ARASUL
, NICOLAE CEAUSESCU
,
SECRETAR GENERAL Al PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN
PREŞEDINTELE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
PREŞEDINTELE FRONTULUI DEMOCRATIEI ŞI UNITĂTU SOCIALISTE .
3
SaDAng - arhiva personală
prezentind o strălucită incununare a luptei cind de fapt trecerea României la construcţia
maselo~ populare, a forţelor progresiste ale societăţji socialiste•. Şi, intr-adevăr ,
societă11i, in frunte cu Partidul Comunist Ro- proclamarea Republicii a însemnat nu numai
mân, pentru cucerirea deplinei independenţe trecerea la forme democratice de guvernă
şi suveranităţi naţionale, a dreptului sacru al mint, ci realizarea unui salt calitativ in însuşi
poporului român de a fi stăpîn in propria sa conţ i nutul puterii de stat, fapt care, din per-
ţară. Menţinerea vechii forme de stat pînă la spectiva istorică a timpului parcurs, constituia
sfîrşitul anului 1947 a rezultat din condiţiile is- condiţia primord i ală şi ,,sîmburele germinativ"
torice specifice - de ordin intern şi interna- ale uriaşelor înnoiri sociale, economice ş i po-
ţional - ale pregătirii şi desfăşurării revoluţiei litice din anii care au urmat. Cei 40 de ani de
de eliberare socială şi naţională, ale evoluţie i istorie republicană - un "pas" mic pentru
ulterioare a vieţii politice româneşti . După omenire - reprezintă însă pentru poporul
cum se ştie, iniţial , regele şi cercurile palatului nostru un interval extrem de dens în realizări
- apreciind cu luciditate consecinţele pe care şi impliniri, acoperind in timp procesul com-
le va avea atitudinea lor in acele momente plex, dinamic şi multilateral al deplinei eman-
grele pentru ţară - s-au alăturat acţiunii con- cipări sociale şi naţionale, al ridicării patriei
certate a coaliţiei antifascista, făurită de pe culmile de progres şi civilizaţie la care au
P.C.R. , pentru doborirea dictaturii antones- aspirat ş i pentru care au luptat generaţ i i in-
ciene şi eliberarea teritoriului naţional de sub tregi de fii ai neamului. Sint anii in care
dominaţia h itleristo-horthystă . Partidul Comu- România a parcurs, de-a lungul unui proces
nist Român, care, de-a lungul intregii sale revol u ţionar continuu , mai multe epoci isto-
existente. se afirmase ca promotor al idealului rice, identificabila în carta de onoare a naţiu
republican al maselor populare, a considerat nii pri n izbinzi cumulative fără precedent, ce
că , in condiţiile create imediat după victoria compun astăz i fizionomia unei ţări libere,
insurecţiei , înlăturarea monarhiei nu era la or- demne, suverane, in plin avint creator şi con-
dinea zilei, ci, dimpotrivă, se impunea conlu- structiv, deopotrivă la scară socială şi umană.
crarea cu ea, in scopul rezolvări i problemel9r Pe fundalu l luminos al acestor patru decenii
vitale ce stăteau in faţa poporului român . In de istorie nouă se proiectează str ... ucirea
acelaşi timp, partidul comunist a ţinut seama aparte pe care o au anii "Epocii Nicolae
de real itatea că regele şi cercurile palatului Ceauşescu ", anii de referinţă ai istoriei con-
exprimau interesele economice şi politice ale temporane a României, anii-simbol pentru im-
claselor exploatatoare •• că in jurul lor se raliau plinirea năzuinţelor fundamentale ale poporu-
forţele conservatoare. In consecinţă , împreună lui, anii-mărturie pentru forţa de creaţie şi ca-
cu celelalte forţe revoluţionare, a contracarat pacitatea de construcţie ale unui popor liber
poziţia de duplicitate şi obstrucţiile palatului, şi stăpîn pe soarta sa. Printr-un act de pro-
acţionînd astfel incit să se creeze treptat pre- fundă semnificaţie istorică , unul din primele
misele obiective şi subiective ale abolirii mo- momente ale acestei Epoci inaugurata in
narhiei şi instaurării Republicii. 1965, s-a referit la însăşi instituţia Republicii,
Adunarea deputaţilor întrunită in şedinţă ex- şi anume o dată cu adoptarea Constituţiei, la
traordinară in după-amiaza zilei de 30 Decem- 21 august 1965, cind, în concordanţă cu noul
brie 1947, luind act de abdicarea regelui, a stadiu al dezvoltării societăţii, cu prefacerile
consfinţit abolirea monarhiei şi a adoptat le- revoluţionare petrecute in toate domeniile vie-
gea care consemna transformarea statului ro- ţii economice, sociale şi politice, s-a procla-
mân in republică. Totodată, ea a adoptat tex- mat Republica Socialistă România, ca formă
tul Proclamaţiei guvernului, in care, printre al- superioară de organizare statală a societăţii
tele, se arăta : "Monarhia constituia o piedică româneşti.
in calea dezvoltării ţării noastre spre un regim Întregul nostru popor păşeşte in al 4Q-Iea an
de democraţie populară, care să asigure tutu- al Republicii cu hotărîrea fermă de a munci şi
ror celor ce muncesc bunăstarea materială şi a lupta neabătut, strîns unit în jurul partidului ,
culturală , să asigure independenţa şi suverani- al secretarului său general, tovar:ăşul Nicolae
tatea statului român . Prin înlăturarea monar- Ceauşescu , pentru înfăptuirea exemplară a
hiei se deschid democraţiei noastre populare prevederilor stabilite la cel de-al Xlii-lea Con-
căi noi de măreţe infăptuiri.. . Să înălţăm noua gres al partidului - forum politic al intregii
formă de viaţă a statului nostru, Republica naţiuni, care a prefigura! cu strălucire căile
Populară Română, Patria tuturor celor ce dezvoltării patriei noastre in acest cincinal şi
muncesc cu braţele şi cu mintea, de la oraşe şi in perspectivă , pînă in anul 2000. Realizările
sate". remarcabile ale anului 1986, constituind plat-
forma de bun augur pentru tot ceea ce vom
înălţa in acest cincinal , reprezintă dovada vie
5
SaDAng - arhiva personală
terdisciplinare caracteristice ştiinţei moderne. Astfel , pe acestă bază, la nivelul Ministerului
Echipele mixte de cercetători , proiectanţi şi Industriei Chimice, producţia industrială in
specialişti din producţie conlucrează încă din anul 1990 va creşte faţă de anul 1985 la
faza de elaborare a temei de cercetare. asigu- 187,7%, productivitatea muncii la 210,4%,
rind concentrarea forţelor pentru finalizarea cheltuielile la 1000 lei producţie marfă vor fi
cercetării intr-un timp cit mai scurt şi o redu- de 79%, eficienţa fondurilor fixe va creşte la
cere a costurilor programelor de cercetare. 155,6%.
Revine beneficiarilor acestor cercetări sar- Pentru creşterea eficienţei economice a pro-
cina să ia toate măsurile necesare economice, ceselor tehnologice şi reducerea consumului
financiare şi organizatorice pentru aplicarea in de materii prime s-a urmărit prin cercetările
practică a soluţiilor, convinşi fiind că in felul efectuate şi modernizările proceselor tehnolo-
acesta contribuie la creşterea eficienţei intre- gice să crească gradul de folosire a materiale-
gii activităţi de cercetare, proiectare şi ingine- lor recuperabile, astfel că in 1990 se vor con-
rie tehnologică. suma aproximativ 175 mii tone acid clorhidric
Etapă hotărîtoare in realizarea Programului rezidual, 166 mii tone acid sulfuric recuperat,
partidului, cincinalul 1986- 1990 va asigura 240 mii tone maculatură, 4 500 tone cupru,
industriei chimice intrarea intr-o fază nouă, 4 100 tone zinc şi 2 650 tone plumb.
superioară a progresului său economico-so- Institutul Central de Chimie a prevăzut in
cial, marcată de creşterea puternică a rolului perioada 1986-1990 cercetări pentru moder-
ştiinţei şi tehnologiei in toate sectoarele de nizarea tehnologiilor, reducerea consumurilor
activitate. de materii prime şi energie, creşterea gradului
in lumina documentelor Congresului al de valorificare a materiilor prime şi materiale-
Xlii-lea al PCR cit şi a orientărilor şi indicaţi lor, obţinerea de noi surse de materii prime,
ilor date de conducerea superioară de partid asimilarea de noi produse in vederea reducerii
şi de stat, de modernizare a tehnologiilor prin importului şi îmbunătăţirea calităţii produselor
reducerea consumurilor de materii prime. ma- la nivelul celor mai bune, cunoscute pe plan
teriale, energie şi de creşterea productivităţii mondial.
muncii, specialiştii din minister, centrale in- Prin aplicarea cercetărilor vor fi moderni-
dustriale, din intreprinderile şi unităţile de cer- zate un număr de 250 instalatii. peste-360 teh-
cetare şi proiectare au analizat şi propus mă nologii care vor duce la îmbunătăţirea calităţii
suri pentru aducerea la indeplinire a sarcinilor la peste 670 produse principale:-
trasate. S-au analizat şi stabilit 3 085 măsuri con-
Sinteza acestei acţiuni a fost prezentată crete de modernizare din care 1 431 in anul
conducerii superioare de partid şi de stat, cu 1986 iar restul din 1 654 de măsu ri se vor
care ocazie s-au primit preţioase indicaţi i şi aplica i n 1987.
orientări care au stat la baza programelor de Astfel in industria de amoniac şi îngrăşă
modernizare întocmite pentru fiecare intre- minte se prevăd modernizări in vederea redu-
prindere. cerii consumului de gaz metan prin utilizarea
6
SaDAng - arhiva personală
CII\ICINALUL B
de catalizatori care reduc temperaturile şi pre- cosmetică, farmaceutică, obţine rea de
siunile de lucru, recuperarea hidrogenului şi a microorganisme necesare in procesele de pro-
argonului din gazele de purjă, recuperarea ducere a proteinelor monocelulare prin tehnici
căldurii de proces. de inginerie genetică . Se vor dezvolta cercetă
Măsurile se vor aplica eşalonat la toate in- rile asupra polizaharidelor microbiene, asupra
stalaţiile de amoniac. Modernizarea fabricilor biopolimerilor in general, utilizarea microorga-
de acid azotic prin inlocuirea cu altele de con- nismelor in cercetarea şi extracţia. metalelor
cepţie românească cu consumuri energetice din minereuri sărace. Se vor elabora noi teh-
scăzute, precum şi recuperarea platinei din si- nologii de obţinere a coloranţilor şi a arome-
tel~ catalizator antrenată de gazele nitroase. lor naturale.
In industria proceselor clorosodice se pre- in cincinalul 1986-1990 se prevede dezvol-
vede modernizarea instalaţiilor de electroliză tarea industriei chimice intr-un ritm mediu
cu catod de mercur a clorurii de sodiu ince- anual de 8,5-9% şi orientarea cu precădere
pind cu faza de purificare a saramurii, inlocui- spre prelucrarea superioară a materiilor prime.
rea anozilor de grafit cu anozi de titan, inlocu- Sporul prevăzut la export se va asigura prin
irea compresoarelor de clor cu turbocompre- creşterea volumului fizic al produselor, urgen-
soare şi introducerea calculatoarelor de pro- tarea asimilării de noi produse de calitate su-
ces. Modernizarea fazelor de filtrare şi calci- perioară cu consumuri de materii prime şi
nare a bicarbonatului de sodiu la instalaţiile energie reduse şi prin măsuri de adaptare
de sodă calcinată cu reducerea consumului operativă a producţiei la cerinţele partenerilor
de combustibil cu 15 000 tcc/an, a cheltuieli- externi.
lor de producţie cu 20 mii lei pe an şi creşte
rea productivităţii muncii.
in domeniul pesticidelor se prevăd moderni-
zări la instalaţiile de intermediari (alchilamine.
alchilenamine, naftol, fosgen, ortofenilendia- ANGAJARE DEPLINĂ
mină etc.), de produse finite (carbaril , meclo-
ran etc.) şi de condiţionare, pentru creşterea PENTRU
pr9ductivităţii muncii.
In industria de medicamente şi cosmetice se
prevăd modernizări ale instalaţiilor de condi-
ASIGURAREA
ţionare a medicamentelor, aplicarea de tehno-
logii noi pentru sinteza şi biosinteza de noi
RESURSELOR
produse care conduc la reducerea importuri-
lor, reducerea cheltuielilor materiale şi creşte
ENERGETICE
reş productivităţii muncii.
In industria de lacuri, vopsele şi răşini se ALE ŢĂRII
prevede modernizarea tehnologiilor de fabri-
caţie a răşinilor, modernizarea sistemelor de
vehiculare şi dozare a componenţilor de reac-
ţie" IOAN FOLEA
In domeniul celulozei, hirtiei şi fibrelor arti-
ficiale se prevede modernizarea tehnologiilor ministrul minelor,
din fabricile de celuloză in vederea reducerii petrolului şi geologiei
consumurilor energetice şi valorificarea resur-
selor secundare la prelucrarea lemnului, per-
fecţionarea instalaţiilor de recuperare a fibre-
lor şi de valorificare a refuzurilor de la instala- - Dlrectlvele Congresului al Xlii-lea al par-
ţiile de sortare a celulozei, modernizarea fazei tidului au stabilit, ca sarcină prioritară a cinci-
de calcinare a sulfatului de sodiu şi automati- nalului 1986-1990, dezvoltarea bazei energe-
zarea operaţiilor de spălare a filtrelor de vis- tice şi de materii prime in vederea asigurării ,
coză pentru reducerea pierderilor. in cit mal mare măsură din resurse proprii, a
La fabricarea aluminiului se prevede moder- necesităţilor economiei naţionale.
nizarea halelor de electroliză prin adaptarea V-am ruga să prezentaţi modul in care oa-
cuvelor de mare putere, conducerea automată menii muncii din Ministerul Minelor, Petrolului
a proceselor tehnologice, captarea gazelor cu şi Geologlel acţionează pentru indeplinirea
fluor. acestei Importante sarcini, decisivă pentru
Modernizarea tehnologiilor din industria progresul economiei naţion~~e !ti _qwottarea
metalurgică neferoasă va conduce la creşterea multilaterală a ţării.
gradului de scoatere la 94% la cupru, 86,7% la - Din iniţiativa şi sub direcţa indr401are a
zinc şi 81 ,4 la plumb. tovarăşului Nicolae Ceauşescu , au fost elabo-
in domeniul biotehnologiilor se vor elabora rate programe complexe pentru optimizarea
noi tehnologii pentru obţinerea de enzime şi activităţii atit in sectorul geologic, cit şi in cel
utilizarea acestora inclusiv sub formă imobili- extractiv, programe menite să racordeze
zată , in cataliza enzimatică pentru obţinerea aceste importante domenii la cerinţele intregii
de aminoacizi de toate tipurile şi a altor pro- dezvoltări economice-sociale a ţării in noua
duse chimice. Se vor extinde utilizările enzi- etapă . Aşa cum arăta secretarul general al
melor in domeniul · industriei detergenţilor, partidului in Cuvintarea ţinută la Congresul al
7
SaDAng - arhiva personală
CIN.CINALUL B
III-lea al oamenilor muncii, "in primul rind va şi elaborarea fundamentală a proiectelor de
trebui să acţionăm cu toată hotărîrea pentru exploatare.
dezvoltarea bazei energetice ,1 de materii
prime, In vederea asigurării conditiilor nece-
In ce priveşte cărbunele, se vor desfăşura
programe ample de cercetare cu foraje intr-o
. . . desfifurăril In bune conditiuni a intregii serie de zone, urmărindu-se cu precădere cu-
ac:tlvttitl. Este necesar să fie luate toate măsu noaşterea condiţiilor hidrogeologice in care se
rile In vederea realizării programelor privind localizează zăcămintele respective. O atenţie
~terea rezervelor de mlnereurl utile, de deosebită va fi acordată precizării detaliate a
dezvoltare a bazei de materii prime
rialew.
,1 mate- condiţiilor de zăcămînt la obiectivele in explo-
rare pentru optimizarea extracţiei prin extin-
Potrivit orientărilor strategice cuprinse în derea mecanizării, urmind a se ridica gradul
,.Programul de valorificare superioară şi creş de cunoaştere a rezervelor in unele bazine mi-
tere a bazei de materii prime minerale şi ener- niere existente. Se vor extinde cercetările geo-
getice primare", activităţii geologice îi revin logice complexe in zone deficitara in ce pri-
sarcini de mare răspundere în ce priveşte ex- veşte cărbunele, dar cu importante capacităţi
tinderea investigatiilor complexe pe întreg te- de consum instalate.
ritoriul ţării şi, în mod deosebit, în zonele mai Dat fiind gradul avansat de cercetare a teri-
puţin . cercetate în trecut. De asemenea, ,.Pro- toriului ţării pentru diferite substanţe minerale
gramul geologic de creştere de rezerve în cin- utile, zonele ce vor trebui cercetate in viitor
cinalul 1986-1990'', aprobat de Comitetul Po- prezintă, in general, condiţii geologice foarte
litic Executiv al C.C. al P.C.R., prevede creş complicate, conţinuturi de substanţă utilă mai
teri ale rezervelor mai mari decît extracţia, reduse sau se găsesc la adîncimi mari şi in
pentru toate substanţele, rezervele puse în zone greu accesibile cercetărilor, aparaturii şi
evidenţă urmînd a se situa la niveluri supe- utilajelor. Aceste condiţii, din ce in ce mai
rioare celor realizate în cincinalul precedent. complexe din punct de vedere geologic şi
Realizarea unor sporuri ale rezervelor mai morfologic, cer, pe lîngă o dotare adecvată cu
mari decît consumul va conduce la îmbunătă aparatură şi utilaje, un nivel ridicat de cunoş
ţirea progresivă a fondului naţional de rezerve tinţe teoretice şi practice, care să permită des-
la toate substanţele minerale utile, in special cifrarea structurilor complicate, a condiţiilor
la unele substanţe purtătoare de energie pri- de geneză, acumulare şi conservare a zăcă
mară, ca petrolul, huila, lignitul, la minereurile mintelor qe substanţe minerale utile. Preocu-
feroase, neferoşse, auroargentifere şi la cele pindu-ne de perfecţionarea pregătirii cadrelor
de molibden. In condiţiile dinamicii ascen- de geologi de toate gradele, vom extinde şi di-
dente a producţiei industriei extractiva, gradul versifica, totodată, prelucrarea automată a
de asigurare cu rezerve la sfîrşitul acestui de- imensului volum de date de teren in cadrul
ceniu urmează să se îmbunătăţească la majo- centrelor de calcul, pentru a se obţine un ni-
ritatea substanţelor atrasa în circuitul de valo- vel calitativ superior de interpretare a lor şi
rificare. creşterea gradului de eficienţă a lucrărilor
- Două din materiile prime esentlale sint încă din faza de explorare a rezervelor.
petrolul ,1 cărbunele. Ce vor intreprinde geo-
logll pentru lărgirea rezervelor de aceste Im-
Puternica dezvoltare economica-socială a
ţării noastre in ultimii ani, in condiţiile in care,
portante resurse energetice? pe plan mondial, se manifestă tendinţa de re-
- La hidrocarburi, prospecţiunea geologică ducere a ritmurilor de creştere economică, re-
şi geofizică va trebui să evidenţieze condiţiile prezintă o confirmare s!rălucită a justeţei poli-
de geneză, acumulare şi conservare a zăcă ticii partidului nostru. lnsufleţiţi de chemările
mintelor cu structură complexă, a structurilor şi sarcinile mobilizatoare formulate de tovară
situate la mare adincime (peste 4 000 m), a şul Nicolae Ceauşescu, minerii, petroliştii şi
structurilor subtile greu de descoperit cu teh- geologii îşi sporesc continuu eforturile in ve-
nica şi tehnologiile folosite pînă acum din zo- derea lărgirii bazei energetice şi de materii
nele cu grad avansat de cercetare şi cu zăcă prime, considerind aceasta drept o sarcină de
minte cunoscute, precum şi a structurilor fa- înaltă răspundere patriotică, revoluţionară, pe
vorabile formării zăcămintelor de hidrocarburi care sint ferm hotărîţi să o îndeplinească
de pe platforma maritimă continentală. exemplar.
Pentru dezvoltarea lucrărilor de cercetare - Lărgirea rezervelor este coroborată cu
geologică şi creşterea rezervelor de petrol, va adoptarea unor ritmuri corespunzătoare de
spori ritmul de săpare şi finalizare, prin foraj extractie. Ce se intreprinde in domeniul scoa-
şi probe de producţie, se vor intensifica lucră terii la suprafată a tltelulul şi cărbunelui?
rile de cercetare geologică pe zăcămintele cu - Potrivit prevederilor actualului cincinal,
productivitate mare şi se vor intensifica pros- industria extractivă va cunoaşte, în viitorii ani,
pecţiunile se1smice pe uscat şi pe platforma o dezvoltare puternică, cu implicaţtt-tlirecte
continentală a Mării Negre. Un accent deose- asupri!. progresului intregii economii naţio
bit se va pune pe investigarea complexă şi nale. In perioada 1986-1990 sint prevăzute
completă a sondelor de cercetare, înainte ca ritmuri ridicate de creştere a producţiei mi-
acestea să fie puse în exploatare, extinzin- niere şi petroliere, ritmuri fundamentate pe
du-se controlul de investigare în timpul foraju- necesităţile economiei naţionale şi asigurate
lui sondelor de mare adîncime, cu cabine geo- cu mijloace!_!! materiale şi financiare cores-
logice, în vederea determinării naturii hidro- punzătoare. In această perioadă, nivelurile de
carburilor şi a celorlalţi parametri necesari extracţie la ţîţei , înscrise în plan, se bazează
pentru evaluarea cît mai corectă a rezervelor pe situaţia actuală şi in perspectivă a rezerve-
8
SaDAng - arhiva personală
lor, pe intensificarea forajului de mare adin- gerea tuturor acestor niveluri de producţie
cime şi pe platforma maritimă, precum şi pe planificate este punerea in funcţiune, la ter-
creşterea factorului final de recuperare a re-- menele stabnite şi in cele mai bune condiţii, a
zervelor existente in zăcăminte, de la 33%, cit noilor capacităţi de extracţie. Aceasta cere,
reprezintă in prezent, la circa 40 in anul 1990. desigur, eforturi conjugate din partea furnizo-
Vor fi aplicate pe scară largă şi cu eficienţă rilor de echipamente, a intreprinderilor de
sporită metodele tehnologice moderne de ex- construcţii-montaj şi beneficiarilor.
tracţie a ţiţeiului din zăcăminte, domeniu in - O trăsătură fundamentală a Intregii acli-
care s-a stabilit un program special de activi- vltăp economice din actualul cincinal este
tate, a cărui indeplinire este urmărită cu cea data de creşterea substantlală a rolului ştllntel
mai mare răspundere. Se va acorda, totodată, ~ tehnologiei. Cum se regăseşte acest lucru
o atenţie deosebită înfăptuirii programului, In do!"enlul particular despre care discutăm?
aprobat de conducerea · partidului şi statului, - In domeniul geologic şi extractiv, cerce--
pentru punerea in exploatare a rezervelor de tarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi
ţiţei şi gaze descoperite in platforma continen- promovarea progresului tehnic sint puternic
tală a Mării Negre, prin asigurarea intr-un implementate in toate sectoarele de activitate,
timp foarte scurt a extracţiei ţiţeiului din pri- potrivit unor programe concrete, destinate să
mele sonde. determine identificarea de noi tehnologii, in
Baza de materii prime existentă, coroborată măsură să permită valorificarea, intr-un viitor
cu capacităţile de producţie prevăzute a fi rea- cit mai apropiat, a rezervelor de perspectivă
lizate şi ·cu necesităţile economiei a determi- de substanţe minerale utile cu conţinuturi mai
nat stabilirea unor niveluri de producţie la ex- scăzute sau situate in condiţii geologice şi mi-
tracţia de cărbun!il intr-o dinamică accentuată; . niere grele, precum şi creşterea gradului de
o pondere importantă va reveni lignitului, la recuperare a substanţelor utile din rezervele
care producţia prevăzută pentru anul 1990 de-- aflate in exploatare. Toate aceste progrese
păşeşt~ de peste 2 ori realizările din anul s-au intocmit şi se înfăptuiesc sub directa in-
1985. In ce priveşte producţia de lignit şi căr drumare şi conducere a Consiliului Naţional
bune brun, care se va realiza in cincinalul ac- pentru Ştiinţă şi Tehnologie, sub conducerea
tual in proporţie de peste două treimi din ca- nemijlocită a tovarăşei academician doctor in-
rieră, se impun măsuri speciale pentru preci- giner Elena Ceauşescu , eminent om politic şi
zarea condiţiilor de zăcămînt la obiectivele in savant de largă recunoaştere i nternaţională.
exploatare şi urmărirea riguroasă a procesului in anii u rmători va creşte rolul cercetării şti
de extracţie. Va fi acordată o atenţie deosebită inţifice geologice in descoperirea şi aplicarea
executării lucrărilor de deschidere şi pregătire de noi tehnici şi tehnologii din ce· in ce mai
a rezervelor atit la lignit cit şi la huilă, pentru perfecţionate, in scopul aprof,u_ndăriL.cunoaş
a se realiza un nivel corespunzător de asigu- terii geologice a pămîntului românesc, al des-
rare a producţiei cu rezerve extractibile, para- cifrării detaliate a problemelor stru.cturale,... tec-
lel cu folosirea eficientă a mecanizării. Pentru tonica, litofaciale, metalogenetice şi multe al-
satisfacerea intr-o măsură mai mare a necesi- tele. Se vor putea stabili, astfel, toate progno-
tăţilor economiei in ce priveşte cărbunele zele de acumulări de substanţe minerale utile
cocsificabil, din întreaga producţie brută de in dispoziţ ie spaţială şi pe trepte de adincime
huilă ce se va realiza în perioada 1986- 1990, de pe intreg teritoriul ţării, paralel cu elabora-
peste 43% va fi huilă spălată pentru cocs şi rea unei game largi de hărţi geologice, hidro-
semicocs. De o mare importanţă pentru atin- geologice, metalogenetice etc. la diferite scări.
9
SaDAng - arhiva personală
CINCINALUL B
---- • ----------------------------------------~~-----------------------------
10
SaDAng - arhiva personală
Tovarăşa academicişn doctor inginer Elena Ceauşescu, la tribuna Plenarei Consiliului
Naţional al Ştiinţei şi lnvăţămintului
11
SaDAng - arhiva personală
CINCINALUL B
- Ridicarea calitălll vietii in corelare cu al Comitetului Politic Executiv al C.C. al
progresul economico-social al tărll, extinzin- P.C.R., prim viceprim-ministru al Guvernului,
du-se cercetările pentru asimilarea de noi bu- preşedintele Consiliului Naţional al Ştiinţei şi
nuri de consum şi servicii destinate populatiei, lnvăţămîntului, a indicat constituirea unor
dezvoltarea viguroasă a intregului nostru po- colective mixte de cercetători, proiectanţi şi
por, asigurarea protectiei mediului înconjură ingineri din producţie care să urmărească in
tor. mod special realizarea obiectivelor de cerce-
- Corelarea optimă a cercetărilor aplicative tare ştiinţifică şi introducerea progresului teh-
cu cercetările fundamentale in matematică, fi- nic, destinate înfăptuirii programelor pentru
zică, chimie, biologie, medicină şi ·alte dome- îmbunătăţirea nivelului tehnic şi calitativ al
nii, sporind aportul ştlintei nationale, atit la în- produselor, reducerea consumurilor de materii,
făptuirea prevederilor cincinalului 1986-1990 pdme, de combustibili şi energie, valorificarea
cit şi la asigurarea stocului de soluţii tehnice superioară a materiilor prime şi materialelor,
pentru rezolvarea problemelor dezvoltării eco- creşterea mai accentuată a productivităţii
nomica-sociale a tării in perioada de perspec- muncii.
tivă, la îmbogăţirea tezaurului de cunoaştere Problemele apărute pe parcursul indeplinirii
universală. sarcinilor de plan sint analizate sistematic de
- Intensificarea cooperării tehnico-ştiintl organele de conducere colectivă din întreprin-
fice internationale şi ·e xtintlerea schimburilor deri şi institute, centrale industriale şi minis-
tehnologice cu alte state, pe baza principiilor tere, precum şi în comandamentul central
politicii externe a tării noastre, asigurindu-se pentru progres tehnic, în vederea luării măsu
participarea României, in conditii de eficientă rilor necesare pentru soluţionarea operativă a
sporită, la diviziunea internatională a muncii •. acestora.
Direcţiile principale ale cercetării ştiinţifice Înfăptuirea prevederilor planului de cerce-
şi ingineriei tehnologice in noua revolutie şti tare ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi de
lntifico-tehnică sint indreptate spre marile introducere a progresului tehnic impune apli-
descoperiri din fizica energiilor inalte şi ehi- carea cu fermitate a măsurilor indicate de
mia sintezelor fine, spre revolutia din microe- conducerea superioară privind scurtarea pe-
lectronică şi in fotonică, robotică şi automati- . rioadei de aplicare în producţie a rezultatelor
zare, informatică şi cibernetică; desfăşurarea cercetării , adîncirea procesului de integrare a
dinamică a cercetărilor din revolutia microbio- cercetării cu în văţămîntul şi producţia, asigu-
logică şi ingineria genetică cu o contributie rîndu-se deplina valorificare a bazei materiale
hotărîtoare in Noua revolutie agrară şi mari şi puternicului potenţial creativ de care dis-
schimbări in industria chimică, petrochimlcă pune ştiinţa românească actuală .
şi chimico-farmaceutică, in medicină şi Impor- Dezvoltarea intensivă a economiei româ-
tante dezvăluiri din tainele naturii şi indeosebi neşti , ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al
in procesele vietii. produselor, creşterea productivităţii şi eficien-
Înfăptuirea acestor directii principale va de- ţei se pot realiza numai pe baza celor mai noi
termina creşterea continuă a rolului ştllntei şi cuceriri ale ştiinţei ş i tehnicii.
tehnologiei ca forţă de productie nemijlocită Se impune cu necesitate ca toţi oamenii
şi factor dinamizator al intregii dezvoltări eco- muncii care îşi desfăşoară activitatea în dome-
nomica-sociale, al ridicării patriei pe noi niul cercetării ştiinţifice şi progresului tehnic
trepte de progres şi civilizatie. să facă totul pentru transpunerea exemplară
în Cuvintarea la Congresul ştiinţei şi învăţă în viaţă a hotărîrilor Congresului al Xlii-lea al
mîntului, tovarăşa Elena Ceauşescu , membru partidului.
