1

coala cu clasele I-VIII nr.

111 George Bacovia
Str. Stoian Militaru nr. 72, Sectorul 4, Bucureti
Tel./Fax: 021-3323396
PROIECT DE DEZVOLTARE
INSTITUIONAL
Autor:
Prof. Dorina Constantin
2
ARGUMENT:
Planul de dezvoltare pe termen mediu a unittii scolare trebuie s reflecte strategia
educational pe termen mediu (4-5 ani), tinnd cont de strategia educational la nivel national, local,
de evolutia economic a zonei n care se afl situat scoala, de mobilitatea si cerintele profesionale ale
pietii muncii.
Scoala functioneaz si se dezvolt prin efortul combinat al structurii de conducere a scolii, al
personalului scolii, elevilor si printilor, acestia alctuind comunitatea educational. Planul de
dezvoltare ne arat directiile majore de progres, iar modul de ntocmire a acestuia permite consultarea
prtilor interesate si implicarea n asumarea scopurilor, obiectivelor si actiunilor propuse.
La nivelul fiecarei unitti scolare proiectul de dezvoltare institutional are o important
deosebit deoarece concentreaz atentia asupra finalitatilor educatiei (dobndirea de abilitati,
aptitudini, competente), asigurnd concentrarea tuturor domeniilor functionale ale magementului
(curriculum, resurse umane, material-financiare, relatii sistemice si comunitare) si asigur coerenta
strategiei pe termen lung a scolii.
n contextul unei mondializri a economiei, a globalizrii mondiale, a cresterii concurentei
internationale,ca urmare a aderrii si integrrii n Uniunea European, a impactului de noi tehnologii
asupra societtii, precum si a pregtirii educabililor pentru a face fat unei evolutii n carier ntr-o
lume aflatn rapid schimbare si n conformitate cu Legea nvatamantului nr. 84/1995 republicat,
Legea nr. 128/1997 (Statutul Personalului Didactic ), Curriculum National, cu celelalte documente
legislative, cu OMECT, cu prevederile normative ale Inspectoratului Scolar a Municipiului Bucuresti,
Buletine informative ale Proiectului de reform a nvatamantului preuniversitar-Iosifescu ,S (2000),
planul de dezvoltare, principiile pe care s-a fundamentat acest proiect sunt urmtoarele:
o Centrarea actului educaional pe elevii colii:
- strategii didactice abordate,
- stimularea creativitii,
- modernizarea continu a bazei materiale,
- stimularea participrii la activitai extracolare si extracurriculare menite s lrgeasc
orizontul elevilor;
o Echilibru ntre cerere i ofert:
- oferta educaionaline cont att de resursele umane i materiale de care dispune coala, ct i
de solicitarile elevilor i prinilor, precum i pe domeniile actuale de interes:
- utilizarea calculatorului,
- comunicarea ntr-o limb modern,
- educaie pentru snatate,
- educaie civic;
o Cooperare scoalcomunitate:
- participare la programele i aciunile organizate de Primaria Sectorului 4,
- colaborarea cu ONG-uri, Poliia i alte autoriti locale;
3
STRUCTURA:
Diagnoza
Viziunea
Misiunea
Tinte strategice
Obiective strategice
Planuri operationale
DIAGNOZA:
1. Elemente de identificare a unitii colare:
Denumirea scolii: SCOALA CU CLASELE I-VIII, NR.111 GEORGE BACOVIA
Adresa: Str. Stoian Militaru nr. 72, Sector 4, Bucuresti
Tipul scolii: Scoala cu clasele I-VIII, cursuri de zi
Orarul scolii: 8.00-19.00 doua schimburi
Limba de predare: limba romn.
2. Repere geografice:
Scoala este situat n sudul orasului Bucuresti, n sectorul 4, cartierul Berceni, pe Strada Stoian
Militaru, nr. 72, strad care uneste dou artere principale din partea sudic a capitalei, si anume
Soseaua Giurgiului si Soseaua Oltenitei, putin mai jos de Cimitirul Belu. n apropiere sunt scolile
188, 120, 109, 110 si Colegiul Romano-Catolic Sf. Iosif.
Scoala nr. 111
George Bacovia
4
2. Repere istorice:
Istoria scolii se mpleteste strns cu istoria cartierului, cu aparitia si cu evolutia istoric a
acestuia, strbtnd mpreun vicisitudinile vremii. Scoala noastr apare odat cu construirea
primelor gospodrii, care pun bazele cartierului nou din marginea sudic a Bucurestilor.
Cartierul scolii si-a nceput existenta istoric la ntlnirea dintre dou veacuri, al XIX-lea si al
XX-lea. Asezarea nu poate fi ntmpltoare. Soseaua Giurgiului, prelungirea spre sud a Podului
Beilicului (astzi Calea Serban Vod) era artera cea mai important care lega Bucurestiul de fostul
Imperiu Otoman, de calea european de navigatie Dunrea, fiind legtura direct si lesnicioas cu
unul din marile porturi ale trii Giurgiu.
