbunatatire in perioada 1997 -
– 2000, prin cresterea numarului de statii de supraveghere, pe de o parte, si prin cresterea
numarului de indicatori monitorizati la o singura statie.
9
adoptata de Parlament pana la sfarsitul anului 2001. Conform prevederilor acesteia, cadrul
institutional pentru implementarea acestor directive este asigurat:
• la nivel central, prin:
- Ministerul Apelor si Protectiei Mediului (cea mai inalta autoritate de
decizie si control in domeniul protectiei atmosferei);
- Ministerul Sanatatii si Familiei
- Ministerul Industriei si Resurselor (MIR)
- Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor (MAAP)
- Ministerul Afacerilor Externe (MAE)
- Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei (MLPTL)
- Ministerul Administratiei Publice (MAP)
• la nivel local, prin:
- Inspectoratele de Protectia Mediului
- Directiile de Sanatate Publica Judetene
- consiliile judetene
- primarii si consiliile locale
Autoritatile centrale si locale mentionate mai sus au atributii si responsabilitati in ceea ce
priveste implementarea acestor directive potrivit competentelor stabilite prin actele legislative
proprii de organizare si functionare. Nu este necesara infiintarea altor structuri.
In prezent, pe teritoriul Romaniei monitorizarea calitatii aerului se efectueaza prin intermediul
a doua retele:
• una coordonata de Ministerul Apelor si Protectiei Mediului ce evalueaza influenta
poluarii in principal asupra mediului
• una coordonata de Ministerul Sanatatii si Familiei, ce evalueaza influenta poluarii
asupra starii de sanatate a populatiei.
Ambele retele efectueaza masuratori la imisie. Prin OUG nr.243/2000 privind protectia
atmosferei s-a prevazut abordarea integrata a monitorizarii calitatii aerului prin crearea
Sistemului National de Evaluare si Gestionare Integrata a Calitatii Aerului, implicand
coordonarea unica a tuturor retelelor de monitorizare a calitatii aerului, asigurata de
Ministerul Apelor si Protectiei Mediului. Sistemul National de Evaluare si Gestionare
Integrata a Calitatii Aerului va fi infiintat si aprobat prin Hotarare de Guvern, in termen de 18
luni de la intrarea in vigoare a Legii privind aprobarea OUG nr.243/2000 privind protectia
atmosferei.
Directiva Consilului nr. 2000/69/EC privind valorile limita pentru benzen si monoxid
de carbon in aerul inconjurator
10
- HG pentru stabilirea procedurii de elaborare si punere in aplicare a planurilor si
programelor de gestionare a calitatii aerului, in vederea atingerii valorilor limita intr-o
anumita perioada de timp - 18 luni de la intrarea in vigoare a Legii de aprobare a OUG nr.
243/2000;
- HG pentru infiintarea si organizarea Sistemului national de evaluare si gestionare integrata
a calitatii aerului – 18 luni de la intrarea in vigoare a Legii de aprobare a OUG
nr.243/2000;
- HG pentru adoptarea Strategiei Nationale privind Protectia Atmosferei – 2 ani de la
intrarea in vigoare a Legii de aprobare a OUG nr.243/2000;
- HG pentru adoptarea Planului National de Actiune pentru Protectia Atmosferei - 2 ani de
la intrarea in vigoare a Legii de aprobare a OUG nr.243/2000;
In conformitate cu prevederile OUG nr.243/2000 urmeaza sa fie elaborate si ordine
ministeriale pentru:
- stabilirea criteriilor, metodelor si procedeelor de evaluare a calitatii aerului si a
autoritatilor competente pentru efectuarea si raportarea rezultatelor evaluarii – 18 luni de
la intrarea in vigoare a Legii de aprobare a OUG nr.243/2000;
- stabilirea poluantilor atmosferici de referinta care trebuie evaluati, precum si a valorilor
limita, valorilor de prag, marjelor de toleranta si a termenelor in care trebuie atinse
valorile limita – 12 luni de la intrarea in vigoare a Legii de aprobare a OUG nr.243/2000;
- intocmirea de liste cu zone si aglomerari pe baza evaluarii calitatii aerului – 24 luni de la
intrarea in vigoare a Legii de aprobare a OUG nr.243/2000.
Transpunerea completa pentru aceste acte normative comunitare se va face pana la sfarsitul
anului 2003, iar implementarea legislatiei transpuse se va face pana in 2007.
Din luna februarie 2001, pentru o perioada de 18 luni, Ministerul Apelor si Protectiei
Mediului beneficiaza de asistenta tehnica si juridica in acest domeniu din partea Agentiei
Daneze de Protectia Mediului. Asistenta daneza are ca obiective sprijinirea procesului de
transpunere a Directivelor privind Calitatea Aerului si implementarea acestora in 3 zone pilot
(Bucuresti, Ploiesti, Bacau – Piatra Neamt).
In cadrul Inspectoratelor de Protectia Mediului exista aparatura necesara pentru monitorizarea
calitatii aerului (SO2, NO2, pulberi totale, NH3 si pentru alti poluanti specifici), insa aceasta
nu raspunde in totalitate cerintelor prevazute in directivele UE in acest domeniu. Trebuie
mentionat ca benzenul, monoxidul de carbon si ozonul troposferic nu se monitorizeaza in
prezent datorita lipsei de echipamente de monitorizare.
Necesarul de aparatura pentru efectuarea masuratorilor conform cerintelor acestor directive va
fi stabilit in anul 2002.
Conform Strategiei pentru Armonizarea Legislatiei UE in Sectorul privind Calitatea Aerului si
Schimbarilor Climatice elaborata in 1999 de Grupul de Lucru pentru Calitatea Aerului si
Schimbari Climatice cu finantare si asistenta din partea Agentiei de Protectia Mediului din
Danemarca (DEPA) s-au estimat costurile pentru implementarea acestor directive:
- pentru o statie de monitorizare continua sunt necesare cheltuieli privind investitii de
capital - 70 000 USD /statie si cheltuieli de operare 10 000USD/statie/an;
- pregatire profesionala pentru operarea statiilor de monitorizare continua: 300 000 USD.
11
Decizia Consiliului nr. 93/389/EEC (amendata prin Directiva nr.99/296/EEC)
privind mecanismul de monitorizare comunitar pentru CO2 si alte gaze cu efect de
sera
12
fost facuta de catre principalul detinator de astfel de instalatii din Romania, SNP PETROM
SA. In strategia pe termen scurt si mediu a SNP PETROM este prevazuta realizarea masurilor
impuse de aceasta Directiva.
Esalonarea aplicarii cerintelor tehnice impuse de aceasta directiva la 3, 6 si 8 ani de la data
intrarii in vigoare a HG mentionat (1 ianuarie 2002) este de natura sa permita realizarea
programelor investitionale necesare.
Ministerul Industriei si Resurselor a realizat un inventar al instalatiilor si echipamentelor care
intra sub incidenta acestei directive, pentru unitatile economice aflate in domeniul sau de
coordonare.
13
3. MANAGEMENTUL DESEURILOR
Date statistice
Cantitatea de deseuri industriale a scazut semnificativ in anul 2000 fata de anul1993 deoarece
activitatea din industrie s-a restrans foarte mult in special in sectorul minier. Astfel, in anul
1997 sterilul rezultat din activitatile miniere reprezenta 78% din deseuri, iar in anul 2000 doar
cca. 50% din totalul deseurilor industriale.
Activitatile economice in cadrul carora s-au produs cele mai mari cantitati de deseuri in anul
2000 au fost:
- extractia si prepararea minereurilor 7 mil. tone
- producerea de energie 6 mil. tone
- extractia si prepararea carbunilor 4 mil. tone
- agricultura si zootehnie 4 mil. tone
- industria si prelucrarea lemnului 3 mil. tone
- constructii 3 mil. tone
- metalurgie peste 2 mil. tone
- industria altor produse minerale nemetalice peste 1 mil.tone
- industria de masini si echipamente peste 1 mil. tone
- industria alimentara peste 1 mil. tone
- industria textila peste 1 mil. tone
- industria mijlocelor de transport peste 1 mil. tone.
Din totalul de deseuri generate in anul 2000 s-au valorificat peste 10 mil. tone (22%) si s-au
eliminat prin diferite metode (depozitare, ardere) cca. 37 mil tone (78%). Cea mai mare
cantitate de deseuri a fost eliminata prin depozitare, cantitatea de deseuri eliminata prin ardere
fiind de numai 1% din totalul deseurilor generate.
Principalele tipuri de deseuri depozitate au fost: sterilul minier, cenusa si zgura de
termocentrala, deseuri chimice, namoluri de la statiile de epurare a apelor uzate industriale.
In anul 2000 au fost inventariate cca. 900 000 tone de deseuri periculoase, dintre care in
cantitati semnificative au fost generate deseuri de: fosfogips, soda calcinata si zguri
metalurgice. Cantitatea de deseuri periculoase produse a scazut foarte mult in ultimii ani
deoarece s-a redus activitatea in domeniul industriei chimice si metalurgiei.
O categorie aparte de deseuri periculoase o constituie deseurile clinice care sunt arse in
crematoriile spitalelor.
Unitatile de salubritate au colectat in anul 2000 cca. 8,15 mil. tone reprezentand:
14
- deseuri urbane 6,61 mil tone (81%);
- namol de la epurarea apelor uzate orasenesti 1,38 mil tone (17%);
- deseuri din constructii si demolari 0,16 mil tone (2%).
15
- masuri pentru incurajarea colectarii, valorificarii si tratarii deseurilor.
Planul national de gestionare a deseurilor va fi finalizat pana in semestrul II al anului 2003, va
fi supus spre aprobare Guvernului si va deveni operational imediat. Planul national se va
revizui la cel mult 5 ani.
Planul national de gestionare a deseurilor se elaboreaza pe baza planurilor judetene intocmite
de Inspectoratele de Protectie a Mediului, a caror sursa de informatii o constituie planurile
realizate de consiliile locale si de producatorii de deseuri. Aceste planuri vor stabili masuri
pentru urmatoarele obiective:
- diminuarea sau limitarea generarii de deseuri
- reciclarea, regenerarea sau alte forme de utilizare a deseurilor
- neutralizarea din punct de vedere ecologic a deseurilor.
Programele pentru gestionarea activitatilor legate de deseuri, prevazute in planuri vor
cuprinde:
- analiza situatiei si prognozarea tipurilor, proprietatilor si cantitatilor de deseuri
generate si valorificate;
- obiective, etape si termene pentru implementarea programului;
- resurse pentru implementarea programului;
- metode, tehnologii si instalatii de tratare, valorificare si eliminare a deseurilor,
precum si decizii legate de amenajarea acestor amplasamente.
Conform prevederilor Legii nr.426/2001, au atributii si raspunderi in domeniul gestionarii
deseurilor urmatoarele ministere si institutii: Ministerul Sanatatii si Familiei, Ministerul
Industriei si Resurselor, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, Ministerul de
Interne, Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul
Administratiei Publice, Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, Ministerul
Muncii si Solidaritatii Sociale, consiliile locale si judetene.
Autoritatile administratiei publice locale au atributii atat in elaborarea planurilor locale si
judetene cat si in implementarea acestora, iar producatorii de deseuri sunt responsabili de
implementarea planurilor de gestionare elaborate pentru unitatile lor.