1 METALUR61A 1
economice şi sociale de geniul creator al se-
cretarului general al Partidului Comunist Ro-
mân, tovarăşu l Nicolae Ceauşescu . Ritmul în
care creşte şi se diversifică producţia de me-
tal , acordat la exigenţele cantitative şi calita-
tive ale economiei, în special ale ramurilor
purtătoare de progres tehnic, asigură nivele
care depăşesc în 1990 realizările anului 1985
cu 43% la oţelul brut, 52% la laminatele finite
VICTOR MIHU pline, 59% la ţevile din oţel. · -
Dominanta calitativă a dezvoltării în acest
adjunct al ministrului interval se exprimă în creşterile mult mai mari
industriei metalurgice ale sortimentelor cu prelucrare metalurgică ri-
dicată : benzile din oţel !aminate la rece, ben-
zile electrotehnice şi inoxidabile, cordul meta-
Dezvoltarea industriei metalurgice in actua- lic şi cablurile din oţel , produsele speciale
lul cincinal exprimă cu pregnantă. prin schim- destinate forajului marin şi prelucrării ţiţeiului,
bările calitative esenţiale care intervin în industriei de automobile şi aeronautice, agre-
structura producţiei , in modernizarea soluţiilor gatelor energetice şi centralelor nuclearo-e-
12
SaDAng - arhiva personală
lectrice. Realizarea unei palete sortimentale energetici inferiori, realizarea de produse
din oţel cu grad de puritate înalt va conferi metalurgice cu proprietăţi superioare, promo-
produselor metalurgice fiabilitate sporită şi varea utilizării oţelurilor carbon de calitate şi a
grad de competitivitate ridicat, concomitent · celor microaliate, valorificarea resurselor noi
cu crearea unor posibilităţi largi pentru eco- şi recuperabile de energie, introducerea mai
nomisirea metalului în industria metalurgică şi rapidă în circuitul economic a materialelor re-
la beneficiarii săi. Acest lucru va fi posibil ca folosibile, realizarea obiectivelor prevăzute în
urmare a introducerii şi extinderii rapide a Programul-directivă de cercetare ştiinţifică ,
tehnologiilor noi şi perfecţionarea celor exis- dezvoltare tehnologică şi introducere a pro-
tente, cum sînt : tratarea în vid a oţelului şi gresului tehnic în siderurgie în actualul cinci-
barbotarea lui cu gaze inerte, desulfurarea nal.
fontei în afara furnalului, tratarea oţelurilor Procesul vast şi accelerat de dezvoltare şi
carbon de calitate şi aliate în instalaţii cu re- diversificare a producţiei metalurgice gene-
circulare şi aport de căldură şi decarburare rează , totodată, noi şi largi posibilităţi pentru
avansate care creează condiţii pentru asimila- creşterea accentuată a eficienţei economice,
rea şi realizarea unor produse noi cum sînt ta- formulînd cerinţe noi pe planul capacităţii ca-
blele şi materialele de sudură din oţeluri inoxi- drelor noastre de a valorifica plenar uriaşul
dabile, aliajele de zirconiu şi titan, tablele din potenţial tehnic de care dispunem. De aceea,
oţel cu conţinut scăzut de mangan, profilele modernizarea instalaţiilor şi tehnologiilor este
uşoare cu conţinut scăzut de molibden şi va- însoţită de acţiuni care vizează perfecţionarea
nadiu, benzile din aliaje rezistive, ţevile trase profesională şi policalificarea tuturor cadrelor,
la rece pentru rulmenţi , laminatele din aliaje promovarea mai rapidă a mecanizării, automa-
de aluminiu pentru industria aeronautică . Pe tizării şi robotizării , perfecţionarea organizării
ansamblul industriei metalurgice, pe această producţiei şi a muncii, folosirea condiţiilor de-
cale se va atinge pînă în 1990 un grad de în- osebite pe care le creează noul mecanism
noire de 50% a producţiei actuale. economico-financiar pentru creşterea produc-
Dezvoltarea şi înnoirea industriei metalur- tivităţii muncii, pentru sporirea rentabilităţii
gice în perspectiva anilor '90 au o bază puter- fiecărei întreprinderi şi a fiecărui produs, ast-
nică atît în instalaţiile de care dispunem în fel încît să realizăm la finele anului 1990, în
prezent, şi care încă din acest an au intrat cadrul opţiunii fundamentale a'1!ctualutut'"plan
într-un proces total de organizare şi moderni- cincinal, o productivitate de 2,08 ori mai mare
zare, cît şi în capacităţile noi, în construcţie, de_cit cea obţinută în anul 1985. - ·~
care vor începe să producă în anii următori la In realizarea obiectivelor acestei dezvoltări,
Călăraşi, Slatina, Drobeta-Turnu Severin, Hu- rezultatele obţinute în primul an al cincinalu-
nedoara, Reşiţa , Oţelul Roşu, laşi, Tulcea. lui, superioare pe toate planurile nivelelor
Totodată, ea impune implicarea mai puter- atinse în anul 1985, constituie o bază certă
nică a cercetării metalurgice proprii căreia îi pentru abordarea cu succes a sarcinilor anului
revin sarcini deosebite în ceea ce priveşte uti- 1987, care accentuează ritmul de dezvoltare a
lizarea mai largă în siderurgie a cărbunilor• producţiei metalurgice. Faţă de indicatorii pla-
13
SaDAng - arhiva personală
CINCINALUL B
nificaţi pe anul 1986, nivelul producţiei fizice sporirea valorii producţiei marfă cu 11, 7%, di-
prezintă în anul 1987 creşteri de 7,3% la coc- minuarea cheltuielilor totale de producţie cu
sul metalurgic, 4,6% la oţelul brut, 4,4% la la- peste 29 lei la 1000 lei producţie marfă şi obţi
minatele finite pline, 10,2% la ţevile din oţel , nerea unui spor de beneficii de peste 38%.
peste 12,0% la table şi benzi !aminate la rece. In ultimii 21 de ani, cei mai fertili din în-
Creşterile sînt mult mai accentuate la produ- treaga istorie a ţării, conducerea clarvăzătoare
sele care asigură valorificarea superioară a şi sprijinul per(Tlanent acordat de secretarul
metalului: oţelurile aliate şi rapide de scule, general al partidului, tovarăşul Nicolae
tablele şi benzile pentru industria electroteh- Ceauşescu, au asigurat condiţiile optime pen-
nică şi altele. Pe baza creşterii producţiei fi- tru progresul continuu al metalurgiei româ-
zice, a valorificării superioare a materiilor neşti, care abordează sarcinile anului 1987,
prime - care prezintă o sarcină cu pes~e 7% avînd create toate condiţiile pentru a-şi înde-
mai mare decît în acest an - şi a creşterii plini misiunea sa de primă importanţă în dez-
productivităţii muncii cu 15,5%, se prevede voltarea economico-socială a ţării.
15
SaDAng - arhiva personală
CINCINALUL B
•
unor domenii apropiate de cu cercetarea ştiinţifică şi minînd cu învăţămîntul postu-
specialitatea de bază. Acest producţia, idee formulată de niversitar, fiecare nivel va
deziderat se poate realiza tovarăşul Nicolae Ceauşescu crea premisele necesare pen-
prin pregătirea specialiştilor în cadrul cuvîntării la deschi- tru dezvoltarea următorului şi
în profil larg, pe baza celor derea noului an şcolar va valorifica rezultatele nive-
mai noi cuceriri ale ştiinţei şi 1986/1987. Modalităţile folo- lului anterior.
tehnicii. La învăţămîntul li- site în acest sens vor fi: Eforturile de pregătire pro-
ceai, va creşte ponderea dis- orientarea conţinutului disci- fesională a elevilor şi studen:
ciplinelor fundamentale (ma- plinelor teoretice in strînsă ţilor sînt însoţite şi potenţate
tematică, fizică, chimie, biolo- legătură cu cele d~ speciali- de o permanentă şi intensă
gie) şi a celor de cultură ge- tate, valorificarea, în predarea activitate de educare comu-
nerală şi social-politice disciplinelor de specialitate, a nistă, revoluţionară, care se
(limba şi literatura română, cunoştinţelor însuşite în ca- regăseşte, în forme adecvate
istoria, ştiinţe sociale) şi se drul practicii productive, ela- vîrstei, pe toate treptele de
va îmbunătăţi pregătirea de borarea programelor de prac- învăţămînt. Fără să detaliez
specialitate. Se va reduce nu- tică în directă corelare cu lu- componentele şi modalităţile
mărul de profiluri şi speciali- crările aplicative, de laborator de realizare a activităţii edu-
zări, iar în cadrul planurilor etc., care au o pondere im- cative, precizăm că, în spiritul
pentru învăţămîntul superior portantă în planurile de învă indicaţiilor cuprinse în cuvîn-
se va realiza o pregătire co- ţăl]lînt. tarea. tovarăşului Nicolae
mună pe profiluri şi grupuri Intrucit procesul de pregă Ceauşescu la deschiderea
de profiluri în primii 2-3 ani tire a forţei de muncă este un anului de învăţămînt, înţele
de studiu, pe grupe de spe- proces continuu, de-a lungul gem această activitate nu ca
cializări în anii mari. şcolarităţii, perfecţionarea pe o simplă prezentare de cu-
Se va pune mai mare ac- conţinutului şi organizării în- noştinţe, ci ca însuşirea a
cent pe dezvoltarea spiritului văţămîntului se va realiza în ceea ce e mai nou în ştiinţă şi
creator al elevilor şi studenţi mod specific în funcţie de tehnică , ca formarea unor
lor, pe formarea unei atitudini treapta de învăţămînt, dar specialişti competenţi, cu larg
active faţă de cunoştinţele şi intr-o concepţie unitară, coe- orizont cultural şi temeinice
ideile de specialitate, pe care rentă, menită să contureze convingeri comuniste, pro-
să le transpună îll' noi struc- treptat personalitatea com- fund devotaţi patriei, partidu-
turi teoretice şi aplicaţii prac- plexă cerută de societatea lui şi poporului, procesului de
tice. De aici decurge necesi- noastră. Incepind cu învăţă edificare a socialismului şi
tatea aprofundării procesului mîntul preşcolar (în care sînt comunismului în România.
de integrare a învăţămîntului cuprinşi 75% din copii) şi ter-
16
SaDAng - arhiva personală
nal. Cum s-a realizat şi cum se îndeplineşte, nilor! Aceasta înseamnă crearea conştiinţei re-
practic, această opţiune? voluţionare, socialiste incepind cu atitudinea
Accentuarea creşterii economice intensive fată de muncă!"
in anii actualului cincinal - condiţie majoră a Planul cincinal 1986-1990 are o-importanţă
inscrierii României in rindul ţărilor socialiste deosebită - s-ar putea spune hotărîtoare -
mediu dezvoltate - angajează, in fapt, prin în- pentru înfăptuirea obiectivelor noii revoluţii
semnătatea şi complexitatea obiectivelor, prin agrare. Din această perspectivă , apare cit se
larga lor semnificaţie şi interconexil,me, in- poate de important faptul că, in concordanţă
treaga energie creatoare a naţiunii. lnscriin- cu orientările conducerii partidului nostru,
du-se din toate punctele de vedere in orientă acest plan cincinal prevede dezvoltarea şi mo-
rile fundamentale ale dezvoltării economiei dernizarea in continuare a bazei tehnico-ma-
naţionale, care prevăd trecerea la calea de teriale a agriculturii.
dezvoltare intensivă, la realizarea unei noi ca- Expresia cea mai pregnantă a acestei orien-
lităţi şi a unei eficiente sporite, planul de dez- tări o constituie alocarea unui important vo-
vonare a agriculturii - ca parte integrantă a lum de investiţii care însumează 210 miliarde
planului unic de dezvoltare economico-socială lei, destinate realizării unor obiective prioritare
a ţării - fixează obiective care ţin seama de cum sint cele cuprinse in programele de îm-
posibilităţile demonstrate ale agriculturii noas- bunătăţiri funciare sau de modernizare a zoo:
tre şi are in vedere aplicarea unor ample mă tehniei. Acţiunile de anvergură ce se intre-
suri de perfecţionare a intregii activităţi. Re- prind şi se vor intreprinde pentru valorificarea
marcăm şi cu acest prilej rolul esenţial, deter- intregii suprafeţe ce poate căpăta o folosinţă
minant pe care 1-a avut secretarul general al agricolă şi cu deosebire cele pentru înnobila-
partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu , in rea pămîntului (este vorba despre sporirea in
definirea principalelor direcţii şi obiective, in acest cincinal a suprafeţei agricole şi arabile
stabilirea proporţiilor dintre diferitele sectoare cu circa 700 mii hectare, de amenajarea pen-
ale agriculturii, a căilor concrete in care tre- tru irigaţii a unei suprafeţe de 2,6 milioane
buie să se acţioneze pentru înfăptuirea noii hectare şi de executarea unor lucrări de dese-
revoluţii agrare, modernizarea agriculturii şi care şi de combatere a eroziunii solului pe
inflorirea satului românesc. Evoluţia agricultu- aproape 3 milioane hectare) constituie o ga-
rii româneşti se întemeiază pe aplicarea tot ranţie că obiectivele de o cutezanţă fără ter-
mai susţinută in producţie, şi pe o scară tot men de comparaţie in istoria agriculturii noas-
mai întinsă, a rezultatelor cercetării ştiinţifice, tre stabilite prin Programul national de-îmbu-
precum şi pe intronarea unui climat de ordine nătăţiri funciare, conceput din iniţiativa şi sub
şi disciplină, de maximă responsabilitate faţă conducerea directă a tovarăşult:H Nicolae
de pămîntul pe care-I avem in grijă şi faţă de Ceauşescu, se vor concretiza in sporirea con-
soarta recoltei. ..Trebuie - spunea tovarăşul siderabilă a producţiei agricole.
Nicolae Ceauşescu - să învăţăm oamenii Stabilirea unor ritmuri inalte de creştere a
cum să obţină o producţie bună agricolă! producţiei impune realizarea pe parcursul
Aceasta înseamnă a te ocupa de agricultură. a acestui cincinal a unor sporuri anuale de pro-
fi revoluţionar in agricultură! Trebuie să ducţie vegetală şi animală superioare 'cu mult
schimbăm conştiinţa, felul de a gindi al oame- celor obţinute in cincinalul trecut, iar acest
- RAMURĂ DE VÎRF
şurînd o intensă activitate
pentru inlocuirea produselor
din import, cu deosebire pe
relaţia vest. Această diminu-
are a importurilor a reprezen-
ANGELA VOICILA tat un efort deosebit. Fiind
adjunct al ministrului furnizorii celorlalte ministere
care importau utilaje de pe
Industriei electrotehnice diferite pieţe , am fost în situ-
aţi a să asimilăm echipamente
de completare pentru utilajele
- Care sint exigenţele Im- celor tehnicii de calcul va importate pentru a le putea
puse Ministerului Industriei creşte cu 62-67 la sută, iar păstra in funcţiune pe cele
Electrotehnlce de clnclnalul producţia industriei de meca- mai importante ·sau- să reali-
in care ne aflăm? nică fin ă cu 48-55 la sută. zăm utilaje şi instalaţii noi,
- in conformitate cu hotă Să remarcăm că datorită rit- comp lete, car-e să le înlocu-
rîrile Congresului al Xlii-lea murilor înalte de creş te re de i ască pe cele din import. Asta
al partidului, subramurile de p înă acum ş i celelalte ramuri a obligat la o mare diversitate
înaltă tehnicitate continuă s ă c oordona t e de m i n i sterul a producţie i, la reproiectăr i,
se dezvolte şi în actualu l cin- nostru se s itueaz ă la un nivel la eforturi de concepţie şi or-
cinal in ritm deosebit de di- înalt de dezvoltare. in indus- ganizare deosebite. Pentru a
namic : producţia industri ei tr i a de m aş i ni - unel t e putea face faţă sarcinilor mari
electronice, inclusiv a mijloa- România se află în primele 10 care ne stăteau în faţă , am
18
SaDAng - arhiva personală
gîndit pentru marea maJOn- să extindem numărul de tarea intensivă a economiei, a
ta1e a produselor game tipi- funcţiuni, să miniaturizăm modernizării acesteia presu-
zate intr-o concepţie unitară componentele acestora, să pun acţiuni susţinute de valo-
şi modulată, căutînd să mă diversificăm echipamentele rificare a noului. Ce se intre-
rim cit mai mult gradul de re- pentru sectoarele calde, in- prinde in cadrul ministerului
folosire a reperelor. Efortul dustria chimică, industria ma- in ac_eastă direcţie?
de care aminteam a insemnat terialelor de construcţii,_ a sis- - In spiritul orientărilor
in acelaşi timp şi un salt cali- temelor de irigaţii etc. In do- date de tovarăşul Nicolae
tativ in munca noastră a că meniul tehnicii de calcul se Ceauşescu la Plenara C.C.
ror rezultate nu au intirziat să vor dezvolta mini şi micro din 1-2 aprilie 1986, intre-
apară. Sarcinile, deloc calculatoarele, se va prinderile şi centralele indus-
uşoare, care stau in faţa mi- diversifica gama de echipa- triale din cadrul Ministerului
nisterului nostru in actualul mente periferice şi termina- Industriei Electrotehnice au
cincinal, cer ca pro- le-display, maşini de scris au- elaborat programe concrete
ductivitatea muncii să tomate conduse de calcula- privind o amplă acţiune de
crească intr-un ritm mediu tor. Vom dezvolta activitatea îmbunătăţire a organizării
anual de peste 15 la sută in de elaborare de programe producţiei şi de modernizare
paralel cu obligaţia ca la sfîr- care vor fi livrate o dată cu a tehnologiilor, factori esen-
şitul cincinalului peste 90 la tehnica de calcul, mărindu-i ţiali pentru realizarea indica-
sută din produsele in fabrica- acesteia valoarea de cumpă torilor prevăzuţi in planul cin-
ţie să fie innoite iar 96 la sută rare. Avem in vedere mărirea cinal. In unităţile ministerului
din ele să fie la nivelul tehnic producţiei de componente şi au fost prevăzute peste 9000
mondial. 2-3 la sută din subansamble pentru mijloa- de măsuri ce vizează extinde-
acestea vor trebui să fie peste cele de automatizări şi teh- rea mecanizării , automatizării ,
nivelul mondial, ceea ce ne nică de calcul: componente robotizării , electronizării pro-
va asigura priorităţi pe pieţele electronice perfecţionate , cir- ceselor de producţie . Imple-
de desfacere. cuite integrate, produse de mentarea tehnologiilor noi şi
Ne-am indreptat atenţia in micromecanică . In domeniul a unor utilaje de înaltă preci-
mod deosebit asupra unor mecanicii fine se va diversi- zie şi productivitate se face in
grupe de produse mai impor- fica sistema de echipamente paralel cu măsuri organizato-
tante. Echipamentele com - hidraulice şi pneumatice, ne- rice privind raţionalizarea flu-
plete pentru conducerea pro- pierzindu-se din vedere gra- xurilor de fllbticaţre:-Tt!duce
ceselor de producţie dih nu- !;lul de tipizare al produselor. rea stocurilor de materii _prime
meroase ramuri industriale In vederea acoperirii necesa- şi materiale, reduCerea consu-
vor avea un inalt grad de au- rului de aparatură de măsură murilor de combustibil şi ener-
tomatizare, ceea ce va con- şi control, in 1990 circa 90 la gie electrică. Se va dezvolta
duce la optimizarea acestora sută din tipurile de bază de producţia de celule şi sisteme
şi prin urmare la o creştere a aparate vor fi asigurate din flexibile de fabricaţie atit in
calităţii producţiei şi produc- producţia indigenă . domeniul maşinilor-unelte aş
tivităţii muncii. Vom continua - Sarcinile privind dezvol- chietoare, cit şi in cel al utila-
19
SaDAng - arhiva personală
CINCINALUL B
jelor de deformare la rece
metalelor sau al procedeelor
a mijlocie şi chiar mică . Pentru la ridicarea nivelului tehni-
celule şi sistemele flexibile de co-calitativ al produselor, la
de sudare. Sistemele flexibile maşini unelte a fost elaborat reducerea cheltuielilor de
vor permite o trecere un program la care participă producţie, la diminuarea con-
operativă de la o fabricaţie la atit producătorii de maşini-u sumului de combustibil şi
alta, făcînd posibilă nu numai nelte cit şi cei de mijloace de energie electrică, la creşterea
realizarea unei productivităţi automatizare, tehnică de cal- valorii producţiei la 1000 lei
mari in cadrul unei serii mari, cul, mecanică fină , echipa- fonduri fixe.
ci şi realizarea unei eficiente mente hidraulice etc. Aplica-
economice sporite şi in ca- rea măsurilor cu caracter teh- OPREA GEORGESCU •
drul producţiei de serie nic şi organizatoric va duce
20
SaDAng - arhiva personală
timpul cumpărătorului. Pe linia introducerii Acolo unde este necesar se va continua
progresului tehnic in căminele noastre, pentru construirea altor spaţii comerciale, avem in
uşurarea muncii gospodinelor, se vor găsi in vedere localităţile : Mediaş, Costineşti, Rovi-
magazine, in anii viitori, roboţi de bucătărie, nari, Sighişoara, Sinaia, Breaza. Vor fi revitali-
maşini de spălat veselă, de spălat şi curăţat le- zate cunoscute baze comerciale cum sint : pa-
gume. Se va intensifica in cursul anului 1987 sajele Villagrosse din Bucureşti, Vulturul Ne-
informarea lucrători lor din birourile comer- gru din Oradea, Curtea Veche din Sighetu
ciale, incit ei să cunoască la zi situaţia fondu- · Marmaţiei. ·
lui de mărfuri, să fie in pas cu tendinţele mo- Planurile Ministerului Comerţulu i Interior,
dei , să poată răspunde prompt la cerinţele · numai in reţeaua comercială de care ne-am
cumpărătorilor. ocupat, nu sint nici pe departe cuprinse aici.
Dezvoltarea echilibrată a reţelei comerciale Nu putem abuza de răbdarea cititorilor, d&
are in vedere profilarea şi amplasarea judi- aceea m-am oprit numai la citeva detalii care
cioasă a magazinelor pe baza unor studii în- am crezut că pot interesa pe cei care intră zi
tocmite de institutele de specialitate, ţinînd de zi in magazine. Vă asigurăm că ne stră
seama de cîţiva factori , printre care puterea duim, din toat,e puterile, să venim in întîmpi-
de cumpărare, distanţa dintre unităţile cu ace- narea dorinţelor şi nevoilor dumneavoastră ,
laşi profil, obiceiurile de consum ale popula- orice sesizare, orice propunere, fiindu-ne, in
ţiei. această privinţă, de un real folos.
21
SaDAng - arhiva personală
)975 ~e-au ridicat pulsul, ca la orice premieră. zare, de electricitate, vechi de jumătate de se-
In vara lui 1986 i-am văzut tot timpul la faţă pe col, fără să tulbure o clipă viaţa normală a
constructorii metroului din apartamentele oraşului, ei se .,joacă" măiestrit cu tehnica ul-
noastre de pe marile bulevarde. Ca nişte .acro- tramodernă, ei ..cos şi descos" pămîntul, din-
bati de înaltă performanţă, au pregătit in pre- du-i un alt chip, o altă valoare de întrebuin-
mieră , la vedere, scuturile, au inaintat vertigi- ţare.
nos cu drumul... in drum , intr-o zonă foarte l-am văzut pe profesioniştii metroului in
animată de călători şi de interes. Eram de vara anului 1986 dind aceeaşi probă de forţă
mult convinşi cit de grea, cit de pretenţioasă herculeană incit o muncă ._de d~ să fie
este această muncă. Acum cu noi, pe lîngă ei , exemplar infăptuită intr-un timp record .
am înţeles cit echilibru şi cită precizie cere ea, Noaptea. in casele de pe buJ~vardele, Bucu-
cită imensă răspundere şi repetată gindire reştiului, oamenii visează , se odihnesc. Nop-
conţine fiecare gest care va dăinui. ţile constructorilor de metrou au devenit nor-
Statura lor normală, acolo, in adincitura de male ca insomnia medicului de gardă. Nopţile
zeci de metri din mijlocul străzii, a căpătat albe fac parte din blazonul profesiunii şi fără
înălţimea uriaşilor . Profesioniştii metroului ele o treime din drumurile de 46 km, pe sub
stăpînesc calculele matematice, ei ţin in friu pămîntul Bucureştiului, n-ar fi o realitate in
rezistenta solului. ei refac instalatii de canali- 1987.
22
SaDAng - arhiva personală
CINCINALUL B
Potenţialul uman, de inalt calibru profesio- dintre oamenii metroului, care deşi-ŞI mentau
nal şi moral, este cu cîţiva ani inaintea timpu- locul in pagină pentru contribuţia lor esenţială
lui pe care il trăim, prin pregătirile amănun la "fiinţa" care se desăvirşeşte sub oraş, s-au
ţite, intense, la obiect, care s-au "cîntărit" supărat foc pe mine. Am "greşit" pentru că un
pentru deschiderea magistralei a III-a. La 28 gigant de forţa, intinderea şi diversitatea me-
de metri sub pămînt, Bucureştiul se impin- troului, nu s-ar fi putut aduna in 46 km de tu-
zeşte cu linii ferate, cu instalaţii electrice, cu o neluri, prin care circulăm relaxaţi, cu opriri in
industrie a transportului. Un refren celebru al staţii "bijuterii", fără suma contribuţiei de
anilor trecuţi, ,.Du-mă acasă, măi tramvai", va minte şi suflet a lucrătorilor metroului.
reveni poate la modă intr-o altă formă, Tuturor, consideraţia noastră şi reactualiza-
Du-mă acasă, măi metrou". rea promisiunii colective că vom respecta
" Ne intilnim in fiecare zi cu una din marile munca lor prin ihtreaga noastră atitudine.
realizări ale Epocii Ceauşescu şi, mulţumind, Vom intra in staţia metroului cu aceeaşi incre-
nu mulţumim indeajuns celor care, de la ini- dere că ora anunţată este ora. .. reală. Se
ţiativă pînă la acţiune, ne-au uşurat călătoriile, poate ceva mai mult in transportul public?
ne cîştigă timp preţios, ne introduc in elemen- Du-mă acasă, măi metrou!
tele civilizate ale transportului in comun.
Am făcut o dată ,.greşeala" să numesc cîţiva CARMEN DUMITRESCU •
T.I.B. 86 .. COMERT-
COOPERARE- DEZVOLTARE- PACE"
Ediţia din 1986 a TIB, inaugurată oficial de Expozanţii la cea de-a Xli-a ediţie a TIB au
preşedintele României , Nicolae Ceauşescu , beneficiat de condiţi i optime de participare şi
s-a desfăşurat, ca şi ediţiile anterioare, sub desfăşurare a activităţii - pavilioane şi plat-
deviza ..COMERŢ - COOPERARE - DEZ- forme de expunere in aer liber (insumind o
VOLTARE - PACE", ilustrind dorinţa sinceră suprafaţă totală de 82 500 mp) , de alte spaţi i
a României de a dezvolta şi aprofunda conti- şi dotări care au fost utilizate pentru organiza-
nuu relaţiile comerciale, cooperarea econo- rea unor manifestări conexe cu caracter pro-
mică şi tehnica-ştiinţifică cu toate statele lu- moţional - conferinţe şi simpozioane tehnice.
mii , indiferent de orinduirea lor social-politică , intilniri intre specialiştii români şi cei din ţările
pe baza deplinei egalităţi in drepturi şi avanta- expozante, prezentări de produse. proiecţii de
jului reciproc. filme si diapozitive, conferinte de presă etc .
TIB '86 s-a bucurat de o largă participare - ..Prin numărul ridicat de participanţi , ca ş i
mai bine de 1 200 de firme producătoare şi prin oferta comercială extrem de variată şi de
exportatoare din România şi din alte 36 de ţări inalt nivel tehnic şi calitativ, atit a ţării gazdă .
din Europa, Asia, Africa, America de Nord, cit şi a tuturor celorlalţi expozanţi , legată ne-
America de Sud şi Australia. Un număr de 28 mijlocit de profilul generos al manifestării
de ţări - Australia, Austria, Belgia, Benin, economica-comerciale din Capitala Român i·ei ,
Bulgaria, Canada, Cehoslovacia, Chile, cea de-a Xli-a ediţie a Tirgului Internaţional
Cuba, Egipt, RO Germană , RF German ia, In- Bucureşti a polarizat interesul sutelor de mii
dia, lrak , lordania, lran , Iugoslavia, Italia, Is- de vizitatori (500 000 au anunţat organizato-
rael , Japonia, Libia, Norvegia, Polonia, Siria, rii) , al miilor de specialişti şi reprezentanţi ai
SUA, Turcia, Ungaria şi URSS - au fost pre- cercurilor de afaceri din peste 100 de ţări de
zente cu pavilioane oficiale. A fost, de aseme- pe toate continentele - a declarat Romeo lor- ·
nea, reprezentată oficial Organizaţia pentru dan , director in Ministerul Comerţului Exterior
El iberarea Palestinei. Totodată , au participat şi Cooperării Economice Internaţionale , direc-
cu standuri individuale numeroase firme de torul comercial al TIB '86". Caracteristica
prestigiu din Anglia, Cipru, Elveţia , Emiratele principală a actualei ediţii a tirgului a fost -
Arabe Unite, Franţa , Liechtenstein, Olanda şi după opinia interlocutorului. - intensa activi-
Portugalia. tate de contacte şi negocieri , avind drept scop
Romania a fost, ca şi la ediţiile precedente, identificarea şi punerea in valoare de noi posi-
principalul expozant, oferta celor 44 de orga- bilităţi pe linia dezvoltării şi diversif i căr i i
nizaţii de comerţ exterior cuprinzind o gamă schimburilor comerciale, extinderii cooperăr ii
extrem de variată de exponate, in cea mai şi specializării in producţie. Bună parte a dis-
mare parte produse noi şi reproiectate , rezul - cuţiilor purtate pe parcursul celor 9 zile de
tantă a amplului proces de modernizare pe funcţionare a TIB '86 au şi fost finalizate prin
ca re economia românească il parcurge de semnarea a numeroase contracte comerciale
cit iva an i. de export şi de import pentru 1986 şi pentru
23
SaDAng - arhiva personală
SaDAng - arhiva personală
anii următori , precum şi a unor înţelegeri de garia, Franţa , SUA, Canada; de conserve de
cooperare şi specializare in producţie in di- legume şi fructe in Cehoslovacia, RO Ger-
verse sectoare. Dat fiind faptul că negocierile mană. Cuba, Siria, SUA, Israel, lrak şi altele.
intre specialiştii şi oamenii de afaceri vor con- Pe linia importurilor sint de menţionat con-
tinua şi după incheierea tirgului, este prema- tractele privind achiziţionarea de: maşini-u
tur să facem un bilanţ complet al rezultatelor nelte aşchietoare din URSS, RO Germană, Ce-
concrete obţinute la TIB. Oricum, se poate hoslovacia, Polonia, Bulgaria, Ungaria, Brazi-
aprecia că in aceste zile au fost perfectate nu- lia; echipamente de automatizări şi telecomu-
meroase· contracte comerciale, unele foarte nicaţii din URSS, Polonia şi Ungaria; maşini şi
importante, aţit _ in grivinţa exporturilor cît şi a utilaje pentru industria textilă şi cea de pielă
importurilOr:- Dintre 'acestea pot fi evidenţiate rie din Cehoslovacia, URSS şi RD Germană;
contractele privind exportul României de: ma- maşini şi utilaje de construcţii din Cehoslova-
şini-unelte pentru aşchierea şi prelucrarea cia, RO Germană şi URSS; diverse produse
metalelor in Cehoslovacia, RO Germană, metalurgice din URSS, Cehoslovacia, RO Ger-
URSS, Bulgaria, Iugoslavia, SUA, India, Italia, mană; cocs şi cărbune cocsificabil din Polo-
Spania, Siria etc.; vagoane şi locomotive die- nia, URSS, SUA, Japonia, de alte produse,
sel-hidraulice in Austria, URSS, Bulgaria, Un- cum ar fi maşini agricole din URSS, aparatură
garia; de tractoare şi maşini agricole in Egipt, de laborator din Cehoslovacia, celuloză din
Bveţia, Cehoslovacia, URSS; de autovehicule URSS, diverse cabluri şi conductori din Bul-
(autoturisme de teren şi de oraş , de autoca- garia şi Albania şi altele.
mioane) in RO Germană , Mali, Polonia, Unga- Prin numărul şi valoarea contractelor co-
ria; de mijloace de automatizare, tehnică de merciale de export-import - a apreciat direc-
calcul, aparataj electric, motoare electrice in torul Romeo Iordan -ediţia din 1986 a Tirgu-
URSS, Bulgaria, Cehoslovacia, RO Germană , lui Internaţional Bucureşti este un succes,
Ungaria, RP Chineză, Franţa, Anglia, lrak, Li- atingindu-şi unul din principalele sale scopuri
bia, Franţa; de utilaje tehnologice pentru in- - acela de a contribui la adincirea şi extinde-
dustria chimică, petrochimică, metalurgică şi rea colaborării economice a României cu tot
pentru industrie alimentară in RO Germană, mai multe state, pe baze echitabile şi reciproc
Iugoslavia, RP Chineză, URSS, Polonia, Cuba, avantajoase. Totodată, TIB '86 a facilitat, prin
Turcia, Siria, lrak, Pakistan; nave şi utilaj na- bogata şi reprezentativa ofertă a ţării gazdă ,
val in URSS şi Cehoslovacia; rulmenţi in Ce- mai buna cunoaştere a actualului potenţial de
hoslovacia, RO Germană, Polonia, Ungaria, producţie şi de export al României in cele mai
India etc. Importante contracte au fost în- diverse ramuri, indeosebi in sectoarele de virf
cheiate pentru exportul de produse metalur- ale industriei. In acelaşi timp, pe baza rezulta-
gice, unor parteneri din URSS, Bulgaria, RO telor obţinute de expozanţi , atit la ediţia din
Germană, Israel , Japonia, Egipt, SUA, Olanda, acest an, cit şi la ediţiile anterioare, s-a întărit
Kuweit, Belgia şi de produse chimice şi petro- şi mai mult convingerea că tirgul găzduit de
chimice in Australia, Columbia, Bulgaria, Aus- capitala României este o confruntare interna-
tria, Polonia, Olanda, Ungaria, Coasta de Fil- ţională importantă, indeosebi pentru promova-
deş , Benin, SUA, Iugoslavia, Madagascar, rea tehnologiilor de virf, şi aduce o contribuţ i e
Mali , Pakistan , Peru, Zambia, Kenya, Spania, de seamă la aprofundarea şi extinderea
Turcia, Maroc, RF Germania, Venezuela, Ara- schimburilor comerciale internaţionale, la sti-
bia Saudită. Alte tranzacţii se referă la expor- mularea cooperării economice pe multiple
turile României de mobilă , alte produse finite planuri , in interesul şi avantajul tuturor parte-
şi semifinite din lemn in Ungaria, Cehoslova- nerilor.
cia, Danemarca, Franţa , RF Germania, Italia,
SUA, Suedia, lordania, Nigeria, Pakistan, Li-
ban , Anglia; de produse ale industriei uşoare
(confecţii, ţesături, încălţăminte etc.) in Italia, IOAN RO$CA •
URSS, Kuweit, Iugoslavia, RF Germania, Bul- TUDOSE NIŢESCU •
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu la a patra sesiune a celei de-a IX-a
legisl13turi a Ma!ii_ Adunări Naţionale, la care a fost adoptată legea privind reducerea unilaterală
de catre Romama a armamentelor, efectivelor şi cheltuielilor militare cu 5 la .~ută .
