CAPITOLUL 1

1. Statie de epurare.Definitie.

O statie de epurare a apelor uzate este o structura industriala avand ca

scop imbunatatirea calitatii apei uzate in vederea reutilizarii acesteia, prin
eliminarea deseurilor biologice sau chimice din apa.

Epurarea apelor uzate depinde de caracteristicile apei uzate si de cerintele

apei rezultate dupa epurare , astfel avem statii de epurare simple , mecanico –
biologice sau complexe. Apele uzate cu caracter predominant anorganic vor fi
tratate prin mijloace fizico-chimice, pe cand apele uzate cu un caracter
predominant organic vor fi tratate prin mijloace fizico-chimico-biologice. Rezulta
in urma epurarii, in functie de starea ei initiala , apa purificata in diferite grade
precum si reziduuri numite namoluri.

Datorita utilizarii apei in diferite domenii precum uzul casnic, industrial ,

agricole, etc. exista diferite tipuri de instalatii de epurare :

- Separatoare de grasimi
- Separatoare de hidrocarburi
- Ape menajere individuale
- Ape menajere pentru comunitati
- Industrial
- Sisteme de recirculare a apei

2. Etapele de epurare

Statiile de epurare difera prin dimensiuni si tehnologii folosite desi

majoritatea au o schema constructiva foarte apropiata. Una dintre asemanarile
dintre statiile de epurare este aceea ca au mai multe trepte ,astfel prima etapa
este aceea mecanica ,iar cea de-a doua este etapa biologica. O a treia etapa ,care
poate fi biologica , mecanica sau chimica , constituie o diferenta intrucat nu este
intalnita la toate statiile de epurare.

Etapa mecanica consta in elemente multiple asezate succesiv in vederea

indepartarii materiilor solide din apa uzata, precum gratare, site , deznisipatoare
sau decantoare primare. Gratarele sunt folosite pentru indepartarea corpurilor
plutitoare (bucati de lemn, plastic, textile, etc.) . Acestea sunt asezate, de obicei,
succesiv avand ochiurile dintre lamele tot mai dese. Materiile retinute sunt
gestionate precum gunoiule menajer fiind depozitate la gunoi sau incinerate.
Sitele, asemenea gratarelor sunt folosite pentru retinerea solidelor care au
diametru mai mic intrucat au ochiuri mai dese. Deznisipatoarele , numite si
decantoare pentru particule grosiere asigura depunerea nisipului , pietrisului fin si
al altor particule . Depunerile de pe fundul bazinelor se colecteaza mecanic si se
gestioneaza la fel ca si deseurile colectate din etapele anterioare. La finalul etapei
apa uzata trece prin decantoare primare , care au rolul de inlaturare a particulelor
fine . Acest lucru se poate realiza prin adaugarea unor agenti de colagulare sau
floculare formandu-se substante flotante , care sunt inlaturate de la suprafata
apei ,iar namolurile depuse pe fundul bazinelor sunt trimise la metantancuri.

Dupa prima etapa , apa avand un anumit grad de purificare , trecem la

treapta biologica ,formata la randul ei din doua etape si anume aerotancurile si
decantoarele secundare. Aerotancurile sunt bazine in care apa este amestecata
cu asa numitul “namol activ”. Acest namol contine microorganisme ce descompun
aerob substantele organice ,iar pentru accelerarea procesului biologic este
introdus continuu aer. In urma acestei etape se doreste separarea namolului de
apa epurata.Astfel in decantoarele secundare are loc sedimentarea materialele de
suspensie formate ca urmare a proceselor din aerotancuri. Namolul format din
depunerea materialelor de suspensie este trimis la metantancuri.

Unele statii de epurare au o a treia treapta , avand rol de a indeparta

nutrientilor (azot, fosfor) sau de a dezinfecta apa. Aceasta etapa este mai
avansata si poate fi de natura biologica, chimica , macanica sau combinata . Se
foloseste, pentru eliminarea azotului in exces, procedeul de nutrificarea care
transforma orice forma de azot in ioni de azotat , iar apoi prin denutrificare ionii
de azotat se transforma in lipsa oxigenului in molecule de azot care se degajeaza
in atmosfera. Fosforul se elimina tot pe cale biolgica sau chimica. Tot in aceasta
etapa se mai poate realiza dezinfectia apei pentru indepartarea germenilor
patogeni , absorbtia pe carbine active , ultrafiltrarea , dializa sau alte procedee
avansate.

3.Calitatea apei epurate

In urma acestor etape apa epurata trebuie sa fie conforma cu standardele

pentru ape uzate epurate inainte de deversarea acestora. La evacuare, apele
trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii conform normativul privind
condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor si
direct in staţiile de epurare (NTPA –002/2002):
Nr. crt. Indicatorul de calitate UM NTPA 002/2002
Valorile limită admisibile
1 Temperatura °C 40
2 Concentraţia ionilor de hidrogen (pH) unit pH 6,5 – 8,5