In baza Legii nr. 426/2001, in luna ianuarie 2000, s-a constituit, in cadrul Ministerului Apelor
si Protectiei Mediului, Directia de gestiune deseuri si substante chimice periculoase pentru
realizarea unei bune colaborari intre autoritatile competente responsabile de gestionarea
deseurilor. In conformitate cu prevederile HG nr.17/2001 privind infiintarea si functionarea
Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, s-au constituit birouri de gestiune a deseurilor si
substantelor chimice periculoase in cadrul fiecarui Inspectorat de Protectia Mediului.
Legea nr. 426/2001 nu include si prevederi privind reglementarea activitatilor de gestionare a
deseurilor din industria extractiva si exploatarea carierelor (inclusiv a deseurilor de la
exploatarea miniera, preparatii, si alte tratamente ale mineralelor). In conformitate cu
prevederile art. 54 (1) lit. f din Ordonanta de Urgenta nr.78/2000, aceste categorii de
deseuri urmeaza a fi reglementate prin Hotarari de Guvern specifice.
In prezent sunt in curs de elaborare urmatoarele Hotarari de Guvern:
1. Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor, care se elaboreaza cu sprijin tehnic si
financiar din partea Ministerului Federal de Protectia Mediului din Germania, in cadrul
proiectului de twinning PHARE 1998 – anul 2002
2. Procedura specifica de autorizare a activitatilor de gestionare a deseurilor- anul 2002
16
Directiva nr.91/689/EEC privind deseurile periculoase
17
- cantitatea estimata de PCB in condensatoare 5480 tone
- cantitate de PCB in transformatoare inca nu a fost evaluata din cauza
diversitatii acestor echipamente.
Romania solicita o perioada de tranzitie de 3 ani, pana in anul 2010, timp necesar pentru
construirea instalatiilor de incinerare si pentru aplicarea prevederilor directivei referitoare la
emisii de poluanti in aer, apa si sol a instalatiilor de incinerare si co-incinerare existente.
Transpunerea prevederilor directivei in legislatia romaneasca se va face pana la sfarsitul
anului 2001 prin Hotarare de Guvern. S-a considerat ca este oportun sa se preia direct
Directiva nr. 2000/76/EC ce reprezinta textul unic privind incinerarea deseurilor si care
imbunatateste calitatea juridica si aplicabilitatea prevederilor din celelelte doua directive
(Directivele nr. 94/67/EC privind incinerarea deseurilor periculoase si 89/369/EEC privind
reducerea poluarii atmosferice cauzata de instalatiile noi de incinerare a deseurilor orasenesti).
Astfel, toate instalatiile ce se vor pune in functiune vor respecta intru totul cerintele acestei
directive.
In prezent exista la Timisoara un incinerator de capacitate mica pentru deseurile spitalicesti si
deseurile speciale care functioneaza din noiembrie 2000 cu respectarea conditiilor de protectie
a mediului.
In Romania nu s-a utilizat incinerarea ca metoda de eliminare a deseurilor menajere datorita
umiditatii ridicate a acestora. Atat pentru deseurile menajere, cat si pentru deseurile
periculoase, unica modalitate de eliminare finala este depozitarea.
Actul normativ romanesc prevede termene pentru incadrarea in limitele de emisie la unii
poluanti (NOx, SOx, pulberi, metale grele, dioxine, furani) si contine prevederi privind
procedura de autorizare a instalatiilor si proceduri de receptie a deseurilor in instalatii. De
asemenea, documentul contine prevederi referitoare la monitorizarea si controlul instalatiilor
de incinerare, precum si referitoare la obligativitatea inchiderii tuturor crematoriilor din
unitatile medicale, pana la sfarsitul anului 2004.
Costurile pentru implementarea Directivelor nr.89/369/EEC si 94/67/EC au fost evaluate in
cadrul proiectului PHARE ROM 101 si 102.
Costurile estimate pentru implementarea Directivei nr. 94/67/EC au fost evaluate la 3,26
miliarde EURO, respectiv:
- 3,1 miliarde EURO pentru construirea, operarea si intretinerea a 3 incineratoare pentru
deseuri periculoase care au o durata de functionare 35 ani fiecare;
- 160 milioane EURO pentru construirea a 100 incineratoare pentru deseuri spitalicesti
considerate deseuri periculoase.
Nu au fost luate in calcul si costurile pentru eliminarea prin incinerare a unor tipuri de deseuri
periculoase care sunt stocate pe teritoriul Romaniei.
De asemenea nu au fost estimate costurile necesare dotarii cu echipamente pentru alimentare
si retinere de poluanti a unor cuptoare de ciment care co-incinereaza deseuri.
Costurile estimate pentru implementarea Directivei 89/369/EEC privind reducerea poluarii
atmosferice cauzata de instalatiile noi de incinerare a deseurilor orasenesti au fost evaluate la
cca. 990 milioane EURO. Aceasta suma este necesara pentru construirea, operarea si
intretinerea a 3 incineratoare de deseuri menajere cu o durata de functionare de 25 ani fiecare.
Costurile preconizate pentru implementarea directivei nr. 2000/76/EC sunt de cca. 4,25
miliarde EURO si reprezinta suma costurilor pentru implementarea celorlalte doua directive,
respectiv 89/369/EEC si 94/67/EC.
18
In cadrul programului EPIQ s-a efectuat, de asemenea, un calcul al cheltuielilor de capital si
de operare precum si defalcarea acestor costuri., Conform acestui calcul, costul total al
implementarii este estimat la 3,471 miliarde EURO.
In conformitate cu calculele efectuate in cadrul celor doua progame, se apreciaza ca necesarul
de finantare pentru implementarea prevederilor acestei directive se situeaza in intervalul 3,5
mild.- 4,25 mild. EURO.
Pentru acesta directiva, respectiv pentru implementarea art.6 al acesteia, se solicita o perioada
de tranzitie de 3 ani, pana in anul 2010. Solicitarea este impusa de atingerea obiectivelor
prevazute in proiectul de Hotarare de Guvern referitoare la recuperarea si reciclarea
ambalajelor, care urmeaza sa fie adoptata in anul 2002.
Actul normativ va cuprinde termene pentru atingerea obiectivelor specifice - recuperarea
ambalajelor si reciclarea deseurilor de ambalaje. Actul normativ va crea cadrul legal necesar
pentru formarea unui sistem eficient de colectare, sortare, recuperare si reciclare a deseurilor
de ambalaje si va stabili introducerea unor instrumente economice pentru incurajarea
dezvoltarii acestuia. De asemenea, vor fi mentionate termene pana la care concentratiile de
metale grele din ambalaje vor trebui sa se incadreze in concentratiile maxime admise
prevazute in directiva UE.
In prezent se realizeaza in cadrul unui proiect cu sprijin financiar german un model de baza de
date pentru ambalaje si deseuri de ambalaje si se stabileste sistemul de raportare.
Deseurile de ambalaje produse in anul 2000 si colectate de la agentii economici reprezinta
cca. 156 000 tone, din care se pot mentiona: deseuri de ambalaje metalice - 60240 tone,
deseuri de ambalaje de hartie si carton - 47300 tone, deseuri de ambalaje din plastic - 12900
tone. Studiul preliminar efectuat in anul 2001 arata ca:
- deseurile de ambalaje de mase plastice provenite din deseurile menajere reprezinta 9,5%,
mai mult de 50% fiind sticle PET, peste 35% ambalaje PP si PE si 9% ambalaje de PS;
- deseurile de ambalaje de hartie/carton provenite din deseurile menajere reprezinta cca.10
%;
- deseurile de ambalaje de sticla si deseurile de ambalaje de aluminiu provenite din
deseurile menajere reprezinta cca. 6,5%;
- deseurile de ambalaje metalice provenite din deseurile menajere reprezinta 2 %.
Investigatiile vor continua si pentru deseurile menajere rezultate din institutii si comert,
precum si pentru deseurile stradale.
In cursul anului 2002 vom dispune de date complete privind cantitatile de ambalaje si deseuri
de ambalaje, precum si unitatile implicate in colectarea si reciclarea deseurilor de ambalaje.
Pana la sfarsitul anului 2002 se vor putea stabili rate de recuperare si valorificare a
ambalajelor si reciclare a deseurilor de ambalaje.
Implementarea prevederilor directivei presupune investitii substantiale pentru construirea
instalatiilor de procesare a deseurilor de ambalaje, precum si pentru dezvoltarea pietei de
materii prime secundare provenite din deseurile reciclate.
Costurile pentru implementarea directivei nu au fost estimate, aceasta urmand sa se realizeze
prin proiectul PHARE 2000.
19
Directiva nr.99/31/EC privind depozitarea deseurilor
20
- construirea, operarea si intretinerea a 5 depozite de deseuri periculoase cu durata de
functionare de cca. 38 de ani : 2, 7 miliarde EURO.
Datele obtinute din teritoriu arata ca pentru realizarea unor depozite > 40 ha sunt necesare
sume cuprinse intre 12,5 –74 milioane EURO/depozit, pentru majoritatea dintre acestea fiind
estimata valoarea de 20 milioane EURO/depozit.
Urmeaza sa se calculeze costurile pentru inlaturarea “poluarii istorice” care trebuie sa
acopere cheltuielile pentru inchiderea depozitelor vechi neecologice si pentru post-
monitorizare.
2.Conform evaluarii EPIQ, costurile totale pentru implementarea acestei directive sunt de 2,5
miliarde EURO.
Se apreciaza, deci, ca necesarul de finantare pentru implementarea prevederilor acestei
directive se situeaza in intervalul 2,5 mild-5,3 mild EURO .
21
un consum mediu anual de uleiuri minerale de cca. 200 000 tone. Daca din aceasta cantitate
de 200 000 tone s-ar recupera numai 64 000 tone / an ( cca. 32%) si aceasta s-ar supune
regenerarii s-ar putea obtine o cantitate de 32 000 tone/ an ulei regenerat. Costurile necesare
regenerarii intr-o instalatie moderna de regenerare sunt estimate la cca. 11,6 milioane $/ an.
Daca se considera ca cele 32000 tone ulei regenerat obtinut s-ar vinde cu numai 400 $/tona,
pentru toata cantitatea s-ar obtine 12,8 mil. $/an, ceea ce inseamna ca regenerarea deseurilor
este o activitate rentabila economic. Pentru regenerarea uleiurilor este insa necesara
construirea unei instalatii competitive.
Studiul EPIQ arata ca in absenta unei tehnologii competitive de regenerare a uleiurilor uzate
acestea ar putea fi co-incinerate in cele 8 fabrici de ciment existente in Romania. In acest caz
costurile anuale pentru co-incinerarea uleiurilor uzate se ridica la cca. 2,8 milioane $/an.
Acelasi studiu estimeaza ca pentru colectarea uleiurilor uzate de catre agentii economici este
necesar un cost al investitiei de pana la 2,4 milioane $.
22
Studiul EPIQ precizeaza ca anual consumul mediu de acumulatori cu plumb pentru vehicule
este de cca. 1 milion bucati.
Costurile necesare conformarii cu prevederile directivei au fost estimate ca se incadreaza in
intervalul cuprins intre 3,5 – 4,5 mil.$ - plafon minim si 4,8 – 5,8 mil.$ - plafon maxim, in
functie de durata de utilizare a instalatiei si a autovehiculelor.