26
SaDAng - arhiva personală
intilnire intre tovarăşii Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre-
şedintele Republicii Socialiste România, şi Mihail Gorbaciov, secretar general al Comitetului
Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, in timpul vizitei oficiale de prietenie a con- •
ducătorului partidului şi statului nostru in U.R.S.S.
27
SaDAng - arhiva personală
ată cu consecvenţă dezvoltarea pe multiple ciale şi a coope~aru 1n producţie şi pe plan
planuri a relaţiilor de prietenie, colaborare şi tehnico-ştiinţific. In relaţiile economice cu ţă
solid!tritate cu toate ţă!ile socialiste, in primul rile in curs de dezvoltare s-au iniţiat noi ac-
rind cu cele vecine. In spiritul convorbirilor ţiuni şi s-au identificat noi domenii de colabo-
dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovară rare reciproc avantajoasă . De asemenea, s-a
şul Mihail Gorbaciov, au cunoscut o dezvol- înregistrat o evoluţie favorabilă şi in ceea ce
tare permanentă prietenia şi colaborarea mul- priveşte conlucrarea României cu celt!lalte ţări
tilaterală dintre România şi Uniunea Sovietică. membre ale ..Grupului celor 77", precum şi cu
Rezultatele rodnica s-au obţinut in colabora- ţă~ile nealiniate.
rea ţării noastre cu celelalte ţări socialiste din In anul 1986 s-a acţionat in continuare pen-
Europa, Asia şi America Latină , in interesul tru ca relaţiile cu ţările capitaliste dezvoltate
reciproc, al cauzei socialismului şi păcii in să evolueze pozitiv, in spiritul principiilor co-
lume. Schimburile economice cu toate ţările existenţei paşnice, ale egalităţii şi avantajului
socialiste, care reprezintă peste 50% din volu- reciproc. Acţiunile P!'!ntru dezvoltarea comer-
mul comerţului exterior al României, au conti- ţului cu ţările capitaliste au asigurat condiţii
nuat să se dezvolte tot mai mult, convenin- favorabile extinderii exporturilor româneşti,
du-se noi acţiuni de cooperare in producţie, eliminării unor obstacole care afectează
de colaborare tehnico-ştiinţifică. 5-a acţionat schimburile cu aceste ţări.
împreună pentru transpunerea in viaţă a hotă Anul 1986 va consemna, fără îndoială, acti-
ririlor adoptate la Consfătuirea economică la vitatea neobosită desfăşurată de România so-
nivel inalt de la Moscova, din anul 1984, a ţări cialistă, de preşedintele ei, tovarăşul Nicolae
lor membre ale CAER. Aşa cum sublinia tova- Ceauşescu . în interesul soluţionării probleme-
răşul Nicolae Ceauşescu .. Ne pronunţăm pen-· lor fundamentale pe care le trăim - apărarea
tru întărirea colaborării şi solidarităţii ţărilor păcii , înlăturarea primejdiei unui război nu-
socialiste, pe baza respectării independenţei clear.
fiecărui stat, considerind că aceasta cores- Lupta impotriva escaladării cursei inarmări
punde pe deplin intereselor fiecărei ţări socia- lor, pentru înfăptuirea dezarmării , şi in primul
liste, cauzei socialismului, progresului şi păcii rind a celei nucleare, a constituit şi in anul
in lume". 1986 problema centrală a politicii externe a
Raporturile cu ţările in curs de dezvoltare României socialiste. Aşa cum sublinia tovară
au cunoscut in anul 1986 o evoluţie pozitivă. şul Nicolae Ceauşescu, ..noi considerăm că
Dialogul la nivel inalt cu aceste ţări, contac- problema fundamentală a epocii noastre este
tele la nivel guvernamental şi pe linie parla- oprirea cursei inarmărilor, in primul rind a ce-
mentară s-au finalizat cu noi acorduri şi ac- lor nucleare, şi trecerea la reducerea substan-
ţiuni pentru extinderea schimburilor comer- ţială a armelor convenţ_ionale" . Merită să fie
Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Zhao Ziyang, membru al Comitetului permanent al Biroului Po-
litic al C. C. al Partidului Comunist Chinez, premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare
Chineze, cu prilejul vizitei conducătorului chinez in ţara noastră.
28
SaDAng - arhiva personală
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu in timpul primirii şefilor misiunilor
diplomatice şi a reprezentanţilor unor organizaţii acreditate in ţara noastră .
menţionate, în acelaşi sens, sublinierile repe- Adunării Generale a ONU, vizînd oprirea
tate ale preşedintelui Nicolae Ceauşescu că cursei înarmărilor, a oricăror acţiuni de produ-
este necesar să se facă totul pentru unirea cere şi experimentare a armelor nucleare sau
eforturilor popoarelor. ale forţelor progresiste, de militarizare a Cosmosului, înlăturarea ori-
realiste de pretutindeni, pentru a pune capăt căror arme nucleare din Europa şi din în-
politicii de înarmare, atît pe Pămînt, cît şi în treaga lume. În acelaşi scop, ţara noastră a
Cosmos, că nu există nici o justificare pentru acţionat în cadrul Conferinţei de dezarmare
continuarea cursei înarmărilor, pentru spori- de la Geneva, s-a pronunţat pentru realizarea
rea .cheltuielilor militare, care au ajuns la unor rezultate pozitive la negocierile de la
uriaşa sumă de 1000 de miliarde de dolari. Viena. Totodată, România sprijină pe deplin
în 1986, an care, pentru întreaga umanitate, programul de dezarmare în trei etape, pînă în
a fost Anul Internaţional al Păcii , România so- anul 2000, propus de Uniunea Sovietică ; ţara
cialistă s-a afirmat din nou ca o ţară puternic noastră s-a pronunţat pentru încetarea ime-
angajată în lupta pentru făurirea unei lumi diată a tuturor experienţelor nucleare, pentru
fără arme şi războaie, a păcii şi colaborării în- încetarea militarizării Cosmosului.
tre toate naţiunile. Magistrala cuvîntare rostită Avînd în vedere necesitatea· trecerii în cel
de .tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Sesiunea mai scurt timp la măsuri reale de dezarmare,
din octombrie 1986 a Marii Adunări Naţionale , România consideră câ au mare importanţă
cuprinzînd o amplă şi aprofundată analiză a propunerile statelor socialiste participante la
situaţiei internaţionale şi a activităţ ii României Tratatul de la Varşovia privind reducerea cu
pe arena mondială, legiferarea de către foru- 25%, pînă în anul 1990, a armamentelor, efec-
mul suprem al puterii de stat a reducerii , pînă tivelor şi cheltuielilor militare, ca parte ·. int!:l-
la sfîrşitul lui 1986 cu 5% a armamentelor, efec- grantă a dezarmării nucleare şi generale. In
tivelor şi cheltuiel ilor militare reprezintă o acelaşi timp, ţara noastră se pronunţă ·. pentru
nouă şi strălucită iniţiativă de pace a preşedin continuarea reducerii armamentelor conven-
telui ţării noastre. Aprobarea , prin Referen- ţionale, pînă în anul 2000, cu cel puţil.l 50%.
dumul din 23 noiembrie 1986, a acestei iniţia Ca ţară europeană şi pornind de la fapţul că
tive, de către toţi oamenii muncii din ţara în Europa s-a creat o situaţie.._,deosehij.; _de
noastră, a demonstrat, încă o dată , voinţa gravă , România s-a pronunţat şi a acţionat cu
nestrămutată a poporului român pentru înfăp toată hotărîrea pentru realizarea UQUi acord
tuirea dezarmării , şi în primul rînd a dezarmă privind oprirea amplasării de noi arme nu-
rii nucleare, hotărîrea sa de a se angaja cu cleare pe continent, pentru trecerea la distru-
toate forţele şi de a participa activ la lupta gerea celor existente, precum şi pentru înlătu
pentru o lume fără arme, fără războaie. _rarea, în acelaşi timp, a armelor chimice. A in-
Consecventă acestei politici, România a
prezentat, tot în 1986, într-o fo.rmă comple-
tată, propunerile sale, în cadrul sesiunii (Continuare in pag. 32) ·
29
SaDAng - arhiva personală
R E ·FER E N D U M U L
intr-o impresionantă unanimitate, la 23 no-
iembrie 1986, întregul popor român s-a pronun-
ţat cu fermitate pentru pace, pentru o lume
fjiră războaie, dovedind încă o dată vocaţia sa
constructivă, dorinţa sa fierbinte de colabo-
ra~e cu toate ţările, pe o planetă fără arme.
In acest an consacrat păcii , dar destul de
sărac în fapte concrete privind dezarmarea,
iniţiativa României care poartă pecetea gîndirii
şi acţiunii înnoitoare a preşedintelui ţării, tova-
răşul Nicolae Ceauşescu, eminentă personali-
tate a lumii contemporane. are o strălucire de-
osebită , ea constituindu-se intr-un exemplu
personal deosebit de semnificativ în actualele
împrejurări internaţionale , grave şi complexe.
,,Avem marea răspundere in faţa popoarelor
noastre, a Intregii lumi- sublinia preşedintele
României - de a întări colaborarea şi unitatea
ţărilor europene, pornind de la diversitatea
orlnduirllor sociale. Numai unită, Europa va
putea juca un rol mai important In solutiona-
rea problemelor complexe din viaţa Internaţio
nală, In direcţia păcii".
Noul demers de pace al României mar-
chează trecerea de la vorbă la faptă , de la de-
claraţii de principiu ia măsuri concrete, in vir-
tutea adevărului că declaraţiile , oricit de im-
portante ar fi, nu pot soluţiona sili-gtl'te proble-
mele dezarmări i. Rostind Da la referendumul
din 23 noiembrie, poporul roi'Tl'ân s-<'( pronun-
ţat pentru oprirea cursei inarmărilor, pentru
pace şi progres, exprimi nd i n felul acesta do-
rinţa sa de a trăi liber şi independent, de a-şi
făuri in linişte viitorul.
RĂZVAN BARBULESCU •
30
SaDAng - arhiva personală
SaDAng - arhiva personală
(Urmare din pag. 29) sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu , incheie-
rea cu succes a Conferinţei ..Este un pas im-
trat Cle pe acum in istorie chemarea conducă portant care demonstrează că , atunci cind se
torului partidului şi statului nostru, adresată acţionează cu înaltă răspundere pentru cauza
de la tribuna celui de-al III-lea Congres al Oa- păcii , pentru interesele generale, este posibil
menilor Muncii, şefilor de state şi de guverne, să se ajungă la înţelegeri, pe baza compromi-
popoarelor europene, "de a acţiona împreună surilor corespunzătoare, şi dintr-o parte, şi din
cu toate forţele in vederea înlăturării armelor alta. Nu există o altă cale pentru înţelegere ,
nucleare, pentru salvarea Europei de la distru- pentru dezarmare, decit tratative reale, acţiuni
gere". pline de răspundere , şi de-o parte şi de alta".
După intilnirea sovieto-americană la nivel Un larg ecou internaţional au avut poziţi i le
inalt din capitala Islandei, to-.:arăşul Nicolae şi considerentele preşedintelui Republicii So-
Ceauşescu arăta : ,,Avind in vedere poziţiile cialiste România la Conferinţa de la Viena
apropiate in problemele rachetelor cu rază pentru securitate şi cooperare in Europa, care
medie de acţiune din Europa, considerăm că şi-a i nceput lucrările la 4 noiembrie 1986. .. Con-
este necesar să se continue negocierile pentru siderăm , arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu ,
incheierea, in cel mai scurt timp, a unui acord că este necesar ca, încă de la inceput, să se
privind eliminarea rachetelor cu rază medie de acţioneze - şi, tn ce o pri veşte , Român ia va
acţiune din Europa, atit de către Statele Unite face totul - pentru desfăşurarea in cele mai
ale Americii , cit şi de către Uniunea Sovietică bune condiţii a acestei confe ri nţe , astfel ca ea
şi, totodată , să se asigure continuarea tratati- să marcheze noi paşi in d i recţ i a întăririi cola-
velor pentru realizarea unui acord privind eli- borării şi cooperării intre toate statele eu ro-
minarea tuturor armelor nucleare de pe conti- pene, in direcţia dezarmării , a unei Europe
nentul nostru. Avind i n vedere că aceste arme unite, a păcii, şi colaborării" .
privesc ţările europene, este necesar ca ţările Cu aceeaşi putere a răzbătut , din tot ce a
din N.A.T.O. şi Tratatul de la Varşovia să par- intreprins România in anul 1986 pe plan inter-
ticipe direct la aceste negocieri" . naţional , preocuparea neabătută pentru stin-
După cum se cunoaşte , ţara noastră, pre- gerea focarelor de conflict, indiferent de re-
şedintele Nicolae Ceauşescu , au acordat o giunea geografică, pentru reglementarea litigi-
mare importanţă Conferinţei de la Stockholm ilor dintre state numai şi numai pe cale paş- .
pentru incredere şi securitate şi pentru dezar- nică , prin negocieri, ca unica modalitate raţio
mare in Eurppa, acţionînd pentru a se ajunge la nală , de natură a evlta noi suferinţe pentru po-
î nţelegeri corespunzătoare. După mai bine de poare, vărsare de singe şi distrugeri.
doi ani şi jumătate, la 22 septembrie 1986, Consecventă poziţi e i sale de principiu , ţara
s-au incheiat lucrările primei etape a Confe- noastră, porn ind de la situaţia actuală din
rinţei, prin adoptarea unui document cuprin- Orientul Mijlociu, a insistat pentru organizarea
zind un ansamblu de măsur i de incredere şi unei conferinţe internaţionale , cu participarea
securitate, semnificative pe plan politic şi mili- tuturor ţărilor interesate, inclusiv a Organiza-
tar, destinate să reducă riscul unei confruntări ţiei pentru Eliberarea Palestinei ş i Israelului ,
militare pe continent ş i să desch i dă perspec- precum şi a membrilor permanenţi ai Consi-
tive pentru trecerea la dezarmare. Aşa cum liului de Securitate al O.N.U. , in vederea găsi-
32
SaDAng - arhiva personală
Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Republicii Libaneze, Amin Gemayel, in timpul
vizitei acestuia din urmă in ţara noastră.
rii unei soluţii globale, juste şi durabile a pro- a restului datoriilor, cu o dobîndă de 3-4% şi
blemelor din zonă. Se bucură de multă apre- acordarea de noi credite ţărilor in curs de
ciere ideea preşedintelui Nicolae Ceauşescu dezvoltare, in condiţii avantajoase, cu dobinzi
privind crearea unei comisii sau a unui comi- raţionale, în scopul dezvoltării lor economi-
tet pregătitor, din care să facă parte neapărat co-sociale. "Trebuie să fie bine înţeles , subli-
atit Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei nia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, că fără o so-
cit şi Israelul, intrucit şi această iniţiativă ur- luţionare rapidă a problemei datoriei şi a lichi-
măreşte găsirea celor mai adecvate căi pentru dării subdezvoltării se va ajunge la o situaţie
instaurarea păcii in Orientul Mijlociu. Aceeaşi explozibilă care va aduce mari daune intregii
preocupare constantă a manifestat România dezvoltări -economice mondiale, colaborării şi
pentru soluţionarea şi a altor conflicte exis- păcii în lume in general".
tente in lume - zona Golfului, Cornul Africii, Viaţa, realităţile validează plenar orientările
Asia de Sud-Est, A(Tierica Centrală - fiind fundamentale şi acţiunile de politică externă
convinsă că oricit de dificile ar fi problemele românească, datorate spiritului creator şi ini-
litigioase şi conflictele dintre state, ele pot fi ţiativelor preşedintelui Nicolae Ceauşescu.
soluţionate prin tratative, dacă se porneşte de Sint acţiuni şi iniţiative care pornesc de la in-
la dreptul fiecărui popor de a se dezvolta liber teresele fundamentale ale poporului român,
şi independent, de la interesele generale ale răspunzînd, in acelaşi timp, aspiraţiilor tuturor
păcii şi securităţii internaţionale. popoarelor spre o politică nouă, care să con-
În ansamblul politicii externe a României tribuie la o schimbare hotărîtă a evoluţiei vieţii
socialiste s-a desprins cu pregnanţă şi in anul internaţionale, de la incordare şi confruntare
1986 abordarea intr-un spirit realist a proble- la destindere şi dezarmare, la o politică de
melor care privesc dezvoltarea economică largă cooperare şi înţelegere intre state, la
mondială, stăruinţa pentru lichidarea subdez- triumful raţiunii. la asigurarea păcii pe planeta
voltării şi edificarea unei noi ordini economice noastră.
internaţionale. Actualizind, intr-o formă dez-
voltată, in funcţie de evoluţia şi cerinţele situ-
aţiei, propunerile sale anterioare, ţara noastră
s-a pronunţat pentru organizarea unei confe-
rinţe internaţionale, in cadrul Organizaţiei Na- A mai trecut un an. Pentru poporul nostru a
ţiunilor Unite, la care să participe, cu drepturi fost un an de muncă responsabilă, de bilanţ şi
egale, toate ţările in curs de dezvoltare, cit şi victorii. Păşind in noul an - 1987 - poporul
cele dezvoltate, in vederea realizării unui român nutreşte convingerea că sub conduce-
acord şi a unor înţelegeri menite să favorizeze rea înţeleaptă a partidului, a. secretarului său
progresul mai rapid al tuturor ţărilor şi, in pri- general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu ,, va ob-
mul rind, al celor rămase in urmă, să se asi- ţine noi victorii in activitatea de construcţie
gure, totodată , dezvoltarea armonioasă a tutu- paşnică, in realizarea istoricelor hotărîri ale
ror statelor, a economiei mondiale. O atenţie Congresului al Xlii-lea al paftldufui ;lâf patria
deosebită acordă propunerile româneşti sa, România socialistă, se va afirma tot mai
soluţionării globale a problemei datoriei ţărilor puternic ca un factor activ, dinşnilc , construc-
in curs de dezvoltar~. care a ajuns la circa tiv in marea bătălie a popoarelor pentru pace,
1000 miliarde dolari. In acest sens, România a destindere, securitate şi înţelegere intre toate
propus, la actuala sesiune a Adunării Gene- naţiunile lumii, pentru o largă şi rodnică cola-
rale a O.N.U., anularea datoriei ţărilor celor borare internaţională.
mai sărace, reducerea cu circa 50-70% a tu-
turor datoriilor, reeşalonarea pe 15-20 de ani Dr. ION CIUBOTARU •
33
3 - Almanahul Flacăra '87
SaDAng - arhiva personală
Pămîntul? Pămîntul era slab, o ştiam prea mai in timpul din urmă , cind mijloacele per-
bine, şi de la acest adevăr destul de amar a fecţionate ale unei agriculturi moderne au iz-
trebuit să pornim, spun oamenii. butit să dea un înţeles deplin şi statornic mai
Ţinut nu prea legănat, pînă intr-o vreme, de vechiul gînd că anii agricoli şi faima şi bogăţia
visele cele mai ambiţioase pentru obţinerea sint aşa cum şi le fac şi oamenii, nu doar o
unor recolte mari, pentru că mai cu seamă in ploaie căzută la timp. O reintemeiere, ca să zi-
partea de nord a judeţului pămîntul nu este cem astfel, a satelor judeŢului iri"C'Uitul pro-
deloc dintre cele mai bune, mai ispititoare şi ducţiilor mari este de înţeles însă că nu s-ar fi
mai darnice, de mai mulţi ani incoace judeţul putut produce la aceeaşi oră · exactă "1n chiar
Olt şi-a făcut o faimă durabilă tocmai ca judeţ toate aceste sate şi din acest punct de vedere
cu producţii record. apare firească detaşarea unor nume şi înscrie-
Vor fi muncit oamenii de· pe-aici intotde- rea lor printre fruntaşi. Astfel încît, in judeţul
auna cu nădejde pămîntul lor, bun-rău cum a Olt şi dincolo de marginile judeţului, mulţi
fost, dar răsplata acestei munci grele şi cin- vor fi auzit, şi nu doar din intimplare, adică nu
stite s-a conturat cu limpezime într-adevăr nu- doar într-un singur an sau in doi, de rezulta-
34
SaDAng - arhiva personală
tele deosebite ale unor cooperative agricole miei agricole. Atunci , într-o zonă vastă , for-
precum f!Celea din Scorniceşti, Stoicăneşti mată din cele mai slabe soiuri din judeţ , s-a
sau Cezieni. Lîngă aceste exemple lista a ră putut verifica la faţa locului, adică nu doar la
mas deschisă, cuprinzînd treptat şi alte nume, şosea ci pe zeci de kilometri în mijlocul cîm-
precum Vădăstriţa, Mărgineni , lanca sau Gos- pului, că lanurile de porumb erau deosebit de
tavăţu , pe măsură ce aplicarea pe o scară tot viguroase şi anunţau o producţie record. Apoi ,
mai întinsă a complexului de măsuri prevăzut după ce culesul porumbului s-a încheiat ,
de noua revoluţie agrară a determinat pe pă această 'constatare a fost confirmată din plin ,
mînturile mai multor comune creşteri simţi judeţul Olt obţinînd o recoltă ce reprezintă un
toare ale recol.telor. In această competiţie de- eveniment şi o i zbîndă fără precedent în isto-
sigur că a fost nevoie ca unii să-i ajungă şi să ria agriculturii româneşti: pe cele 67 430 hec-
se ambiţioneze chiar să-i întreacă pe cei din tare cultivate a realizat 21 624 kilograme de
frunte, dar este de înţeles că nici fruntaşii porumb ştiuleţi în medie la hectar! O recoltă
n-au stat pe loc. O realitate incontestabilă fi- care era greu de anticipat doar cu citiva ani în
ind aceea că, la nivelul întregului judeţ, de-a urmă şi ale c~rei resorturi trebuie să fie cu-
lungul anilor felul de a gîndi al oamenilor şi noscute cu atît mai mult cu cît nu este un re-
de a munci în agricultură s-a schimbat, nu tre- zultat de conjunctură ci al unei strategii com-
buie să ezităm s-o spunem , în mod radical. plexe şi de durată , vizînd optimizarea şi armo-
Detaliile tehnice ale muncii lor sînt bine cu- nizarea tuturor factorilor de producţie şi deo-
noscute, ele au fost aduse, dealtfel, la cunoş potrivă ridicarea gradului de pregătire a tutu-
tinţa tuturor celor interesaţi. Amintind aici cel ror celor ce lucrează pămîntul acestui judeţ
puţin de faptul hotărîtor al respectării cu stric- pentru a putea trece la aplicarea celor mai noi
teţe a tuturor verigilor tehnologice, n-ar trebui cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii agricole. Fără în-
să pierdem din vedere, aşadar, tocmai esen- doială că de la 6-7 tone de porumb ştiuleţi la
tiala realitate că din mecanismul obţinerii re- hectar, cît obţineau doar cu cîţiva ani în urmă ,
coltelor mari nu s-a făcut niciodată un secret. la 15 tone şi acum la peste 20 de tone iar în
Dimpotrivă . Şi astfel se explică şi faptul că în viitor 25 şi chiar 30 de tone sînt rezultate la
vara anului 1986, pe lîngă cooperativa agricolă care nu s-a ajuns şi nu se poate ajunge, cum
din Scorniceşti , alte 8 unităţi au realizat o pro- s-ar spune, peste noapte. Pentru a obţine
ducţie mai mare de 8 tone de grîu la hectar iar aceste niveluri de producţie mai întîi de toate
8 cooperative au cules , de pe fiecare hectar, a fost nevoie de muncă, de foarte multă
între 7 şi 8 tone de grîu. Să mai amintim că muncă bine gîndită în toate articulaţiile şi
alte 24 de unităţi au obţinut recolte medii între consecinţele ei, în desfăşurarea ei complexă
6 şi 7 tone şi este suficient, credem , pentru a şi care este de înţeles că nu s-a întins doar pe
demonstra că experienţa pozitivă are în jude- durata unui an , ci a mai multora. Primul gînd
ţul Olt un larg cîmp de afirmare. Ceea ce este fiind acela de-a face însuşi pămîntul mai bun .
caracteristic pentru agricultura judeţului în Pămîntul era slab productiv ş i de la acest ade-
etapa actuală de dezvoltare intensivă a aces- văr destul de amar a trebuit să pornim , spun
teia este progresul înregistrat de cele mai oamenii.
multe dintre unităţile agricole, plutonul unită Spre deosebire de majoritatea judeţelor ce-
ţilor fruntaşe fiind ajuns din urmă de nume- realiere, judeţul Olt prezintă o mare diversitate
roase cooperative şi întreprinderi agricole de a tipurilor de sol. Practic, din punctul de ve-
stat. Prin această "nivelare" a producţiei la un dere al condiţiilor pedologice şi meteorolo-
nivel superior, judeţul Olt a de-.:enit un judeţ gice, judeţul cuprinde trei zone distincte. În
etalon al agriculturii româneşti. In 1986, după nord, de la dealurile subcarpatice şi pînă în
cum se ştie , acest judeţ a obţinut în medie, pe apropierea Slatinei , se găsesc soiurile cele
întreaga suprafaţă cultivată, peste 7000 de ki - mai sărace din judeţ , formate din podzoluri
lograme de orz şi peste 6000 kilograme de degradate şi smolniţe . Acestea au un potenţial
grîu la hectar, ceea ce înseamnă că , practic, a natural de fertilitate foarte scăzut , au un g rad
realizat obiectivele stabilite de Congresul al ridicaţ de aciditate şi sînt puternic compac-
Xlii-lea al partidului, obiectivele noii revoluţii tate. Intre Slatina şi Caracal există soiuri de
agrare. Fiind acesta un exemplu strălucit , de- tranziţie , brun roşcat de pădure, brun roşcat
osebit de convingător , ilustrînd realismul de pădure podzolit, ale căror însuşiri nu diferă
acestor obiective care, aşa după cum sublinia mult de ale celor din zona de nord a judeţului.
tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea Doar partea de sud, de la Caracal pînă la Du-
cu activul de partid şi de stat din agricultură, năre, adică o treime din suprafaţa judeţului,
pot fi nu numai îndeplinite ci chiar depăşite este alcătuită din soiuri cernoziomice cu un
cu mult. Este ştiut că atunci, în luna august, potenţial ridicat qe fertilitate . Este de înţeles ,
din iniţiativa tovarăşului Nicolae Ceauşescu a aşadar, că mijlocul cel mai important în am-
fost organizat în judeţul Olt un amplu şi fruc- piui proces de ridicare generală a nivelului
tuos schimb de experienţă chiar cu partici- pro~ucţiilor în judeţ 1-a reprezentat şi îl repre-
panţii la această consfătuire . Pe parcursul zinta creşterea fertilităţii pămîntului. În acest
unei zile. la 17 august, cîmpurile judeţului au scop, de mai mulţi ani se ex~<;ută. lu.cr.ă,ri agro-
devenit un vast teren de studiu din care, ca pedoameliorative de anvergură, în mod dife-
dintr-un uriaş tratat de agrotehnică, s-a putut renţiat după specificul fiecărei :z:Qile. Făr.ii a in-
învăţa cum trebuie lucrat pămîntul pentru a se tra în amănunte, se cuvine să notăm că pro-
face o agricultură modernă, de înaltă produc- gramele stabilite de comitetul judetean de
tivitate şi eficienţă , cum trebuie să se acţio partid în acest domeniu prevăd executarea ci-
neze practi,c pentru înfăptuirea obiectivelor cl~c~ •. la intervale de 3-4 ani, a scarificării şi
noii revoluţii agrare. Contactul direct cu reali- afmaru profunde a solurilor grele, compactate,
tăţile judeţului Olt reprezentînd echivalentul cu un grad redus de permeabilitate, a corectă
unui curs intensiv, de scurtă durată, al acade- rii acidităţii prin aplicarea de amendamente
35
SaDAng - arhiva personală
calcaroase şi a fertilizării cu mari cantităţi de suprafeţei irigate de la 4,5 la sută, cît era în
îngrăşăminte organice. 1965, la aproape 47 la sută în 1986, au dus la
Varietatea condiţiilor pedoclimatice a impus rezultatele strălucite prin care judeţul Olt a
o diferenţiere nu numai a programelor pentru deschis un capitol nou în agricultura noastră .
creşterea fertilităţii pămîntului dar şi, de bună Faţă de 1965, cantitatea de porumb obţinută
seamă , a tehnologiilor privind culturile inten- în acest judeţ a sporit cu 360 la sută în 1980,
sive. Acesta fiind , de fapt, rezultatul unei acti- cu 692 la sută în 1985 şi cu 1 248 la sută în
vităţi desfăşurate de comitetul judeţean de 1986. Obţinerea pe un lot experimental de la
partid pe un plan mai larg . Este vorba de o cooperativa Strejeşti a 40 tone de porumb
permanentă muncă politică şi ideologică, sus- ştiuleţi la .hectar prefigurînd un drum al viito-
ţinută prin toate formele şi mijloacele muncii rului în parcurgerea căruia primele certitudini
politice de masă , cu scopul de a imprima un au şi apărut.