Arealul de astzi al cartierului era o zon unde se practica agricultura, n special cultura
cerealelor si grdinritul.
Dac nainte de anul 1900, si chiar un timp dup, am fi dorit s facem o plimbare n aceast
zon de margine a Bucurestilor, mijlocul de transport ce l-am fi folosit era cel obisnuit de atunci si att
de pitoresc pentru noi astzi: tramvaiul cu cai. Linia de tramvai strbtea Calea Serban Vod pn n
dreptul cimitirului Belu.
Tramvaiul te oprea la poarta cimitirului n fata unei crciumi, care avea deasupra usii o firm
mare, pe care era pictat o scen de rzboi. Sub firm era scris: Aici e mai bine dect peste drum, si
se vede c aici era mai bine pentru c n locul si grdina localului veselia era mereu n largul ei, cci
se ncheiau mici tranzactii negustoresti sau mestesugresti si se cinsteau, dup obiceiul pmntului,
aldmasurile.
Chiar n dreptul bifurcrii soselelor Oltenita si Giurgiului se afla o barac, unde un agent ncasa
de la trani axiza, o tax comunal foarte nesuferit, pus pe produsele trnesti, tax care va fi
desfiintatn 1903, dar va fi reintrodus n anul 1933 sub numele de tax ad-valoare.
Aceasta era o barier a Bucurestilor foarte veche n istoria orasului nostru. ncepnd de la
bariera aceasta alte constructii nu se mai aflau, n afar de cele din cimitirul Belu ortodox si catolic
si de falnicele ziduri ale Mnstirii Vcresti.
n toat aceast zon, ntre malul abrupt al Vii Plngerii (albia major a Dmbovitei) si
Soseaua Giurgiului nu erau dect grdini si mai ales vii.
n jurul anului 1900 nici o cldire mai nalt nu mpiedica vederea orasului, care prea o urias
grdin de pomi si flori, iar din aceast imens mas de verdeat tsneau turlele celor peste 100 de
biserici.
Mitropolia domina toat aceast priveliste. Dintre constructiile civile doar Ateneul Romn si
Foisorul de Foc si nscriau pe cer siluetele lor svelte si elegante.
Pe terenul pe care va lua fiint cartierul scolii, nainte de anul 1900, erau vii, pe care filoxera le
va distruge la nceput de secol XX.
Dup anul 1900, cei doi proprietari ai suprafetei prof. doctor Anton Calorin si avocatul Barbu
Pltineanu se decid s parceleze terenul si s-l vnd ca loturi de construit. Tot atunci s-au deschis si
primele strzi: Putul cu tei, Opris Ilie, Stoian Militaru, Radului, Oltenilor si Nucului. La sectia de
notariat a Tribunalului Ilfov se gsesc acte de vnzare efectuate si autentificate.
Noul cartier va purta numele de Ctunul Belu, dependent administrativ de Comuna Dudesti-
Cioplea.
n toamna anului 1906, luna octombrie, ncepe s functioneze scoala primar mixt din Ctunul
Belu, Judetul Ilfov, sub directia nvttorului I. Giurumescu. Ulterior, dup alipirea ctunului Comunei
Jilava 1907 se nfiinteaz si o scoal de fete, n anul 1913.
ncepnd cu anul scolar 1919-1920 se constat c n cartierulnostru functionau trei scoli:
Scoala de bieti nr. 1, Scoala de fete si Scoala mixt nr. 2.
5
Dup primul rzboi mondial populatia n cartier depsea 7000 de familii, iar scolile nu mai
faceau fat numrului mare de copii. Astfel, n anul 1925 s-a construit pe un teren donat de colonelul
Niculescu, prin contributia printilor mai ales, un local de scoal cu etaj, ntre strzile Brdetului si
Fgetului.
Din anul 1927 scolile de bieti si fete vor purta acelasi numr 44. Odat cu acelasi an Comuna
Serban Vod (fostul Ctun Belu), devine comun suburban, scolile de aici fiind repartizate Sectorului
III Albastru.
ncepnd cu anul 1932 scoala noastr se transform ntr-un nucleu care va furniza elevi altor
scoli noi care se nfiinteaz si se construiesc, cum sunt: Scoala nr. 114 (anul 1932), la Scoala nr. 102
(anul 1939) si Scoala nr. 112 (fost mpratul Traian, anul 1940).
Circumscriptia scolar a variat ca ntindere, axele principale constituite fiind Sos. Giurgiului si
Sos. Oltenitei: cartierul Pieptnari, Soseaua Oltenitei pn n zona strzii Mrtisor, mpratul Traian,
aceasta atingnd undeva Soseaua Giurgiului.
Desi nvtmntul era obligatoriu si gratuit, un numr mare de copii nu frecventau scoala, ei
provenind n mare parte din familii modeste.
Dup anul 1945 Revolutia cultural i mpinge pe copii catre studiu. n anul 1959 n noua
scoal de pe strada Stoian Militaru au nceput s frecventeze cursurile elevii din scolile nr. 111 si 113
(foste 44 bieti si 44 fete).