Costurile au fost defalcate astfel:
1. costuri totale de investitii:
- cca. 10 milioane $ - investitii pentru instalatia de procesare completa, pentru o prelucrare
anuala de 30 000 tone acumulatori si pentru o durata de functionare a instalatiei de 10 ani;
- 1,1 milioane $ - investitii pentru achizitionarea de autovehicule de transport a
acumulatorilor uzati;
- 300000 $ - investitii privind amenajarea unor capacitati de depozitare in centrele de
colectare din tara;
2. cheltuieli curente anuale pentru tona de plumb reciclata din baterii uzate care au fost
estimate intre 110 – 150 $ si contin cheltuielile de colectare, transport si finctionarea
sistemului.
23
Regulamentul nr.259/93 privind controlul transportului deseurilor in, dinspre si
inspre Comunitatea Europeana
Pana la sfarsitul anului 2001 va fi adoptata Hotarare de Guvern, care va avea ca principal
obiectiv pregatirea cadrului juridic si tehnic, astfel incat in momentul aderarii Romaniei la
UE, Regulamentul nr.259/93 sa poata fi direct aplicabil.
Aceasta Hotarare de Guvern va stabili autoritatea competenta responsabila de controlul
importului, exportului si tranzitului deseurilor si va impune aplicarea in plan intern a
procedurii de notificare a transporturilor de deseuri peste frontiera, asa cum prevede
Regulamentul nr. 259 / 93.
Formularele pentru notificarea si transportul deseurilor vor fi identice cu cele folosite in
Uniunea Europeana. Totodata, deseurile transportate peste frontiera vor fi clasificate in
deseuri periculoase si nepericuloase, in conformitate cu continutul anexelor VIII si IX ale
Conventiei de la Basel care au fost deja preluate in Regulamentul nr. 259/93.
Pana la momentul intrarii in vigoare a HG mentionata in primul paragraf, vor fi mentinute o
serie de restrictii privind importul deseurilor in Romania asa cum sunt acestea prevazute in
Legea protectiei mediului nr.137/95 si in Hotararea de Guvern nr.340/92 privind regimul de
import al deseurilor si reziduurilor de orice natura, precum si al altor marfuri periculoase
pentru sanatatea populatiei si pentru mediul inconjurator, cu modificarile si completarile
ulterioare.
24
In Romania, parcul national este de 2,1 milioane de autoturisme din care 1,6 milioane sunt
automobile Dacia. Costurile pentru tratarea vehiculelor scoase din uz care ar reveni
producatorilor sunt de cca. 163,8 milioane $ pentru tot parcul (la un cost de cca. 78 $/vehicul),
din care 124 milioane $ pentru parcul Dacia.
O problema suplimentara o constituie si existenta, intr-un numar semnificativ, a unor vehicule
fabricate in Europa de Est sau in statele fostei URSS de catre producatori care nu mai exista
(Wartburg, Trabant).
Asociatia Constructorilor de Automobile din Romania (ACAROM) a estimat cheltuielile
legate de casarea autovehiculelor la cca. 30 $/vehicul (4,8 milioane de dolari pentru cele cca.
160 000 de autovehicule comercializate in Romania).
Costurile investitiilor ce vor trebui realizate de reteaua nationala de service pentru
implementarea directivei sunt estimate de ACAROM la 20 000 $ pentru fiecare unitate de
intretinere si reparatii (tip Service Auto) adica 32 de milioane $ pentru cele 1600 de unitati
din tara. Aceste costuri includ colectarea pieselor si a lichidelor de functionare-intretinere,
depozitarea si transportul acestora la unitatile care efectueaza reciclarea, recuperarea si
eliminarea deseurilor auto.
25
4. CALITATEA APEI
Reteaua hidrografica a Romaniei are aproape intreaga suprafata cuprinsa in bazinul fluviului
Dunarea, cu exceptia unei parti din raurile din Dobrogea, tributare Marii Negre. Resursele de
apa ale Romaniei sunt constituite din apele de suprafata (rauri interioare, lacuri naturale si
artificiale, fluviul Dunarea) si intr-o masura mai mica, respectiv cca 10%, din apele subterane.
miliarde mc
Categoria de resurse Resursa teoretica Resursa tehnic utilizabila
Rauri interioare 40 25**
Dunare 85* 30
Ape subterane 9 6
Total 134 61
*cuprinde o jumatate din stocul mediu multianual scurs pe Dunare in sectiunea Bazias
** cuprinde cca. 5 miliarde resursa asigurata in regim natural
Principala resursa de apa a Romaniei este constituita din raurile interioare, in numar de 4864
(inventariate si codificate) cu o lungime de 78 905 km.
Raportat la populatia actuala a tarii, resursa specifica utilizabila este de cca. 2700 mc/loc.an,
fata de media europeana de 4000 de mc/loc.an, ceea ce situeaza tara noastra pe pozitia 20 in
Europa.
Datorita dispunerii neuniforme a raurilor interioare in teritoriu si folosirii in mica masura a
apelor Dunarii, datorita pozitiei sale periferice, la limita de sud a teritoriului, a fost necesara
realizarea unor lucrari de amenajare a bazinelor hidrografice. Astfel s-au realizat peste 1900
lacuri importante, cu un volum total de peste 13 miliarde mc, dotate cu toate uvrajele aferente
lucrarilor complexe de amenajare a apelor si 2000 km canale si galerii de derivatie pentru
transferul resursei de apa din bazine excedentare in bazine deficitare sau in cadrul aceluiasi
bazin hidrografic.
Din punct de vedere calitativ, din totalul de 21 934 de km de rauri supravegheate, in anul
1999 s-a inregistrat urmatoarea situatie:
- 59% categoria I de calitate,
- 26% categoria a II-a de calitate,
- cca. 6% categoria a III-a de calitate,
- cca. 9% sunt degradate.
Situatiile cele mai defavorabile s-au inregistrat in bazinele hidrografice Prut - 35% ape
degradate si Ialomita - 30% ape degradate.
Comparativ cu anii anteriori s-a inregistrat o ameliorare a calitatii apelor relevata prin
cresterea ponderii lungimii tronsoanelor de apa de categoriile I si a II-a, respectiv scaderea
lungimii tronsoanelor de apa din categoria a III-a si din categoria ape degradate. Astfel, fata
de lungimea totala a raurilor investigate :
-categoria I a crescut de la 35% in anul 1989 la 59% in anul1999
-categoria a II-a a crescut de la 25% in anul 1989 la 26% in anul1999
Principalii poluanti sunt metalele grele, fosfor, cloruri, sodiu, produse petroliere, detergenti,
substante extractibile.
In ceea ce priveste calitatea lacurilor, din 92 de lacuri investigate:
- 64 s-au incadrat in categoria I de calitate
- 13 in categoria a II-a de calitate
- 13 in categoria a III-a de calitate
- 2 in categoria ape degradate.
26
Din punct de vedere al calitatii fizico-chimice corespunzatoare apelor lacurilor, s-au
evidentiat bazinele hidrografice ale raurilor Tisa, Somes, Mures, Bega-Timis, Nera-Cerna si
Jiu. O situatie necorespunzatoare se regaseste in bazinele raului Prut si Litoral.
Din punct de vedere al troficitatii, din cele 92 de lacuri, 20 sunt eutrofizate.
27
Directiva nr. 98/83/EC privind calitatea apei destinate consumului uman
Romania solicita o perioada de tranzitie de 8 ani, pana in anul 2015, pentru implementarea
prevederilor Directivei nr.76/464/EEC si a celor 7 Directive “fiice”.
In conformitate cu prevederile Legii apelor nr.107/1996 a fost elaborat Normativul care
stabileste limite maxim admisibile pentru cele mai importante substante poluante din apele
uzate inainte de deversarea lor in receptori naturali –NTPA 001 aprobat prin HG nr.
730/1997. Acest normativ corespunde in mare parte prevederilor directivei (nu cuprinde
prevederi referitoare la cadmiu si compusii sai, precum si la compusii anorganici ai
mercurului).
Evacuarea de ape uzate in apele de suprafata si in retelele de canalizare ale oraselor este
reglementata de Legea Apelor nr. 107/1996 si de Ordinul Ministrului apelor, padurilor si
protectiei mediului nr.699/1999 privind procedura si competentele de emitere a avizelor si
autorizatiilor de gospodarire a apelor, care impun eliberarea unui aviz si/sau autorizatie de
gospodarire a apelor pentru evacuarea de ape uzate, utilizand indicatorii de calitate si limitele
de poluare acceptate stabilite prin Hotararea de Guvern nr.730/1997, care va fi reactualizata
pana la sfarsitul anului 2001. Totusi, varianta revizuita a acestei HG nu contine limite de
emisie pentru toate cele 32 de substante periculoase, datorita, in special tehnologiilor utilizate
in industrie, ale caror produse finite au un continut in substante periculoase care nu concorda
cu cantitatile evacuate (g/kg sau g/tona de produs finit), specificate in directive. Aceste
tehnologii urmeaza a fi imbunatatite de catre industrie pe baza criteriului BAT (cea mai buna
tehnica disponibila ) si pe baza Legii apelor ce urmeaza a fi amendata in cursul anului 2002.
Legea modificata va prelua dispozitiile ce deriva din Directiva Cadru a Apei nr.2000/60/EEC
28
privind obligatiile referitoare la calitatea apelor de suprafata si a apelor destinate consumului
uman si pentru protejarea sanatatii populatiei.
De asemenea, in cadrul Conventiei pentru Protectia Fluviului Dunarea (ratificata prin Legea
nr. 14/1995), Romania si-a asumat o serie de obligatii referitoare la calitatea apelor de
suprafata din bazinul Dunarii si la programul de monitorizare a substantelor periculoase. In
acest sens, prin Ordinul Ministrului apelor si protectiei mediului nr. 377/2001 privind
aprobarea obiectivelor de referinta pentru calitatea apelor de suprafata, Romania a inceput
alinierea, cu caracter experimental, la valorile de referinta pentru calitatea apelor de suprafata
din bazinul Dunarii. Acest ordin contine limitele admisibile pentru substantele periculoase in
apele de suprafata, desi nu exista limite de emisie ale tuturor acelorasi substante pe unitatea de
produs prevazute in avizele de gospodarire a apelor.
Hotararea de Guvern nr. 472/2000 privind unele masuri de protectie a calitatii apelor
stabileste platile pentru descarcarea de ape uzate, taxele si penalitatile pentru depasirea
valorilor limita stabilite. Aceste penalitati se actualizeaza periodic si lista de indicatori contine
o mare parte din cele 32 de substante periculoase (cca. 67%).
De asemenea, Comisia Internationala pentru Protectia Fluviului Dunarea (ICPDR) a adoptat,
in octombrie 2000, cerintele minime pentru evacuarile din sectoarele industriale, valorile tinta
si valorile limita de prag pentru calitatea apelor in bazinul Dunarii.
Un studiu de estimare a costurilor de conformare pentru sectorul industrial va fi finalizat la
jumatatea anului 2002.
Perioada de tranzitie solicitata este determinata si de masurile necesare pentru schimbarea
programului de monitorizare, atat pentru extinderea surselor de poluare industriale cat si a
numarului de indicatori (32) si a mediilor de investigare ( apa, sediment, sol, pesti, moluste,
plante acvatice). Limitele stabilite deja pentru unele substante periculoase impun acordarea de
timp suficient sectorului industrial pentru aplicarea noilor limite de emisie ce vor aparea in
anul 2001, in baza studiului de evaluare a costurilor.
In anul 2001 a fost realizat un inventar preliminar al surselor industriale de poluare.