înalt spirit de răspundere revoluţionară în des- După cum este cunoscut, în cadrul marii
făşurarea întregii activităţi din agricultura ju- adunări populare din municipiul Slatina, orga-
deţului. Pentru întronarea unui climat de or- nizată cu prilejul sărbătoririi Zilei Recoltei , ju-
dine şi disciplină desăvîrşite, de exigenţă deţului Olt i-a fost decernat înaltul titlu de
fermă pentru respect(!rea riguroasă a tehnolo- Erou al Noii Revoluţii Agrare", instituit din
giei fiecărei culturi. In această sferă de pre- i~iţiativa şi la propunerea tovarăşului Nicolae
ocupări s-a situat stimularea init iativei şi a spi- Ceauşescu . Acest înalt titlu a fost decernat, de
ritului creator al specialiştilor, mecanizatorilor asemenea, unor cadre şi unităţi agricole din
şi cooperatorilor. Este de notat, bunăoară , că j udeţul Olt ca şi u':lor unităţi fr.untaşe din alt~
în toate unităţile agricole s-a creat un cadru judeţe care a~ realizat prod':!cţu C': marc~e.aza
organizatoric adecvat ca toţi specialiştii să-.şi realizarea obrectrvelor prevazute rn hotarrrrle
poată desfăşura activitatea în mod ştiinţific . In Congresului al Xlii-lea pentru sfîrşiţ.ul ac~st~i
fiecare an se înfiinţează la toate culturile totu- cincinal. " Obţinerea unor producţii marr rn
riie demonstrative cu producţii record, în mă toate domeniile - sublinia cu acest prilej se-
rime de 50-100 de hectare, de care răspund cretarul general al partidului - asigură creş
inginerii şefi şi ceilalţi specialişti ai fiecărei terea puternică a veniturilor cooperatorrlor,
unităţi agricole. Iar în unităţile reprezentative ale oamenilor muncii din agricultură şi -
din fiecare consiliu agroindustrial se organi- o dată cu ridicarea bunăstării întregului popor
zează loturi experimentale de cîte 10 hectare - creşterea nivelului de trai al întregii noastre
sau mai mult, în care specialiştii urmăresc, în ţărănimi. Aş da un singur exemplu din judeţul
variante multiple, optimizarea diferitelor ele- Olt. ·intreaga producţie a judeţului Olt în 1965
mente ale tehnologiilor unor culturi. Şi se la porumb era de 1 700 kg la hectar. Anul
poate spune că în aceste loturi demonstrative acesta, pe baza hotărîrii pe care am adoptat-o
şi experimentale care în 1986 au însumat privind cointeresarea materială, numai ceea ce
peste 25 000 de hectare se fac, în modul cel revine cooperatorilor reprezintă 2 160 kg pe
mai concret, şi cercetare, şi producţie. Obser- hectar, cu aproape 500 de kg mai mult decît
vaţiile prilejuite de cultivarea acestor loturi au întreaga producţie obţinută în 1965".
stat, de exemplu, la baza diferenţierii tehnolo- lată, cît se poate de sugestiv şi de concret
giilor aplicate la porumb în cele trei zone ale exprimată răsplata strădaniilor acestor oa-
judeţului şi, în cadrul lor, chiar între unităţile meni, a muncii lor eroice, a competenţei, ab-
agricole. negaţiei şi spiritului revoluţionar ce le-a însoţit
Toţi aceşti factori, ca şi dezvoltarea an de permanent gîndul că munca poate să fie fer-
an a bazei materiale de care dispune agricul- tilă cît cel mai bun pămînt de pe lume.
tura acestui judeţ, tractoare şi maşini agricole,
îngrăşăminte chimice şi erbicide sau creşterea DUMITRU CONSTANTINESCU •
..in vremile eroice ale societăţilor , ca şi în Păşind doar cu gînd de pllmbare.-făr-ă chiar
vremile eroice ale naturii se ridică înălţimi. a avea habar de istorie, nu se poate să nu în-
Apoi , în timpurile obişnuite valurile ce curg în ţelegi că Tîrgoviştea a fost ferită .de acea mon-
fiecare zi şi ploile revoluţiei le cară la vale şi le struozitate a "vremilor cu totul netede".
egalizează. Pare monstruos gîndul vremilor cu Zidurile masive, impunătoarele ruine ale
totul netede." - spunea odată un mare istoric Curţii Domneşti, meterezele Chindiei, turlele
al neamului. Acesta era Nicolae Iorga, ce se înălţate semeţ spre limpezimea cerului, bolţi
descoperea în faţa semnelor trecutului Tîrgo- purtînd în semnul sutelor de ani, zeci de mo-
viştei şi despre care ştia totul, pînă dincolo de numente presărate în întreaga cetate a Basa-
cea mai palidă genealogie. rabilor, îţi vorbesc - o clipă de. vrei să le pri-
36
SaDAng - arhiva personală
veşti - despre veacuri de vremuri viforoase. prima carte tipărită. Pravilele lui Matei Basa-
Tîrgovişte;l are o vîrstă, o vîrstă certă, atestată rab, cronicile şi letopiseţele datorate lui Stoica
documentar - anul 1394, cînd Marele Voie- Ludescu, Radu Popescu. Stolnicului Constantin
vod Mircea a ales-o, cel dintîi, să devină reşe Cantacuzino, Radu Şi Constantin Greceanu si-
dinţă domnească. În Tîrgovişte a pulsat însă tuează Tîrgoviştea cărturărească pe un loc
viaţa cu multe sute de ani înainte de a i se demn in contextul culturii europene. Şi astăzi
scrie actul de naştere şi mărturiile stau drepte eşti uimit de arta execuţiei grafice in culori
şi de netăgăduit - fragmente de ceramică, aparţinînd acelor mari maeştri ai tiparului care
unelte de bronz, monede antice - sub crista- au fost Macarie, Liubavici, Coresi.
lurile vitrinelor unui muzeu: Muzeul de -istorie in locul unde s-a născut prima tiparniţă
al judeţului Dimbovita. inaugurat de către pre- munteană au fost legănaţi şi întîii poeţi. De la
şedintele ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi Matei al Mirelor, Udrişte Năsturel, Antim lvi-
de tovarăşa Elena Ceauşescu cu ocazia îm- reanul, intreaga dinastie a Văcăreştilor. He-
plinirii a 600 de ani de la suirea pe tronul Ţării liade Rădulescu, Vasile Cirlova, Grigore Ale-
Româneşti a celui ce avea să facă pentru xandrescu, Ion Ghica, Brătescu Voineşti, pînă
prima dată la Tîrgovişte cea de-a doua capi- la cei de azi, in acest perimetru de ţară româ-
tală. nească s-a asigurat o continuitate a dezvoltării
Anul 1394 - cînd oraşul devine reşedinţă limbii şi culturii. Graiul care stă la baza limbii
domnească - va marca începutul unui lung literare aici s-a format, prima şcoală supe-
drum, presărat cu inimaginabile jertfe pentru rioară din Ţara Românească aici a luat fiinţă.
păstrarea fiinţei naţionale a poporului român Tîrgoviştea voievodală şi cărturărească cu-
şi a organizării sale politice. Pline de adevăr noaşte virste fremătătoare, strălucitoare, cu
sînt vorbele lui Ion Ghica: ..De la Mircea pînă vrednicii şi dîrzenii, cu biruinţe in apărarea
la Vladimirescu nu este un singur nume ilus- pămîntului strămoşesc şi rare epoci de linişte.
tru care să nu fie scris cu sînge pe pămîntul Cei mai glorioşi păstrători ai neamului te pri-
Tîrgoviştei." Aici au rezida! 33 de voievozi, vesc drept, în nemişcarea soclurilor de piatră
mai toţi aceia care nu s-au plecat în faţa co- din Muzeul de istorie Dimbovita. Prin faptele
tropitorilor. Pentru duşmani, Tîrgoviştea deve- lor, cetatea de scaun a Ţării Româneşti a jucat
nise ..cuibul de vulturi". De aici, din inima ţă un rol de seamă, inriurind de-a lungul secole-
rii, marii bărbaţi ai neamului, cu ascuţişul min- lor cursul istoriei noastre naţionale.
ţii sau al sabiei, au apărat independenţa şi su- Dar, iată, vine un moment in zbuciumata sa
veranitatea. Au fost stegari ai luptei pentru li- istorie cind Tirgoviştei nu-i mai rămîne decit
bertate - Marele Voievod Mircea, Dan al gloria trecutului şi ruinele cintate de poeţii ro-
11-lea cel Viteaz, Vlad Dracul, Vlad Ţepeş, mantici.
Radu de la Afumat1 Mihai Viteazul, Radu Şer La sfîrşitul secolului trecut se afirma: ..... ca-
ban, Mihnea al III-lea - sau ctitori de spiritu- sele sînt vech i. .. există multe barăc i primitive ...
alitate românească Radu cel Mare, Neagoe apă in oraş nu există deCit in citeva puţuri. .. în
Basarab, Petru Cercei, Radu Mihnea, Matei oraş există o mulţime de locuri virane.. ."
Basarab, Constantin Brîncoveanu. lată o mărturie pe care mi-o făcea in aceste
in sutele de an i ale existenţei sale, viaţa a zile un om care este de loc .,din tirg ", profeso-
lovit nu o dată b ătrîna cetate, care apărea rul octogenar Victor C. B rindu ş: .,Erau nişte
străinilor ce-o vizitau, cind .,un oraş mare şi coşmelii şi tarabe urit mirositoare. Primăria,
plin de clădi ri mîndre" (sec. XVI), cînd avînd acest superb edificiu construit cu trei ani
aspectul unui ,,sat păcătos" (sec. XVII) după o inaintea secolului, era aproape şters din
cruntă şi năvalnică bătălie cu hoardele tur- obiectivul vizual de casele urite din impreju-
ceşti ce muşcau adînc din trupul său , cînd, re- rimi. Pe locul unde ne aflăm noi acum era un
făcîndu-se din cenuşă, un oraş .,foarte plăcut , tirg de vite." Locul unde ne aflam este clădi
bine clădit şi cu frumoase strade" (impresia rea "Palatului", cum îi zic tirgov iştenii , sediul
francezJJiui Mangot la 1859). Comitetului judeţean de partid Dimbovita. clă
Momente de dureroasă amintire sufletului dire zveltă , sclipitoare in albul său strălucitor,
românesc sînt legate de bătrîna Tîrgovişte. În ale cărei dale se prelungesc mult dincolo de
mănăstirea Dealu , ctitorie a domnitor ului porţile sale, creindu-ţi ameţitoarea imagine că
Radu cel Mare, se află sarcofagul ce păstrează păşeşti pe podeaua unei vaste încăperi al că
capul marelui Mihai Viteazul, .,care face ca vi- rei tavan este bolta cerească.
sul strîngerii laolaltă a tuturor românilor să Din hronicul Tirgoviştei se desprinde o
treacă intii şi intii priri inima Tîrgoviştei" , căci nouă vîrstă - dinamică, viguroasă, construc-
aici a organizat domnitorul planul său de cu- tivă - in care, spre a se implini, ·visurile nu
cerire a Transilvaniei şi de aici a plecat în mai aşteaptă zeci şi sute de ani.
fruntea oastei pe drumul spre Braşov. in pra- Era in 22 iulie 1969 cind, in timpul vizitei in
gul epocii moderne, Tîrgovi ştea a anunţat pre- judeţul Dîmboviţa, secretarul general al parti-
ludiul Revoluţiei din 1821 şi tot ea a fost şi dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu le spunea
scena dramaticului sfîrşit al lui Tudor. Ajun- tirgoviştenilor : "Un mare număr de localităţi ,
gind la istoria atit de apropiată nouă, in cei de zone ale ţării noastre car11 in treeut nu
peste 50 de ani de amplă şi intensă activitate aveau nici un fel de industrie au devenit cen-
revoluţionară a tovarăşului Nicolae tre industriale, iar unele dintre ele, centre pu-
Ceauşescu , Tîrgovişte înseamnă locul unde, in ternic industrializate. Pe această linie se va
ianuarie 1936 a fost arestat cel care avea să dezvolta şi vechea cetate de scaun a Tîrgoviş
devină figura centrală in procesul luptătorilor tei, care in cursul cincinalului viitor va deveni
comunişti şi antifascişti de la Braşov. o puternică cetate a oţ~lului şi industriei con-
Ne leagă multe de bătrîna cetate! li datorăm structoare de maşini." In acel mijloc de vară
lumina tiparului căci teascurile cu buchii din fierbinte se punea temelia unei noi metropole
vremea lui Radu cel Mare dau ţării la 1508 industriale, intr-un loc unde o cereau braţele
37
SaDAng - arhiva personală
VlnJOase, hărnicia şi talentul oamenilor. prelucrări de mare acurateţe tehn i că . Strungu-
Tir~Wvişte - cetate de scaun , cetate a oţe rile cu marca SARO, intr-o gamă foarte di-
lului! versă, au ajuns la un dezvoltat grad de tipi-
A fost un vis pe care oamenii I-au implinit in zare. Maşina unicat pentru prelucrarea auto-
floar cîţiva ani. Combinatul de oţeluri _speciale , mată a cilindrilor de la motoarele diesel a
Intreprinderea de strung!Jri SARO, Intreprin- atins performanţe la nivelul celor mai mo-
derea de utilaj petrolier, Intreprinderea .. Rom- derne utilaje de acest gen existente pe plan
lux" fac astăzi din Tîrgovişte , nu doar o cetate mondial. Concepţia , g i nd i rea , proiectarea ,
a oţelului şi industriei constructoare de ma- execuţia - toate - poartă o singură semnă
şini , ci şi o cetate a luminii, dindu-i un nou re- tură : SARO. SARO nu este doar o maşină
nume - şi nu doar de-a lungul paralelei 45° consacrată , ea incepe să-i consacre pe cei
care trece prin nordul oraşului - ci pe încă care au înfăptuit-o . Şi ei sint oamenii noi ai
alte multe paralele şi meridiane ale globului. vechii Tirgovişti.
Oamenii , parcă pentru a cîştiga un timp Oamenii cetăţ i i acesteia au răspuns mereu
pierdut, in care străvechea cetate de scaun a nevoilor vremurilor prin care ţara trecea. Dacă
rămas încremenită in uitare şi indiferenţă şi-au la 1583, in vremea lui Petru Cercei, se puneau
concentrat toate voinţele creatoare pentru a bazele primei .,fonderii" de tunuri la Tîrgo-
intoarce capul de la povara unui trecut prea vişte , era pentru că pămîntul se cerea apărat.
copleşitor, pentru a trage jaloanele unui viitor Dacă in 1864 se hotăra , la propunerea domni-
pe măsura gloriosului trecut. torului A l exandru Ioan Cuza , punerea
în ziua de 3 august 1970 incepeau lucrările temeliilor fonderiei române tot la Tîrgovişte, in
de construcţie ale Combinatului de oţeluri continuarea tradiţiei istorice, era pentru că
speciale. La 14 decembrie 1973, in prezenţa proaspăta Românie unită trebuia păstrată. Ul-
secretarului general al partidului se elabora terior, fonderia este transformată in Arsenal
prima şarjă. ,.Măria sa Oţelul " se introna in ce- de depozit cu ateliere de armurerie, iar contri-
tatea de scaun a Tirgoviştei, care devenea o buţia oamenilor de aici in timpul Războiulu i
nouă vatră a siderurgiei româneşti. Astăzi , de independenţă , mai apoi in cele două răz
combinatul tirgoviştean stă alături de Galaţi şi boaie mondiale, rămîne înscrisă in filele de is-
Hunedoara. Să faci din tirgoveţ oţelar intr- un torie ale apărării patriei. După Eliberare, in au-
timp atit de scurt, a fost o incercare pe care gust 1945, arsenalul trece, din iniţiativa orga-
au trecut-o cu succes . .. Raţionamentul nostru nizaţiei de partid, la Direcţia atelierelor C.F.R.
a fost următorul : producţie eficientă fără disci- începea o nouă viaţă , cu noi cerinţe : recon-
plină nu se poate, disc i plină fără con şt i inţă nu strucţia econ o miei naţ ionale din primii ani de
se poate, iar conştiinţa presupune cunoaştere. după război. Acolo unde, de nevoie, au făurit
Este o axiomă pentru toate cadrele, atit in ac- arme, oamenii şi-au arătat adevărata lor voca-
tivitatea de zi cu zi, cit şi pentru viitor." în de- ţie . Vocaţia multimilenară de pace, proprie po-
cursul anilor au fost asimilate peste 300 mărci porului nostru . ., Măria sa Oţelul" este folosit
oţel , in 5000 tipodimensiuni , combinatul alini- astăzi la dezvoltarea unei econom ii paşnice.
indu-se la acţiunea de introducere a noului cu Atelierul C.F.R. , fostul Arsenal, devine din
incadrarea in tipizare. La Tîrgovişte se reali- 1949 o uzină ce va cunoa ş te un drum mereu
zează principalele produse de oţeluri de rul - ascendent. Sitt,Jată intr-un centru petrolier pu-
menţi , pentru industria auto, aviaţie şi multe ternic, profilul pe care şi 1-a ales a fost acela
alte ramuri de virf. Tirgoviştea realizează 97 la al construcţiei utilaju lui de care if"!dustria pe-
sută din producţ i a de oţeluri de scule a ţării şi trolieră avea atîta nevoie. Astăzi, Intreprinde-
este unicul producător de table şi benzi !ami- rea de utilaj petrolier din Tîrgovişte este o uni-
nate la rece pentru industria electrotehnică . tate puternică , cu tradiţie in fabricarea instala-
Astăzi , la Combinatul de oţelur i speciale se ţiilor destinate forajului petrolier, a celor des-
lucrează cu microscopul şi calculatorul , in tinate intervenţiilor , precum şi a armăturilor
multe locuri crezindu-te mai degrabă intr-o industriale. Acum , oamenii de la I.U.P. dau
farmacie. La combinat, inima fierbinte a bătri primele armături pentru centralele nuclearo-e-
nei cetăţi , grija pentru ziua de miine se înfăp lectrice şi pentru uzina de apă grea. De la roa-
tuieşte şi in sălile de clasă ale liceului indus- bele anilor '49-'50, la armăturile nucleare ale
trial , unfle in bănci st au viitorii oţelar i. lui 1986! Uriaş salt calitativ, in care tradiţia a
Şi la Intreprinderea de strunguri SARO - fost suportul modernităţii.
după cum declară preşedintele Comisiei ingi- La .. Romlux " - altă cetate a Tirgoviştei pre-
nerilor şi tehnicienilor, Valentin Negritu - zente, cetate a luminii - nu poţi vorbi despre
,,munca fizică devine din ce in ce mai uşoară . tradiţie . Incursiune in istoric? E greu de făcut,
In schimb, cea a gindiri i e dură ." Fără stră l uci căci .. Romlux " are doar 16 ani. O vîrstă din
rea minţii nici n-ar fi fost posibilă spectacu - care n-a păstrat decit elanurile tinereşti.
loasa creştere a gigantului de astăzi , căruia in .,Romlux" a crescut in 16 ani ca Feţii-Frumoşi
1969 abia i se semna actul de naştere . ..în cin- din basmele copilăriei , ajungind azi la deplina
cinalul 1981-1985 intreaga producţie s-a mo- sa maturitate. O firmă cunoscută şi respectată
dernizat. La inceputul lui 1986, nimic din ceea pentru realizările sale nu "'ttoar ih""'lilră, ci şi
ce se făcea in '81 nu s-a mai regăsi! in fabri- peste hotare . .. Romlux" a avut ambiţia, încă de
caţie ." (Virgil Voicu , secretarul comitetului de la inceput, să-şi situeze produsiile (lămpi elec-
partid pe intreprindere) . Producţia s-a diversi- trice cu incandescenţă pentru iluminat gene-
ficat continuu prin asimilarea a noi tipuri de ral, lămpi fluorescente, lămpi cu vapori de
strunguri şi maşini-unelte de înaltă perfor- mercur de înaltă tensiune şi starter etc.) la ni-
manţă cum sint cele pentru prelucrarea burla- velul standardului internaţional. Cind vorbeşte
nelor de foraj şi a racordurilor speciale pentru despre export, directorul Nicolae Fieraru nu-şi
industria petrochimică, sau cele destinate oro- poate reprima un zimbet: ..Am inceput extrem
logeriei şi industriei de mecanică fină pentru de modest, in 1976. in 1977 exportul era de
38
SaDAng - arhiva personală
5 000 dolari pe an. Astăzi se apropie de 2 mi- tun ,gospodărie comunală , ocrotirea sănătăţii ,
lioane, adică 20 la sută din producţia noastră . învăţămînt, circulaţia mărfurilor . Intre 1965 şi
Pină-n 1990, conform prevederilor, 60 la sută 1985 au fost create 45 145 noi locuri de
din ceea ce producem va fi destinat exportu- muncă, producindu-se schimbări esenţiale in
lui." structura socio-profesională a populaţiei."
Poate pentru că produsele de la .. Romlux" lată, tot in date şi cifre, dezvoltarea econo-
reclamă, pe lîngă materie cenuşie şi multă fi- mică a Tirgoviştei in epoca pe care o trăim,
neţe in execuţie, trei sferturi din mina de lucru Epoca Nicolae Ceauşescu . Producţia indus-
este feminină. Tînăra intreprindere a absorbit trială obţinută in 1965 a fost de 714,6 milioane
o bună parte din capacitatea de muncă a fe- lei. Pină-n 1968 dezvoltarea industrială s-a fă
meilor din oraş, ce nu intrezăreau, pînă nu de cut intr-un ritm relativ lent , producţia globală
mult, prea multe perspective. Unitatea s-a in- realizată in acel an fiind de 1001 ,3 milioane
grijit de construirea unui cămin de nefamilişti lei, volumul investiţiilor in perioada
(virsta medie este la ,.Romlux" de 25 de ani), 1965-1968 ridicîndu-se la 282,6 milioane lei.
de o micro-cantină şi un bufet cu semi-prepa- Perioada următoare anului 1968 caracteri-
rate, iar grădiniţa numără 400 de locuri, nefi- zează economia municipiului printr-o puter-
ind, se inţelege, singura din oraş . nică dezvoltare industrială , valoarea investiţii
Tirgovişte şi-a redimensiona! o viaţă pe mă lor fiind in 1985 de 20,4 ori mai mare decit in
sura inepuizabilelor sale resurse şi e greu, te- 1965, iar producţia industrială de 17,6 ori mai
ribil de greu, să-i prinzi toate faţetele . Citeva mare. Astăzi , intreaga producţie a lui '65 se
date oferite de Gheorghe Zamfirache, directo- •ealizează la Tirgovişte in doar 21 de zile.
rul "Direcţiei Judeţene de Statistică Dimbo- Urmarea firească a ridicării potenţialului
viţa" , pot spune, fără îndoială, mai mult decit economic al municipiulu i a fost creşterea per-
cuvintele. ,.In perioada cind Tirgoviştea a fost manentă a gradului de civilizaţie, a nivelului
capitală a Ţării Româneşti , '! avut loc o puter- de trai. Apelind tot la statistică , aflăm că in
nică creştere demografică. In timpul domniei anul 1985 in Tîrgovişte funcţionau 4q7 unităţi
lui Matei Basarab populaţia era de circa comerciale, faţă de 186 in anul 1965. In ultimii
30 000 locuitori. Ulterior are loc o depopulare douăzeci de ani au fost construite din fondu-
masivă , in .1912 numărul locuitorilor ajungind rile statului 20 833 apartamente, peste 85 la
la 13 845. In ani i construirii socialismului, ca sută din populaţie mutindu-se in locuinţe noi.
urmare a dezvoltării economice a oraşului, Activitatea de învăţămînt se desfăşoară in 18
populaţia a crescut continuu , cu un ritm me- grădiniţe, 13 şcoli generale, 10 licee de spe-
diu anual de 2,1 la sută . Perioada anilor cialitate, 7 şcoli profesionale şi 4 şcoli de
1968-1985 caracterizează municipiul printr-o maiştri. Baza materială a --invăţămîmului în
sporire accelerată a numărului populaţiei, anul şcolar 1985-1986 cuprindea 416 săli de
ajungind la 1 ianuarie 1986 de 90 103 locui- clasă, 75 laboratoare, 88 ateliere şcoală', 8 in-
tori. Ritmul inalt de dezvoltare i ndustrială a ternate, 6 cantine. De asemenea, pe teritoriul
determinat creşterea personalului muncitor municipiului funcţionează trei case de cultură ,
din industrie, ca ramură de bază a economiei 6 cinematografe, 6 muzee şi 95 de biblioteci.
de 4,3 ori in 1985 faţă de 1965. în paralel
crescut şi personalul muncitor ocupat in cele-
a Ocrotirea sănătăţii este asigurată de noul
spital judeţean, ultimă expresie a modernităţii
lalte ramuri, in special in construcţii, transpor- şi a dotării in materie de medicină, 2 policli-
39
SaDAng - arhiva personală
nici, 10 dispensare medicale de intreprindere, normă, aduc o nouă faimă ţării.
11 dispensare de circumscripţie şi 9 creşe cu La vreme de toamnă, cind ninge aur peste
1 034 ,ocuri, faţă de numai o creşă de 20 de secole incrustate in daniele de piatră şi in se-
locuri, cit poseda Tirgoviştea in 1965. Schim- nectutea copacilor stufoşi, iar liniile zvelte ale
bări mari şi multe, ca peste tot in ţară in ·ulti- sfirşitulu i de secol XX par poleite · de soarele
mele luminoase două decenii! Cind şi-a ince- blind, afli Tirgoviştea ce-a fost voievodală,
put regenerarea organismului său urban, Tir- cărturărească şi este astăzi muncitorească,
goviştea a avut ambiţia de a-şi menţine nota clocotind de realizări şi mustind de proiecte.
specifică - patina sa de nobleţe arhaică, ce O imensă perspectivă li s-a deschis tirgoviş
se împleteşte perfect cu noul zilelor noastre. tenilor o dată cu recenta vizită de lucru a to-
De-o parte, blocuri cochete, cu expansiune pe varăşului Nicolae Ceauşescu, împreună cu to-
verticală, de alta, şanţul de apărare al străve varăşa Elena Ceauşescu, in judeţul Dimboviţa .
chii cetăţi. Tirgoviştea este, dacă nu ştiaţi, Zecile de mii de locuitori prezenţi la marea
oraşul cu cea mai mare densitate de monu- adunare populară desfăşurată in centrul ora-
mente din ţară, despre care au scris şi au gin- şului şi-au inscris pe răbojul _istoriei lor o
dit frumos, de-a lungul veacurilor, o seamă de nouă dată : 24 septembrie 1986. In ziua aceea,
călători străini. Francisco Sivori şi Paul de de la inalta tribună, secretarul general al parti-
Alep asemănau Tirgoviştea in frumuseţe cu dului, preşedintele României socialiste, tova-
Alepul şi Damascul, iar unul dintre scriitorii răşul Nicolae Ceauşescu, le-a adresat dimbo-
noştri contemporani - Mircea Horia Simio- viţenilor următoarele cuvinte: ..Am discutat
nescu - o consideră ..o mică Florenţă a Ro- despre sistematizarea oraşelor, inclusiv a mu-
mâniei". nicipiului Tîrgovişte. Vrem ca in cîţiva ani -
Arhitecţii Tirgoviştei au avut a învăţa pe viu practic 3-4 ani - Tirgoviştea să fie complet
minunate ornamentaţii şi stucaturi brincove- sistematizată şi reorganizată; să devină un
neşti, dind oraşului, in ultimii ani, alte monu- oraş modern."
mente de rafinată concepţie. Nicăieri parcă, îţi povestesc cu îndreptăţită
"Moştenirea este extrem de preţioasă, de- mindrie tirgoviştenii, dialogul purtat cu secre-
pinde de noi s-o păstrăm şi s-o îmbogăţim cu tarul general al partidului cu zecile de mii de
noi valenţe." (Rodica Mereu, directoarea Insti- oameni n-a fost mai viu, mai direct. Iar forţa
tutului judeţean de proiectări Dimboviţa) aplauzelor şi a uralelor, nicicind mai mare,
In ultimii ani s-au creionat 8 microraioane parcă, arătînd expresia unităţii şi increderea
pe lîngă zona centrală. Bulevarde largi, blo- oamenilor muncii din Dimboviţa şi Tîrgovişte
curi, magazine, hoteluri, intr-o dulce gamă - ca, de altfel, a întregului nostru popor - în
cromatică. Pentru următorii ani se proiectează politica partidului, hotărîrea de a face totul
construirea altor mii de apartamente, locuri de pentru înfăptuirea programelor de dezvoltare
odihnă şi agrement, zeci de noi clădiri care să a patriei, a Programului partidului de făurire a
modernizeze complet municipiul. Arhitecţii societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi
Tirgoviştei privesc la dantelele de piatră şi de inaintare spre comunism.
marmură, la Turnul Chindiei, martor statornic lată citeva gînduri ale primarului municipiu-
peste timp al trecerii oraşului prin vremuri şi lui Tîrgovişte , Ion Nicolae, ginduri exprimate
visează la paralele in timp, la paralele in spa- la doar citeva zile după vizita de lucru in jude-
ţiu. ţul Dîmboviţa: "Din anul 1969 incoace, am
Totul s-a făcut, se face şi se va face pentru trăit momente deosebite. De fiecare dată oa-
om. Totul a fost înfăptuit şi va fi înfăptuit de menii au dat dovadă de capacitate şi forţă.
către om. Fără a incerca un moment să as- Fără experienţă, intr-un timp scurt, aici, in ve-
cundă patosul care o insufleţeşte in tot ceea chea cetate de scaun, oamenii au făcut ceta-
ce face, Elena Toma, secretar cu probleme de tea oţelului şi a construcţiilor de maşini. Asta
propagandă la Comitetul municipal de partid înseamnă putere şi voinţă de a înfăptui.
Tîrgovişte, îţi prezintă omul nou, cu o nouă Tot ceea ce a făcut la vremea sa Mircea cel
gindire şi conştiinţă . "El este chezăşia progre- · Mare, a făcut cu ostaşii şi oamenii acestor lo-
sului nostru viitor". Forţa de miine a Tirgoviş curi. Şi astăzi, tot oamenii locului trebuie să
tei se află astăzi pe băncile şcolii. Ion Gavrilă, demonstreze putere şi forţă, spre a indeplini
directorul liceului centenar Enăchiţă Văcă dezideratele vremii. Totul depinde de noi şi
rescu, vede in formarea lăstarelor de astăzi , trebuie să ne dovedim urmaşi demni ai celor
nu doar o indatorire de dascăl, ci şi de cetă care au trăit şi au luptat acum 600 de ani".