Scoala functioneaz n actuala cldire din anul 1959 si se numeste George Bacovia din anul
1999.
4. Cultura organizaional:
Prima conditie a dezvoltrii organizationale este formarea unei culturi puternice, proces n care
competentele umane ale managerului sunt hotrtoare.
Managerul poate s-si propun, s mentin sau s schimbe cultura organizational. nainte de
a-si propune una din alternative, trebuie s identifice tipul de cultur, s-o nteleag precum si
ntelege propria personalitate.
Tipul dominant de cultur al organizatiei noastre este cultura de tip sarcin. Acest tip de
cultur este centrat pe exercitarea sarcinii si orientat spre persoan. Sarcinile sunt distribuite n
raport cu potentialul indivizilor, valorificarea maxim a acestuia fiind una din valorile de baz.
Sub raport managerial se practic o conducere flexibil si stimulativ, bazat pe valori, cum ar
fi: ncrederea n om, n capacitatile sale creative si de autocontrol. Cadrele didactice se simt
implicate stimulativ n procesul educational si totodat au ncredere n organizatie.
Apropiat de cultura sarcin este cultura rol, cel mai putin preferat fiind cultura club.
Din analiza datelor n organizatie exist o stare de echilibru si un climat favorabil.
6
5. AUDITUL (diagnoza mediului intern si extern, analiza SWOT i analiza
PESTE):
a) Diagnoza mediului intern i extern:
Informaii de tip cantitativ:
Populaia colar
-numar de elevi: 693: - ciclul primar: 336 elevi;
- ciclul gimnazial: 357 elevi;
-numar de clase: 32 -16 clasele I-IV
-16 clasele V-VIII
-Provenienta: mediu urban;
Indicatori de evaluare a performanei:
-rata de promovabilitate: 85 %;
-ponderea elevilor cu rezultate bune si foarte bune: 60%;
-procentul de promovabilitate la testele nationale: 69%;
-rata abandonului scolar: nu este cazul;
Personalul colii:
o de conducere: - director;
- director adjunct;
o didactic:
- nvttori : - titulari: - gradul II 1;
- gradul I 14;
- suplinitori: - debutant - 1;
- profesori: titulari: - debutant 1;
- definitiv 6;
- gradul II 5;
- gradul I 11;
- suplinitori: - debutant 2;
- definitiv 2;
- gradul II 2;
Nr.norme didactice: 47,45;
o didactic auxiliar: - 1 secretar sef;
- 1 secretar;
- 1 informatician;
- 1 bibliotecar;
- 1 administrator;
o nedidactic: -muncitori ntretinere: - 2 muncitori;
- 3 paznici;
- 5 ngrijitori;
Nr.norme didactice auxiliar - 5
Numrul total posturi 51,64
Nivelul de calificare:
- institutor I, cu studii superioare - 3;
- institutor II, cu studii de scurt durat 2;
- studii universitare de lunga durat 37;
7
- institutul pedagogic de 3 ani (IP3) 5;
- profesor masterand 3;
Starea cldirilor: anul acesta s-au execut lucrri de reparatii si amenajri n interior
si exterior. Exteriorul a fost reparat tmplrie PVC - , iar n interior au fost
amenajate slile de clas. Scoala are sala de sport si teren de fotbal neamenajat.
Exist laboratoare (fizic, chimie, biologie) si cabinete de specialitate (istorie,
geografie). n scoal functioneaz un cabinet de psihopedagogie si un cabinet
medical, un cabinet stomatologic, cu medic scolar si asistent medical.
De la nceputul anului scolar 2006-2007 functioneaz un centru de zi Casa de la
Scoal, prin parteneriat cu Asociatia Sfintii mprati Brncoveni; sunt nscrisi
copii cu rezultate bune la nvttur, dar cu posibilitti materiale precare.
Nivelul dotrilor cu resurse educaionale: scoala are n dotare planse, hrti,
aparate de proiectie (un retroproiector si un videoproiector), materiale didactice
specifice laboratoarelor de fizic, chimie, biologie si cabinetelor de specialitate,
exist un cabinet de informatica (laborator AeL) cu 10 calculatoare, televizoare,
fax, dou copiatoare, calculatoare Biblioteca are un numar de 24000 de volume.
Finanarea: - din bugetul local pentru burse si lucrri de ntretinere;
- extrabugetar: nchirieri sala de sport, spatii comerciale, sponsorizari
etc.
Informatii de tip calitativ:
Ambiana n unitatea colara: cultura predominant este de tip sarcin, atmosfera
este deschisa,nu exista conflicte majore, dac apar anumite conflicte ele sunt
rezolvate n mod obiectiv.
Relaiile dintre director - personal, profesori - profesori, profesori - elevi se
bazeaz pe comunicare, colaborare, respect reciproc.