Principalele activitati pentru implementarea acestei directive vor fi :
• completarea inventarului surselor industriale de poluare -sfarsitul anului 2001
• adoptarea Hotararii de Guvern privind limitele de emisie ale apelor uzate in ape de
suprafata si in retelele de canalizare ale oraselor - sfarsitul anului 2001
• amendarea Legii apelor nr.107/1996 pentru reglementarea descarcarilor de ape uzate in
ape de suprafata- anul 2002
• elaborarea unui studiu final de estimare a costurilor de conformare din diferitele sectoare
ale industriei - sfarsitul semestrului I al anului 2002
• stabilirea, impreuna cu sectorul industrial, a unor programe de reducere a poluarii la
sursele de poluare industriala care nu intrunesc conditiile acestei directive - sfarsitul
anului 2002
• adoptarea unei Hotarari de Guvern, in conformitate cu calendarul legislativ al Guvernului,
care va asigura elementele monitoringului calitatii apelor de suprafata pentru substantele
periculoase. Estimarea financiara realizata de catre Institutul National de Cercetare-
Dezvoltare pentru Protectia Mediului pentru monitoringul initial este de 33 milioane
EURO si pentru monitoringul anual care va urma este de 3,5 milioane de EURO- sfarsitul
anului 2003
• implementarea schimbarilor relevante in avizele de gospodarire a apelor pentru
descarcarile in apele de suprafata a substantelor periculoase, conformarea cu noile limite,
stabilirea locala/zonala a unor limite mai restrictive pentru zonele puternic industrializate,
construirea si reconstruirea statiilor de epurare pentru conformarea cu aceste limite-
sfarsitul anului 2006.
29
• adoptarea de noi responsabilitati pentru colectarea datelor de la sursele de poluare cu
substante periculoase din industrie, prin reactualizarea Hotararii Guvernului nr. 172/1997
pentru infiintarea Registrului National de Substante Potential Toxice si aprobarea
Regulamentului de organizare si functionare a institutiei aferente (Institutul National de
Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului), existent din anul 1997- sfarsitul anului
2002.
In Romania, prin strategia de implementare a instrumentului ISPA au fost identificate proiecte
referitoare la statii de epurare necesar a fi construite sau extinse in diferite orase si localitati.
De asemenea, programul SAPARD contine prevederi referitoare la constructia/ modernizarea
retelelor de canalizare/alimentare cu apa si a statiilor de epurare in localitatile rurale. Aceste
doua programe comunitare pot furniza o parte din elementele necesare privind evaluarea
costurilor de implementare a directivei, care conduc la o prima cifra de 9,6 miliarde EURO
pentru conformarea sectorului industrial.
Reteaua nationala de monitorizare a calitatii apelor de suprafata va fi extinsa in scopul
monitorizarii tuturor substantelor periculoase, a diversificarii matricelor de monitorizare-
sediment, materii in suspensie, biota- in concordanta cu prevederile aplicate deja in Romania
dar numai pentru fluviul Dunarea si provenind de la ICPDR. Extinderea acestor activitati
depinde de disponibilitatea financiara a Romaniei, dar nu necesita reforme institutionale
deosebite, ci numai redirectionarea si redimensionarea unor institutii deja existente, atat la
nivel central cat si zonal. Aceasta se va realiza printr-o Hotarare de Guvern privind
reorganizarea retelei nationale de monitorizare a apelor de suprafata si de coordonare de catre
un Centru National de Monitoring al apelor de suprafata, care ar trebui sa fie in subordinea
Autoritatii Centrale pentru Ape.
Aceasta activitate de monitoring, alaturi de activitatile de expertiza, autorizare, implementare
necesita cca. 2 miliarde de EURO, care conduc la un total de 11,6 miliarde EURO, suma
necesara pentru implementarea si controlul aplicarii noii legislatii.
Pentru implementarea directivei se solicita o perioada de tranzitie de 7 ani, pana in anul 2014.
Prevederile acestei directive sunt preluate integral prin Planul national de protectie a apelor
impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, aprobat prin Hotararea de Guvern
nr.964/2000.
In baza prevederilor HG nr.964/2000 a fost emis Ordinul ministrului apelor si protectiei
mediului nr. 740/08.08.2001 pentru aprobarea componentei nominale a Comisiei pentru
aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din
surse agricole formata din reprezentanti ai MAPM, MAAP si MSF si Ordinul comun al
MAPM si MAAP nr.452/2001 si 105951/2001 pentru aprobarea regulamentului de organizare
si functionare a Comisiei si a grupului de sprijin pentru aplicarea acestui plan. Planul de
actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole
transpune in detaliu reglementarile Directivei nr. 91/676/EEC si adopta un calendar precis
privind implementarea masurilor pentru reducerea si eliminarea poluarii apelor cu nitrati din
surse agricole.
Una din problemele care apar in implementarea Directivei nr.91/676/EEC in Romania consta
atat in dificultatea identificarii contaminarii apelor cu nitrati proveniti din agricultura, cat si in
delimitarea zonelor vulnerabile.
O alta problema este legata de finantarea costurilor de implementare a programelor de actiune
si a investitiilor substantiale care sunt necesare, in special in construirea rezervoarelor de
stocare a ingrasamintelor de origine animala, de capacitati si calitate corespunzatore, precum
30
si a depozitelor si platformelor de nutreturi care sa corespunda normelor de protectie a
mediului.
O problema speciala se refera la modernizarea dotarii retelelor de laboratoare si statiilor de
monitorizare a calitatii apelor de suprafata si la infiintarea retelei de monitorizare a straturilor
acvifere, cheltuielile de investitii in ambele cazuri fiind substantiale.
Pentru implementarea acestei directive se vor desfasura urmatoarele activitati:
• intocmirea cadastrului apelor afectate de poluarea cu nitrati si a apelor care sunt
susceptibile sa fie expuse unei astfel de poluari - sfarsitul anului 2002
• intocmirea listei si desemnarea tuturor zonelor vulnerabile - sfarsitul anului 2003
• intocmirea rapoartelor cu rezultatele actiunilor de supraveghere a apelor de suprafata si a
acviferelor precum si a starii de eutrofizare a apelor dulci si a apelor costiere - inceputul
anului 2003
• elaborarea Codului bunelor practici agricole si a programului de instruire si informare a
fermierilor in scopul promovarii acestui cod - sfarsitul anului 2002
• stabilirea programelor de actiune referitoare la ansamblul zonelor vulnerabile de pe
teritoriul Romaniei, pentru anumite zone vulnerabile sau pentru portiuni de zone
vulnerabile, dupa caz si a setului de masuri pentru implementarea acestor programe -
sfarsitul anului 2005
• elaborarea, prin Ordin al Ministrului MAPM, a procedurilor si instructiunilor pentru
sistemele de supraveghere si control - sfarsitul anului 2003
• finalizarea implementarii primelor programe de actiune referitoare la zonele vulnerabile -
sfarsitul anului 2009
• intocmirea raportului Comisiei pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor
impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole privind implementarea primei
etape a Planului de actiune - inceputul anului 2010.
31
Decizia Consiliului nr.77/795 stabilind o procedura comuna pentru schimbul de
informatii asupra calitatii apelor dulci de suprafata
32
finaliza proiectul de Lege pentru gospodarirea integrata a zonelor de coasta. In cazul zonelor
marine speciale pentru moluste care necesita protectie, MAPM va elabora reglementari
privind criteriile de identificare a acestor zone, norme privind calitatea apelor pentru cresterea
si exploatarea molustelor, norme de calitate pentru molustele exploatabile, si va coordona
procesul de monitorizare a calitatii apelor pretabile cresterii si exploatarii molustelor.
Din evaluarile facute de catre Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marina, costurile
implementarii acestei directive se ridica la cca. 50.000 $ USD.
33
Directiva Cadru privind Apa nr. 2000/60/EEC
34
5. PROTECTIA NATURII
Romania accepta in totalitate acquis-ul comunitar din acest sector si va asigura deplina
conformare cu prevederile si implementarea acestuia.
Pentru acest sector, Romania nu solicita perioade de tranzitie.
Spatiul biogeografic al Romaniei cuprinde, intr-o proportie relativ egala, cele trei unitati
geografice – de campie, de deal si de munte, cu o diversitate mare de conditii pedoclimatice si
hidrologice ce diferentiaza un numar de cca. 52 ecoregiuni cu o varietate de ecosisteme
terestre, acvatice specifice zonelor de coasta si de litoral al Marii Negre, zonelor de stepa,
silvostepa, deal, munte, lacurilor, cursurilor de apa si luncilor acestora, zonelor secetoase sau
a celor umede, inclusiv celor specifice Deltei Dunarii.
La sfarsitul anului 2000 a fost realizata transpunerea integrala a legislatiei europene in acest
domeniu, urmand ca pana in anul 2005 sa se definitiveze cadrul institutional necesar
implementarii prevederilor legale.
35
inclusiv ariile speciale de conservare si ariile de protectie speciala avifaunistica) sunt
evidentiate in mod obligatoriu in planurile nationale, zonale si locale de amenajare a
teritoriului si de urbanism, in perimetrul si in vecinatatea acestora fiind interzisa orice lucrare
sau activitate susceptibila sa genereze un impact negativ asupra acestora.
Managementul ariilor protejate de conservare si a ariilor de protectie speciala avifaunistica se
va face pe baza unor planuri adecvate specifice. Orice plan sau proiect susceptibil de a-l
afecta intr-un mod semnificativ va face obiectul unui studiu pentru evaluarea impactului,
tinand cont de obiectivele de conservare a ariei. Nu vor fi acceptate planuri sau proiecte care
afecteaza aria, iar orice activitate in aceste zone se va efectua cu consultarea publicului.
Planurile de management se elaboreaza de administratiile stabilite si se aproba de Autoritatea
Publica Centrala pentru Protectia Mediului, cu avizul Academiei Romane.
Administrarea acestor arii se poate face prin structuri de administrare special constituite, regii
autonome, companii si societati nationale si comerciale, autoritati ale administratiei publice
locale, servicii descentralizate ale administratiei publice centrale, institutii stiintifice, de
cercetare si de invatamant din sectorul public sau privat, muzee, organizatii
neguvernamentale, precum si persoane fizice, cu calitatea de custozi.
Bunurile cu valoare de patrimoniu natural existente in situ, detinute in regim de proprietate
privata, sunt ocrotite si se conserva de proprietarii lor, cu respectarea drepturilor si obligatiilor
legale. Daca proprietarul nu consimte sau consimtind, nu respecta masurile speciale de
ocrotire si conservare stabilite de autoritatea de mediu, sau nu are capacitatea de a realiza
aceste masuri, Autoritatea Publica Centrala pentru Protectia Mediului, prin imputernicitii sai,
va solicita, in conditiile legii, masura indisponibilizarii provizorii, sau dupa caz, definitive, in
vederea instituirii unei administrari speciale.
Pentru completarea resurselor financiare necesare unei bune administrari, administratiile
acestora pot institui un sistem de tarife, ce se aproba de Autoritatea Publica Centrala pentru
Protectia Mediului sau, dupa caz, de autoritatile administratiei publice locale. Tarifele se
platesc de persoanele fizice si juridice care beneficiaza de bunurile, serviciile si activitatile
specifice desfasurate in ariile naturale protejate.
De asemenea, conform Legii nr.137/1995 privind protectia mediului, republicata, detinatorii
cu orice titlu, care aplica masurile de conservare sunt scutiti de impozit, iar detinatorii
particulari sunt compensati in raport ca valoarea lucrarilorde refacere intreprinse.