ţean al unui oraş cu tradiţie , leagăn al cărţii şi Intreaga zestre materială şi spirituală a Tir-
culturii româneşti, martor al marilor glorii ale goviştei stă mărturie a ceea ce au insemnat
neamului, astăzi cetate a oţelului şi construcţi de-a lungul veacurilor oamenii acestor locuri.
ilor de maşini . "Tirgoviştea a dat ţării nume de Tot ce s-a durat in cîţiva ani, aceştia din
răsunet in toate domeniile de activitate. Avem urmă, arată tăria celor de azi. Sint oameni
obligaţia de a forma viitoarele cadre pe mă care au făurit o nouă tinereţe bătrinei cetăţi
sura cerinţelor noii societăţi , intr-o vertigi- Tîrgovişte ; oameni ce se mindresc cu un stră
noasă ascensiune, ca şi pe măsura condiţiilor lucit trecut şi clădesc un .. lum.inos_ viitor.
pe care le pune la dispoziţie invăţămîntul ro- Trăind, fie chiar şi cîteva zile, în ritmul lor
mânesc pentru indeplinirea acestui deziderat." trepidant, îţi aminteşti de ade11.ărul un.or spuse
Enăchiţă Văcărescu, spunea odată Odo- ale istoricului Nicolae Iorga: "Oricine are
bescu , a lăsat prin Testamentul său, cel mai dreptul să fie mindru de strămoşii săi, dacă e
mare regat posterităţii : .. Creşterea limbei ro- in stare să-şi îndeplinească datoria de a-i
mâneşti / Ş-a patriei cinstire!" Fără îndoială, urma."
testamentul a fost lăsat pe miini bune, iar ulti-
mul stih a făcut prozeliţi nu doar in literatură.
intreprinderile tirgoviştene , cu fiecare şarjă şi LIANA MOLNAR •
40
SaDAng - arhiva personală
VÎRSTELE OSEANULUI
,
Poţi să găseşti români pretutin- gar, mustos ca un izvor de apă bol-
deni; nobilă sămînţă. Oşeni însă nu- borosind ciudat a aer, scurt cît o
mai în Ţara Oaşului. .. Au ei un fel al ulucă şi pietros la trup ... ca o piatră,
lor de a se întoarce de oriunde ar fi el, oşeanul, a încopăcit la un mal al
răsfiraţi prin ţară. Seminţia lor este la României, adică a făcut cel mai echi-
fel de misterioasă ca şi un stup de tabil echilibru ecologic într-un spaţiu
albine ... stabil, rotund şi luminos, nemaipo-
S-au născut în locuri aspre, greu menit de darnic cu hărnicia ...
de pătruns şi peste mînă. Poate că Am vrut, de fapt, să vă vorbesc
de asta se află aici, nimeni să nu-i despre oşeni ca şi cum aş fi spus
tulbure. Nu din pricina imixtiunii, ci ceva despre mine; mi-am dat sea_ma
pentru că au avut întotdeauna timpul însă că mă cunosc prea puţin ... lm-
măsurat în munca acestui pămînt cu preună cu dv. am putea pătrunde fe-
rod de numai cîţiva centimetri adîn- lul simplu de a fi al oşeanului. Ca o
cime şi care, pe alocuri, mai este poveste fără cuvinte. Este greu să nu
încă aşa de două mii de ani sau mai spui nimic; nobleţea gîndului dv.
mult. De fapt, lor le place liniştea , poate însă înlocui orice. Puteţi pune
cel mai mult le place puţinul aşa degetul pe oricare imagine şi, în lo-
cum la baza vieţii stă o moleculă... cul explicaţiilor noastre obişooite,
Prin fapta asta, ca o noapte sau ca să-i povestiţi copilului dv. într-un
o zi, ca un deal sau ca o vale , ca o fapt de seară . Chiar dacă nu aţi fost
caniculă sau ca un crivăţ, ca un stol niciodată prin Ţara Oaşului. Dacă
de grauri sau legănat de raţă domes- veţi alege cuvinte calde, nu veţi
tică, zbîrlionţat ca un cîine de stînă greşi, iar povestea dv. va fi dintre
sau moale ca un bot de miel, iute ca cele mai adevărate ...
un ardei din pămînt hrănit cu băle- · PAUL AGARJCI •
41
"UNITI
, ÎN CUGET
Sl-N
, SIMTIRI"
,
45
SaDAng - arhiva personală
pe un timp in care parcă se rupsese cerul , buie rezolvate lucrurile! Esenţa acestei demo-
ploaia torenţială durind ore in şir şi totuşi sala craţii cere implicare, conlucrare, mobilizare la
se ~mpluse aproape la deschiderea şedinţei!) acţiuni comune cu caracter larg cetăţenesc!
reflectă increderea in esenţa , in eficienţa dia- Am intilnit situaţii cind oamenii îş i fac cunos-
logului ce se poartă timp de cîteva ore, in fie- cute cele mai reuş i te acţiuni ale lor de înfru-
care lună , intre reprezentanţii organelor pute- museţare, considerind Tribuna ca un cadru
rii şi administraţiei de stat şi intre cetăţeni, adecvat pentru asemenea schimburi de expe-
prin reprezentanţii lor. Se dovedeşte acest lu- rienţă; am reţinut însă şi altele, precum spu-
cru - şi o spunem in deplină cunoştinţă de sele unui preşedinte al unei asociaţii de loca-
cauză participind la numeroase manifestări de tari din Tîrgovişte care venise in faţa Tribunei
acest fel din mai multe zone ale ţării - prin doar cu revendicări-pretenţii ce ţineau in bună
însuşi faptul că organi zat orii consacră prima măsur ă de înşişi locatarii - precum ar fi cură
parte a intilnirilor unei adevărate dări de ţenia zonei. A trebuit să i se aducă aminte, in
seamă responsabile şi concrete. Punct cu acest cadru democratic, că locatarii au nu nu-
punct sint înfăţişate problemele ridicate de ce- mai drepturi , ci şi datorii!
tăţeni la precedenta Tribună a democraţiei, Vom prezenta, in cele ce urmează , citeva
arătindu-se ce anume s-a rezolvat ş i cum crimpeie care vorbesc despre seriozitatea cu
anume, ce nu s-a rezolvat încă şi de ce, fixin - care sint tratate propunerile şi sesizările oa-
du-se termene precise precum şi ce sesizări menilor la aceste originale adunări cetăţe
s-au dovedit neintemeiate sau ce propuneri neşti. Discutind cu Ana Nedelcu , preşedinta
s-au dovedit, in teren , de nerealizat şi de ce. Consiliului municipal al Frontului Democraţiei
Pentru că la fiecare adunare publică de acest şi Unităţii Socialiste Bacău pe această temă
fel toate, dar absolut toate problemele ridicate ne-am manifestat dorinţa de a vedea pe viu o
de cetăţeni sint notate cu grijă , studiate şi tre- realizare la izvorul căreia a stat mesajul pornit
cute in sarcina instituţiilor sau intreprinderilor de la Tribuna democraţiei. S-a oprit la naşte
de care depind prin reprezentanţii lor care ur- rea Pieţei Sudului. Cartierul Sudului deven-
mează să dea socoteală de rezolvare la urmă sise, in ultimul timp, .,un oraş " in oraş . Apăru
toarea intilnire. seră in zonă cam toate accesoriile unei vieţi
Ce se dezbate intr-o Tribună a democraţiei? civilizate necesare unor mari aglomerări. Piaţă
în mare se discută probleme legate de dezvol- însă nu aveau, locuitorii zonei trebu ind să
tarea edilitar gospodărească , întreţinerea şi bată drum destul de lung pînă la piaţa cen-
dezvoltarea fondului locativ, aprovizionarea trală . Propunerea a fost făcută de un cetăţean
judicioasă a populaţiei, întărirea autoconduce- din Cornişa 1. Aşa a apărut Piaţa Sudului bă
rii şi autogestiunii muncitoreşti. Atit cei cu căuan, frumoasă , curată , aerisită in care şi-a
funcţii de decizie sau cu responsabilităţi di- găsit locul şi o autoservire complexă, unitate
recte in mai bunul mers al lucrurilor, cît şi ce- care la nivelul municipiului a devenit, cu ade-
tăţenii, la fel de interesaţi şi , mai la urma ur- vărat , o unitate etalon. Una din cele 223 pro-
mei, la fel de responsabili , faţă de modul in puneri înregistrate in Tribunele democraţiei ,
care-şi trăiesc viaţa , analizează , fără menaja- una din cele 199 rezolvate, adică , traduse in
mente o infinitate de situaţii care pot merge viaţă. • Necazul celor din Albeşti - Paleo-
de la judicioasa folosire a energiei electrice logu , jud~ţul Prahova, era legat de lipsa apei
pînă la gradul de civilitate şi solicitudine al lu: potabile. In fîntînile lor apa era sărată , precum
crătorului din comerţ, de exemplu . Och1ulu1 cea a mării. Probabil că de la Cricovul Sărat li
public nu-i scapă însă cînd este cazul, pentru se trăgea , un piriu ce le înconjura aşezarea .
mai binele vieţii noastre, nici aspecte de etică , Pentru a-şi asigura apa de băut , de gătit , de
de morală , de atitudine faţă de muncă , de- udat grădina cărau cu găleţile apă de la cele
monstrindu-se astfel că nu-i rămîne indife- 10 fintini ale satului , un fel de pompe impă
rentă manifestarea care nu numai că nu se în- mintenite de primărie pe unele uliţe ale satu-
cadrează in normele eticii şi echităţii noastre, lui. într-una din Tribunele democraţiei , ne
dar devine piedică in dezvoltarea pe care ne-o spunea primarul comunei, Ion Pantazi, s-a ri-
dorim. Deseori am auzit astfel de glasuri, de- dicat o propunere - să aducem apa prin con-
seori am văzut degetul acuzator indreptat im- ducte de la Urlaţi. Am studiat-o, am intors-o
potriva cetăţeanului cutare, căruia nu-i place pe toate feţele şi am găsit-o in final , bună, tre-
munca şi duce un trai parazitar, sau impotriva cind la treabă . Tot satul a sărit in ajutorul lu-
vecinului care nu respectă regulile de convie- crării începute in primăvară . Oricum, li s-a
ţuire cetăţenească sau tulbură liniştea publică ; luat o mare greutate de pe suflet albeşteni
se arată şi inspre copiii care uneori mai scapă lor prin rezolvarea acestei probleme a proble-
de sub supravegherea părinţilor , dezvoltarea melor pentru ei • Un braşovean, deloc obiş
lor viitoare fiind pusă sub semnul întrebării ; în nuit cu risipa de lemn din unele zone ale pă
sfîrşit , inspre vreun responsabil sau altul al durilor, atrăgea atenţia intr-o Tribună a demo-
unei unităţi comerciale care nesocoteşte nor- craţiei că se găsesc mari cantităţi de lemn de-
mele muncii şi răspunderii sale. Funcţia edu - gradat, în special pe Cheile Rişnoavei. Pe loc
cativă a Tribunei democraţiei iese, cu atit mai au fost luate măsuri comune - f.Rspectoratul
mult in evidenţă, in atari situaţii , ea manifes- silvic împreună cu organele de exploatare a
tindu-se cu tot mai multă pregnanţă ca o ade- lemnului - ca toate produsele v!Horificabile
vărată şcoală cetăţenească . să fie scoase imediat şi date in producţie, iar
Esenţa acestei democraţii nu trebuie înţe cele nevalorificabile să fie adunate, igienizin-
leasă însă simplist şi nu trebuie să funcţioneze du-se astfel pădurea. Cei de la Inspectoratul
numai intr-o singură direcţie: adică să sesizăm silvic Neamţ, pornind tot de la o sesizare înre-
numai intreprinderea, unitatea cu o anumită gistrată la o Tribună a democraţiei, au împă
obligaţie de a ne rezolva sesizarea, noi rămî durit 136 hectare pe terenurile degradate -
nînd in postura spectatorului. Nu , nu aşa tre- g9luri , ripe, taluze.
46
SaDAng - arhiva personală
CONTROLUL OAMENILOR MUNCII - muncitor din unităţile comerciale şi presta-
EXPRESIE A DEMOCRAŢIEI AUTENTICE toare de servicii ş.a. Urmare a bunei expe-
• rienţe cîştigate precum şi a îmbunătăţirii ca-
drului său legislativ, cele aproape 49 000 de
Expresie a democratismului nostru , a per-
fecţionării continue a intregului mecanism de
echipe de control al oamenilor muncii au fă
conducere a vieţii economico-sociale, contro- cut, în anul care a trecut, peste 250 000 pro-
lul oamenilor muncii - una din formele cele puneri, sesizări şi sugestii menite să conducă
mai directe prin care cei ce muncesc îşi exer- la îmbunătăţirea activităţii în unităţile supuse
cită răspunderea in calitatea lor de producă
controlului, fapte care dovedesc maturitatea,
exigenţa şi competenţa sporită a echipelo r
tori, proprietari şi beneficiari ai avuţiei naţio
nale, profund interesaţi in dezvoltarea şi buna care au acţionat cu consecvenţă pentru înlătu
gospodărire a mijloacelor de care dispune so-
rarea neajunsurilor dintr-un sector sau altul
cietatea pentru ridicarea nivelului de bunăs de activitate.
tare şi civilizaţie al poporului - şi-a -sporit Se cuvine să menţionăm, in această scurtă
mereu rolul de instrument al autoconducerii trecere in revistă, şi dezbaterile consfătuirilor
muncitoreşti, eficienţa sa socială, devenind in
pe linia Controlului oamenilor muncii ca pe
ani o puternică şcoală a autogospodăririi , o un moment deosebit in cronica democraţiei
inepuizabilă sursă de iniţiative cetăţeneşti in
acestor ultimi ani prin analiza exigentă a mo-
toate domeniile de interes public. dului în care s-a acţionat pentru înfăptuirea
indicaţiilor şi orientărilor date de secretarul
Experienţa dobîndită in acest domeniu in
care sint angrenaţi in prezent aproape 200 000 general al partidului, preşedintele Frontului
de membri - muncitori şi ţărani, maiştri , ingi- Democraţiei şi Unităţii Socialiste, tovarăşul
neri, medici, jurişti, pensionari, gospodine, co- Nicolae Ceauşescu, privind creşterea rolului
munişti, utecişti şi membri ai Organizaţiei De-
controlului in rezolvarea problemelor de
muncă şi de viaţă ale oamenilor precum şi a
mocraţiei şi Unităţii Socialiste - şi-a sporit tot
mai mult eficienţa printr-o largă participare contribuţiei Controlului oamenilor muncii la
cetăţenească la respectarea hotăririlor de par-
indeplinirea hotăririlor Congresului al Xlii-lea
tid şi a legilor ţării, apărarea avutului obştesc, al partidului.
întărirea spiritului de ordine şi disciplină, creş
terea gradului de solicitudine a personalului
47
SaDAng - arhiva personală
Ilie Chişozan are două fete, torii. Un meşter ţine în mînă mute s-a speriat că o să fie
Isab~lfl e elevă de liceu iar pistolul de nituit iar el, aruncate undeva. Pe urmă,
Sorina a împlinit 20 de ani Ucenicul, stă alături ca să cînd a văzut că sînt aduse pe
şi lucrează ca tehnicianâ în fure meseria. Şi dacă numele marginea aleii celei noi, beto-
fabrică. "Mi-a plăcut - zice meşterului-statuie a fost şi nată şi ea, parcă i-a venit
el - mai mult de fetele mele el dat uitării, în schimb Ilie inima la loc. A mai avut
decît de ghipsul ăla ... " Chişozan nu are cum să uite parte să se teamă o dată şi
La 1 august 1958 s-a an- că omul de la care a avut după aceea. Chiar sub fe-
gajat în fabrică. Statuile multe de învăţat pe cînd reastra biroului lui se află
apăruseră, In parcul din Incepuse a munci ca lăcătuş grupul statuar din care face
curtea întreprinderii, în pri- trasator a fost maistru! Balo- parte şi el, Ucenicul, şi într-o
măvara aceluiaşi an. Fuse- tescu. Mai întîi a muncit bună zi a văzut că o echipă
seră făcute pe banii sindica- la secţia ele ramificaţii. Apoi de oameni ai intreprinderii
tului. Prin anii '50 şi ceva la secţia de poduri rulante, s-a apucat să taie plopii bă
era preşedinte la sindicat ca lăcătuş-me ca nic. După trîni de pe alee. Un plop a
unul Alexandru Tara, de aceea a fost şef de echipă in căzut exact lîngă grupul
meserie lăcătuş. Înainte lu- secţia 230, unde se fac ma- nituitorilor la care priveşte
crase la Reşiţa, la raion. Mai carale portuare. În '74 a Ucenicul şi atunci Ilie Chi-
tîrziu, după ce s-a Intors ajuns maistru iar din '80 şozan s-a enervat rău, îşi
la meseria lui, a continuat lucrează ca tehnician la ate- aminteşte, în ziua aceea nici
să fie totuşi vicepreşedinte lierul de proiectare tehno- nu şi-a mai băut cafeaua.
la sindicat, plnă a ieşit la logie. De aproape 30 de ani, Şeful lui de birou, inginerul
pensie. Şi Ilie Chişozan crede de cînd munceşte, e cunoscut Gheorghe Ignat, i-a zis:
că ideea asta cu statuile, care In întreprindere ca om de-o "Lasă, că s-ar fi reparati"
ar fi făcut mai frumoasă rară conştiinciozitate şi pe-a Iar Ilie Chişozan a zis la
viaţa intreprinderii, de la el cărui destoinicia se poate rîndul lui : "Un lucru repa-
a plecat. conta. "însă nu existenţa rat, e cîrpi t".
Dar ce reprezentau sta- statuii m-a determinat să Cînd a pozat pentru sculp-
tuile acelea?, îl întreb pe devin omul care am devenit, t~ri, tşi aminteşte Ilie Chi-
Ilie Chişozan. Prima dintre zice el. Şi mai cred că dacă şozan, avea 1.5 ani. Colegii
ele, Lăcătuşul, semăna leit aş fi ajuns un om de nimic, de şcoală I-au invidiat. În-
cu Szabo Carol, care era, un vagabond, conducerea fa- tr-adevăr, spune el, alţii erau
bineînţeles, lăcătuş, In secţia bricii ar fi trebuit să dea jos mai vînjoşi. Dar s-a consi-
de ramificaţii. Acela era de statuia respectivă". Oricum, derat, probabil, că el repre-
fel din Gătaia -Timiş, unde mărturiseşte el, li place mai zintă mai bine ideea de
a tot făcut naveta pînă In mult statuia decit- să fi fost ucenic tocmai pentru că era
urmă cu opt ani, cînd a ieşit pictat ca în tabloul ce se mai firav. În orice caz, după
la pensie. A doua statuie, află în încăperea dintre biroul dezvelirea statuilor, tatăl lui
Sudoriţa, era o replică In directorului Vasile Creangă • Ilie Chişozan s-a lăudat la
beton a unei sudoriţe ade- ş'i biroul directorului tehnic vecinii lui de pe strada Are-
vărate, In carne şi oa1;e, pe Alexandru Zghihard. În ta- nei, ce se află chiar lîngă
nume Maria Isac. Sudoriţa bloul acela, doi tineri plini întreprindere, iar cu vreo
cea adevăra.tă · a . divorţat, de voie bună, ba chiar rîzînd cîţiva a sărbătorit evenimen-
s-a mărita{ cu altul şi s-a de-a binelea, apasă pe nişte tul cu nişte pahare de rachiu .
numit Maria Vulţan. La un manete. Asta fiind tot. Pe Cu Franz Novac, şofer de
an după aducerea statuilor cind o statuie e o statuie, meserie, cu Veselyi Iosif,
In parc s-a transferat la altă zice Ilie Chişozan. sculer, şi cu unul căruia i se
Intreprindere. Nu mult după După ce statuile au fost spunea "domnul Tablă", pe
aceea a sfîrşit Intr-un acci- luate din parcul unde fuse- motiv că era şeful depozitu-
dent. A treia statuie, Tehni- seră aşezate la început, o lui de !aminate al fabricii.
cianul, se află aşezată acum vreme nu s-a mai ocupat Mai tîrziu, cînd Ilie Chişozan
In faţa pavilionului adminis- nimeni de ele, păreau uitate a cunoscut-o pe soţia sa,
trativ. Dar nimeni nu-şi mai definitiv, dar acum trei ani, Gerda, s-a apucat să-i po-
aduce aminte numele omu- inainte de-a fi aduse pe locu- vestească despre statuia cu
lui după chipul căruia a fost rile noi, au fost curăţate cu Ucenicul tocmai cînd se
turnată. La fel au fost uitate peria de sîrmă şi tot atunci a aflau în cofetăria de la
şi numele celor doi zdraveni fost reparat şi grupul Forjo- Bocşa Montană. Cînd a auzit
bărbaţi din grupul statuar rilor, fiindcă unui forjor i se despre ce< e vorb:r, Gerda a
al Forjorilor. Unul ţine în rupsese barosul şi se vedea deschis ochii mari şi s-a îne-
mînă un baros iar celălalt armătura de fier beton. El nu cat cu prăjîfura. Un coleg
un ciocan de planat. Amindoi ştia de aceste preparative, nu nou, venit de curind ln în-
se străduiesc să îndrepte o ştia că statuilor li se pregă treprindere, Costică Minescu,
bucată de fier cornier. Ilie teşte o soartă nouă, aceea arătînd către statuile de
Chişozan face parte tot din- de-a fi aduse iarăşi la lumină, beton l-a întrebat odată cine
tr-un grup statuar, Nitui- şi cind a fost vorba să le sint "ăştia". Abia l-a crezut
48
SaDAng - arhiva personală
cînd i-a suus că unul este mai trece zilnic pe poarta Statuia are mereu 15 ani
chiar el. Cind au fost făcute Intreprinderii. Iar unii din- dar el, cum zice, simte că a
statuile, intreprinderea avea tre prietenii lui aşază uneori mai îmbătrînit, că "filmul
1 500 de oameni. Acum are vieţii se schimbă". Oricum,
pe creştetul Ucenicului cite
vreo 5 000, mulţi sint oameni repetă Ilie Chişozan, nu sta-
o bască sau o pălărie ca
tineri şi prea puţini dintre tuia 1-a determinat să de-
să nu-l plouă, zic ei, sau ii
ei mai cunosc povestea aces- vină omul care a devenit.
reproşează că de cite ori trec
tor statui. De altfel, cum
spuneam, dintre modelele pe-alături şi-1 salută el tace DUMITRU
alese de sculptori, doar el ca mutul. • CONSTANTINESCU •
CONFIRMĂRI
49
SaDAng - arhiva personală
- Ne aflăm, stimate tova- sură a uniunilor şi asociaţiilor ţionare a partidu.lui , al culti-
răşe Gheorghe Milca, in de creatori, realizîndu-se ast- vării sentimentului de dra-
plină desfăşurare a celei de-a fel posibilităţi mai largi de ex- goste pentru patrie şi popor,
VI-a ediţii a Festivalului Na- primare a întregului potenţial al mobilizării acestora pentru
ţional ,.Cintarea Romăniei", cultural-artistic şi tehnice-şti îndeplinirea sarcinilor reieşiţe
amplă manifestare culturală, inţific de la oraşe şi sate, de din Programul partidului . In
tehnică şi ştiinţifică născută îmbogăţ ire a conţinutului ide- acest context dorim să subli-
din vizionara şi generoasa ologic şi de c reştere a efi- niem desfăşurarea unor am-
iniţiativă a tovarăşului cienţei educative a tuturor ple şi complexe manifestări
Nicolae Ceauşescu , secreta- programelor din cadrul aşe dedicate sărbătoririi a 65 de
rul general al partidului nos- zămi ntelor de cultură a orga- ani de la făurirea P.C.R. şi
tru. Pînă spre sfîrşitul anului nizaţiilor de masă ş i obşteş ti împlinirii a 50 de ani de la is-
1986 se va consuma, ca să zi- antrenate în festival. toricul proces al luptătorilor
cem aşa, etapa de masă a - Ce s-a făcut concret in comunişti şi antifascişti de la
festivalului. Cum se vede la litera acestui nou regula- Braşov. Grupate sub generi-
ora actuală, de la nivelul Di- ment-cadru al festivalului? cul "65 de ani de luptă şi rea-
recţiei culturii de masă a - Pornind de la conţinutul lizări pe calea făuririi socialis-
Consiliului Culturii şi Educa- noului regulament-cadru , ·co- mului în România", ciclurile
ţiei Socialiste, direcţie pe mitetele de cultură şi educa- de manifestări au cuprins ex-
care o conduceţi, această ţie socialistă , în colaborare puneri , dezbateri, simpo-
etapă? cu consiliile sindicale, com i- zioane, sesiuni de comunicări
- Avînd în vedere conclu- tetele U.T.C., inspectoratele ştiinţifice , întîlniri cu activişti
ziile desprinse din ediţiile şcolare şi celelalte instituţii şi de partid şi de stat, expoziţii
precedente ale fest i valului organ i zaţii de masă s-au pre- de carte, gale de filme, spec-
pentru îmbunătăţirea acţiuni ocupat de o mai bună p regă tacole şi concerte omagiale
lor politice-educative şi cultu- tire şi desfăşurare a etap~i de reflectînd aspecte ale tradiţii
ral artistice, factorii organiza- masă a actualei ediţ i i. lncă lor de luptă ale poporului ro-
tori centrali şi locali au acţio din toamna trecută, o dată cu mân pentru unitate, libertate
nat cu şi mai multă fermitate lansarea noii etape, în toate şi independenţă , ale mişcării
pentru ca festiva lul să reu- judeţele ţări i au avut loc ple- muncitoreşt i, revoluţionare ,
neasc ă în co ntinuare toate nare şi şedinţe ale comitete- subliniindu-se lupta dusă de
forţele existente în fiecare lo- lor de cultură şi educaţie so- P.C.R. pentru eliberare so-
cal itate şi j udeţ, punînd în cialistă în cadrul cărora au cială ş i naţională , pe!:Jtru fău
centrul act i vităţii de educaţie fost prezentate concluziile rirea socialismului. In acest
pat rio ti c ă , revolutionara a ediţiei precedente şi au fost cadru economice-social , o
masel or, dragostea faţă de adoptate planuri de măsuri atenţie deosebită s-a acordat
partid , de popor , hotărî rea de ale comisiilor judeţene ale popularizării realizărilo r eco-
apăra re a cuceririlor socialis- festivalulu i. nomice-sociale obţinute sub
mului, în spirit ul documente- - Re.venind, sub altă conducerea partidului în con-
lor Congresul ui al Xl ii-lea şi formă , la prima intrebare a strucţia socialistă , a măreţe
al cuvîntărilor sec re tar u lui acestui interviu, v-am ruga să lor ct itorii ale " Epocii Nicolae
general al partidulu i, t o va ră ne faceţi o imagine de an- Ceauşescu " . O seamă de ma-
şul Nicolae Ceauşescu. Ca o samblu asupra modului in nifestări şi acţiuni educative
notă de noutate, printr- o con- care s-a desfăşurat pînă au avut loc în cinstea aniver-
lucrare mai unitară a factori- acum etapa de masă a celei sării a 42 de ani de la actul
lor centrali şi locali, în de-a VI-a ediţii a festivalului. istoric de la 23 August 1944,
această a VI -a ediţie a festi- - Făcînd o privire de an- care au constituit prilejuri efi-
valului a fost îmbunătăţit re- samblu, putem sublinia că ciente de educare patriotică .
gulamentul - cadru al con- măsurile întreprinse au con- revoluţionară a maselor, a ti-
fruntărilor cultural-artistice, dus la lărgirea sferei de cu- neretului._ SL!blini.eJn în mod
punîndu-se un accent mai prindere a oamenilor muncii deosebit marele spectacol
mare pe promovarea manifes- de la oraşe şi sate, a tineretu- festiv culturAL- sportiv de pe
tărilor politice-educative, şti lui, impulsionînd organizarea Stadionul 23 August, din
inţifice şi cultural artistice, cu pe plan judeţean a activităţii această vară , dedicat zilei na-
un pronunţat caracter mili- politice-educative şi cultu- ţionale a poporului român , la
tant, patriotic şi revoluţionar, ral-artistice complexe , în aşa care şi-au dat concursul cei
precum şi pe diversificarea fel încît acestea să cores- mai valoroşi artişti şi sportivi,
modalităţilor de abordare a pundă necesităţilor de edu- profesionişti şi amatori, din
creaţiilor literar-artistice prin care a maselor, a tineretului întreaga ţară, spectacol care
antrenarea în mai mare mă- în spiritul concepţiei revolu- s-a bucurat de călduroase
50
SaDAng - arhiva personală
aprecieri din partea conduce- mai mult in această perioadă peţi nici un efort pentru ca
rii superioare de partid şi de pentru consolidarea activităţii festivalul să fie dedicat cu
ştat şi a publicului spectator. formaţiilor existente şi de adevărat artei populare şi nu
In paralel, trebuie să menţio creare a unor noi colective subproduselor acesteia, sub-
năm faptul că printr-o mai artistice. Din cifrele prelimi- produselor care, in fapt, ii di-
strînsă conlucrare cu ceilalţi nare pe care le-am primit de minuează frumuseţea şi va-
factori educaţionali au avut la judeţe, insumind numai loarea, perenitatea însăşi.
loc manifestări complexe formaţiile aparţinînd aşeză - S-au desfăşurat, in ca-
consacrate dezvoltării conşti mintelor culturale, sindicate- drul etapei de masă a festiva-
inţei socialiste, formării gindi- lor, tineretului şi cooperaţiei lului, numeroase acţiuni cu
rii economice şi tehnice a oa- meşteşugăreşti, rezultă că da- un caracter mal larg. Ne refe-
menilor muncii din industrie torită măsurilor întreprinse de rim la concursurile culturale
şi agricultură, perfecţionării comisiile judeţene ale festiva- judeţene şi interjudeţene. Ce
pregătirii lor profesionale, ex- lului s-au inregistrat înfiinţări au evidenţiat aceste mari
tinderii iniţiativelor muncito- de noi formaţii faţă de ediţia confruntări?
reşti, stimularea intrecerii so- precedentă. Vă pot oferi ci- - S-a acordat o deosebită
cialiste, întăririi răspunderii şi teva din aceste cifre. Au fost atenţie acestor concursuri cu
disciplinei in muncă, formării infiinţate in Ludeţul Bacău 945 un caracter mai larg, jude-
şi dezvoltării concepţiei de formaţii. In judeţul Tulcea, ţean şi interjudeţean. Au cu-
ştiinţifice despre lume şi 317. In Braşov , 263. Alte ju- noscut o adevărată renaştere
viaţă, promovării principiilor deţe pe care le amintesc ca citeva concursuri corale de
şi normelor eticii şi echităţii fiind cu un număr sporit de tradiţie , precum .. D. G. Ki-
socialiste. formaţii, faţă de faza prece- riac" (Piteşti) , ,.Cintecul adin-
- Care au fost liniile di- dentă , Harghita, Prahova , eului" (Valea Jiului) , ,.Iacob
rectoare ale festivalului, in Mureş , Constanţa , Bistri- Mureşanu " (Blaj), ,.Iosif Vel-
etapa sa de masă , in ceea ce ţa-Năsăud, laşi, Vrancea , ceanu" (Reşiţa). ,.Ciprian Po-
priveşte creaţia tehnico-ştiin Alba ... rumbescu" (Suceava). De
ţiflcă? - Etapa de masă a Festi- asemenea, ' citeva mari con-
- In cadrul mişcării de valului Naţional ,.Cintarea Ro- fruntări judeţene , precum
creaţie tehnico-ştiinţ ifică de mâniei" inseamnă o valorifi- ,.Comorile Albe", .. Zilele cul-
masă, prin conlucrarea mai care superioară a folclorului, turii călinesciene" (Bacău),
activă a factorilor de răspun a tradiţiilor populare. Ce ne ,.Hercules" (Caraş-Severin).
dere, s-au organizat o sume- puteţi spune in acest sens? ,.Cibinium" (Sibiu), ,.Ritmurile
denie de acţiuni, dezbateri, - Un accent tot mai mare cincinalu lui" (Vilcea) , ,.Sarmis
expuneri, intilniri cu cadre s-a pus şi pe valorificarea ar- '86" (Hunedoara) , ,.Pontica"
tehnice şi ştiinţifice, specia- tei populare, a folclorului , a (Constanta), .. Toamna bu-
lişti şi oameni ai muncii in obiceiurilor şi datinilor laice, zoiană", sau in Bucureşt i
scopul unei mai largi partici- stimulindu-se integrarea .Arenele romane" şi ,. Primă
pări a acestora la activitatea acestora în cultura populară vara bucureşteană " au scos
de invenţii şi inovaţii, la îm- contemporană, precum şi pe in evidenţă noi valori şi ta-
bunătăţirea tehnologiilor de indrumarea şi controlul asu- lente ale artiştilor amatori . Nu
fabricaţie, reducerea consu- pra creaţiei şi circulaţiei pro- lipsite de importanţă au fost ,
murilor materiale, de com- duselor de artă populară şi in aceeaşi idee, marile con-
bustibili şi energie, recupera- artizanat, in vederea comba- fruntări interjudeţene de
rea, recondiţionarea şi revalo- terii denaturărilor şi prostului creaţie şi interpelare teatrală
rificarea materialelor, creşte gust, a poluării folclorului. din citeva centre de tradiţie
rea productivităţii muncii. Reuşitele noastre sint , din ca Slănic-Bacău, Bistriţa , Slă
- Care au fost cîştigurile acest punct de vedere, încă nic-Prahova, laşi , Călăraşi,
in ceea ce priveşte activitatea departe de atingerea ţelului Cluj-Napoca, Slatina şi Bucu-
cultural artistică? pe care ni l-am propus. Dar reşti. B rigăzile artistice au
- Prin conlucrarea unitară facem totul ca in cadrul festi- avut şi ele parte de asemenea
a factorilor educaţionali cen- valului să se manifeste cît ample confruntări la
trali şi locali, in actuala etapă mai puţin , chiar deloc, dacă Băileşti-Dolj, Vaslui, Tg. Jiy,
de masă a festivalului, impor- vom reuşi, î ndepărtarea de Piteşti , Tîrgovişte, Brăila. In
tante realizări au fost obţi adevăratul filon al artei popu- concluzie, deş i marile conclu-
nute şi în stimularea şi dez- lare. Ne doare şi pe noi faptul zii vor fi trase abia spre sfîrşi
voltarea mişcării artistice de că asupra folclorului se exer- tul anului viitor, cind se va în-
masă, de creaţie şi interpre- cită o presiune exterioară, cu cheia şi această a VI-a ediţie
tare, organizindu-se la nivelul caracter comercial, provenită a Festivalului Naţional ,.Cinta-
întregii ţări o gamă comp lexă din partea unor indivizi ce vor rea României", putem afirma
de spectacole, concerte, ex- să scape de sub controlul încă de pe acum că , dincolo
poziţii şi gale de filme cu un nostru. Ne străduim să avem de cîteva neajunsuri pe care
pronunţat mesaj patriotic, mi- in continuare o cit mai exactă vom incerca Să le eliminăm
litant, umanist, remarcindu-se şi eficientă acţiune pentru pe parcurs, ne afl~m P!l~ un
prezenţa tot mai accentuată preîntîmpinarea şi înlăturarea drum ascendent; festivalul
pe scenele aşezămintelor cul- definitivă a unor astfel de confirmind şi de această dată
turale a teatrului politic, reci- imixtiuni in cadrul larg şi ge- amplul succes pe care-I are
talurile de poezie patriotică, a neros al festivalului. Cu alte in rindul artiştilor amatori, ca-
muzicii corale patriotice, re- cuvinte, in acest domeniu mai drul generos pe care-I asi-
voluţionare, a brigăzilor artis-, avem multe de făcut şi, în gură manifestării artistice a
tice, a teatrelor populare şi conlucrare cu toţi factorii de intregului popor.
muncitoreşti. S-a acţionat răspundere, nu vom precu-
N. VICTOR •
51
SaDAng - arhiva personală
VÎRSTELE COMPETITIEI
,
52
SaDAng - arhiva personală
că poate face faţă şi intreceri- concursurilor naţionale ,
in- - Ştiuşi eu? E bine să
lor interna,ionale. ternaţionale şi
balcanice. cînţi piese cit mai diverse.
