Conform Constituţiei Republicii Moldova (alin.2, art.

1) adoptată la 29
iulie 1994, forma de guvernământ a statului este republica.
Art.77 din constituţie stabileşte că şeful statului este Preşedintele
republicii care reprezintă statul şi este garantul suveranităţii, independenţei
naţionale, al unităţii şi integităţii teritoriale.
În acelaşi timp art.96, şi art.97 stabilesc că guvernul asigură realizarea
politicii interne şi externe a statului, exercită conducerea generală a administraţiei
publice şi este alcătuită din prim-ministru, prim-vice-ministru, vice-prim-ministru,
miniştri şi alţi membri stabiliţi prin lege organică.
Preşedintele, conform art.82, desemnează un candidat pentru funcţia de
prim-ministru şi numeşte guvernul pe baza votului de încredere abordat de
Parlament. Preşedintele Republicii Moldova (art.83) poate lua parte la şedinţele
Guvernului, prezidândule, însă, nu le semnează, aceasta fiind prerogativă prim-
ministrului.
Şi în sfârşit art. 100 şi 101 stabilesc că funcţia de membru al Guvernului
încetează în caz de demisie, demitere, iar în cazul demisiei Prim-ministrului,
demisionează întregul Guvern.
Din textul acestor reglementări constituţionale se poate face concluzia că
Republica Moldova forma de guvernământ este republica - semi-prezidenţială, în
care există un executiv «bicefal» preşedintelui statului revenindu-i funcţia
specifice reprezentative, iar guvernului funcţii executive, guvernamentale cu
răspundere politică în faţa parlamentului.
Însă, Republica Moldova în perioada scurtă de când şi-a declarat
suveranitatea a cunoscut şi altă formă de guvernământ.
Astfel, pe data de 03.09.1990 Parlamentul a adoptat Legea nr. 250-XII cu
privire la instituirea funcţiei de Preşedinte al Republicii Sovietice Socialiste
Moldova, 1 întroducând şi unele modificări în vechea constituţie a RSSM.
În preambulul legii se spune că funcţia de preşedinte a RSSM se instituie
în scopul consolidării ordinii constituţionale şi suveranităţii RSS Moldova, a
drepturilor, libertăţilor şi securităţii cetăţenilor, îmbunătăţirii interacţiunii
organelor centrale ale puterii de stat şi a administraţiei de stat.
În capitolul 12 prim al Constituţiei sau întrodus o serie de articole privind
noua instituţie a şefului de stat, printre care art.1132 care prevedea alegerea
preşedintelui ţării prin vot universal, direct, secret şi liber exprimat pe un termen de
cinci ani.
Însă, ţinând cont de situaţia social-politică la moment, influenţa
considerabilă a partidului comunist a Moldovei, parte integrant a PCUS, care putea
distruge firele plăpânde de abea răsărite ale noii democraţii, Parlamentul în partea a
III a Legii menţionate a stabilit că primul Preşedinte al R.S. Moldoveneşti se alege
pe un termen de 5 ani, de Sovietul Suprem al RSS Moldova prin majoritatea
simplă de voturi a tuturor deputaţilor poporului din RSS Moldova.

1 Legi şi hotărâri adoptate la sesiunea a doua, extraordinară, a Sovietului Suprem al RSS Moldova de legislatura a
dousprezecea, Chişinău, Cartea moldovenească, 1990.
2
 Astfel, în aceiaşi zi, la 03.09.1990, prin Hotărârea nr. 251ăXII,
Parlamentul alege în funcţie de preşedinte al RSSM pe Preşedintele Sovietului
Suprem dl. Mircea Snegur.2
Vom menţiona că perioada 03.ă9.1990 - 27.008.1991 Republica Moldova
îşi declară suveranitatea însă nu şi îndependenţa, aflându-se în componenţa URSS.
Deci formele şi metodele de perfecţionare a guvernământului erau forme specifice
al unui subiect al federaţiei, care ori cum trebuiau să ţină cont de deciziile adoptate
organului legislativ Suprem. Congresul deputaţilor ai poporului din URSS, în care
RSSM avea reprezentanţii.
Ne referim la această perioadă, deoarece s-a creat o situaţie curioasă, în
care, preşedintelui ales de către parlament prin Hotărârea nr.258-XII din
05.03.1991 s-a stabilit că Preşedintele RSS Moldova exercită puterea supremă
executivă şi de dispoziţie, iar prin Hotărârea nr. 529 tot din aceeaşi zi, Guvernul
RSS Moldova a fost subordonat Preşedintelui.
Practiv, s-au combinat două forme de guvernământ - prezidenţială şi
parlamentară, ceea ce de fapt nu se combină, însă, se justifică, ţinând cont de
perioada în care RSS Moldova era în prima fază de dobândire a independenţei,
fiind deja adoptate Declaraţia Suveranităţii Republicii Sovieticii Socialiste
Moldova (23.ă6.1990) şi Decretul cu privire la puterea de stat (27.07.1990) .
La 27.08.1991, în urma adoptării Declaraţiei de independenţeă, pe harta
lumii a apărut un nou stat suveran şi independent numit Republica Moldova.
La 18.09.1991 Parlamentul adoptă Legea nr.720-XII cu privire la alegerile
Preşedintelui Republicii Moldova, iar pe data de 19.09.1991 Hotărârea nr.722-XII
prin care fixază data alegerilor pentru duminică, 8 decembrie 1991.
Primul Preşedinte al Republicii Moldova ales de prin vot universal, direct,
secret şi liber exprimat dl.Snegur Mircea.
Odată cu alegerea Preşedintelui Republicii Moldova a trecut la forma de
guvernamânt tradiţională republică semi-prezidenţială.

2 Ibidem.