In ceea ce priveste amendarea anexelor Directivei nr. 92/43/CEE, propunerile privind tipurile
de habitate naturale ( 10 propuneri) ce ar trebui incluse in Anexa nr.I si speciile de plante ce ar
trebui incluse in Anexele II si IV au fost transmise la inceputul lunii februarie 2001, iar datele
stiintifice privind propunerile pentru Anexele II si III ale Directivei nr.79/409/CEE au fost
transmise in luna iulie a.c.Tipurile de habitate propuse sunt urmatoarele:
• Mlastini si stepe saraturate ponto- salmastrice
• Comunitati central eurasiatice cryosoide
• Tufarisuri cu frunze cazatoare subcontinentale si continentale
• Paduri peri- alpine de molid
• Paduri de tip scotian di sud-estul Europei
• Izvoare termale cu lotus
• Lacuri acoperite cu nufar rosu
• Paduri de fag dobrogene
• Paduri de stejar si carpen sud- est europene
• Paduri de fag dacice
36
Programul de implementare a prevederilor Directivei nr. 92/43/CEE:
Ecosistemele naturale si seminaturale din Romania reprezinta cca. 47% din suprafata tarii. Ca
urmare a studiilor efectuate prin Programul CORINE Biotops au fost identificate si
caracterizate un numar de 783 tipuri de habitate (13 habitate de coasta, 89 de zone umede, 196
de pajisti, 206 de padure, 54 de mlastina, 90 de stancarii/nisipuri si 135 agricole) in 261 de
zone analizate de pe intreg teritoriul tarii.
Au fost identificate, de asemenea, 44 de zone de importanta avifaunistica, cu o suprafata
totala de 6 557 km2, reprezentand 3% din suprafata tarii.
Pe teritoriul Romaniei au fost identificate 3700 specii de plante, din care pana in prezent 23
sunt declarate monumente ale naturii, 74 sunt extincte, 39 periclitate, 171 vulnerabile si 1253
rare. Speciile caracteristice pasunilor reprezinta cca. 37% din totalul celor existente in
Romania.
In ceea ce priveste animalele, au fost identificate un numar de 33 792 specii de animale, din
care 33 085 nevertebrate si 707 vertebrate. In ceea ce priveste vertebratele, 55 specii sunt
periclitate (11 specii de pesti, 3 specii de amfibieni, 4 specii de reptile, 18 specii de pasari si
19 specii de mamifere), 69 specii sunt vulnerabile (16 specii de pesti, 9 specii de amfibieni, 1
specie de reptile, 17 specii de pasari si 26 specii de mamifere) si 24 specii sunt rare (11 specii
de pesti si 13 specii de mamifere).
Suprafata totala a celor 827 de arii naturale protejate din Romania, stabilite prin Legea nr.
5/2000, este de 1 234 710 ha, adica 5,18% din suprafata tarii. Din reteaua nationala de arii
naturale protejate, Delta Dunarii se distinge, atat ca suprafata (580.000 ha), cat si ca nivel al
diversitatii biologice, avand triplu statut international: Rezervatie a Biosferei, Sit Ramsar
(zona umeda de importanta internationala), Sit al Patrimoniului Mondial Natural si Cultural.
In anul 2000, datorita starii favorabile de conservare in care se afla sistemele ecologice si
speciile din Delta Dunarii, Consiliul Europei a acordat Diploma Europeana acestei rezervatii.
In contextul largirii UE, Comisia Europeana a initiat la inceputul anului 2000 derularea unor
serii de negocieri cu toate tarile candidate in vederea amendarii anexelor directivelor
nr.79/409/CEE si 92/43/CEE, pe baza propunerilor facute de fiecare tara. O parte din
37
propunerile facute de Romania au fost deja acceptate, iar o parte urmeaza a fi discutate.
Propunerile acceptate la negocierile avute pana in prezent, sunt urmatoarele:
pentru Anexa II (specii de animale a caror conservare necesita desemnarea de zone
speciale de conservare) din Directiva nr.92/43/CEE:
o Cricetus cricetus
o Alces alces
o 1*Bison bonasus
o Triturus montandoni
o Triturus vulgaris ampelensis
o *Austropotamobius torrentium
o Colias myrmidone
o Lycaena helle
o *Leptidea morsei
o *Nymphalis vaualbum
o Pseudophilotes bavius
o Isophya harzi
pentru Anexa IV (specii de animale strict protejate) din Directiva nr.92/43/CEE
o Alces alces
o *Bison bonasus
o Triturus montandoni
o Triturus vulgaris ampelensis
o Colias myrmidone
o Lycaena helle
o *Leptidea morsei
o *Nymphalis vaualbum
o Pseudophilotes bavius
o Isophya harzi
pentru Anexa II/2 (specii de pasari acceptate la vanat) din Directiva nr.79/409/CEE:
o Anser brachyrhynchus
o Anser albifrons
o Branta bernicla
o Netta rufina
o Aythya marila
o Somateria mollissima
o Clangula hyemalis
o Melanitta nigra
o Melanitta fusca
o Bucephala clangula
o Mergus serrator
o Mergus merganser
o Bonasa bonasia
1
*specii prioritare
38
o Tetrao urogallus
o Coturnix coturnix
o Gallinula chloropus
o Philomachus pugnax
o Limosa limosa
o Columba oenas
o Streptopelia decaocto
o Streptopelia turtur
o Turdus pilaris
o Turdus philomelos
o Turdus iliacus
o Turdus viscivorus
o Sturnus vulgaris
o Garrulus glandarius
o Pica pica
o Corvus monedula
o Corvus frugilegus
o Corvus corone
39
desfasurare a activitatilor de recoltare/capturare si achizitie a speciilor salbatice si a altor
bunuri ale patrimoniului natural, in scopul comercializarii pe piata interna si la export.
Aceste reglementari au fost imbunatatite prin Ordinul Ministrului apelor, padurilor si
protectiei mediului nr. 322/2000 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activitatilor de
recoltare, capturare si/sau achizitie si comercializare pe piata interna sau la export a plantelor
si animalelor din flora si fauna salbatica, precum si a importului acestora, luand in considerare
si procedurile instituite la nivelul Uniunii Europene si pe plan international. In completarea
acestuia a fost aprobat Ordinul MAPM nr.647/6.06.2001 pentru aprobarea Procedurii de
autorizare a activitatilor de recoltare, capturare si/sau de achizitie si comercializare pe piata
interna sau la export a plantelor si animalelor din flora si fauna salbatica, precum si a
importului acestora ce clarifica unele aspecte procedurale privind activitatea de
comercializare cu specii salbatice CITES (periclitate) si nepericlitate.
S-au pus astfel in aplicare si prevederile Conventiei privind comertul international cu specii
de flora si fauna salbatica pe cale de disparitie, ratificata prin Legea nr.69/1994.
Conform art.XV alin.(1) lit. c) si art.XVI alin. (2) din Conventia privind comertul
international cu specii salbatice de fauna si flora pe cale de disparitie (CITES),
amendamentele anexelor I, II si III, adoptate la o sesiune a Conferintei Partilor intra in vigoare
la 90 zile dupa respectiva sesiune pentru toate Partile, cu exceptia partilor care au o rezerva.
Pana in prezent, Romania nu a transmis nici o notificare catre depozitar prin care sa-si
exprime vreo rezerva asupra amendamentelor adoptate.
In acest domeniu, legislatia noastra interna este mai stricta decat prevederile comunitare,
evaluarea si autorizarea activitatilor de recoltare/capturare fiind obligatorie pentru toate
speciile salbatice, nu doar pentru cele periclitate. De asemenea, este total interzis importul
pieilor de pui de foca si a produselor rezultate din acestea, precum si utilizarea oricarui tip de
capcane de picior.
Directiva urmeaza sa fie transpusa prin lege pana la sfarsitul anului 2001, iar termenul de
implementare a prevederilor directivei este prevazut in anul 2005.
40
6. CONTROLUL POLUARII INDUSTRIALE SI MANAGEMENTUL RISCULUI
Unitatile industriale aflate sub incidenta prevederilor acestor directive sunt evaluate, in
prezent, conform prevederilor legislatiei nationale in vigoare.
Astfel, nu exista un sistem de utilizare a celor mai bune tehnici disponibile (BAT) ca referinta
pentru stabilirea valorilor limita de emisie in autorizatie, iar acestea nu contin prevederi
referitoare la functionarea acestor unitati in situatii exceptionale, ca de exemplu functionare in
caz de producere a unor accidente tehnice, avarii, etc.
Definitiile prevazute in legislatia nationala nu sunt conforme cu definitiile prevazute de
directivele UE.
Din inventarul preliminar efectuat s-au pus in evidenta 746 de instalatii supuse prevederilor
Directivei IPPC.
41
Seveso, pana in anul 2003 se va infiinta un Secretariat de risc in cadrul Ministerului Apelor si
Protectiei Mediului. Secretariatul tehnic permanent propune masuri de protectie, interventie
pentru refacere si reabilitare, si urmareste conformarea.
Acest secretariat va fi compus din 5 persoane si va coordona activitatea de evaluare a riscului
precum si de punere in aplicare a prevederilor Directivei Seveso.
Pana in anul 2015, toate activitatile existente vor trebui sa se conformeze cerintelor Directivei
nr.96/61/EC privind prevenirea si controlul integrat al poluarii si Directivei nr. 1999/13/CE
privind limitarea emisiilor de compusi organici volatili provenind din utilizarea solventilor
organici in anumite activitati si instalatii (COV). Conformarea cu cerintele Directivei
nr.88/609/EEC va trebui sa se faca pana in anul 2012.
In anul 1999 a fost elaborat un inventar preliminar al agentilor economici cu impact major
asupra mediului si au fost identificate zonele critice din punctul de vedere al protectiei
mediului. Acest inventar a fost reactualizat pe baza strategiei IPPC, urmand a se efectua
programarea pentru solicitarea si obtinerea autorizatiei integrate de mediu.
In vederea fundamentarii perioadei de tranzitie si pentru identificarea sectoarelor relevante
ale activitatilor existente, pe parcursul anului 2002 se are in vedere realizarea, impreuna cu
MIR, a unei strategii de implementare, ce are ca parte componenta si reinventarierea
42
instalatiilor ce cad sub incidenta prevederilor IPPC.
Calendarul pentru implementarea acestei directive a fost stabilit in conformitate cu Programul
de armonizare legislativa in domeniul Controlului Poluarii Industriale, fiind necesare
urmatoarele masuri:
• Infiintarea in cadrul Directiei de Control Ecologic si Monitoring al Ministerului Apelor si
Protectiei Mediului a unui compartiment de control al poluarii industriale, cu rol de autoritate
competenta, cu un efectiv de 5 persoane si cresterea numarului de personal la 25 de angajati,
pana in anul 2015 (anul prevazut pentru finalizarea implementarii);
• Identificarea si stabilirea celor mai bune tehnici disponibile pentru sectoarele industriale
din domeniul de coordonare luandu-se in considerare principiile stabilite in art. 3 al
Directivei;
• Evaluarea costurilor de implementare si conformare cu prevederile directivei;
• Realizarea unui inventar al activitatilor industriale si a unei baze de date pentru
informatiile solicitate de prevederile directivelor: IPPC, Seveso II, LCP, COV.