Să ne bucurăm ca şi pînă ' Prof.dr. Asta te ajută să-ţi găseşti per-
acum cu toţii de succesele CONSTANTA BĂRBOI • sonalitatea şi să capeţi expe-
rienţă.
- Ce înseamnă să-ţi gă
seşti personalitatea?
- Să ştii ce cînţi mai bine.
COPIII MINUNE- COPil Ce-ţi
-
place mai mult.
Ţie ce-ţi place mal mult
să cînţi?
al micuţei pianiste. Umorul, - Beethoven, Schumann ş i
spontaneitatea, o imaginaţie Chopin .
in permanentă revărsare scli- - Dar sînt deja trei puncte
peau din replicile acelui scurt cardinale! Cine îţi alege pro-
dialog, care avea culoarea vie gramul?
a copilăriei. Acum, Maria Lu- - in primul rind profe-
iza Botez e aproape o adoles- soara mea, Zoe Popescu, de
centă , in ciuda camerei sale la care în văţ foarte multe lu-
plină ochi de jucării. cruri şi diferite. Dînsa imi
- Spune-mi, Marilu, cum alege programul , dar intotde-
se pregăteşte un recital? auna există mai multe va-
- A, ştiu, faceţi aluzie la riante din care pot să aleg.
paginile acelea ale mele mai Altfel m-aş repezi probabil la
vechi pe care le-am aruncat! lucruri nepotrivite cu virsta şi
(Marilu a scris, acum doi ani , posibilităţile mele.
o proză plină de haz, cu - Nu invidiezi niciodată
acest titlu) ... viaţa simplă, fără concerte,
La doisprezece ani, MARIA - Nu, de data asta te în- recitaluri, fără studiu la pian,
LUIZA BOTEZ are un palma- treb serios. a altor copii?
res deja spectaculos : două - Prin studiu şi cu convin- - Nu. Pentru că dacă nu
premii internaţionale (Citta di gerea că-ţi doreşti cu adevă studiază la pian sau la alt in-
Stresa, premiul 1 absolut in rat să cînţi acel program pe strument , atunci şi ei se
1983, şi Salerno, premiul III , acea scenă . ocupă de matematică, de
1983), două recitaluri in străi - Am auzit că, deşi obiş limbi străine sau de altele. Ce
nătate . (Viena şi Mantova, in nuită cu podiumul de con- să facem , să pierdem timpul?
1985) , două distincţii in ca- cert, nu eşti niciodată scutită - Ţie jţi ajunge timpul?
drul concursului de interpre- de emoţii. - Da. Imi ajunge. Şi mama
tare "Ciprian Porumbescu " - ... Aşa e. Ap roape de fie- se miră c iteodată . Mă scol
de la Suceava (1981 şi 1984), care dată mă gindesc că o devreme şi in general nu-mi
o alta la faza pe ţară a Festi- dată cu recitalul, sau exame- prea place să dorm.
valului "Cintarea României " nul , sau concursul respectiv - Cit studiezi?
etc. A cintat, încă de la şase se termină lumea. Mama - in cursul săptămînii , in
ani , pe diferite scene ale Ca- spune că e absurd. Se poate, medie trei-patru ore pe zi , in
pitalei : la Ateneu, in sala dar aşa sint eu. Din fericire, care i ntră şi lecţi i le de pian .
mică a Palatului R.S.R., la pe scenă , toate temerile pier Duminica, ceva mai mult.
Casa universitarilor, a susţi ca prin farmec. - Spune-mi drept, te mai
nut microrecitaluri la radio, a - Ce-al făcut tu în aceşti joci?
fost obiectul unui film de te- ani, Marilu? - Toată lumea vrea să ştie
leviziune programat in anul - Am crescut. Şi nu numai asta. Sigur că mă joc. Cit e
trecut în emisiunea " Lumea aşa cum mă vedeţi , ci, cred vremea bună , merg cu bici-
copiilor'', este prezentă , cu un că şi ca interpretare. Pînă in cleta afară, sau iarna, cu sa-
mic recital , pe discul Electre- clasa a IV- a am ,ţinut-o tot nia.
cord "Copii laureaţi ai con- intr-un concurs! Nu se mai - Dar cu păpuşile? Văd că
cursurilor internaţionale". Un putea. Imediat după recitalul al foarte multe.
dosar alcătuit cu tot dichisul din Austria şi Italia a inceput - Asta pentru că n-am
de spiritul organizat şi in ace- o perioadă de acumulări. vrut să renunţ niciodată la
laşi timp sensibil al tatălui Mi-am îmbogăţit repertoriul vreo jucărie. Ei , cu păpuşile
adună cele citeva interviuri aşa incit acum pot să reiau nu prea mă mai joc. Mai fac
acordate de Marilu .. . pînă la oricind o mulţime de piese, haine la iepuri (imi arată doi
doisprezece ani, precum şi doar in citeva zile de studiu. iepuraşi mărunţi, . cu trusQIJI
tot ce s-a scris in presa ro- - Ce cînţi acum? croşetat in culori pastel ală-
mână şi străină despre inter- - "Carnavalul vienez " de turi) . .
pretările ei. Aşadar, pe lîngă Schumann, trei sonate de Be- - Marilu, ce-ai să faci în
marele ei talent de mică cele- ethoven , dintre care cea mai viitor?
britate, Marilu se bucură de recentă in studiu e "Patetica", - Am să cint la pian .
pe acum de tandrul "impresa- Concertul nr. 1 de Mendel- O cameră plină ochi cu pă
riat" al celor mai apropiaţi : ssohn-Bartholdy, ,,Suite fran- puşi şi foarte mulţi ursuleţi ,
părinţii. ceze " de Bach, Studiul pe comod instalaţi pe mobilierul
in urmă cu patru ani, un alt clape negre de Chopin , elegant, în miniatură, pe care
"minialmanah al copiilor" - "Marş" de Mihail Jora ... tatăl Mariei Luiza Botez i 1-a
Flacăra publica primul portret -Nu ajunge? meşterit cu ani in urmă . Ma-
-Sala?
- Nu. Era numai o cameră
mare, in care se găsea juriul.
A fost şi greu pentru că am
cintat cu un corepetitor necu-
noscut. Corepetitoarea mea a
întîrziat. A fost greu, pentru
că pianul a inceput cu un
acord minor şi eu cintam în
tonalitate majoră.
- Dar te-al descurcat.
Ce~al mal văzut la Stresa?
- Un lac frumos, un
fermitatea unui caracter ro- - Tu nu-~ mai ammteştl? parc ...
bust, trec apele unei sensibi- - Ba da, dar nu foarte - Cum iţl împarţi tu timpul,
lităţi de profunzime. O mare bine. Raluca?
promisiune a pianisticii româ- - Totuşi, ce-ţi aduci - Păi , mă duc la şcoală,
neşti, în care semnături de aminte de atunci? vin acasă, mănînc, mă mai
vază ale criticii muzicale îşi - Că rîdeam mult. Tova- joc, îmi fac lecţiile, mai ci-
pun speranţele . • răşa imi arăta nişte exerciţii tesc .. .
Despre RALUCA-MĂDĂ foarte caraghioase, pe care le - $1 cind studiezi?
LINA MARINESCU, profe- mai fac şi acum. - Depinde de zi şi de Şte-
soara ei spune că "înfloreşte -De pildă? fan.
pe scenă" . O anume sclipire, - De pildă "maimuţica". - Cine e Ştefan?
repede voalată de timiditatea - Cum e malmuţlca? (Ra- - Fratele meu . Are şapte
firească celor zece ani şi fra- luca imi arată cum se caţără ani. Cîn tă şi el la vioară şi
gilităţii sale, ne anunţă, degetele fiecărei mîini în sus ne-am obişnuit să studiem în
într-adevăr, că aceşti uriaşi şi-n jos pe arcuş , fără să-I acelaşi timp.
ochi negri consumă intr-un lase să cadă. E un joc, dar un - Aoleu, şi cum vă mal
fel foarte direct trăiri de o joc care întăreşte degetele!) auziţi?
mare intensitate. Cu vioara în Acum Raluca e in clasa a - Nuu, in camere diferite!
mînă, Raluca vorbeş te mai IV-a la Şcoala generală nr. Ne mai băteam pe pupitru,
elocvent, mai colorat, mai cu- 23, iar vioara o studiază la dar acum ne-au cumpărat pă
rajos decit prin cuvinte. Un clasele de artă ale Şcolii ge- rinţii la amîndoi.
dialog cu ea o arată mult mai nerale n r. 201. Am vrut să Părinţii Ralucăi sînt ei înşişi
copil, mult mai gingaş fetiţă aflu dacă învaţă bine, deşi muzicieni. Tatăl , oboist,
decît o cît de scurtă audiţie . răspunsul era de bănuit. Da, mama, violonistă. Bunicul a
A inflori pe scenă - iată învaţă foarte bine, a luat şi fost şi el violonist. A studia la
poate cea mai concludentă premiu. Ce premiu? Raluca vioară pare un lucru atît de
probă a vocaţiei pentru arta nu ştie. .. pentru că serbarea obişnuit pentru Raluca încît
solistului instrumentist. .. Da, premiilor a coincis la cele nici nu mai merită să fie po-
pe scenă se desface pur şi două şcoli şi Raluca a optat menit. Caut pe faţa ei sem-
simplu, ca o floare, se vede pentru cea de la şcoala de nele amolţiei, seli'!Tfel e acelei
limpede că se simte la largul muzică , unde de asemenea a inconfundabile voinţe care
ei. Pe scenă dă lucruri in luat premiul întîi cu coroniţă. animă chipurile aceS'tor copii
plus, potenţează interpretarea E modestă: în chip de orice muzicieni, al căror talent ne
cu detalii pe care ai crede că, prezentare imi inti!lde un sul obligă să scriem tot mai des
la clasă, nu le-a prins" . Profe- ambalat în hîrtie. lnăun tru, o despre performanţele lor. Nu
soara Olivla Papa-Ionescu colecţie de diplome. Locul 1 se văd. Se vede doar o mare
cunoaşte fiecare cută de zim- la concursul artistic in cadrul bucurie, o armonioasă con-
bet şi de tristeţe de pe chipul Festivalului "Cîntarea Româ- vieţuire a copilăriei cu mu-
Ralucăi. Lucrează cu ea de niei", în anul 1981, cînd Ra- zica. Nu performanţa, ci plă-
54
SaDAng - arhiva personală
cerea primează . stituit corepetiţia încă de la şi nici un impediment" (prof.
"Raluc~ are un instinct ar- clasa 1. Chiar şi cei mai mici Mioara Mocanu, directoarea
tistic desăvîrşit. Rezolvă cu şcolari ai noştri, chiar şi pre- şcolii pentru clasele de artă) .
ingeniozitate şi în modul cel şcolarii cîntă cu acompania- Raluca-Mădălina Marinescu
mai firesc diverse probleme ment de pian . Este ş i un test are acum zece ani. Cîntă
de tehnică ivite în studiu. E al calităţilor solistice ale copi- Viotti , concertul nr. 23, Paga-
un copil docil, dar nu fără lului. Raluca este, în această nini - Capricii, Siciliana de
personalitate. Uneori trebuie privinţă, un răspuns fericit: Kreisler şi o mulţime de studii
i nteresată cu pov1_1stea piesei face corp comu n în mod · ş i exe rciţii de tehnică. Făr ă
pe care o cîntă. In cazul ei, spontan cu ceea ce cînt ă p ia- nimic din aplombul vedetelor,
solu ţ ia este nu s ă execute, ci nul , cu un s i m ţ al coordo nă ri i această fe tiţă del i cată, cu
să dorea s c ă ea însăş i să cînte demn de un maestru al sce- ochi care "în ghit" faţa într-o
un anumi t lucru " (prof. Olivia nei de con cert. în c ă de la c a l dă lu m ină î n tu n ec at ă ,
PaP.a-lonescu). cinci ani , a cînta cu pianul a z bu r d ă pe un dru m pe care
" In şc o a la noastră am in- fost pentru ea marea plăcere al ţi i il străb at gifîi nd d iscret.
55
SaDAng - arhiva personală
CU POEZIE, DESPRE se grăbeşte să nu rămîn prea treburile mai grele. După
PRf)ZA VIEŢII mult nemîncată . Ce dragă îmi aceea ea ne iubeşte foarte
este mama! Pe ea o iubesc mult." (anonim, clasa a III-a
"Mama mea lucreză la cel mai mult. Ea îmi este cea A)
Combinatul Chimic şi e labo-. mai scumpă fiinţă!
rantă . Cînd vine de la servi- Mama cînd vine de la servi- MAMA ŞI ŢARA
ciu, face mîncare, spală şi ciu vine mereu cu un buchet "Mama şi tara sînt două cu-
face curat, pe urmă se culcă. de flori. Asta îmi spune că vinte mereu nedezlegate."
puţin. Sîmbată calcă . Dumi- mama este iubită de toţi şi că (Mihaela Turclanu) "Mama ne
nica ne ducem la film. Eu este cea mai gingaşă fiinţă învaţă să vorbim, să mîncăm,
cînd termin lecţiile de scris şi din lume. să fim cuminţi şi niciodată să
de învăţat mama mă ascultă . Ce scumpă este mama!" nu uităm locul natal şi casa
Pe urmă mă duc puţin pe (Manuela Popescu) părintească. Ea ne răsfaţă şi
jos ." (Răzvan Munteanu). "Mama mea cu chipul ei ne îngrijeşte ca pe însăşi
"Mama mea găteşte cît sînt frumos eu îl îndrăgesc . Ea viaţa dînsei. Mama îşi doreşte
eu şi fratele meu la şcoală. Şi face sacrificii pentru ca eu să ca noi să ajungem oameni de
cînd venim de la şcoală ne mă simt bine. Mama mea mă nădejde ai ţării, iar noi dorim
lasă o jumate de oră afară. priveşte şi-n sufletul ei încol- să împlinim visul mamei" .
După aceea, mă trimite să iau ţeşte un simţ strălucitor ... :·
(Dragoş Flllpescu)
pîine să mîncăm . Mama mea (M.C. Cioclov)
e bună la suflet. De ziua ei îi
aduc cadou . Eu o iubesc pe DORINŢA
MAMA, TATA ŞI NOI DOI
mama mea." (Giroti Ţalea) "Eu doresc ca mama mea
"Familia mea are patru oa- să aibă gînduri bune despre
UN SCENARIU DE meni care sînt: Mama, tata şi mine". (Mihai Cirstea)
noi doi. Mama este chipul cel
SUFLET ŞI UN POEM mai fericit al nostru al fami- Am încheiat cu această
do-
INVOLUNTAR liei. Mama mea lucrează la rinţă-promisiune, pe sunetul
"Stau la fereastră . O zăresc moară şi tatăl meu la garaj. pur almarii ei sincerităţi.
pe mama. Ea este înaltă, Ca drept răsplată către ei, noi Aceştia sînt copiii noştri -
zveltă şi ochii ei sînt blînzi în- trebuie să învăţăm, pentru că aceştia sîntem noi, reflectaţi
totdeauna. Părul negru îi ei ne aduc pîinea pe masă în oglinda generoasă a vîrstei
cade vălurind uşor pe umeri. din munca lor. Mama mea e lor.
Mama mea preferă mai mult cea mai bună dintre toate Mama, chipul nostru cel de
culorile calde. mamele iar eu n-am să uit ni- toate zilele este, iată, o con-
Sună la uşă. Eu îi deschid ciodată cuvintele mamei : în- fesiune cu valoare simbolică ,
veselă. Mama intră şi ochii ei vată, învaţă şi iar învaţă , copi- o declaraţie de dragoste pe
negri caută peste tot. E cură lul meu." (Mihai Gruia) care se sprijină însăşi viaţa.
ţenie. Ea se bucură şi ochii "Eu şi fratele meu , cînd
încep să-i scînteieze. Mama avem timp, o ajutăm la toate TANIA RADU •
DE PE TOATE MERIDIANELE
Tomate cultivate in deşert de cărţi poştale inedite adre- regularitate impozitele , CI-
sate de scriitorul Kafka părin teşte mereu acelaşi cotidian
Specialiştii francezi au rea- ţilor săi. Această corespon- şi merge la cinematograf de
lizat o reţea de irigaţii capa- denţă , scrisă în limba ger- trei ori pe an. De regulă, el
bilă să permită supravieţuirea mană , în perioada ultimilor posedă o enciclopedie, un
plantelor, îndeosebi a legu- doi ani ai vieţii sale (iunie casetofon , un calculator şi un
melor, chiar şi în condiţiile 1922-iunie 1924), a fost automobil.
extrem de aride ale deşert!Jiui achiziţionată acum zece ani
saharian. Sistem ul asigură iri- de un librar din Praga, împre-
garea fiecărei plante în pJ!rte. ună cu alte cărţi vechi.
Un dispozitiv special deter- Gheţarll, rezervoare de apă
mină căderea apei într-un de-
Specialiştii chinezi au ajuns la
bit astfel calculat încît să dea Cum arată ,Jtalianul mijlo- concluzia ··(;-ă gi'N!!ftrri i din
plantei exact atîta lichid cît îi ciu"? nord-vestul ţării păstrează o re-
este necesar pentru a rezista zervă de apă, .sub faună de
sub bătaia razel or solare. După cum arată Centrul de gheaţă şi de zăpadă, cu un volum
cercetări sociale din Roma, total de 505,2 miliarde de metri
un italian "mijlociu" nu este cubi. S-a recomandat folosirea in
de statură înaltă, are tendinţă agricultură şi in zootehnie a aces-
Scrisori Inedite ale lui Kafka
spre îngrăşare, este econom tui insemnat potenţial hidraulic ,
mai ales că in unele zone din
La o librărie-anticariat din şi indiferent faţă de modă.
China apa provenită din zăpez i
Praga au fost de curînd des- Sondajele efectuate arată că reprezintă practic sursa principală
coperite nouă scrisori şi 23 ,,signor Italia" îşi plăteşte cu de apă pe timpul verii .
56
SaDAng - arhiva personală
VREŢI SĂ VĂ PRELUNG/ŢI VIAŢAP
SCRIETI-VĂ
, MEMORIILE! -
Cine nu vrea sa-ş1 prelungeasca viaţa? in Peste cincizeci de ani: .imaginam (dar avea-m
orice condiţii; dar dacă s-ar putea, n-ar fi rău aerul că ... hotăram!) cum va arăta lumea peste
ca anii în plus să fie şi plăcuţi, să merite să fie vreo cinci decenii, adică atunci cînd eu voi fi
trăiţi. pensionar. Arătam acolo, între altele, că peste
Eu am reuşit, cel puţin deocamdată, să rea- 50 de ani va deveni obicei, apoi lege, ca fie-
lizez aceasta. E drept, nu am împlinit încă 80 care om, după încheierea activităţii sale pu-
de ani (nu mai am mult pînă atunci), dar ob- blice, să întocmească un "raport", o carte în
serv la foşti colegi, la cunoscuţi: de cînd au care să-şi povestească viaţa, activitatea, pildă
trecut de 70, şi mai ales de 75 de ani au de- şi îndemn pentru urmaşi. Cînd am emis ase-
zarmat, se dau bătuţi, nu numai că nu speră, menea idee, în primul rînd îmi făceam mie
dar nici nu-şi mai doresc ani în plus, şi-au şi acea recomandare (îmi pregăteam de lucru) :
achiziţionat loc de veci , au achitat şi pentru ca pensionar voi continua să scriu , dar voi
"monument". De altfel nu cu prea multă vreme scrie despre mine, să văd dacă am ce scrie.
după pensionare, inactivi fiind, resemn~ţi fiind Nu va mai trebui să alerg peste tot pentru do-
au început să degenereze, să se prăbuşească , cumentare, mă voi documenta acasă, va fi de-
li se vedea bine pe figură , în comportare. osebit de cOmod; eu, vechi călător , voi face
Nu sînt dintre aceştia. acum o călătorie în jurul persoanei şi odăii
Cum am reuşit? Nu intenţionez să vă dau mele! Dar pentru că acest fel de a scrie mă
sfaturi, îmi permit doar să vă pun la dispoziţie condamna oarecum la o viaţă seăentară, chiar
experienţa mea. Vă veţi da apoi singuri. .. sfa- din prima mea zi de pensionar am început
turile corespunzătoare . să-mi fac în casă o viaţă fizică vie: dimineaţa
la sculare, seara înainte de culcare exerciţii de
• gimnastică - şi de respiraţie, la prînz, după
orele de lucru, o lungă plimbare pe jos, împre-
Aşteptam cu nerăbdare să ies la pensie, aş ună cu secretara, adică soţia. Reţineţi pe veci
teptam şi cu îngrijorare. aceste amănunte care nu sînt deloc amă
Greu şi încet îmi trecuseră pînă atunci anii, nunte! Mintea e sprintenă într-un corp sprin-
mă temeam că de acum încolo anii îmi vor ten ... Ori de cîte ori mă spăl pe faţă pălmuiesc
trece repede şi. .. prea uşor. Ce voi face? Obiş energic obrajii, fruntea, bărbia , de zece, de
nuit o viaţă cu muncă intensă, mă intrebam douăzeci de ori în şir: e mai bun decît cel mai
cu·m îmi voi petrece vremea. N-am să mă plic- bun unguent gerovital sau de altă natură ,
tisesc? Pe de altă parte îmi ziceam : de vreme menţine faţa netedă, tinerească, nu rişti decît
ca statul îmi asigură în continuare leafa (pen- să te deoache invidioşii.
sia) , dator sînt să prestez mai departe un ser- Dimineaţa eşti mai odihnit, ţi-e mintea mai
viciu , fie el şi în formă mai redusă. limpede; dimineaţa eu mi-am scris Memoriile,
M-am pregătit din vreme pentru "meseria" o recomand tuturor, pentru a sublinia că asta
de pensionar. Cam cu un an înainte am înce- vă este prima şi cea mai importantă treabă ;
put să mă pregătesc . Intram în vorbă cu dife- după-amiază vă ocupaţi de casă , masă, fami-
riţi proaspeţi şi vechi pensionari, de asemenea lie, cumpărături , vizite, lecturi, spectacole. Pu-
cu unii medici. Din noianul de sfaturi şi în- teţi însă inversa ordinea treburilor, puteţi,
demnuri am sintetizat o lege: un pensionar nu dacă aşa aveţi chef, să vă lucraţi după-amiaza
are voie să fie pensionar, adică un om care Memoriile, noaptea chiar (dacă la un moment
aparţine doar trecutului. Un pensionar este dat aveţi impresia că nu puteţi dormi) .
dator să aibă în continuare o preocupare; nu Aşa mi-am început eu activitatea de pensio-
preocupări ocazionale, atunci cînd are chef, ci nar.
una permanentă . Sigur, nu cu intensitatea şi Am pornit deci să scriu mai întîi şi mai întîi
durata de dinainte de pensionare, însă una despre părinţi : despre mama, despre tata mai
neapărat plăcută . ales, o mamă duce o muncă mai discretă ,
Veţi spune, cei care mă cunoaşteţi, că la spectaculoasă este viaţa unui tată, deh , e băr
mine a fost foarte uşor, eu aveam o meserie bat! A ieşit , încetul cu încetul --' nu m-arfi
pe care o puteam continua mai departe, pe aşteptat! - o carte întreagă, poate aţi avut no-
cont propriu : aceea de a scrie. Dar pînă atunci rocul (sau ghinionul) s-o întîlniţi, e vorba dl!
eu scrisesem despre alţii. Acum , mi-am zis, Croltorul din Back. Ş i după ce am scris ce-am
voi scrie despre mine, cine mă poate opri? putut despre părinţi , am pornit să scriu despre
Voi scrie, dacă n-ar fi decît ca să dau soco- mine ...
teală - mie, în primul rînd - cum mi-am fo- Acestea mi-au luat cîţiva ani buni , de pro-
losit anii. fundă mulţumire sufletească , îmi îndeplineam
cu multă voie bună meseria de pensionar. Şi
• după ce am terminat de scris şi despre mine,
în anul 1967 am publicat o carte cu titlul am constatat că mai am multe de spus: despre
57
SaDAng - arhiva personală
pă r inţi , despre mine, despre familie (chiar şi o s ă aşteptaţi să vă vină ... inspiraţia . Nu veţi
mi-au feproşat uni i unchi, veri etc., care cu în- şt i cum să începeţi. Da, t reaba asta este cam
frigurare îmi luaseră în m înă c ă rţile , dar au d i fic i lă ş i pentru un scriitor de meserie, cînd e
fost profund dezamăgi ţ i : .. Pe mine de ce m-ai vorba să înceapă o nouă lucrare, Începeţi , dar,
uitat ?!"), despre c u noscuţi , despre t îrgul care cu începutul. Chiar cu începutul , ca la auto-
m-a p rod us, despre epoca. ce m- a crescut, biografie ( pînă cînd, pe parcurs, vă va veni o
despre profesorii care m-au educat (mai altă idee, şi veţ i modi fica începutu l, sau îi veţi
exact: ca re s-au căzn i t -tare s-au mai c ăzn i t! aşez a în cap încă un în ceput, un fel de intro-
- să m ă educe, s ă mă i nstru i asc ă) ... ducere): "M-am n ăscu t în localitatea ... , în ziua
Veţi păţi la fel, dar să nu vă întristeze, e un de .. ., din pă r i n ţii. .. " Vă opr i ţ i o c l ipă, să savu -
regret plăcut! Vă temeţi că veţi termina de raţi succesul: aţi pornit să vă scri eţi Memoriile!
scris, dacă aţi înce put să scrieţi? Cu cît veţi V ă felicit! ... Veţi simţi imediat nevoia să spu-
scrie mai mult, cu atît veţi afla că mai aveţi neţi cîte ceva despre localitatea în care v - aţi
multe de scris. Nu este asta o bună meserie născut, doar vă mîndriţi cu acea localitate, o fi
pentru un pensionar conştient că trebuie să ea măruntă, însă a avut cinstea să vă aibă ce-
fie activ? tăţean! Dar poate că nici nu e măruntă , poate
Veţi constata repede că scrierea Memoriilor că are şi alte merite decît că v-a produs!. ..