Mediul social de provenien al elevilor: n urma efectuarii analizei mediului social
de provenient a elevilor, s-au constatat urmatoarele:
- majoritatea elevilor provin dintr-un mediu social defavorizat (venituri mici, somaj,
conditii modeste de viat);
- conditii grele de trai: locuinte necorespunztoare (probleme sanitare, numr mare de
copii n cadrul aceleiasi familii), mediu ambiant necorespunztor, strzi desfundate,
lipsa locurilor amenajate de joac;
- nivelul sczut de cultur si educatie;
- distanta mare fat de centrul orasului si lipsa mijloacelor de culturalizare;
- lipsa de timp a printilor genereaz lipsa de supraveghere si de ndrumare a
copiilor;
- modele comportamentale negative: abandon scolar, furturi, betie, complacerea n
murdrie, nerespectarea normelor de igien, vorbire vulgar;
- aparitia si adncirea diferentelor ntre sraci si foarte bogati generatoare de
posibile conflicte.
8
Calitatea personalului: cadrele didactice sunt bine pregtite din punct de vedere
profesional, fapt constatat n urma inspectiilor frontale sau de specialitate, rezultatelor
obtinute, interesul n ceea ce priveste participarea la cursuri de perfectionare.
Managementul unitaii colare: se desfasoar pe baza planului managerial, n
colaborare cu membrii Consiliului de Administratie si a Consiliilor profesorale. Cadrele
didactice sunt organizate n comisii pe arii curriculare, fiecare arie avnd un
responsabil. Exist comisii de lucru pe probleme. Responsabilii de arie curricular si ai
comisiilor de lucru ntocmesc planul managerial al comisiei de care rspund.
Relaii cu comunitatea:
Implicarea printilor n activitatile manageriale este foarte bun, avnd o buna relationare cu
Comitetul Reprezentativ al printilor. Exist disponibilitate din partea cadrelor didactice n ceea ce
priveste asistenta acordat printilor (se organizeaz: lunar ntlniri-lectorate si sptmnal consultatii
individuale cu printii). Exist si printi care manifest dezinteres fat de scoal si educatia elevilor,
ceea ce se reflect n comportamentul copiilor, n atitudinea lor fata de scoal. Un rol important n
contracararea acestor disfunctionalitti l are profesorul psihopedagog din scoala si profesorii de
religie.
Colaborarea cu autoritatile locale este bun, apreciem programele acestora si participm la
acestea.
Parteneri sociali:
- Primria Sectorului 4;
- Directia de Protectie a Copilului;
- Clubul Copiilor al Sectorului 4;
- Scolile si grdinitele vecine prin realizarea unor activitati metodice comune;
- Biserica;
- Asociatia Sfintii mprati Brncoveni;
- Sectia 16 Politie;
- Jandarmeria si Politia Comunitar;
- Firma SIVECO-Programul SEI-operare PC, AeL;
- Clubul de tenis Livonne.
9
ANALIZA SWOT
S-a realizat analiza SWOT pentru 6 aspecte: curriculum, resurse materiale, resurse umane,
educatie, comunitate locala:
CURRICULUM:
Puncte tari Puncte slabe
Respectarea planului cadru;
Programe CDS elaborate de cadrele didactice
ale scolii;
Existenta unei scheme orare diferentiate
(clase intensive francez, informatic);
Pregatirea suplimentara a elevilor pentru
Testele nationale, olimpiade si concursuri
scolare;
Material curricular(planuri de nvatamnt, si
programe scolare, auxiliare curriculare-
manuale ,caiete de lucru, ghiduri de aplicare,
culegeri de probleme, indrumatoare, softuri
educationale).
Folosirea insuficient a echipamentelor
moderne;
Neimplicarea profesorilor n proiecte
internationale si de finantare;
Oferta scolii nu satisface nevoile tuturor
elevilor, optiunile se fac n functie de oferta
scolii.
Oportuniti Ameninri
Cresterea gradului de autonomie a scolii pe
probleme de CDS;
Oferta de formare si perfectionare;
Colaborarea cu CCD si Univ. Bucuresti.
Insuficienta diversificare si adecvare a
CDS-ului la cerintele si solicitrile elevilor
poate scdea motivatia pentru nvatare
precum si interesul pentru aceast unitate de
invatmnt
Baza materiala insuficient nu permite
realizarea tuturor solicitrilor. Numarul
calculatoarelor este insuficient.
Cei mai multi elevi provin dintr-un mediu
defavorizat.