• Crearea unui sistem de autorizare integrata in conformitate cu directiva;
• Elaborarea unui program etapizat pentru diferitele sectoare industriale prin consultarea
operatorilor industriali relevanti, etapele specifice fiind stabilite pe baza unui set de criterii
cum ar fi nivelul impactului asupra calitatii mediului si a sanatatii populatiei;
• Instruirea si atestarea personalului, avandu-se in vedere respectarea urmatoarelor obligatii:
Toate instalatiile noi prevazute in anexele Directivei vor fi obligate sa obtina
autorizatie integrata inainte de punerea in functiune in conformitate cu prevederile
Hotararii de Guvern (2001). In cazul instalatiilor noi, conformarea cu noile prevederi
legislative se va face inca din faza de studiu de fezabilitate, prin colaborare cu
autoritatea de mediu.
Toate instalatiile existente prevazute in anexele Directivei care vor suferi modificari
substantiale dupa 1 ianuarie 2002 sunt obligate sa obtina o autorizatie integrata inainte
de punerea in functiune.
Toate instalatiile existente vor trebui ca in perioada 2002 - 2003 sa solicite si sa
obtina, pentru a putea functiona, autorizatia de mediu, in baza unui program pentru
conformare, cu realizare etapizata pana in anul 2015. Programarea pentru solicitarea
autorizatiei integrata se va face pe sectoare industriale pe baza unui calendar. Toate
autorizatiile integrate vor trebui sa se conformeze prevederilor din noua Hotarare de
Guvern.
Competentele legale corespunzatoare necesare implementarii Directivei IPPC se vor
stabili prin Hotararea de Guvern ce transpune prevederile acestei directive.
Sistemul actual de autorizare urmeaza sa fie adaptat in conformitate cu cerintele Directivei
IPPC, iar procedura si competentele de emitere a acordurilor si autorizatiilor vor fi stabilite
prin Ordin al Ministrului apelor si protectiei mediului.
Prin Ordinul Ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului nr. 541/2000 au fost stabilite
principiile de efectuare a controlului conformitatii (inspectie).
Din inventarul preliminar efectuat rezulta ca un numar de cca. 746 de unitati economice
trebuie sa se supuna prevederilor acestor directive.
Pentru aplicarea celor mai bune tehnici disponibile este necesara alocarea de fonduri
suplimentare. In prezent, nu dispunem de date privind valoarea fondurilor necesare pentru
implementarea la nivelul operatorului industrial. Privitor la BAT si procesul de dezvoltare al
acestor tehnici se intentioneaza colaborarea cu organisme specifice ale UE si internationale.
Pentru evaluarea necesarului de personal si nivelului de pregatire al acestuia se are in vedere
detalierea cerintelor specifice rezultate in urma evaluarii, ce se va efectua in cadrul strategiei
de implementare propuse a se realiza pana la sfarsitul anului 2002.
43
Directiva Consiliului nr.88/609/EEC privind limitarea emisiilor anumitor poluanti in
atmosfera de la instalatii mari de ardere (LCP)
Romania solicita perioada de tranzitie de 5 ani, pana in anul 2012, deoarece majoritatea
instalatiilor de ardere utilizeaza combustibili fosili indigeni cu continut ridicat de sulf, fiind
necesara dotarea cu instalatii de desulfurare si denitrificare. Costurile necesare dotarii vor fi
evaluate pana la sfarsitul anului 2002. Tot in acest interval de timp se va finaliza strategia si
planul de actiune pentru reducerea emisiilor de SO2 si NOx in conformitate cu prevederile
directivei.
Transpunerea prevederilor directivei se va realiza in anul 2002 printr-un Ordin comun al
Ministrului Apelor si Protectiei Mediului si Ministrului Industriei si Resurselor.
Instalatiile LCP noi aflate in constructie si cele existente cu modificari substantiale vor trebui
sa se conformeze Ordinului Ministerial odata cu intrarea in vigoare a acestuia.
Pentru instalatiile existente, OM va include un program etapizat pentru reducerea emisiilor de
SO2 si NOx, astfel:
• Pentru SO2:
o 2004 reducere de 40%;
o 2007 reducere de 50%;
o 2012 reducere de 70%.
• Pentru NOx:
o 2007 reducere de 20%;
o 2012 reducere de 40%
Planul de reducere a emisiilor conform prevederilor acestei Directive va fi implementat pana
in anul 2012. Motivatia acestei cereri consta in :
Costurile necesare realizarii instalatiilor de monitorizare in flux continuu;
Realizarea unei strategii de catre Ministerul Industriei si Resurselor privind reducerea
emisiilor de SO2 si NOx;
Realizarea unui plan de actiune in vederea implementarii acestora.
Romania solicita acceptarea anului 1989 ca an de referinta pentru raportarea emisiilor,
deoarece:
• In activitatea economica, in general si in cea industriala, anul 1989 a fost an de varf in
care toate instalatiile existente au lucrat la capacitatea maxima;
• Acest an a fost acceptat ca an de referinta pentru stabilirea nivelurilor de reducere a
emisiilor de gaze cu efect de sera, in conformitate cu prevederile Protocolului de la Kyoto;
• In Romania nu exista nici o zona in care emisiile SO2 depasesc limitele pentru zone
critice, conform datelor de monitorizare detinute de MAPM.
44
sa depuna rapoarte de siguranta incepand cu anul 2003 conform unei “programari
SEVESO”. Aceasta programare trebuie coordonata cu planul de depunere a
cererilor de autorizare pentru IPPC - “programarea IPPC”. Se poate avea in
vedere programarea societatilor pentru evaluare in conformitate cu prevederile
art.9 al Directivei Seveso odata cu programarea pentru autorizarea integrata.
Pentru ca operatorii industriali sa respecte prevederile noilor acte normative, autoritatea de
mediu va realiza un program pentru conformare riguros, care sa contina cerinte specifice in
actul de autorizare. De asemenea, se vor elabora Norme de Aplicare pentru punerea in
practica a cerintelor cu termen final de respectare de 1 an de la intrarea in vigoare.
Evaluarea costurilor de implementare la nivelul operatorului industrial va fi realizata in cadrul
programului pentru conformare solicitat de noul act de autorizare.
Un pas important in implementarea directivei il constituie infiintarea Secretariatului de Risc
in cadrul Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, care va avea principalele responsabilitati
in:
• coordonarea autoritatilor relevante pentru aplicarea acestei directive
• inventarierea intreprinderilor supuse directivei
• planificarea pentru prezentarea rapoartelor de siguranta.
Pentru realizarea si implementarea activitatii Secretariatului de Risc, MAPM va solicita
sprijin PHARE.
Un obiectiv important il constituie asigurarea capacitatii autoritatilor competente pentru
evaluarea si prelucrarea rapoartelor de siguranta.
Pentru evaluarea costurilor privind punerea in practica a prevederilor noului act normativ
MAPM va primi sprijin PHARE ‘2000- componenta de twinning.
In vederea coroborarii cu cerintele Directivei IPPC si Seveso pentru controlul poluarii
industriale in context transfrontier, Romania va ratifica in anul 2002 Conventia privind
efectele transfrontiere ale accidentelor industriale, semnata la Helsinki in anul 1992.
Romania solicita o perioada de tranzitie de 8 ani, pana in anul 2015, deoarece din inventarul
preliminar efectuat rezulta ca in tara un numar de cca. 235 de unitati economice trebuie sa se
supuna prevederilor acestei directive.
Transpunerea Directivei COV in cadrul legislativ din Romania se va realiza in anul 2003
printr-un Ordin Comun al ministrului apelor si protectiei mediului si ministrului industriei si
resurselor privind limitarea emisiilor de compusi organici volatili rezultati din utilizarea
solventilor organici in anumite activitati si instalatii.
Toate instalatiile/activitatile care cad sub incidenta prevederilor Directivei vor trebui sa se
conformeze la valorile limita de emisie stabilite in Directiva COV.
Implementarea Directivei COV va fi strans corelata cu implementarea Directivei IPPC in ceea
ce priveste alcatuirea registrului de poluanti emisi in mediu, precum si pentru trasarea unui
plan de reducere a emisiilor.
Valoarea fondurilor de investitii necesare pentru implementarea acestei directive vor fi
determinate ulterior.
Pentru realizarea evaluarii costurilor este necesar ca Ministerul Industriilor si Resurselor
impreuna cu Ministerul Apelor si Protectiei Mediului sa elaboreze o strategie sectoriala si
globala pana la sfarsitul anului 2002. In functie de valoarea obtinuta si de posibilitatile
financiare ale agentilor economici trebuie stabilit un mecanism financiar care sa permita
agentilor economici sa se adapteze cat mai rapid acestor cerinte.
45
Regulamentul Consiliului nr. 1836/93 care permite companiilor participarea
voluntara in sectorul industrial, in schema de audit si management ecologic
comunitar
In anul 2003 va fi adoptat Ordinul Ministrului apelor si protectiei mediului privind auditul si
managementul ecologic, in cursul aceluiasi an urmand sa fie stabilite structurile institutionale
necesare si Procedurile EMAS.
Pana la data aderarii, Romania va asigura cadrul institutional si juridic necesar pentru
aplicarea directa a acestui regulament in momentul in care devine Stat Membru UE.
46
7. SUBSTANTE CHIMICE SI ORGANISME MODIFICATE GENETIC
47
Substante chimice periculoase
Romania nu solicita perioada de tranzitie pentru directivele din acest domeniu.In acest
domeniu, in Romania exista urmatoarele prevederi legislative:
• Legea Protectiei Mediului nr.137/1995, republicata
• Legea nr.451/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta nr.200/2000 “privind
clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase”
• Legea Protectiei Muncii nr.90 /1996 - Normele Metodologice de aplicare
• Legea nr. 85/95 pentru aprobarea Ordonantei de Guvern nr.4/95 privind producerea,
comercializarea si utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor,
daunatorilor si buruienilor in agricultura si silvicultura
• Hotararea de Guvern nr. 437/1992 pentru modificarea si completarea HG nr. 340 / 1992,
privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si al altor
marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul inconjurator
• Hotararea de Guvern nr. 175/97 privind infiintarea Registrului National al Substantelor
Chimice Potential Toxice
• Ordinul Ministrului apelor si protectiei mediului nr.125/1996 pentru aprobarea Procedurii
de Reglementare a activitatilor economice si sociale cu impact asupra mediului
inconjurator
Toate aceste acte normative nu transpun decat partial prevederile directivelor UE referitoare
la chimicalele periculoase. Astfel Legea nr.451/2001 pentru aprobarea OUG nr.200/2000
realizeaza transpunerea partiala a urmatoarelor directive: Directiva nr. 67/548 EEC , pana la
al 5-lea amendament si Directiva nr. 88/379/EEC, pana la al 3-lea amendament.