îţ i procură o preocupare, un scop, atunci cînd Precizînd data naşterii, vă va veni fără îndoială
nu mai ai o ţintă clară, constituie un surprin- în minte că ar fi interesant să spuneţi cîte
zător elixir atunci cînd constaţi că ţi se stinge ceva despre epoca respectivă, să povestiţi me-
cu încetul dorinţa de a trăi. diul, condiţiile istorice, sociale, culturale care
Dacă aţi cunoaşte (dar aveţi acum ocazia să au contribuit la apariţia voastră, la formarea
aflaţi pe cont propriu) cu cîtă nerăbdare aş voastră. Indicînd părinţii , desigur că aveţi
teptam ziua următoare, cu cîtă bucurie mă toate motivele să vă lăudaţi cu ei, deci să-i
aşezam din nou la lucru: imi propusesem de omagiaţi: veţi arăta cu ce treburi s-au ocupat,
ieri, cînd am suspendat, ca astăzi să (de fapt , cum s-au comportat (cu voi şi cu alţii), cît şi
să-mi) povestesc întîmplarea aceea cu .. . Şi ce le datoraţi. .. Vă veţi aminti că şi părinţii
cîtă satisfacţie cînd, în fine, aşterneam pe hîr- voştri au avut părinţi, că şi aceia au oarecare
tie şi acea povestire, să nu se piardă. merite care n-ar trebui lăsate uitării. .. Veţi
Pentru că - fiţi atenţi! - ceea ce nu scrii aminti mai departe că aveţi surori, fraţi, unchi,
astăzi nu se ştie dacă ai s-o poţi scrie mîine! veri. .. E bine să nu scrieţi în Memorii numai
în ce mă priveşte , declar solemn: după pen- despre voi , să nu se creadă cumva, fără voia
sionara am scris cele mai apreciate cărţi ale voastră, că numai voi sînteţi vrednici să fiţi
mele ! consemnati. Aveţi în vedere tot ce s-a petre-
cut, de-a lungul anilor, în jurul vostru , drame
• şi caraghioslîcuri, aveţi-i în vedere pe toţi cei
implicaţi, într-un fel sau altul, în viaţa, în acti-
Aţi dori amănunte , sfaturi? Mă feresc să vă vitatea voastră ; şi nu numai a voastră , ci şi a
dau sfaturi, dar pot arăta unele constatări strămoşilor. Aveţi în vedere că viaţa voastră
(dacă le socotiţi îndrumări, aveţi toată liberta- nu a început cu voi, a în ceput cu toţi strămoşii
tea să nu ţineţi seama de ele). de care vă aduceţi sau nu vă aduceţi aminte,
Stărui, chiar dacă veţi gîndi că mă repet, că sau de care vi s-a povestit. Desigur, n-am să
nu trebuie să porniţi la scrierea Memoriilor vă cer să faceţi incursiuni mult prea îndepăr
înainte de a vă pensiona, adică numai atunci tate, n-am să vă spun să mergeţi pînă la Adam
cîn d nu mai aveţi altă treabă importantă (ser- şi Eva, sau măcar pînă la Ştefan cel Mare; dar
viciu, familie care nu trăieşte pe picioare pro- cu cît veţi readuce mai detailat trecutul , cu atît
prii); cînd îţi scrii Memoriile, aceasta trebuie lucrarea va fi mai actuală , adică mai cerută
să-ţi fie treaba cea mai importantă ! azi.
Vă sperie că am să vă pun la treabă? E fi- - Şi despre dragoste să scriem?
resc. Cine nu se sperie cînd are de făcut o - V-ar jena? V-ar ruşina? Dacă nu (şi chiar
treabă nouă, nu e destul de serios. Speriaţi-vă dacă da) , ar fi cele mai picante pagini! De ce
mai întîi (aşa au făcut şi primii 12 arlepţi ai să nu vă răsplătiţi, să vă despăgubiţi cititorii !
Memoriilor) , pe urmă vă reexaminaţi senti- Fiecare întîmplare pe care o veţi povesti vă
mentele şi porniţi voioşi să înfruntaţi necunos- va aduce în amintire alte întîmplări, fiecare
cutul, care curînd vă va deveni prieten. Nu va idee vă va aduce alte idei, fiecare frază va
fi uşor; cu atît mai puţin va fi greu. Primul aduce firesc alte fraze, veţi constata curînd că
pas: vă faceţi rost de un caiet format mare, nu e greu de scris, greu e să te opreşti din
din hîrtie velină . Pot fi şi coli izolate, principa- scris. După oarecare antrenament vă vor ţîşni
lul este să fie hîrtie velină (nu vă închipuiţi ce din condei cuvintele, frazele, ca apa din izvor,
te ispiteşte la scris hîrtia velină, numai să ţi-o din robinet!
aşezi în faţă!) Procuraţ i-vă un bun toc-rezer- Povestiţi bucuriile şi amărăciunile voastre,
vor (pixul nu alunecă atît de senin, dar merge succesele şi insuccesele, povestiţi ce--voa învă
şi cu pixul). Asta e toată pregătirea pentru ţat viaţa, şi cum s-ar desfăşura ea dacă, după
scris. vasta experienţă, aţi putea lua-o ·de la început.
Obişnuiţi , cînd începeţi o treabă, o cafea? Povestiţi despre cît mai mulţi oameni; iar dacă
Din păcate şi eu, altfel obosesc (sau mi se aţi cunoscut vreun om de seamă, completaţi
pare că obosesc, ceea ce e totuna) repede. cunoaşterea lui. Dar mai întîi şi mai întîi po-
Bine, luaţi o cafea, dar eu o iau cu miere, nu vestiţi despre dumneavoastră, povestiţi cu in-
cu zahăr, care e prea ieftin! sistenţă, consideraţi-vă cel mai important eve-
Al doi lea pas este ceva mai dificil: o să staţi niment universal, numai aşa veţi ajunge să po-
în faţa hîrtiei veline, cu tocul , cu pixul în mînă , vestiţi cu avint, cu pasiune!
58
SaDAng - arhiva personală
Lucrarea dumneavoastră ar putea interesa rară. Dar dacă simţiţi indemnul să scrieţi mai
un cerc rl'lult mai larg dacă aţi avea posibilita- ,.inflorit", ..mai aşa" , merge şi aşa!
tea să vă documentaţi la o bibliotecă publică Uite, vedeţi, vă fac toate concesiile, numai şi
asupra epocii dumneavoastră, asupra epocilor numai ca să nu simţiţi nici o oprelişte in ma-
strămoşilor. stră-strămoşilor... Aţi realiza nu rea dumneavoastră intreprindere! M-aţi înţe
numai cronica vieţii dumneavoastră, nu numai les?
cronica tirgului vostru, ci şi a epocii, a epoci- Şi cind, odată şi-odată - cit mai tirziu -
lor ... veţi termina scrierea Memoriilor, nu aţi termi-
Fiecare om care moare - se spune - este nat: le recititi pe indelete, le mai completaţi, le
o bibliotecă distrusă, este un roman curmat, bateţi la maşină (preferabil să le bateţi singuri
este un noian de strămoşi dispăruţi pe veci, la maşină, chiar dacă pentru asta abia acum
dacă nu se îngrijeşte cineva să-i perpetueze, trebuie să învăţaţi dactilografia, merită oste-
prin evocare. Fiecare pensionar in viaţă este neala, aveţi ocazia să vă regindiţi Memoriile,
un martor. un document, o arhivă. Deveniţi scrise la maşină ele vă apar ca opera altuia,
dumneavoastră istoricul, poate chiar roman- astfel veţi avea curajul să le vedeţi critic) ... Şi
cierul familiei dumneavoastră, astfel şirul ne- cind aţi terminat şi aceste treburi , tot nu aţi
numărat al precedesorilor nu se va stinge terminat : incepe perioada deosebit de agrea-
o dată cu dumneavoastră. bilă de a le face cunoscute.
Dacă Memoriile pe care le scrieţi vor fi înso- Memoriile pe care le scrieţi vor fi citite cu
ţite şi de un bogat album cu fotografii - oa- mult interes de copiii dumneavoastră, de ne-
meni şi locuri - v-aţi făcut şi mai complet da- poţi. Le veţi putea citi seara, la culcarea lor,
toria faţă de trecut şi faţă de viitor : vom şi ve- nepoţeilor (vor adormi mai uşor , veţi adormi
dea. nu vom citi numai! Fotografiile sint şi ele mai repede).
un mijloc de a supravieţui, fotografiaţi-vă in - Bunicuţo , spune-mi o poveste!
cit mai multe împrejurări şi poziţii, la cit mai - Adevărată?
multe virste; dar nu e suficient, fotogrl!.fiile - Cea mai adevărată!
doar ilustrează, completează Memoriile. lnsă - Atunci să-ţi citesc povestea vieţii mele!
dacă nu ştiţi carte atunci e altceva, sint şi ele Şi după ce le-o veţi citi (in decurs de luni,
bune la ceva. de ani):
O pagină, două, trei dacă veţi scrie in fie- - Bunicuţo , chiar tu ai făcut toate isprăvile
care dimineaţă vor fi de ajuns ca să aveţi o zi astea? Chiar tu? Nu e o .. . poveste?
bună, norocoasă, voioasă , ca să vă bucuraţi Va fi cel mai desăvîrşit elogiu ce vi s-ar pu-
că trăiţi, vă dau cuvintul meu! tea aduce!
Vi se pare că, la indemnul care nu se mai Aţ i putea face ..schimb de Memorii" cu alţi
sfîrşeşte, vă întindeţi prea mult? Aşa şi tre- pensionari-memorialişt i, punîndu - vă la dispo-
buie! Prima calitate a Memoriilor voastre va fi ziţie , reciproc, caietele; sau să vi le citiţi in co-
(deşi aţi putea crede iar că o spun in ironie) lectiv, ca să vă cunoaşteţi (deci să vă apre-
cantitatea (dar nu numai pentru ca să aveţi de cişţi) mai bine.
unde tăia, pe măsură ce vă veţi aminti fapte In fiecare localitate, in fiecare cămin de bă
mult mai interesante). Scrierea Memoriilor tre- trîni ar trebui să se găsească un pensionar
buie să dureze ani, depinde de ingeniozitatea energic dispus să ia iniţiativa mobilizării pen-
autorului de a scormoni in profunzime şi in sionarilor, pensionarelor in vederea întocmirii
lărgime. Cu cit va dura mai puţin intocmirea şi valorificării Memoriilor: il asigur pe acela,
(superficială) a Memoriilor, cu atit ele nu-şi pe aceea că îşi va asigura astfel o bătrîneţe ti-
vor atinge principalul rost. acela de a vă um- nerească, va deveni in cercul său o figură de
ple cit mai bine vremea; cu cit va du ra mai mare popularitate.
mult, cu atit Memoriile vor fi ..medicamentul " Poate că se va sesiza in timp şi vreo editură
care va inlocui maldărul de medicamente cu să rezerve o colecţie specială care să publice
care de obicei se hrăneşte (iluzoriu şi nefast) Memoriile cele mai reuşite. Colecţia va avea
un pensionar avizat sau neavizat, cu atit vă suficienţi cititori (mă tem că şi autori!): pen-
veţi tot prelungi viaţa . sionarii. Numărul lor, precum se ştie , e mereu
Am uitat ceva (după ce am să termin am în creştere. chiar dacă mai descreşte. Poate
să-mi amintesc de multe altele, e şi acesta un că acea editură care va găsi de cuviinţă să
•.secret" al Memoriilor) : in povestirea dumnea- scoată in fiecare an o culegere cu acele Me-
voastră construiţi-i pe strămoşi - şi pe toate morii care nu ar fi publicabile in intregime.
personajele .. romanului" dumneavoastră - Va putea deveni o industrie înfloritoare cea
oameni vii, desc rieţi-le fără zgircenie figura, a Memoriilor, din toate punctele de vedere!
caracterul, preocupările, povestiţi cum se Oricum Memoriile realizate, fie că au fost
comportau, cum se îmbrăcau, cum şi ce min- sau nu publicate vor fi o comoară documen-
cau, nu vă sfiiţi - după ce le-aţi adus toate tară pentru istorici, pentru medici, psihologi,
elogiile posibile - să le arătaţi şi defectele, va educatori. .. Se afirmă că bătrînii deranjează.
fi mai credibil, va fi amuzant. Dovediţi că bătrînii sînt o binefacere!
Fiţi imparţiali, şi mai ales nu vă lăsaţi domi- Principalul e să vă realizaţi Memoriile: aţi fă
naţi de ranchiună: cutare s-a certat cindva cu cut astfel un pas serios spre nemurire, v~~ţi ri-
voi sau cu mama sau cu tata, deci afară cu el dicat singuri un Monument trainiC! Memoriile
din memorii! Sau, mai rău, nu profitaţi că vă îţi prelungesc viaţa; ţi-o prelungesc plăcut şi
scrieţi Memoriile, ca să vă răzbunaţi pe acela! util. Memoriile îţi prelungesc viaţa şi după
Dar dacă nu puteţi să vă stăpîniţi, daţi-i dru- moartei
mul aşa cum vă vine la socoteală, lucrarea va Porniţi aşadar să vă scrieţi Memoriile! Va fi
avea şi aşa farmecul ei! aceasta una din marile bucurii ale vieţii dum-
Scrieţi simplu, nu faceţi .,literatură "; astfel neavoastră.
aveţi mai multe şanse să iasă o scriere lite- MARIUS MIRCU •
59
SaDAng - arhiva personală
LUMEA ZÎMBEŞTE
60
SaDAng - arhiva personală
POVESTIRI APOCRIFE
DESPRE CETATEA BRAN
în jurul cetăţii Bran, istoria, lui Mihai Viteazul) , principele clase sociale diferite, care fie
vicleană şi neguroasă , a ţesut Gabriel Bathory ori studentul au stăpînit cetatea, fie i- au în-
o sumedenie de poveşti ce-şi francez la Padova Pierre Les- fruntat pe otomani , fie s- au
vor fi avut, la început , un calopier, haiducul Bucur bucurat de ospitalitatea cas-
punct de pornire în chiar în- Cîmpeanu , ţăranul - Aron Mo- telanilor, fie s-au minunat de
tîmplările de fiecare zi. Mir- şoiu şi vicecastelanii Johann bel ş ugul curţii , fie au masa-
cea cel Mare, Iancu de Hune- Raab şi David Horvath sînt crat oameni, fie s-au revoltat
doara, doamna Stanca (soţia tot atîtea nume. rupte din împotriva asupritorilor care-i
61
SaDAng - arhiva personală
dinspre Transilvania şi prefă
cîndu-se a voi să cumpere.
Mimînd nepriceperea într-ale
comerţului, domnitorul le
dădu chiar el ocazia de a-1 în-
şela, aşa încît cei care se do-
vedeau a fi necinstiţi se ale-
geau cu un semn făcut cu
cărbunele pe coviltir şi erau
lăsaţi să plece în pace. Seara.
Vlad, însoţit de un grup de
oşteni, a gonit pe urmele ne-
gustorilor, aflîndu-i gata aşe
zaţi în tabere pentru înnoptat.
Cercetîndu-le din nou căru
ţele pentru a le afla pe cele
însemnate, domnitorul i-a
adunat la un loc pe cei necin-
stiţi şi şi-a arătat adevărata
identitate. spre marea spaimă
a acestora, care de acum nu
se mai aşteptau la nimic bun.
După ce le-a tăiat nasul pe
loc şi mîna dreaptă, i-a întors
înapoi la Bran. A doua zi di-
mineaţa i-a înşirat pe drumul
din faţa cetăţii ce ducea spre
Braşov , a chemat sătenii să
aduseseră pe săteni (numiţi pe Vlad Ţepeş ca rezident al asiste la judecata aspră ce
în acele vremuri colibaşi) castelului în perioada sa de urma să aibă loc şi a poruncit
într-o stare de suferinţă paro- peregrinare, rezidenţă , după ca din cinci în cinci să fie
xistică , fie , în fine, au fost si- cîte ştim , neatestată de nici traşi în ţeapă. Locul unde se
liţi să suporte imaginaţia des- un document. Se spune că petrecu grozăvia fu numit de
cătuşată a unora. din care nu Vlad s-ar fi deghizat o zi în- localnici .. şirul hoţilor" , denu-
o dată au ţîşnit cele mai ciu- treagă într-un ţăran nevoiaş , mire ce se păstrează şi astăzi,
date metode de tortură. aşteptînd carele negustorilor indicînd porţiunea de şosea
O faţă destul de fidelă a is-
toriilor coborîte din cetatea
Branului e de multă vreme în- Cel mai vechi desen al cetăţii Bran (după Cronica de la
registrată de documente. de Nurnberg din 1492).
cronici şi hrisoave, prinse azi
într- un corpus grăitor pentru
specialiştii care au găsit în
aceste probe scrise un mod
de a reface adevărul , de a da
la o parte perdeaua închipui-
rilor ceţoase. lăsată încet, ca
o rufă udă, peste faptele în-
ghiţite de vreme. Printre ele,
oamenii au strecurat însă şi
unele poveşti greu verifica-
bile, ivite poate din spaima
inflamată a oprimaţilor sau
din admiraţia naivă faţă de lu-
crurile secrete, nepătrunse cu
gîndul niciodată. Domnii ,
domniţele, împăratul nu erau.
la acea dată, doar muritori în-
vestiţi cu putere, ci şi purtă
tori ai unor enigme tulburi, fi-
inţe cu daruri mirobolante,
prezente stranii într-o lume a
suferinţei însingurate. De ei
se leagă, prin urmare, fie gro-
zăvii din cele mai nefireşti , fie
acte miraculoase plasate de
imaginaţia populară într-un
timp nedeterminat, înfăşurat
în aburul mitului.
Una dintre povestirile cele
mai îmbibate de închipuiri
negre e aceea în care-I aflăm
62
SaDAng - arhiva personală
Aspecte din Curtea interioară a Castelului Bran.
dintre castel şi Tohanu Nou. celarul castelului, care, cu- A rămas legendară şi masa
intr-o foarte strînsă contami- prins de groază, a innebunit pe care pircălabul Hannes
nare cu această povestire, el însuşi şi s-a aruncat de viu Conrad a oferit-o doamnei
circulă şi aceea despre prin- in fîntîna interioară, despre Stanca in 9 iulie 1600, cu pri-
cipele Transilvaniei Gabriel care se spune că este fără lejul trecerii acesteia prin
Bathory, care s-a dovedit, fund, pentru a-şi spăla, chi- Bran. Cu acel prilej au fost
după toate sursele istorice, purile, păcatele. De atunci, in puşi mai mulţi pescari (in
de o cruzime ieşită din co- mentalitatea locuitorilor s-a realitate doar doi) să prindă
mun. Se spune că principele, transmis interdicţia de a fi toţi peştii din apele înconju-
după o judecată cu braşove privită temniţa. printre ză rătoare. s-au prins, se zice,
nii, privind dreptul de pose- brele, deoarece ochii schin- 1 000 de peşti (in fapt, 207,
siune a cetăţii, a pătruns prin giuiţilor, rămaşi înăuntru , ar după însemnările cronicaru-
vicleşug in castel, promiţin produce curioşilor vise male- lui) care au fost prezentaţi
du-le vicecastelanilor domenii fice. Temeiul tuturor acestor mai intii vii şi oferiţi apoi inal-
şi imunitate. Ajuns înăuntru, întîmplări pare a fi disputa, tului oaspete. Deoarece una
Bathory şi-a schimbat brusc reală, dintre principe şi bra- din apele care imprejmuiau
atitudinea şi i-a inchis in tem- şoveni, terminată prin jude- cetatea era de cîţiva ani se-
niţa cetăţii, infometindu-i şi cata in faţa Dietei, la Sighi- cată (azi, pîrîul Turcu).
supunindu-i zilnic la cite un şoara, unde Gabriel Bathory doamna Stanca a găsit de cu-
nou supliciu. Suferinţele ce- ceru socoteală braşovenilor viinţă să-şi incerce puterea
lor doi întemniţaţi fură atit de pentru drepturile pe care şi le secretă, aruncind unul din
mari şi de neinchipuite, incit revendicau asupra cetăţii. Din peştii aleşi de ea in albia pră
au devenit, pentru oamenii de documente ştim că la 4 apri- fuită care, pe dată, zice le-
rind, un tipar al spaimei şi lie 1612, Bathory ii convinge genda, s-a umplut de apă.
ororii. Rămas singurul stăpîn pe vicecastelanii Johann Din perioada in care rapor-
al castelului, Bathory a po- Raab şi David Horvath să-i turile dintre stăpinireŞ'r ţăra
runcit, după cum aflăm din predea cetatea fără luptă, nii domeniului şi ai satelor
poveste, s ă li se taie mai intii dar, odată intrat înăuntru, or- din jur deveniseră incoi'aate,
urechile, apoi degetele de la donă mutilarea şi spinzurarea a rămas povestea haiducului
miini şi de la picioare, nasul lor. Temniţa la care se referă Bucur, despre care se spune
şi limba, pentru ca in final, imaginaţia povestitorului pare că ar fi furat -o pe fata caste-
cind nefericiţii îşi daduseră a fi construcţia zăbrelită de la lanului Andrei neamţul, cu
deja duhul, să li se scoată şi baza turnului de observaţie, care a fugit pe Valea Zbir-
ochii. Toate aceste chinuri au una din cele mai vechi inchi- cioarei, la o stînă. Cunoscut
fost duse la imolinire de mă- sori ale cetăţii. de toţi ţăranii din jur, intrucit
63
SaDAng - arhiva personală
chemase la revoltă pe opri-
maţii din Ţara Birsei, Bucur
fu primit cu mare cinste şi
ocrotit. La scurt timp, Andrei
neamţul trimise jumătate din
trabanţii săi (mercenari care
păzeau cetatea) pe urmele lui
Bucur, al cărui ascunziş fu
deconspira! de un negustor
pe care tocmai il prădase . Se
afla singur cu Marta, cind nă
văliră trabanţii peste el. Obiş
nuit cu astfel de înfruntări,
Bucur le administră o bătaie
zdravănă, după care le dădu
drumul. Uimiţi de bărbăţia
haiducului , trei dintre trabanţi
hotăriră să rămînă cu el pen-
tru a-1 sluji. Cu sprijinul aces-
tora, Bucur a pătruns in ce-
tate, a înlăturat stăpînirea
neamţului, care s-a refugiat la
Braşov, şi a luat in stăpînire
domeniul. Exasperat de viaţa
intre ziduri, care-i dădea sen-
zaţia de prizonierat, Bucur a
hotărît, după trei zile, să ia
din nou calea cedrului, lă
sînd-o pe Marta in castel, de-
primată. La reintoarcerea ta-
tălui ei, Marta dădu semne de
sminteală. Ce poate fi adevă
rat in toată această născocire
e faptul că in timpul răscoalei
curuţilor, condusă de Fran-
cisc Racoczi al 11-lea, cetatea
Bran fu asaltată de răsculaţi
(ţărani ai domeniului şi ai sa-
telor din jur), chemaţi la luptă
de haiducul Bucur Cimpeanu
care acţionş in intreaga Ţară
a Birsei. Infruntarea pro-
priu-zisă cu soldaţii cetăţii,
ajutaţi şi de trupe trimise de
braşoveni , avu loc istoriceşte
in 29 mai 1704. Trabanţii de
care se pomeneşte erau sol-
daţi cu retribuţie fixă (famull
portares), însă existenţa
acestora e atestată mai
inainte de stăpînirea aus-
triacă, sub care avu loc răz
meriţa . Andrei neamţul poate
fi castelanul Andreas Bok-
ross, care însă a administrat
castelul mult mai tirziu faţă
de momentul răscoale i lui
Bucur Cimpeanu . Imaginaţia
populară a combinat însă da-
tele istorice, amestecindu-le
după legi ale povestiri i; care
continuă sfi coneureze in
timp adevărul istoric.
RADU G. ŢEPOSU •
64
SaDAng - arhiva personală
lmm;,;;,;;;;;m;m;m;;;;;,;;;;;",.,",;;;;mmmmmmm;:;;;;,;,m;;;,;,;,;;;;;m"li""mHHm;:•:m;;m;mm;;m;;mm;i
~ @
1
==
1
~=
~ ~
g~ ~§
GETO- DACII
Între sărbătorile de seamă ale Istoriei nea- adunind date noi şi Impresionante despre
mului am aşezat, anii aceştia, una ce ne viaţa, despre cultura materială şi spirituală a
poartă amintirea, gindul şi interesul spre un acestui popor a cărei continuitate de locuire,
eveniment dintre cele mai îndepărtate din tre- comuniune şi unitate nu mai pot fi contestate
cutul social şi militar al strămoşilor noştrr. in spaţiul carpato-dunăreano-pontic, confir-
Sărbătorim 2500 de ani de la un eveniment mind vestita civilizaţie a antichităţii. Ca una
care ii aduce in scena istoriei pe geto-daci. din laturile esenţiale ale etniei noastre, alături
Popor brav şi vlte.az, popor liber şi doritor să de_ componenta romană, strămoşi de la care
trăiască paşnic, suveran şi neatirnat, cu preţul am moştenit, o dată cu fruntariile ţării, nume-
oricăror jertfe. El au cuteza! să infrunte, pen- roase şi numeroase trăsături morale şi spiritu-
tru a-şi păstra spaţiul de dălnuire; cel mal pu- ale, de psihologie colectivă, tradiţii inestima-
ternic imperiu al timpului, forţa cea mai de te- bile, orice nouă relevanţă despre geto-daci
mut, Imperiul Persan. Sub conducerea împă este firesc să Intre in zestrea noastră de cu-
ratului Darius 1, expediţiile de cucerire a altor noştinţe. Ca parte de suflet şi de minte, in ne-
spaţii, popoare şi seminţii erau de neinvins. voia firească a autocunoaşterii. -A ne şti origi-
Ajunşi la gurile lstrulul, precum relatează He- nile, a ne şti rădăcinile, mersul prin marele la-
rodot, primul Istoric al lumii, intemeietorul is- birint, nu o dată plin de vicisitudini, al Istoriei,
toriografiei universale, geto-dacil s-au aşezat este o datorie primordială a fiecăruia dintre
zid in faţa perşilor, in faţa_ Jleînfrintef şi lnvin- noi. Ca şi o datorie esenţială, patriotică, a în-
clbilei armate a lui Darlus. lnvăţatul antic grec văţătorilor noştri, a cercetătorilor, a istorii5gra-
lasă însă nu dolfr o simplă informaţie despre o fiei noastre. Aşadar, sărbătorirea celor 2500
incursiune militară, el .o preţioasă aserţiune de ani este şi o mare sărbătoare a cunoaşt~rii.
despre trăsăturile etice ale acestui popor cu-
~E;W1:€i,~.:~:::~::·:~· ~
rajos, despre spaţiul stăpînit de el, ca şi des-
pre viaţa lui spirituală. Civilizaţia geto-dacilor
a fascinat mllenlile, a fascinat in timpul exis-
tenţei lor. Arheologla românească a inregistrat
in ultimele decenii progrese fără precedent,
::: :HH::::::HH:HlH:HHiHHHHH:H!Hli:;HHlHHHHHHHHiHHHHHHHHlHHiHHHiHHHiHHHHH:H:HHHHlHHHHHHHHHilli
-----
----- ---
---
-----
-
--
Tezaurul de la Hinova ( Meh edi nţi), încă o dovadă a artei orfevreriei dacice.
.' MOSTENIREA
'
'
;· STRĂMOSILOR
.
PRIMELE MARTURII IN An ii aceştia se implinesc două milenii şi ju- .§
mătate de la evenimentele care au · ~prilejuit :;;:
prima menţionare a geţilor i n izvoarele lite- ::;::
IZVOARELE LITERARE ANTICE rare, ajunsă pînă in zilele noastre: campania ·:;:::
regelui Darius al lui Hystaspes, istorisită de =::
Herodot din Halicarnas. Acest jubileu este o :=::
bună ocazie pentru ·a reaminti faptele petre- '§
(O analiză ls.torlco-arheologlcă) cute atunci. a reanaliza semnificatia · lor prin .§
.:~~~~:H:i!i:ii:H!H!!HiiHHHHiii!HiU!!!ii!!H!!iUlUHi!UUH!!i!!H!HiH!iHiHii!!!i:!Hi!i!H!!ii!!HUiU!HH!!!H!HiH!H!ii!HH!:Hn;
66
SaDAng - arhiva personală
g:•,, ··, ······: ···,'' ., ·;,, n;;;;;;;;....
::.:::::::::!!!:::!!:~~·::-•···- ;;;;;;;';; ;;;;;;"
•........ ·--··---·-···-····---···-·····-····-····-... -···-······-·-·····-·····-·-·······r·
;;;;; ;;; ;; ;;;; •;;;;;; ;;•;: ;;::;:; m;•;;;::•;;; ;;; m;;•;;;" ;; •;; ;; ;;; ;• ::;::;;;;;; m;; n;' •:;;' ţl:l
:;;: prisma unor bogate informaţii dobindite intre bele malvri ale Dunării; izvoarele relatează ·::::
ig: timp, in pri11cipal cu ajutorul arheologiei, care desp~e g~ţii de la su_d de fl_uviu (aşa nH infăţi- :gj
:::: a pus bine in valoare importanţa acestei prime şeaza, Citeva decenu dupa Herodot, ş1 Tuc1- :::::
:::: surse pentru istoria şi civilizaţia geto-dacilor. dide - 11, 96). Prima atestare sigură a geţilor ::::
:::: Pasajul despre geţi din cartea a IV-a a isto- nord-dunăreni datează din 335 i.e.n. şi a fost :::;
iL riilor lui Herodot cuprinde patru paragrafe (IV, prilejuită de expediţia lui Alexandru Macedon ::gj
j;:: 93-96) al căror conţinut · il rezumăm aici. la Dunăre impotriva tribalilor. Bazindu-ne însă :::1
:!!:· După ce a trecut Bosforul, Darius a străbătut pe descoperiri arheologice, despre care va fi ::::
:::: pămîntul Traciei prin ţara odrisilor şi, inainte vorba mai jos, putem presupune că aceşti geţi :::;:
;;;: de a ajunge la lstru, i-a intilnit mai intii pe geţi stăpîneau şi malul sting. ::::
iF .,care se cred nemuritori" şi care I-au infrun- Geţii trebui~ să fi fost o noţiune familiară lu- ::;;j
::::: tat, fiind _.,dintre traci cei mai bărbaţi şi cei mai mii greceşti. In acest sens aş interpreta trag- :::::
i::: drepţi". In prealabil, Herodot relatase că tribu- mentul din tragedia pierdută Triptolemos a lui ::;;1
:::: riie trace ale skyrmiazilor şi nipseilor, care lo- Sofocle: .,Şi Charnabon, care in timpurile de ::::f
m:: cuiau mai sus de oraşele Apollonia şi Mesam- faţă stăpîneşte peste ge(i". Acest fragment re- :gi
;::: bria, s-au predat fără luptă lui Darius. Urmă- prezintă foarte probabil cea mai veche men- :;:;1
:::: toarele trei paragrafe (IV, 94-96) tratează ţiune a geţilor intr- un izvor literar. Se consi- !!!•
!!!! despre credinţele geţilor, fiind o completare a deră că Triptolemos a fost reprezentată in 468 ·:::1
:;:: afirmaţiei de mai sus ..geţii care se cred ne- i.e.n . la Atena , fiind obiectul primei recunoaş- :::::
;;:; muritori", introdusă prin .. iată modul prin care teri publice a talentului marelui tragedian, ::::i
:::: se cred nemuritori ". Este nu numai prima de- care a obţinut, cu acest prilej , prima premiere '!:!i
:::: scriere a religiei geţilor, dar şi cea care con- in competiţie cu Eschil. Prin urmare, textul ::::i
!!!!' ţine cele mai semnificative elemente ce stau la respectiv a fost scris cu mai bine de 30 de ani :;:;:
i!!! baza tuturor studiilor moderne despre această inaintea redactării definitive a istoriilor lui He- :!!!l
::::: temă. rodot. Din păcate, nu ştim ce a înfăptuit Char- :!!!i
g:: De fapt, cele două şcoli de gindire despre nabon şi nici data la care a domnit, nici chiar ~gi
:;::: Zalmoxis (la Herodot apare forma Sălmoxis) dacă a fost o persoană reală · sau una mitică ; ~:;f
::::: - om, discipol al lui Pitagora, sau zeitate ge- expresia .,in timpiJI.de faţă ". ~u ir:"plica_nicid~- ::::f
!!!:: tică -, pe care se întemeiază numeroasele cum data redactaru traged1e1, CI era 1n lega- ::!!:
F'
.;;::
studii despre religia geto-dacilor sint atestate
chiar la Herodot; după ce reproduce spusele
tură cu contextul acţiunii desfăşurate in versu-
riie respective şi care se refereau, probabil, la
::;;:
::::j
;;;:: elenilor care locuiesc in Hellespont şi Pont şi, călătoria eroului Triptolemos pe un car tras de !:!;
r:::: potrivit cărora Zalmoxis ar fi fost sclavul lui zmei, învăţînd pe oamen1 , sub acoperăm intul !!!i
i!!: Pitagora, propovăduind apoi printre geţi doc- de recunoştinţă al zeiţei Demeter, arta de a lu- ":;.
jl:: trina acestuia, Herodot se exprimă cu pru- era pămîntul. V. Pârvan vedea in Charnabon , ::gi
•:::: den ţ ă : .,cit despre mine, nici nu pun la in- adorator al lui Triptolemos, un mit creat de :::;:
1::: doială, nici nu cred pe deplin cite se spun greci din respect pentru daco-geţii agricultori !!!i
:;:: despre el. .. mi se pare însă că Zalmoxis a trăi1 şi , in această calitate, discipoli ai zeiţei Deme- ::::j
!!!o cu mulţi ani inainte de Pitagora. Fie el om ori ter. :!!!;
jg:: zeu al băştinaşilor , să ne mulţumim cu cele in- in alt loc, Herodot, descriind pe vecinii sciţi- .:g:
:!!! făţişate". Cred că acest sfat al părintelui isto- ror, ii aminteşte mai intii pe agatirşi , primii in .::;i
:;;: rîei este şi azi de recomandat. Amintesc aici interiorul ţării de la lstru in sus. De la el izvo- :::1
:::: că .informaţia lui Herodot, pe care o găsim ex- răşte Maris-ul (IV, 48, 49) . Acest din urmă de- ~!!:
:::: pusă parţial aproape cuvint cu cuvint la Hella- taliu a indemnat majoritatea cer.cetătorilor mo- '!!!i
i!!! nikos, contemporanul său, a lost preluată de derni să amplaseze pe agatirşi in Transilvania, :!!!!