Disponibilitate scazut a parintilor pentru
problemele propriilor copii, refuz
colaborarea cu profesorul psiho-pedagog;
10
RESURSE UMANE:
Puncte tari Puncte slabe
Personal didactic calificat 100%;
Ponderea cadrelor didactice titulare cu
gradul didactic I si II este de 80%;
Relatiile interpersonale (profesor-elev,
conducere subalterni, profesori-printi,
profesori-profesori etc.) existente
favorizeaz crearea unui climat educational
deschis, stimulativ;
Exist o bun delimitare a
responsabilittilor cadrelor didactice
precum si o bun coordonare a acestora;
Secretar sef cu stagii de perfectionare n
domeniul activittii de secretariat si
cunostinte de operare PS;
Management deficitar la nivelul unor
responsabili de catedr;
Slaba participare la cursuri de formare si
perfectionare datorit accesului la aceste
cursuri prin achitarea unor taxe si media
ridicat de de vrst a personalului;
Conservatorismul unor cadre didactice si
rezistenta la schimbare;
Slaba motivare a cadrelor didactice avnd n
vedere salariile mici;
Superficialitatea unor cadre didactice
suplinitoare;
Oportuniti Ameninri
Varietatea cursurilor de formare si
perfectionare organizate de CCD, ONG,
Universitti
Intlniri frecvente cadre didactice printi;
Statutul social marginalizat al cadrelor
didactice;
Reducerea numrului de elevi si a nr. de ore
pe discipline a derterminat existenta unor
catedre netitularizabile, fiind ocupate de
suplinitori;
Scderea motivatiei si interesului pentru
activittile profesionale (colaborarea cu
printii, perfectionarea, activitti
extracurriculare, confectionarea de material
didactic, pregtirea cu profesionalism a
lectiilor etc.);
Criza de timp a printilor datorit actualei
situatii economice reduce participarea
familiei n viata scolar, cu implicatii att n
relatia profesor-elev ct si n performanta
scolar a elevilor;
Migrarea elevilor spre alte unitti scolare.
11
RESURSE FINANCIARE SI MATERIALE:
Puncte tari Puncte slabe
Existenta cabinetelor, laboratoarelor
functionale pentru anumite discipline:
fizica, chimie, biologie informatic (AeL),
istorie, geografie, precum si cabinetele de
consiliere scolar si metodic al cadrelor
didactice din nvtmntul primar;
Existenta unui centru de zi: Casa de la
Scoal;
Scoala are bibliotec;
Materiale didactice moderne primite anul
acesta pentru bibliotec (crti, albume,
enciclopedii), cabinetul de consiliere
psihopedagogic si laboratorul de fizica, n
urma unor proiecte derulate de MedC;
Tmplrie PVC-protectie termic si fonic;
Fonduri bnesti extrabugetare (chirii
sponsorizri, donatii), desi sunt insuficiente;
Starea fizica a spatiilor scolare si ncadrarea
n normele de igien corespunzatoare
Nu exist cabinet de informatic,desi elevii
doresc sa studieze un curs optional de
operare PC.
Cadrele didactice nu au acces la internet
Materialul didactic insuficient si depsit.
Cadrele didactice nu beneficiaz de:xerox
calculator propriu echipat cu imprimant si
consumabile.
Oportuniti Ameninri
Descentralizarea si autonomia institutional;
Parteneriat cu comunitatea local(primarie,
printi), ONG-uri, asociatii.
Existenta unor spatii (sal de sport, spatii
comerciale) ce pot fi nchiriate n vederea
obtinerii unor fonduri bnesti;
Stimularea personalului didactic n scopul
elaborrii de proiecte cu finantare extern.
Posibilitatea antrenrii elevilor si printilor
n activitti productive si de ntretinere a
scolii;
Lucrarile de modernizare si reparatii din
aceast vara au fost executate ntr-un
interval de timp scurt , avnd o calitate
precara, fiind nerezistente la uzur;
Gradul sczut de implicare al cadrelor
didactice si elevilor n pstrarea resurselor
scolii;
12
RELATIILE CU COMUNITATE SI ACTIVITATEA EDUCATIV:
Puncte tari Puncte slabe
Organizarea de activitati extrascolare si
extracurriculare atractive(excursii, vizionri
de spectacole, serbri, actiuni caritabile cu
orfelinate, case de btrni etc), introduce
elevii n mediu comunitar si contribuie la
socializarea lor;
Buna colaborare ntre director si
coordonatorul de programe educative;
n scoala s-au desfasurat programe
educationale interne: Programul
educational de nutritie KRAFT, Eco-
scoal, Scoala Arborilor, Copiii nvat
s ngrijeasc animalele etc;
Participri la activittile sportive;
Colaborarea bun cu reprezentantii
comunittii locale (Primarie, Comitetul de
printi, Politie, Biseric);
Buna colaborare cu printii claselor I-IV;
Slabe legaturi de parteneriat cu firme
private si ONG-uri;
putine activitti desfasurate n scoal care s
implice participarea printilor la ciclul
gimnazial;
Slaba implicare a cadrelor didactice;
Fluxul informational;
Absenta consilierului local;
Oportuniti Ameninri
Disponibilitatea si responsabilitatea unor
institutii de a veni in sprijinul scolii
(Primarie, ONG, Biseric, Politie, institutii
culturale);
Interesul liceelor de a-si prezenta oferta
educational;
Timpul limitat pentru participarea la
programe educative;
Materiale insuficiente;
Lipsa motivatiei cadrelor didactice si a
elevilor;
n urma analizei SWOT s-au desprins urmtoarele obiective:
1. mbunirea calitii procesului educaional:
Combaterea absenteismului si a abandonului scolar;
Sprijinirea elevilor cu dificultti la nvttur;
mbunttirea disciplinei scolare;
Promovarea imaginii scolii;
Aplicarea unui sistem de evaluare intern;
2. Crearea spaiului adecvat cerinelor de funcionalitate:
Amenajarea unei biblioteci cu o sal de lectur;
Dotarea laboratoarelor;
Modernizarea cadrului ambiental(sli de clas, holuri);
Amenajarea terenului de fotbal si a unei sli de festivitti;
3. Promovarea cooperrii n domeniul educaiei pentru stimularea relaiilor ntre unitole de
nvmnt, instituiile comunitare, agenii economici i coal:
Vizite n unitti economice;
ntlniri cu oameni de afacere;
Schimburi de experient ntre scoli;
13
Elaborarea unor proiecte cu finantare european, din fondurile structurale, grantt-uri.