Pana la sfarsitul anului 2001, Ministerul Industriei si Resurselor va elabora Norme
metodologice de aplicare a Legii nr.451/2001 pentru aprobarea OUG nr.200/2000, care vor
include:
• lista substantelor periculoase clasificate conform Anexei I a Directivei nr.67/548/EEC
• cerinte generale de clasificare si ambalare pentru substantele chimice periculoase;
simboluri si indicatii de pericol; metode de testare/determinare a proprietatilor fizico-
chimice, a celor de toxicitate si de ecotoxicitate; ghid de intocmire a fisei tehnice de
securitate
Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, in colaborare cu Ministerul Industriei si Resurselor
Ministerul Sanatatii si Familiei, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, Ministerul
Finantelor Publice (MFB) vor elabora o serie de alte acte normative cu privire la:
• notificarea substantelor si preparatelor chimice periculoase (Directiva nr.92/32/CEE),
care va include inventarul substantelor existente, comercializate conform Listei
substantelor chimicale existente la comercializare pe piata in cantitati ce depasesc peste
1000 tone/an (EINECS) si Listei noilor substante chimice produse sau importate pe piata
in cantitati ce depasesc 1000 tone/an (ELINCS), pana la data de 31.12.2002; elaboratori:
MAPM si MIR;
• restrictiile introducerii pe piata a anumitor substante si preparate chimice periculoase
(Directiva nr.76/769/CEE), pana la 31.12.2002;elaboratori: MAPM si MIR;
• reglementari privind importul, exportul, introducerea in tara si punerea in circulatie pe
piata a substantelor si preparatelor chimice periculoase - implementarea procedurii
acordului prealabil in cunostinta de cauza, in cursul anului 2002 – 2003, elaborator:
MAPM;
• evaluarea si controlul riscului chimicalelor periculoase pentru sanatatea umana si mediu,
conform Regulamentului nr.793/93, in cursul anului 2004, elaboratori: MAPM, MSF, cu
avizul MMSS;
48
• descrierea si clasificarea chimicalelor periculoase (substante si preparate chimice) in
Tariful Vamal al Romaniei, elaboratori: MFP prin Directia Generala a Vamilor, in cursul
anului 2003.
In colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe prin Directia Generala de Politici Comerciale,
in prima parte a anului 2002, Romania intentioneaza sa adere si sa ratifice Conventia de la
Rotterdam privind procedura de informare prealabila in cunostinta de cauza aplicabila unor
produse chimice si pesticide periculoase, care fac obiectul comertului international.
49
Amendamentului la Protocolul de la Montreal privind substantele ce epuizeaza stratul de
ozon, adoptata la cea de-a doua reuniune a partilor, de la Londra, din 27-29 iunie 1990.
• Legea nr. 9/2001, pentru aprobarea OG nr. 24/2000 pentru acceptarea Amendamentului la
Protocolul de la Montreal privind substantele care depreciaza stratul de ozon, adoptat la
Copenhaga la 25 noiembrie 1992
• Legea nr.206/2001 privind acceptarea Amendamentului adoptat la Montreal al
Protocolului de la Montreal ;
• HG nr. 243/1995, privind infiintarea Comitetului National pentru protectia stratului de
ozon.
Ministerul Apelor si Protectiei Mediului asigura Secretariatul ozonului, care este unitatea de
monitorizare a activitatilor de eliminare a substantelor care distrug stratul de ozon.
Prevederi ale Regulamentului nr. 2037/ 2000 se regasesc in urmatoarele acte normative:
• Legea nr. 159/2000, pentru aprobarea OG nr. 89/1999 privind regimul comercial si
introducerea unor restrictii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de
ozon.
• HG nr. 91/1995 privind completarea denumirii si clasificarii marfurilor in Tariful Vamal
de import al Romaniei cu descrierea si clasificarea substantelor care depreciaza stratul de
ozon.
• HG nr. 437/1992 pentru modificarea si completarea HG nr. 340/1992 privind regimul de
import al deseurilor si rezidurilor de orice natura precum si a altor marfuri periculoase
pentru sanatatea populatiei si mediul inconjurator.
• Legea nr.206/2001 privind acceptarea Amendamentului adoptat la Montreal al
Protocolului de la Montreal ;
• Ordinul nr. 506/1996 al Ministrului apelor si protectiei mediului pentru aprobarea
procedurii de reglementare a activitatilor de import si export cu substante, produse si
echipamente inscrise in anexele Protocolului de la Montreal privind substantele care
depreciaza stratul de ozon.
Pentru aplicarea Regulamentului UE nr. 2037/2000, Romania trebuie sa asigure cadrul
institutional si juridic necesar in momentul in care devine Stat Membru al UE.
Acest Regulament stabileste o serie de masuri privind implementarea Protocolului de la
Montreal referitoare la: regulile de productie, import, export, plasare pe piata, utilizare,
recuperare, regenerare, distrugere, prevenire a eliminarii in atmosfera a emisiilor de substante
care depreciaza stratul de ozon, schema de eliminare a CFC-urilor (cloro-fluorocarburilor),
halonilor, a bromurii de metil (MeBr), a HCFC-urilor(hidro-cloro-fluorocarburilor), sistemul
de licente de import, export si productie, modul de raportare al datelor, urmarirea punerii in
circulatie pe piata interna a substantelor care depreciaza stratul de ozon, monitorizarea
consumurilor de substante care depreciaza stratul de ozon in atmosfera.
In prezent, Romania actioneaza in baza articolului 5 al Protocolului de la Montreal care
prevede o derogare de 10 ani de la aplicarea masurilor de control stabilite de Partile la
Protocol. Astfel, datele privind inghetarea consumurilor si de eliminare treptata sunt cu 10 ani
intarziate comparativ cu termenele prevazute de Protocol pentru tarile dezvoltate. In vederea
adoptarii Regulamentului nr.2037 / 2000, Romania se va alinia in momentul aderarii la
termenele de inghetare a consumurilor si de eliminare treptata a substantelor care depreciaza
stratul de ozon, specifice schemei de eliminare pentru tarile dezvoltate.
De asemenea, in anul 2007, Romania va furniza date privind consumul de CFC si HCFC in
anul1989, in scopul alinierii la prevederile Anexei III a Regulamentului 2037/2000. Productia
de CFC in Romania este nula din anul 1995. Romania nu are capacitati de productie de
HCFC. In baza Ordinului MAPPM nr. 506/1996, importurile sunt permise numai pentru
satisfacerea cerintelor interne fundamentale .
50
Legea nr.159/2000 interzice productia, comercializarea si utilizarea CFC-urilor din categoria
“alti CFC” .
Referitor la bromura de metil, este interzisa utilizarea acesteia in aplicatii de fumigatie a
solului, incepand cu anul 2002 si in aplicatii de depozitare, incepand cu anul 2005, conform
Legii nr.159/2000. Vor fi transmise datele referitoare la cantitatile de bromura de metil
destinate utilizarii in aplicatii de carantina si pre-expeditie pentru anii 1996, 1997 si 1998,
pana la data aderarii.
Transpunerea prevederilor acestor directive a fost realizata prin Ordonanta Guvernului nr.
49/2000 privind regimul de obtinere, testare, utilizare si comercializare a organismelor
modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum si a produselor rezultate din
acestea. Ca urmare a amendarii in aprilie 2001 a Directivei nr.90/220/CEE, Legea de aprobare
a Ordonantei Guvernului ( cara a fost aprobata de catre Parlament, in prezent se afla la
Presedintie spre promulgare) a inclus si noua prevedere comunitara.
Astfel, actuala forma cuprinde prevederi detaliate privind procedura de autorizare, etichetarea,
controlul si, nu in ultimul rand, obligativitatea informarii si participarii publicului la luarea
deciziilor privind introducerea in mediu si pe piata a organismelor modificate genetic si a
produselor rezultate din acestea.
Autoritatea nationala competenta desemnata este Autoritatea Publica Centrala pentru Protectia
Mediului.
In procesul luarii deciziei se va lua in considerare punctul de vedere al Comisiei pentru
Securitate Biologica, al Autoritatilor Publice Centrale pentru agricultura, alimentatie, sanatate,
al Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, precum si opinia publicului.
Procedura de autorizare a activitatilor de introducere deliberata in mediu si pe piata a
organismelor modificate genetic si a produselor rezultate din acestea este publica. In termen
de 10 zile de la data primirii unei notificari, Autoritatea Publica Centrala pentru Protectia
Mediului trebuie sa informeze publicul in legatura cu aceasta, specificand modalitatile prin
care se pot obtine informatiile. Comentariile publicului se primesc in termen de 30 de zile de
la data informarii acestuia. In functie de comentariile primite se pot organiza dezbateri publice
asupra oricaror aspecte din notificare.
51
Costurile necesare infiintarii, dotarii cu aparatura si acreditarii unui laborator pentru testarea
continutului in organisme modificate genetic al produselor agricole si alimentare, precum si al
instruirii personalului, sunt evaluate la cca.90.000$.
Prevederile directivei vor fi transpuse prin lege pana la sfarsitul anului 2001, iar termenul de
implementare este anul 2005.
52
8. ZGOMOT
Cadrul legislativ general in domeniul zgomotului este asigurat de Legea privind protectia
mediului nr.137/1995, republicata, care cuprinde dispozitii referitoare la :
- asigurarea calitatii resursei de aer in scopul securitatii sanatatii umane
- impune persoanelor fizice si juridice obligatia de a lua masuri speciale pentru izolarea si
protectia fonica a surselor generatoare de zgomot si vibratii
- asigura cadrul legal necesar pentru elaborarea strategiilor sectoriale si politicilor de mediu
- constituie baza legala pentru initierea de legi, norme tehnice, proceduri in concordanta cu
standardele internationale in domeniu
- stabileste atributii si raspunderi ministerelor si celorlalte autoritati publice ( ex.Ministerul
Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei are atributia de a asigura controlul
intensitatii zgomotelor si vibratiilor produse de autovehicule).
De asemenea, in baza Legii Protectiei Muncii nr.90/1996, republicata, s-au emis Normele
Generale de Protectia Muncii, care contin prevederi referitoare la zgomot si Normele
Metodologice privind certificarea calitatii din punct de vedere al securitatii muncii, a
echipamentelor tehnice.
Conform Legii nr.100/1998 privind asistenta de sanatate publica, Ministerul Sanatatii si
Familiei are atributii de control in ceea ce priveste expunerea la zgomot. Prin Ordinul MS
nr.536/1997 s-au aprobat Normele de igiena si recomandarile privind mediul de viata al
populatiei, iar Legea nr. 98/1994 stabileste contraventiile la normele legale de igiena si
sanatate publica.
Aceste acte normative reglementeaza zgomotul ambiental in timp ce directivele din acquis-ul
comunitar de mediu se refera la controlul zgomotului la sursa.
In acest sens, este necesara asigurarea armonizarii prevederilor legislatiei comunitare din
acest sector.
In prezent, in Parlament se discuta proiectul Legii privind evaluarea conformitatii produselor
in Romania. Adoptarea acestei legi va crea cadrul legislativ pentru armonizarea actelor
normative care se refera la domeniul liberei circulatii a marfurilor si securitatii produselor
industriale. Acest proiect de lege va transpune principiile din Noua Abordare si din Abordarea
Globala, privind armonizarea tehnica si evaluarea conformitatii, in corelare cu cerintele de
supraveghere a pietei si utilizarii marcajului CE.
Prevederile directivelor referitoare la zgomotul produs de vehiculele cu motor si aeronave vor
fi transpuse si implementate de Ministerul Lucrarilor Publice, Transportului si Locuintei.
In continuare, se va face referire la legislatia comunitara referitoare la echipamentele folosite
in aer liber si aparatura electrocasnica.
53
- efectuarea, cu sprijinul Ministerului Industriei si Resurselor, a unui studiu de identificare a
impactului implementarii acestei directive asupra producatorilor, adica identificarea
tipurilor de echipamente fabricate in tara, identificarea nivelului de zgomot a
echipamentului produs, posibilitatile si costurile reducerii zgomotului la limitele stabilite
de directiva (termenul de realizare a acestui studiu, de comun acord cu MIR, este sfarsitul
semestrului I al anului 2002).