3 Materii în suspensie mg/dm3 350

4 Consum biochimic de oxigen la 5 zile mg O2/dm3 300

(CBO5)
5 Consum chimic de oxigen (CCOCr) mg O2/dm3 500

6 Azot amoniacal (NH4+) mg/dm3 30

7 Fosfor total (P) mg/dm3 5

3
8 Cianuri totale (CN) mg/dm 1
9 Sulfuri şi hidrogen sulfurat (S2-) mg/dm3 1
10 Sulfiţi (SO32-) mg/dm3 2
11 Sulfaţi (SO42-) mg/dm3 600
3
12 Fenoli antrenabili cu vapori de apă mg/dm 30
(C6H5OH)
13 Substanţe extractibile cu solvenţi organici mg/dm3 30
14 Detergenţi sintetici anion activi mg/dm3 25
2+ 3
15 Plumb (Pb ) mg/dm 0,5
16 Cadmiu (Cd2+) mg/dm3 0,3
3+ 3
17 Crom trivalent (Cr ) mg/dm -
18 Crom total (Cr3+ + Cr6+) mg/dm3 1,5
19 Crom hexavalent (Cr6+) mg/dm3 0,2
 20 Cupru (Cu2+) mg/dm3 0,2
21 Nichel (Ni2+) mg/dm3 1
22 Zinc (Zn2+) mg/dm3 1
23 Mangan (Mn2+) mg/dm3 2

24 Clor rezidual liber (Cl2) mg/dm3 0,5

1.1 Tabel norme admise pentru ape uzate epurate

Asa cum am precizat anterior, namolurile rezultate in etapa primara si

secundara sunt trimise la metantancuri , care reprezinta turnuri de fermentatie. In
general sunt rezervoare de beton armat ,avand dimensiuni foarte mari ,in care se
poate asigura canditii anaerobe si temperature ridicate ,constant. Bacteriile care
fermenteaza namolul descompun in substante anorganice ,substantele organice
din namolul rezultat in decantoane .La final rezulta un namol bogat in nutrient si
cu continut ridicat de metan, care poate fi utilizat ca si combustibil.

4.Apa uzata

Apele uzate apar datorita poluarii acesteia ,fenomen care poate fi naturala
sau artificiala ,provocat de activitati economice , domestic, umane sau industrial.
Calitatea apelor de suprafata(receptor) este afectata de catre apele uzate datorita
deversarii acesteia in apele receptoare. Cu cat raportul dintre debitu de apa uzata
, cu o anumita concentratie de poluanti si volumul receptorului este mai mic, cu
atat mai mare este influenta asupra apelor de suprafata.

Materiile poluante sunt de natura anorganica sau organica ,fiind dizolvate

in apa sau aflate in suspensie. Acestea au efect daunator asupra apelor
receptoare in care sunt evacuate, deoarece pot fi toxice , inhibitoare pentru
procesele natural sau favorizante pentru procese cauzatoare de efecte nedorite.
Efectele negative asupra mediului inconjurator sunt considerabile , intrucat pot
conduce la degradarea faunei sau a florei receptorului , pot afecta organismele
ecosistemului prin scaderea cantitatii de oxigen si pot impiedica fenomenul de
epurare naturala.
 Dupa folosire , apa isi modifica caracteristicile ,datorita adaugarii de
material straine sau de caldura (poluanti) , devenind apa uzata. Datorita
provenientei sale , apele uzate se clasifica in diferite categori :

-apa uzata menajera , datorata folosintei sale la nevoile gospodaresti

-apa uzata industriala , datorata folosintei in procese tehnologice de

obtinere a materiilor prime sau a produselor finite , fiind categorisite in ape de
racire, ape de spalare , ape de proces, ape folosite pentru curatarea spatiilor de
lucru si a echipamentelor. Surse majore de ape uzate sunt reprezentate de
urmatoarele activitati economice :

- Agricultura, silvicultura, pescuit

- Industria miniera
- Industria alimentara
- Industria metalurgica
- Industria textila
- Celuloza si hartia
- Industria chimica si petrochimica
- Producerea si distributia energiei electrice
- Constructii
- Transporturi
- Alte activitati

-ape uzate orasenesti , colectate intr-un sistem de canalizare comun sunt

amestecuri de ape industriale cu ape menajere

-ape uzate pluviale(meteorologice)

5.Caracteristicile apei uzate

Apele uzate evacuate nu trebuie sa contina substante nocive , toxice sau cu

grad ridicat de periculozitate , substante cu agresivitate chimia , materii in
suspensie sau greu biodegradabile. Sunt folositi indicatori fizico-chimici pentru
caracterizarea apei uzate precum :

- Turbiditatea ,care reprezinta diminuarea transparentei apei

 - Culoarea , provenita din unele substante industriale sau din
fermentarea materiilor organice
- Mirosul , care poate fi indicator pentru anumite substante
poluante
- Temperatura , care influenteaza reactiile chimice si biologice fiind
de obicei cu 2-3 grade (oC ) mai ridicata
- Concentratia ionilor de hidrogen(pH) , exprima intensitatea
aciditatii sau alcalinitatii
- Materii in suspensie , care reprezinta substante insolubile ce se
pot separa prin filtrare, centrifugare sau sedimentare
- Reziduu filtrat , care reprezinta materii in suspensie dizolvate ce
pot fi masurate dupa evaporarea probei filtrate
- Consumul biochimic de oxigen la 5 zile , reprezintat de cantitatea
de oxigen consumata prin degradarea de catre microorganisme a
substantelor organice , timp de 5 zile si la temperatura standard
- Alti indicatori chimici folositi pentru caracterizarea apei uzate sunt
azot total, fosfor ,cianuri, sulfat ,detergenti sintetici, plumb,
produse petroliere si alte substante chimice.

De asemenea exista si indicatori biologici determinati de prezenta organismelor si

particulelor abiotice.Bacteriile prezente in apa determina caracteristica
bacteriologica ,astfel in functie de bacteriile existente in apa uzata putem intalni
bacterii banale,care nu afecteaza organismul, bacterii patogene,bacterii saprofite
sau bacili coli.