ANALIZA P.E.S.T.E ( politic, economic, social, tehnologic i ecologic)
Politic:
Scoala se afl n contextul politic actual, o societate n schimbare, n cutarea si promovarea
valorilor reale, este supus tranzitiei ntregului sistem si tuturor subsistemelor. Activitatea se
desfsoar avnd la baz Legea nvtmntului, Statutul Cadrelor Didactice, ordinele si notificrile
care sustin punerea n aplicare a reformei nvtmntului, reforma managementului scolar care vizeaz
autonomia institutiilor de nvtmnt, pregtirea n domeniul managementului educational,
rationalizarea resurselor financiare si umane.
Nouttile anului scolar 2005-2006 le reprezint printre altele:
O.U.G. nr. 75/12.07.2005 privind asigurarea calitatii;
Ordinul M.Ed.C nr.4925/2005 privind Regulamentul de organizare si functionare a
nvtmmtului preuniversitar;
Proiectul de descentralizare a nvtmntului preuniversitar.
Economic:
Din acest punct de vedere se constat la nivel national cresterea ratei somajului pe fondul orientarii
tinerilor cu preponderent spre liceele teoretice si nu spre scolile profesionale, desi cererea de locuri de
munca n domeniu depseste oferta.
Cu toate c legislatia financiar permite atragerea de surse extrabugetare la nivelul unitatilor de
nvtmnt, intresul agentilor economici n acordarea de sponsorizri sau donatii pentru scoli este n
continuare sczut.
Situatia material precar a multor printi este, n unele situatii, cauza interesului sczut fat de
scoal al elevilor.
Toti acesti factori econmici au efecte grave: dezinteres, absenteism ridicat, chiar abandon scolar (cu
precdere n rndul copiilor de etnie rrom). Tocmai de aceea impactul programelor sociale
(supliment de hran, manuale, rechizite gratuite, burse) este mare.
Social:
Implicarea printilor n procesul instructiv-educativ este o problem secundar, grija principal
fiind asigurarea hranei copiilor. 20 % din totalul elevilor scolii provin dintr-un complex de cmine
situate n apropierea scolii. Ei locuiesc mpreuna cu familia ntr-o camera si beneficiaz de o baie
comun. Efectele acestor probleme sociale se resimt asupra pregtirii elevilor.
O alta problem social este tendinta mass-mediei de a prezenta ca regul aspectele negative, cu
efecte negative pe termen lung, scoala trebuie s fac eforturi pentru a nltura sau atenua aceste
efecte.
Tehnologic:
Pe plan national si mondial se constat un accent pus pe tehnologia informatiei si comunicrii. S-a
implementat programul AEL, dar exist 10 calculatoare, clasele avnd n medie 20-25 elevi, acestia nu
14
pot de predare si evaluare interactiv. Prezenta unui analist programator si a unui cabinet de
specialitate sunt favorabile pentru a rspunde cerintelor elevilor si a printilor de a beneficia de un curs
optional de operare PC. Accesul la internet este deficitar acesta existnd doar n cabinetul
managerului. Salariile mici ale profesorilor nu le permite accesul la internet nici acas, astfel
informatiile sunt mai greu de accesat. Dintre elevi doar de 30% au calculator.
Ecologic:
Pe msura ce tehnologia se perfectioneaza, stilul nostru de viat se schimb. Preocuprile n
domeniul ecologic, din grija fat de generatiile viitoare, au n vedere reducerea polurii, folosirea unor
materiale mai eficiente, reciclarea si refolosirea lor. n acest sens scoala noastr particip la programe
de educatie civic si ecologic initiate de cadrele didactice sau de partenerii sociali (EcoScoala, S
nvm despre pdure, coala Arborilor, Educaia pentru state).
15
VIZIUNEA COLII:
Dorind o viziune dinamic, stiintific, pragmatic, viziunea scolii s-a centrat, raportndu-ne la
urmtoarele domenii:
Curriculum:
- obtinerea unor rezultate competitive asigurnd calitatea procesului instructiv-
educativ;
- stimularea performantelor individuale ale elevilor, dezvoltarea personalittii
elevilor, formarea capacittilor intelectuale, stimularea motivatiei nvtrii,
asimilarea tehnicilor de munc intelectual;
- educatia n sprijinul valorilor societtii noastre.