Din punct de vedere institutional, in Romania functioneaza Asociatia de Standardizare ASRO
si Comitetul Tehnic CT 274 Securitatea Muncii – Protectia omului impotriva zgomotului si
vibratiilor- al carui secretariat este in cadrul Institutului National de Cercetare Dezvoltare
Protectia Muncii. Asociatia de Standardizare din Romania si Institutul National de Cercetare
Dezvoltare pentru Protectia Muncii colaboreaza la adoptarea unor standarde europene sau
ISO, specifice acestui domeniu.
Legea privind evaluarea conformitatii produselor in Romania creaza cadrul legal necesar
pentru crearea institutiilor si mecanismelor necesare implementarii acestei directive.
Costurile implementarii vor reveni producatorilor de echipamente specifice.
54
- acreditarea laboratoarelor de catre organismul national de acreditare – conform proiectului
Legii privind evaluarea conformitatii produselor in Romania - pentru controlul nivelului
de zgomot; laboratoarele acreditate pot fi particulare sau de stat si trebuie sa indeplineasca
conditiile de impartialitate impuse de Legea mentionata anterior.
55
9. PROTECTIE CIVILA
56
In privinta numarului unic de urgenta „112”, s-au creat la Inspectoratul de Protectie Civila
Arad si Caras- Severin doua centre pilot sponsorizate de catre organizatia THW din Landul
Westfalia, Germania de Nord, care in momentul de fata sunt in conservare datorita lipsei de
fonduri pentru functionarea acestora. La nivel national aplicarea in totalitate a Deciziei
Consiliului nr.91/396/EEC cu privire la introducerea unui singur numar pentru apelurile
europene de urgenta revine altor institutii.
57
- initierea unui proiect comun de elaborare a planurilor nationale si a celui regional pentru
tarile riverane Marii Negre ce urmeaza a fi integrate in Comunitatea Europeana, dezvoltat
in cadrul programelor CE, cu asistenta Directiei generale de mediu a CE – ENV. B4 –
Protectia civila si accidentele de mediu si IMO, referitor la deversarea substantelor
periculoase in mare
- definitivarea metodologiilor de elaborare unitara la nivel comunitar a planurilor referitoare
la deversarea substantelor periculoase in mare
- stabilirea acordului regional de cooperare privind interventia si compensarea pagubelor
- atingerea unui nivel tehnologic compatibil privind suportul operational si sistemul
informational automatizat, la nivelul bazinului Marii Negre;
- ratificarea conventiilor internationale cu referire la substantele periculoase si la aprobarea
Planului national pentru combaterea poluarii cu substante periculoase descarcate in mare
- investirea cu atributii si competente noi a unor institutii existente (ex: Compania Nationala
“Apele Romane”, Inspectoratul de Navigatie Civila, Inspectoratul de Protectie a Mediului,
Comandamentul Protectiei Civile etc.
Pe baza unor analize tehnico-economice, care urmeaza sa fie realizate de catre Ministerul
Administratiei Publice, Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei si
Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, se vor estima costurile unor investitii in echipamente
speciale de depoluare, de monitorizare, fonduri pentru exercitii comune periodice, programe
de pregatire profesionala.
La nivel national, inca din 1995 Romania a initiat elaborarea proiectului Planului national de
pregatire, raspuns si cooperare in caz de poluare marina cu hidrocarburi in care sunt incluse
prevederi privind un sistem informational, sistemul de raportare, lista cu planurile de
cooperare, autoritatile si institutiile nationale responsabile si implicate, inventarul resurselor
de combatere a poluarilor cu petrol, etc, conform prevederilor Legii nr.6/1993, Legii
nr.98/1992 si Declaratiei ministeriale privind protectia Marii Negre, care urmeaza sa fie
aprobat prin Hotarare de Guvern, in anul 2002. Metodologia de elaborare unitarã a fost
realizatã in cadrul Programului GEF pentru Marea Neagra de catre IMO, in conformitate cu
prevederile asumate in Planul Strategic de Actiune pentru Reabilitarea si Protectia Marii
Negre.
Angajamentul si obligatia Romaniei de a elabora si aproba Planul national de pregatire,
cooperare si raspuns in caz de poluare marina cu hidrocarburi sunt prevazute in Legea
nr.160/2000.
Conform prevederilor Legii nr.85/1997, Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si
Locuintei verifica si certifica respectarea de catre fiecare companie de navigatie si nava sub
pavilion roman a prevederilor conventiilor internationale conform Codului ISM.
Asigurarea interventiilor pe mare legate de poluarile cauzate de incidentele navale este
prevazuta prin HG. Nr. 494/1990 privind infiintarea si reorganizarea unor unitati din
subordinea Ministerului Transporturilor, prin care a fost infiintat Grupul de interventie si
salvare navala - Constanta, care are sarcini de interventie in caz de poluare marina.
Respectarea reglementarilor si efectuarea inspectiei navelor este prevazuta in HG nr.627/1998
privind organizarea si functionarea Inspectoratului Navigatiei Civile.
Pentru implementarea completa a acestui act normativ este necesara stabilirea cadrului
international si asigurarea suportului metodologic la nivelul Comunitatii Europene pentru
deversarile de substante periculoase in mare. In privinta dotarii cu mijloace tehnice de
interventie si monitorizare, care sunt costisitoare, perspectiva existenta nu permite luarea in
calcul a unor alocari bugetare. Estimarea financiara este posibila doar dupa elaborarea
metodologiei de interventie.
58
10. SECURITATE NUCLEARA SI RADIOPROTECTIE
59
comune cu privire la tratarea cu radiatii ionizante a produselor alimentare pentru consum
uman.
60
- rotatia lucratorilor in diferite posturi cu valori diferite ale dozelor, in cazul in care
respectarea limitei de 20 mSv/an necesita actiuni suplimentare pentru reducerea dozei
efective.
Implementarea acestei strategii va necesita cca.3 – 4 ani. Intre timp, activitatile de minerit
desfasurate in locurile unde doza efectiva depaseste 20 mSv/an, vor fi tratate ca situatii de
expunere autorizata special.
Pana in anul 2003 se va realiza implementarea completa a acestei directive prin emiterea de
noi reglementari specifice privind: autorizarea practicilor (CNCAN), acreditarea expertilor si
a organismelor dozimetrice si de radioprotectie (CNCAN), organizarea Registrului National
de Doze - CNCAN.
Ministerul Sanatatii si Familiei va emite noi reglementari privind supravegherea medicala si
epidemiologica a expusilor profesional si a populatiei. Totodata, va elabora acte normative
subsecvente Legii nr.176/2000 privind dispozitivele medicale care transpun in majoritate
prevederile Directivelor nr. 90/385EEC, 93/42EEC si 98/79EEC, reglementand si cerintele
esentiale privind protectia impotriva iradierii pe care dispozitivele medicale trebuie sa le
indeplineasca. Pana la momentul aderarii, Ministerul Sanatatii si Familiei urmeaza sa creeze o
baza de date pentru organizarea registrelor privind activitatile din domeniul dispozitivelor
medicale, dispozitivelor medicale certificate, a distribuitorilor autorizati de dispozitive
medicale, persoanelor expuse profesional la radiatii medicale si a datelor supravegherii
radiologice individuale.
61
Prin masuri specifice de pregatire a populatiei (materiale documentare, pliante cu masuri de
protectiei si interventie, exercitii si aplicatii, emisiuni radio-TV, articole in presa scrisa locala
si centrala, cursuri si seminarii pentru elevi, studenti si alte categorii, etc.) se vor mediatiza
masurile realizate.
62
implementare, ci doar autorizarea intreprinderilor externe si inregistrarea datelor
supravegherilor anterioare in carnetul individual de supraveghere radiologica a lucratorilor
externi, completarea bazei de date privind supravegherea medicala a lucratorilor externi de
catre institutiile agreate de autoritatea competenta in domeniul nuclear.
63
• Anexa 18 ICAO prin ordinul Ministrului transporturilor nr. 186/1998 pentru aprobarea
reglementarilor aeronautice civile romane-RACR-Transportul aerian al bunurilor
periculoase-TABP, editia 1998.
• JAR-OPS 1 si JAR-OPS 3 prin ordinul Ministrului transporturilor nr. 437/16.08.1999
pentru aprobarea aplicarii reglementarilor europene JAR-OPS 1-Transportul aerian
comercial (avioane) si JAR-OPS 3-Transportul aerian comercial (elicoptere). JAR-OPS 1
si JAR-OPS 3- subpartea R care stabilesc responsabilitatile operatorilor aerieni cu privire
la transportul bunurilor periculoase.
La momentul aderarii, Romania va utiliza documentul standard pentru efectuarea eventualelor
transporturi de deseuri radioactive. Deseurile radioactive produse in Romania, rezultate din
activitati medicale sau industriale sunt tratate in tara si depozitate la Depozitul de deseuri slab
si mediu active de la Baita Bihor. Deseurile radioactive produse la CNE Cernavoda sunt
depozitate intr-un depozit temporar situat pe amplasamentul centralei. In viitor, deseurile slab
si mediu active provenite de la CNE vor fi stocate definitiv intr-un depozit final, in apropierea
incintei centralei. Au fost intocmite o serie de studii geologice si analize preliminare pentru
realizarea acestui depozit. Deseurile rezultate in urma procesarii minereurilor de uraniu sunt
stocate umed in bazine in cadrul instalatiilor de prelucrare a uraniului. In aceste conditii, nu se
intrevede probabilitatea ca pe termen scurt si mediu Romania sa exporte deseuri radioactive.
In prezent, capacitatile existente de prelucrare si depozitare sunt dimensionate numai pentru a
satisface necesitatile interne.
Pana la sfarsitul anului 2001, Ministerul Sanatatii si Familiei si Comisia Nationala pentru
Controlul Activitatilor Nucleare vor emite Normele pentru protectia sanatatii persoanelor fata
de pericolul radiatiilor ionizante in cazul expunerilor medicale, ca urmare a folosirii in
medicina a generatoarelor si surselor de radiatii ionizante. Dupa intrarea in vigoare a acestor
norme, in anul 2002, va fi amendat Ordinul Ministrului sanatatii nr. 51/1983.
Pana la momentul aderarii, echipamentele radiologice, generatoarele si sursele de radiatii
ionizante din domeniul medical vor fi conforme cu cerintele Directivei nr. 97/43/Euratom.
64
guverneaza importurile produselor agricole originare din alte tari ca urmare a
accidentului de la centrala nuclearo-electrica de la Cernobal
Reglementarea Consiliului nr. 616/2000 care amendeaza Reglementarea Consiliului
nr.737/90 privind conditiile care guverneaza importurile produselor agricole
originare din alte tari ca urmare a accidentului de la centrala nuclearo-electrica de la
Cernobal
Reglementarea Consiliului nr. 1609/2000 stabilind lista produselor excluse de la
aplicarea Reglementarii Consiliului nr.737/90 privind conditiile care guverneaza
importurile produselor agricole originare din alte tari ca urmare a accidentului de la
centrala nuclearo-electrica de la Cernobal
Reglementarea Comisiei nr. 1661/1999 stabilind regulile detaliate pentru aplicarea
Reglementarii Consiliului nr.737/90 privind conditiile care guverneaza importurile
produselor agricole originare din alte tari ca urmare a accidentului de la centrala
nuclearo-electrica de la Cernobal
Reglementarea Comisiei nr. 1627/2000 care amendeaza Reglementarea Comisiei nr.
1661/1999 stabilind regulile detaliate pentru aplicarea Reglementarii Consiliului
nr.737/90
65