Resurse material-financiare:
- demararea lucrrilor prevzute n programul BEI, ceea ce va permite creearea unei
imagini noi. Astfel se vor putea pune n valoare att baza material a scolii,
resursele umane, ceea ce va duce la cresterea prestigiului scolii n comunitatea
local;
- amenajarea unei sli de lectur;
- continuarea informatizrii prin extinderea retelei de calculatoare si conectarea la
Internet.
Resurse umane:
- elevul trebuie s gseasc n scoal un al doilea cmin, care s-i ofere nu numai
cunostintele necesare trecerii ntr-o treapt superioar a nvtmntului, ci si un
cadru propice dezvoltrii personalittii lor ca viitori cetteni, capabili s fac fat
cerintelor contemporane;
- stimularea cadrelor didactice nu numai n vederea perfectionrii, ci si prin
implicarea lor n actul decizitional, responsabilizarea acestora;
Relaii comunitare:
- cresterea prestigiului scolii prin colaborarea cu parteneri direct interesati,
participarea si obtinerea unor rezultate la activittile propuse de ctre parteneri.
MISIUNEA COLII:
Educatia este cel mai puternic motor al schimbrilor sociale, dar pentru activarea acestui motor
sunt necesare schimbri fundamentale, care s fac posibil dezvoltarea unei societti echitabile bazat
pe cunoastere. n acest scop scoala noastr si propune s dezvolte o cultura organizational de tip
retea care s promoveze valori si credinte mprtsite de educatori, elevi si printi, punnd accentul pe
nvtare si crend un climat educativ de nvtare. nvtarea trebuie s treac dincolo de zidurile clasei,
ncorpornd discipline si tehnologii complexe care s-i ajute pe elevi s se integreze ntr-o societate n
schimbare.
nvatarea trebuie centrat pe elev, nglobnd cele mai noi idei si practici pedagogice. CDS-ul
trebue s se axeze pe noi discipline (informatic, tehnici de comunicare, utilizarea internetului,
educatie ecologic etc.)
Ne propunem s dezvoltm n parteneriat cu comunitatea local, un mediu favorabil educatiei,
bazat pe valori morale, antreprenoriale, tehnologice, informationale, religioase, ecologice, astfel nct
fiecare elev s beneficieze de sansa de a fi educat ca bun cettean european, creativ dar si critic si
autocritic, capabil s se integreze n orice tar european.
16
Deviza noastr este NU INVATAM PENTRU SCOALA, INVATAM PENTRU VIATA ! .
OBIECTIVE STRATEGICE:
Raportul misiune/obiective strategice:
n urma diagnozei mediului intern si extern (analiza SWOT si PESTE) exist urmtoarele stri
de fapt:
1. un management cu unele disfuncionaliti n care:
o resursa cea mai important a unui nvatmnt modern performant -elevii- este putin
valorificat (numr mic de proiecte interne dezvoltate si coordonate de Consiliul
elevilor);
o sistemul de comunicare dintre diferite compartimente (director /cadre didactice/ elevi/
printi) nu este pe deplin functional;
o diferite categorii de factori sociali (elevi, cadre didactice, cadrele didactice auxiliare si
nedidactice) functioneaza n mic msur ca o comunitate, ceea ce nseamn c
sentimentul identificrii cu colectivitatea, si motivatia pentru implicarea personal n
activitti commune, coeziunea intern sunt slabe;
o rezistenta la schimbare a unor cadre didactice, aplicarea unor tehnologii didactice
nvechite;
o raporturile cu comunitatea local, fat de mediu social si economic sunt mai mult
conjuncturale, rareori functionale si stabile.
o sistemul de invtmnt centralizat pe niveluri ierarhice (M.Ed.C., Inspectoratele,
Primaria) nu ofera managerului unitatii scolare libertatea de a lua anumite decizii
privind gestionarea resurselor financiare si umane.
Raportul misiune/constrngeri financiare:
o finantarea bugetar a scolilor se situeaz sub nivelul necesar unei activitti performante,
depinznd de nivelul de dezvoltare a societtii si de politica partidului aflat la
conducere .Pentru a face fat constrngerii financiare, scoala caut n permanent noi
surse de venit (nchirieri spatii, sponsorizri, donatii, proiecte).
o Salariile mici din sistemul de invtmnt preuniversitar determin scderea motivatiei
cadrelor didactice pentru calitatea muncii prestate si dorinta de autoperfectionare.
Pornind de la aceast stare de fapt, este util s formulm ca prioriti strategice, pentru
perioada care urmeaza (2006-2010 ), urmtoarele inte (scopuri):
I. Urmrirea implementrii reformei manageriale n toate ariile de activitate major
(educativ, stiinific, financiar, administrativ) pentru a dezvolta caracteristici
instituionale de calitate.
II. Cresterea calitii procesuluiinstructiv-educativ, a nivelului de competen i
performan al elevilor.
III. Consolidarea i dezvoltarea n continuare a sistemului managerial administrativ.
IV. Optimizarea relaiei coal comunitate, prin promovarea unei politici de colaborare cu
autoritile administrative, organizaii neguvernamentale n cadrul procesului de dezvoltare
a instituiei.
17
I. Urmrirea implementrii reformei manageriale n toate ariile de activitate
major (educativ, stiinific, financiar, administrativ) pentru a dezvolta
caracteristici instituionale de calitate:
1. Cultivarea unui sistem de valori si a eticii manageriale bazate pe transparent, comunicare si
intelegere, n care atributiile si responsabilittile s fie cunoscute si respectate la fiecare nivel,
respectiv pe discipline, catedre si managerial;
2. Crearea conditiilor pentru dezvoltarea unei culturi organizationale a colectivului de cadre
didactice, orientat spre performant;
3. Asigurarea formrii continue a cadrelor didactice.
II. Cresterea calitii procesului instructiv-educativ, a nivelului de competen
i performan al elevilor.
1. Consolidarea calittii predrii si nvtrii prin redefinire rolului elevului, centrarea procesului
instructive-educativ pe formarea si dezvoltarea competentelor acestuia;
2. Parcurgerea integral a programelor scolare la fiecare disciplin;
3. Stabilirea ofertei educationale la nivelul scolii n functie de nevoile specifice ale comunittii si
resurselor scolii;
4. Cresterea calittii educatiei prin crearea de facilitti pentru dezvoltarea consumului cultural n
rndul elevilor care vor frecventa biblioteca scolii(dotarea cu material didactic, mijloace TIC, carte
scolar);
5. Introducerea uniformei scolare si a ecusoanelor pentru o mai mare sigurant a elevilor si pentru
atenuarea diferentelor sociale existente;
6. Optimizarea sistemului de evaluare intern si extern (Comisia de Asigurare a Calittii).
III. Consolidarea i dezvoltarea in continuare a sistemului managerial
administrativ:
1. Scolarizarea elevilor si integrarea n specificul vietii scolare;
2. Asigurarea resurselor umane necesare desfsurrii n conditii optime a procesului instructiv-
educativ;
3. Administrarea responsabil, chibzuit, a resurselor bugetare si extrabugetare;
4. Atragerea de resurse extrabugetare si ncadrarea n cele existente;
5. Continuarea procesului de modernizare a formelor de comunicare si transmitere a cunostintelor,
prin includerea n programul anual de achizitonare a mijloacelor necesare dotrii slilor de curs, a
bibliotecii, a laboratoarelor, cabinetelor cu retroproiectoare, aparatur video, ecrane, PC, crti
scolare si a altor mijloace audio-vizuale.
IV. Optimizarea relaiei coal comunitate, prin promovarea unei politici de
colaborare cu autoritile administrative, organizaii nonguvernamentale n
cadrul procesului de dezvoltare a instituiei:
1. Promovarea imagini si valorilor scolii n comunitate;
2. Colaborarea cu factorii cu rspundere n actul educational, cu institutiile abilitate n derularea
de proiecte si programe de dezvoltare scolar;
3. Colaborarea cu sindicatele n vederea cunoasterii si respectrii legislatiei n vigoare;
4. ncheierea de parteneriate ntre unitatea de nvtmnt si comunitatea local (primrie,
biseric, ONG-uri, firme private);
5. Realizarea unui climat de sigurant, un ambient propice actului educational.
18
REALIZAREA I IMPLEMENTAREA PROIECTULUI:
n realizarea proiectului s-a tinut cont de realitatea actual a scolii, de informatiile primite de la
manageri si profesori cu experient, dar si de literatura de specialitate n management educational.
Prezentul proiect de dezvoltate institutional pe termen mediu, dup avizarea n Consiliul
Profesoral si aprobarea n Consiliul Administrativ, va deveni documentul principal pe baza cruia se
vor elabora celelalte documente manageriale ale scolii.
Anual, acest document va suferi modificri generate de schimbrile datelor de intrare.
19
BIBLIOGRAFIE:
1. Iorga, Gheorghe s.a Ghidul practic al directorului unitii de nvmnt preuniversitar ,
Ed. Paralela 45, Pitesti, 2003;
2. Iosifescu Serban Manual de management educaional pentru directorii de uniti
colare, Ed. Pro Gnosis, Bucuresti, 2000.
3. Jinga, Ion Managementul nvmntului, Ed. Aldin, Bucuresti, 2001 sau Ed.
ASE, 2003
4. M.Ed.C. Managementul proiectului, ghid, M.Ed.C.-C.N.P.P.,Bucuresti, 2001
5. M.Ed.C. Asigurarea calittii n educaie, 2 vol., Ed. Scoala Gltean;
6. Pun ,Emil coala, o abordare sociopedagogic, Ed. Polirom, Bucuresti, 1999.
7. www.edu.ro
8. www.edu.ro/ARACIP