1::: autori mai tirzii. Au existat însă, cu siguranţă , Maris-ul fiind identificat cu Mureşul. Cercetă- .'!!!
!!!! şi alte surse despre Zalmoxis şi despre religia riie arheologice, intensificate in ultimii ani , au ::;;i
:;:; geto-dacilor, al căror ecou răzbate, intre alţ i i î ntăr i t mult această ipoteză : bazinul mijlociu ş i ::;;.
ll:!
!!!!·
la Strabo _(VII , 3, 3-5) şi lordanes (Getica, 39,
69-71) . lncă de la prima vedere se observă
superior al Mureşului este impinzit, la data
evenimentelor narate de Herodot, de mormin-
:gf
,::::
:;:: că cele patru paragrafe, conţinînd o informaţie tele grupului cultural Ciumbrud, ai cărui pur- :::::
i;::: densă şi consistentă, n-au ca obiect expune- tători nu pot fi decit agatirşii. ::::·
:;::. rea faptelor istorice, acestea constituind nu- Agatirşii au fost consideraţi , pe drept sau pe ::::1
::::: mai pretextul prezentării pe larg a caracteristi- nedrept, o enclavă iraniană , infiltrată in Tran- !!!!:
11::: ci lor morale şi spirituale ale strămoşilor noştri. silvania. Ţrebuie i~~ precizat •. că izvo~rele ,::li
i!:!: Se poate totuşi deduce că cei care s-au incu- nu-1. descnu pe sc1ţ 1.· Herod_ot 11 prezmta p~ ·!!!i
:::: metat să infrunte uriaşa oştire persană (Hero- agat1!ş1 ca l!n neam aflat..1 .n relaţu mai de ·:::f
::::: dot - IV, 87 -. citează 700 000 de soldaţi şi graba duşmanoase cu sc1ţ11 . Ipotezele mo- .:::.
iL 600 de corăbii , număr evident mult exagerat; derne, după care au fost desemnaţi ca iranici ::g:
J;;:: dar chiar a zecea parte a acestui efectiv pare sau chiar drept sciţi, se întemeiază exclusiv pe ::::1
iE imens pentru posibilităţile de sprijin logistic al cons i derente lingvistice (antonimul :!!!!
;:::: antichităţ ii ) constituiau ei insişi o forţă respec- Agathyrsos comparat cu numele regelui scit :!!!i
!!:!' tabilă . Ar fi lipsit de sens să credem că hotărî- ldanthyrsos; numele regelui agatirş Sparga- ::::j
:;;:. rea geţ i lor de a angaja lupta - desigur, nu fă- peithes cu numele regelui scit Arlapeithes) :!!!:
!;:::· ţiş , ci prin ambuscada şi hărţuieli - să fi fost sau etnol ogic (ca gingăşia agatirşiJor co.Qlpa- ::::;
luată fără a se fi avut in vedere posibilitatea rată cu efer:nin~rea sciţilor •. CO!f1U~itatea. femei- ,:gz
j;:::
r::L unei reuşite. Aceste consideraţii ce se des- lor, atestata atit la agatlrŞI , Cit ŞI la SCiţi) . In- ::::i
I;::·
:!!~
prind din iapidara informaţie a lui Herodot,
duc la concluzia existenţei unei formaţiuni po-
li tice a Qeţilor sud - ~unăreni, .Pr?babil . su~
terpretarea izvoarelor arheologice a fost , o
v_reme, orientată in aceeaşi direcţie, dar inmul-
ţ~rea desco~eri~ilor in ultimul timp nuanţează
:~li
:::1
:::
::::· forma une1 putern1ce ŞI vaste un1un1 de tnbur1. mult semn1f1caţ1a elementelor de cultură răsă- ::::
:::: Nu şti m dacă această grupare stăpînea am- riteană, atestate de fapt in medii culturale di- ;!gi
iiii::1;;;lliH1HH1iH1~ll11liillHillHili1H1iliiililiiliilii;Hllii1iliiliiliililiiliiiilii1iiiiiilliilllilllli!ililliiliill1illllil1liiiHH1iiii~la
67
SaDAng - arhiva personală
i~~~~;~i.i~~iii;mi~iii~~~Jiiii~il
jj~c tural cu unele elemente particulare, dar înzes-
r::: trat cu forme de cultură materială specifice ar-
:::: tei nord-dunărene
dernă în acest sens riscă să alunece într-o
idealizare a spiritualităţii geţilor, fapt care s-a
şi petrecut, chiar în antichitate, la autori mai
~~§
::::
:::::
m~ Am insistat asupra acestor probleme, deoa- tîrzii, dar nu pare a fi fost în intenţia lui Hero- :~§
r:::: rece agatirşii sînt populaţia reprezentativă a ţi- dot. Sînt mai de grabă încl!nat să cred că re- ::::
:::: nuturilor intracarpatice în sec. VI-V î.e.n.; ei zistenţa geţilor este expresia puterii lor miii- ::::
m~ pot fi consideraţi printre strămoşii dacilor. Nu- tare şi politice. Dispreţul faţă de moarte era în ~m
:::: mele acestora din urmă apare în izvoare abia general o caracteristică a populaţiilor aflate ::::
:;::. în legătură cu evenimente de la sfîrşitul sec. 11 într-un stadiu analog al dezvoltării social-poli- ::;:
:;:: î.e.n., dar aria în care se dezvoltă cuprinde şi tice. Dacă au procedat altfel decît micile tri- ::::
:::: regiunile ce fuseseră în stăpînirea agatirşilor. buri ale skirmiazilor sau nipseilor, aceasta se ::::
::::: _ In acest context este interesantă prezenta- datoreşte forţei lor, respectiv întinderii şi coe- =.:::
:::: rea de către Herodot a agatirşilor în cursul ziunii uniunii lor tribale. La fel agatirşii, care c:::
r::: războiului scito-persan . Astfel, la cererea de se sprijineau, desigur, atît pe . capacitatea lor ::::
:::: ajutor adresată de sciţi vecinilor lor, cerere în- de luptă, cît, poate, mai ales, pe poziţia geo- ::::
:;;;: soţită de invocarea pericolului comun prezen- grafică favorabilă, greu de expugnat a ţării lor ::::
r::c tat de invazia persană, regii agatirşilor, neuri- - spaţiul intracarpatic. ::::
m: lor, androfagilor, melanhlenilor şi taurilor au Revenind la sursele lui Herodot, constatăm :~§
~:: răspuns negativ, precizînd · că se vor lupta ca evidentă o stratificare a informaţiei între :;;:
:;:: doar dacă Darius va ataca şi ţările lor şi cele relatate în legătură cu campania lui Da- ::::
:::: totodată se lăudau că în acest caz îl vor res- rius de la sfîrşitul secolului VI şi cele intim- .::::
E: pinge (IV, 118, 119). Ulterior, în timpul lupte- plate pe timpul călătoriei pontice a părintelui =:::
:::: lor, sciţii au decis să-i atragă pe perşi spre ţi- istoriei in deceniul anilor 50 ai secolului V sau :::::
:::: nuturile celor ce le refuzaseră ajutorul şi o după această călătorie şi care 1-au pafl!enit pe ::;:
:::: ceată scitică urmărită de perşi a năvălit în zo- alte căi, înainte de redactarea finală . In ceea .::::
r::: nele respective (IV, 120). In acest context, He.- ce-i priveşte pe agatirşi, cel puţin două locuri .::::
:::: rodot (IV, 125) înfăţişează pe melanhleni, an- se referă la situaţii de la mijlocul secolului V: =.:::
r:::: drofagi şi neuri fugind din ţările lor in timp ce pasajul cu menţionarea izvoarelor Maris-ului =.:;:
§~: agatirşii, după ce şi-au mobilizat forţele la şi cel unde se aminteşte omorirea regelui scit ~§
:::: frontiera cu sciţii, i-au prevenit pe aceştia că Ariapeithes de către Sparapeithes, regele aga- ::::
:::: sînt hotărîţi să lupte cu ei dacă nu se vor re- tirşilor (probabil şi descrierea agatirşilor în =.:::
:::: trage îndată. Părintele istoriei relatează în cap. IV, 104). Din acest mod de a vedea lucru- c;;:
:::=. continuare: "Melanhlenii, androfagii şi neurii , riie, rezultă că geţii nu au avut un rol politic :::::
r::: atunci cînd perşii o dată cu sciţii năvăliseră independent decit in prima fază, cea de la sfir- ::::
=~ peste ei nici nu s-au gîndit să pună mina pe şitul secolului VI. Către mijlocul sec. V rapor- =:::
r::: arme şi, uitînd cum se grozăviseră, au luat-o tul de forţe la Dunărea de Jos era disputat de ~:::
r::: la goană înspăimîntaţi. .. Sciţii n-au mai ajuns către sciţi, agatirşi şi odrisi, ultimul luînd locul ::::
m~ pînă la agatirşi, deoarece aceştia nu le-au dat geţilor. Intr-adevăr, după întemeierea, între ~§
::;: voie .. . din ţara neurilor au cotit-o spre propria 480 şi 470, a regatului sud-tracic al odrisilor, ::::
r::: lor ţară, împreună cu perşii (care se ţineau pe geţii au căzut la un moment dat, în condiţii pe =:::
::;:, urmele lor)". care nu le cunoaştem, sub stăpînirea odrisilor. :;;:
§ Am expus mai pe larg aceste evenimente Aşa ni-i înfăţişează Tucidide (11, 96---98), sub i§
:;~, deoarece prezintă o frapantă asemănare cu domnia lui Sitalkes, fiul lui Teres, regele odri- ::;:
:::cmodul de expunere a fapteloto cu cele relatate silor, in timpul expediţiei din toamna lui 429 în ::::
:;:;: mai inaihte despre geţi. Comportamentul geţi- Chalcidica. ::::
:;:=. lor şi a~atirşilor în faţa duşmanului care ame- Este plauzibil să credem că expansiunea odri- ::::
:;:: ninţă sa le calce pămînturile este acelaşi : de- silor spre Dunăre să fi generat un conflict .::::
:::: terminarea de a lupta. Iri ambele pasaje cu sciţii, ulterior sfîrşit prin pace şi bună înţe- :::;
:;:=. această atitudine dîrză este comparată de He- legere. Cu prilejul acestor evenimente pe care :;.::
E:::· rodot cu slăbiciunea altor neamuri, vitejia ge- le putem doar întrezări în firul povestirii lui ::::
E:: ţilor cu supuşenia tracilor skirmiazi şi nipsei , Herodot, trebuie ~ fi intrat şi geţii sub domi- §E
g rezistenţa hotărîtă a . agatirşilor cu lăudăroşe- naţia odrisilor. Data cea mai probabilă a aces- :::1
:;:: nia şi fuga laşă a neurilor şi a celorlalţi vecini. to~ întîmplări pare a fi fost între 470 şi 460. ::::
:::;: După ştiinţa mea, această simetrie de expu- In ceea ce-i priveşte pe agatirşi, atitudinea :::;
:;;: nere n-a fost suficient relevată în studiile mo- lor faţă de sciţi continuă, potrivit lui Herodot, =.:;:
;:::. derne. Este, desigur, imposibil de dedus mă- să fie duşmănoasă : Ariapiethes rno..as:e in urma .::::
E:C sura in care Herodot va fi fost conştient de în- unui vicleşug - o ambuscadă? - pus la cale ::::
r::: rudirea geţilor cu agatirşii, cu alte cuvinte de Spargapeithes, regele ag<ItirşiiQJ: . Eveni- ::::
r::= dacă respectiva simetrie este doar o formă de mentul s-a petrecut în jurul anilor 450. Din :::::
: :: stil sau reflectă un adevăr istoric mai profund. ac11astă ştire izolată, furnizată de Herodot de- :::!
r::: Din expunerea lui Herodot rezultă că la data spre relaţiile scito-agatirse din cursul secolu- :::!
~ expediţiei lui Darius, acesta din urmă a fost lui · V, putem deduce doar că agatirşii, primii @
§:: confruntat cu trei forţe politice mai impor- dintre vecinii sciţilor de la lstru în sus, erau :::-:
:;:: tante, care-şi exercitau influenţa in aria Dună- direct interesaţi in raportul de forţe din aria ::::
r::: rii de Jos: sciţii, geţii şi agatirşii. Sint singurii Dunării de Jos, respectiv a ţir:IUturilor locuite
-Hti~:HHHHHUH~H~HiHHiH!iiHfHiHHiHU!HU!HiH!UiUi!UU!UUHUiHHiHiHiHHHHHHHiHHiUUiHH!HiHiHHHH!HHH~llif~- ::::
68
SaDAng - arhiva personală
....................... 11111 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .- - · · -
~
k
g· Unelte din fier, vase de ceramică, bijuterii din argint - un inventar comun pe care ni-l dezvăluie toate
=
~
:;g;
ii: .:!:_.1::_
.. :_.!.·.:. :~':'''o':~~.~:!':~J~:;,:',',:..,~:J'''"'' "'"· •k•""'· r.rn """. '"'""' '' ""''""''"" ••"·'""" '" !.:·~=:_! :.~1:
_ indicii că reducerea şi prelucrarea se făcea pe roase unelte de fier folosite de meşteşugari:
loc, fapt dovedit cu certitudine pentru faza ur- făurari,dulgheri, pietrari, argintari, ceramişti
tigl!H!,Hl'iH!!HHHliHHHliHHH!HiH!!ii!!ilii!iiiii!iliiHiiliHiHiHHHHHîHHHlllliîHiHHHHHiHHHHHHiiiii!IHiilillllill!mli!
70
SaDAng - arhiva personală
~f~HH~iiH~~H~iHTYf!UHHHHiHiHiiiHHiHYHHiiiiH!iHHiiHHHHiHHH~iHH~HlHHH!iiHHHiHHHiiHiiHfmT!mmffiHHHffii~iii!i
:W de geţi. Mă mărginesc cu această constatare plica prin infiltrarea unor elemente străine, ră- ::gf
!::: şi cu observaţia că agatirşii , deşi numele lor săritene, in Transilvania, fenomen care nu a :;~!!
:;;: continuă să fie consemnat in izvoarele mai tir- afectat şi zona subcarpatică . Că aceste ele-
J:::: zii, nu mai apar in nici un eveniment petrecut mente nu reprezintă un grup scitic este dove-
:;;;:
::;; 1
tE după mijlocul sec. V i.e.n. Evocarea lor in dit deopotrivă de texte şi de descoperirile ar- : ::1
:E surse ulterioare poate fi concepută ca un ră- heologice, dar caracterul lor alogen, probabil ::::.
::::: sunet al prestigiului lor din vre91 urile lui Hero- iranic, este greu de negat. Apariţia in acest ::::1
fF dot. -· -~- mod a unui grup răsăritean in centrul Transil- ::::
:::: Toată această informaţie fragmentată , par- vaniei, ca rezultat al presiunilor exercitate de ::;;1
ig: venită pină...Jn. timp~;~r:i le noastre, a căpătat un scifi, explică , după părerea mea, cel mai bine ::::
!:::: contur mai consistent prin intensificarea cer- relaţiile duşmănoase ale agatirşilor cu sciţii ~::
!;;:. cetărilor arheologice. Numeroase descoperiri din timpul şi de după campan ia lui Darius şi , ::1!
f!::: întregesc spusele lui Herodot şi 'Tucidide pe de altă parte, împacă ipotezele, întemeiate :;~~
f" despre ţinuturile geţilor şi agatirşilor. Desco-
:;;:: peririle din aria descrisă de primii autori an-
pe criterii filologice sau etnologice, despre
elementele iranice -traduse pe plan arheolo-
::.~
::~ 1
i;;:: tiei, cuprinsă intre Balcanii răsăriteni şi lstru, gic prin analogiile culturii materiale cu zonele :;;:i
::::: trebuie considerată ca etalon pentru judeca- nord~auc.aziene - ale agatirşilor. Oricum va ::::.
IF rea datelo~ analoage din ţinuturile mai inde- fi fost, agatirşii au constituit principala forţă : O!!i
::::: părtate . Se constată astfel următoarele : 1. Aria de rezistenţă faţă de expansiunea scilică spre :::1
iL descoperirilor de tip getic este mult mai in- apus. :::::
i:;:. tinsă ; ea cuprinde intreaga zonă a Dunări i de Agatirş i i pot fi consideraţi ca alcătuind forţa ::~:
::::: Jos pînă la carpaţii Meridionali şi de curbură . polarizantă a unei vaste uniuni tribale ce in- ::;1
::::: 2. Descoperirile din această vastă i ntindere cludea aproape numai , sau exclusiv, triburi ::;;
i!::: prez intă mai multe faze atestind o evoluţie nord-tracice; agatirş i i înş işi, socotind, după ,:;;
i!::: neî ntre ruptă , care poate fi urmă rită încă de la spusele lui Herodot, nu se deosebeau mult de ::;;
1:::: mijlocul sec. VII , pînă in sec. III i.e.n. Avi nd i n traci. Dacă a existat deci o infiltraţie iraniană ::;;
i:;:: vedere că mai toate aspectele culturale din in sec. VII , un veac mai tirziu ea fusese deplin :;;;
:;;: această zonă derivă din cultura de tip Basa- asim i lată , fapt lesne explicabil dacă ne inchi- ::;;
::::: rabi , cultură caracteristică Hallstattului mijlo- puim această intrusiune ca afectind doar ::;;
::::: ciu , este îngăduit a considera geneza civiliza- casta conducătoare. Din rindurile cărţii a IV~a ::;;
1;~: ţiei geto-dace şi mai inapoi in timp, in sec. nu rezultă nicăieri qă, pentru Herodot, agatir- ::::1
f:::: V_lll: Socot· că ac_e~~e ~onst~tări sint un .. bun şii n-a~ fi fost traci. In eerspectiv~ !sţorică es_te :~g
E c1şt1gat al cercetăm dm ult1mele decenu. sugest1v de remarcat ca forţa poht1ca a agat1r-
l :;:: La fel in cazul agatirşilor . Grupul Ciumbrud şilor s-a format in acelaşi teritoriu in care, s~
:;;;!
::;;:
:;;:: care-i caracterizează , ia naştere pe la mijlocul cole mai tirziu , se va naşte puterea dacilor. In ::::1:
fii:: sec. VII , cind in jurul anilor 650 i.e.n. se petrec acest sens, indiferent care vor fi fost, sau, mai ::;;
:E i n s paţ i ul carpato-dunărean restructurări ale ales, cit vor fi fost de strînse relaţiile genetice ::;;
::::: grupurilor culturale ce nu pot fi decit ecoul agatirşi-daci .,Agathyrsia" a jucat in sec. VI =:::
:==~.. unor evenimente pe care ni le putem imagina: rolul pe care, o jumătate de mileniu mai tirziu , ::::1
:;~:: instalarea puterii scitice i n stepele nord-pon- il va reprezenta Dacia. :::::
1;:: tice a dus la o reacţie in lanţ de m işcări de tri-
;;:: buri, fapt repercutat şi in aria carpato-dună- Dr. ALEXA'NDRU VULPE • =::11 '
::~:1
::::. reană , mai pregnant in Moldova şi in Transil- cercetător ştllnţHic principal la Institutul de ::::
:;;:: vania. Această stare de lucruri se poate ex- Arheologie .:;;
1
1 ~
~ ~
~ ~
1111: METALURGIA
Numeroasele săpături ŞI cercetări făcute,
!.1:.::_:.
~~~t!n:ite~!~f~· s~~t?~~· i~~;~~~P~f~~: ci!r~n~: ]~~~
adaugă cele de la Poiana, Răcătău, Brad, Pia- : .: :.: :
1... mai cu seamă in ultimele trei decenii, au adus tra Neamţ , Barboşi, Cirlomăneşti etc. , din Moi- ...:
,:::. contri buţii deosebite la dimensionarea civiliza- dova sau cele de la Crăsani, Bucureşti , Po- ....1
llihHillll!Ui:ii!:ii!UHiHHUUii!HH!Ufii!HHHHHHHiHHH~UHHH!HfHHii!iHHHHHHUHiiiHlliillilliiniHHiiiiiH!i!Hlllliliililil
69
SaDAng - arhiva personală
dmmmmmmmmmmmmnmmmmmmmmnmmmmmnmmmmmmmmmmmmmmmmmmmnmmm~l
m:TEZAURE DE IMPORTANŢA EURO- monedă străină nu ':Tlai __este_suficientă şi s~ ::gi
:::~ stmte necesitatea em1ter11 une1 monede proprii :::::*
m: PEANA. a geto-dacilpr~ Ei_ vor i':':'ita, pe la sfî~şitul sec. :mi
;::: 4 î.e.n . şt ptna catre miJlocul sec. 3 ':e ..n., mo- c:::;l
;;:: Printre numeroasele meşteşuguri se înscrie nedele greco-ma_cedonene .• Monetana ge- :;;;
;:;: şi cel al prelucrării aurului ş~ în special a <;~r_:- to-dacică, pe lînga etapa de mceput, .s-a dez- :;;;
E:O gintului care va cunoaşte ŞI el o deosebtta voltat pe parcursul a trei faze pnnctpa_le cu :;;;
:::: dezvoltare în perioada statului. Din argint se centre de emitere răspîndite pe aproape mtreg :;:;
:::: lucrau cu multă măiestrie. mai ales podoabe teritoriul locuit de geto-daci. .::::
:::: (torques-uri, lanţ·uri ornamentale, coliere, fi- Geto-dacii au împrumutat, pe lîngă tehnica = ::::
:::: bule, brăţări, mărgele etc.), piese d~ harnaş~- monetară, şi sistemul ponderal şi anume mo- ::.::
:::: ment, vase şi alte obiecte. Dovada limpede tn nede mari de argint de tipul tetradrahmelor, .:::::
::::: acest sens ne-o oferă numeroasele tezaure de cîntărind între 12 şi 15 g. Titlul de argTnt este :::::
;;;: argint geto-dacice descoperite pînă acum în foarte ridicat la· primele serii pentru ca de pe :::::
g:: peste 60 de localităţi de pe cuprinsul . întregii la mijlocul sec. 2 î.e.n. să înce_apă să scadă ::gl
;::: Dacii. Pe lîngă tezaure s-au descopent ş~ ur- adăugîndu-se aramă care pe la tnceputul sec. ::::
;::: mele unor ateliere în care se prelucra argmtul 1 î.e.n. să întreacă pe cea a argmtulut : _ ::;;;1
E:C cu unelte specifice şi a putut fi chiar urmărit Numeroasele studii elaborate au dove.dtt C!l ::;;;1
;;;:: procesul de fabricare a unora dintre podoabe. monetăria geto-dacică se caracterizeaza :;;;1
:::: Asemenea ateliere s-au dezvelit la Pectca, printr-o mare diversitate de tipuri, fiecare re- ::::
;:;: Tăşnad, Poiana şi în alte localităţi , dovedind prezentînd emisiuni ale unor triburi sau , mai :;;;
:::= în chip neîndoielnic că podoabele de argmt probabil , a unor uniuni de . triburi cu arii de = :;:
; ;: sînt produse locale. În prel~crarea argintul~i circulaţie bine delimitate. Tipurile menetare :::;
mai vechi sînt stilistic mai îng;ijit lucrate şi ~:g
1;;:::g:;. s-au folosit toate tehnologiile cunoscute tn
antichitate, inclusiv cea a placării ş j suflă rii cu mai apropiate de m_?del, pe cmd cele . uite- :;;;
:::: aur sau cea a filigranări i. rîoare sînt din ce tn ce mat schemattzate, ::::
g:; În sec. 4-3 î.e.n . se datează numeroase te- ajungîndu-se pînă la combi n.aţii de lin ii! ::g
1;;;:: zaure alcătuite din piese de aur sau de argint puncte şi ovale în care protottpul este mat :;;;
:::: cum sînt de ex. cele de la Băiceni, Agighiol greu de rec~o~noscut. :::;
m: sau Peretu , cu o bogată motivistică antropo şi . În cea de-a _?oua fază .a ~onetăriei get~~- :jgl
:::: zoomorfă a cărei studiere amănunţ ită a dus la ctce (150-70 1.e.n.) pe lmga o accentuata st1- ~c:::
;;:: concluzia existenţei unor ateliere geto-dacice lizare şi reducere a titlulu i argintului , se con- :;;;
;;::. nord-balcanice. În secolele următoare motivis- stată 0 reducere foarte i mportantă a număru- :;;;
;:::: tica decade însă elementele de bază cu sim- lui tipurilor monetare ş i o c reştere considera- ::::
:;:: bolistică religioasi\ se vor menţine Şi vo; _fi bilă a numărulu i de monede refl ectînd întări - ::::;
:::: prezente pe obiecte de. argint ce se dateaza tn rea uniunilor de triburi. ::;:
sec. 1 î.e .n. ca de ex. tn cazul tezaurului de la o dată cu domnia lui Burebista şi constitui- ::;;
Lupu. Orfevrari i g~to~aci .din perioada ~tatu- rea statului se trece la cea de-a treia fază , ::::
lui vor lucra, pe linga argmt ŞI aurul. Ptesele cînd moneda de tip greco-macedonean este ::§
de aur cunoscute pînă acum sînt însă în netă_ înl ocuită cu denarul republican de arl)tnt. Se ::;;:
minoritate numerică faţă de cele lucrate dtn cunosc şi ateliere in care se bătea~ denari r<?- ;:;:
argint, deşi din epoca bronzului $i din prima mani cum este de ex. cel de la Tthşca . Numa- ::::;
vîrstă a fierului se cunosc numeroase tezaure ruf denarilor romani descoperiţi pe teritoriul :;;;
ce conţineau obiecte de aur. . . . fostei Dacii creste de la an la an, ajungînd să :::;;
Cu toate deosebirile zonale ŞI multtplele tn- depăşească fa :ora actuală 20 000. ;:;;
fluenţe receptate , descoperirile geto-dacJc~ de Geto-dacii au emis şi monedă de aur cv le- :::;:
argint formează o u_ni!ate bine c_<;>rttu;ata ttpo~ genda Coson , nume!~ unui~ dintre regii care · ~1
logic şi etnic, c·u trasatun propnt Şt tn acelaşt i-au urmat lui Burebtsta" lutnd ca model mo- .-=:;;1
timp, definitorii, dovedind inaltul grad de dez- nede romane. Se pare ca centrul de en:ntere a :;;;
volkire la care au ajuns geto-dacii. _Tezaurele acestora se găsea în cetăţile din munţii Sebe~ = :::1
geto-daCic~ ~~uc o i':T1porta~tă contribuţie !a şului. Marea cantitate de ':T1onede precum . şt ::;;;
definirea ctvthzaţtet şt pnn mcadrarea lor tn numeroasele produse de tmport descopente :::::
ansamblul civilizaţiei de tip La Teme tîrziu în aşezările geto-dacice cercetate doved~te ::::
poate fi sesizată importanţa lor pe plan euro- că c·el puţin incepind cu sec. 1 î.e.n. a extstat :;;:
pean. . . . . o categorie specializată de negustori care se :;;:
Dintre meşteşuguri se miii cuvm ammttte cel ocupau cu schimbul d~ mărfuri. Comerţul da~ -~ :g
;::: al extragerii şi prelucrării sării din nu_meroa-
sele zăcăminte existente in ţara noastra, Şt cel
co-geţ.ilor orientat _la t~ceput spre G;ecta ŞI ::;;;
colonule greceşt 1 , tn~eptnd cu ~ee: -2 1.e.n. se ::;:
1 al prelucrării sticlei. La Valea Florilor! în apro-
piere de Cluj-Napoca, s-a descopent un puţ
·va îndrepta (din ce tn ce mat tnststent) spre :::;:
Italia si coastele Mării Adriatice. :::;1
pentru extragerea să~ii , şi numeroase unelt~ <!e Monetăria geto-dacică evidenţiază în mod :::;:
lemn foarte bine pastrate ce se dateaza tn pregnant dimensiunile civilizaţiei geto-da_cice ·. ::;:
epoca La Tene. U_rmele. l!n<;>r ateliere de sti~lă- care se situează pe un· plan superior faţa de ::::
1.... rie s-au descopent la Gradtştea de Munte Şt la
Copăcel (jud. Braşov).
· civilizaţia altor neamuri răma&e în -~~a:_grani- ~§1
ţelor statului roman cum ar ft sc1ţ11 , _tltrll , b~s- ::;;;•
F
·
~~[ • !:~
1
=
=
E
1=
=
3
~ ~
~ ~
1
E
1
3
1
:::::
~
1
::::
]
=
::::
-
:::::
::::
-=
=::::
~ ~
~t.
··- Podoabe din aur şi din bronz placat cu aur, de epocă mai tîrzie (sec.
~~
···-
§l; II-III), aflate oe teritoriul Transilvaniei. ~g
~ 3
-·- ducţ1e care au dus la o formă superioară de literare antice. Dio Cassius vorbeşte despre o ....
!f~ organizare: cea statală . Izvoarele de diverse scrisoare a lui Decebal pe care a trimis-o l-ui ~~g
§~~ categorii (literare, epigrafice, numismatice Domitian. Acelaşi autor pomeneşte un mesaj :~g
5 etc .) dovedesc că Burebista a intemeiat primul trimis lui Traian , scris cu litere latine pe o ciu- ·;;;;
:::- stat din istoria geto-dacilor care se va menţine percă inaintea luptei de la Tapae, Sint dovezi ···•
f:~~ pînă la cucerirea romană. Statul geto-dac a clare că la curtea regilor daci existau cancela- ~ja
::::: fost generat de modul de producţie tributal şi rii care se ocupau cu scrierea. Acest fapt :::;
;:;:: se deosebeşte esenţial de statele sclavagiste. reiese şi din analiza textului lui Strabo referi- ::::
m: Instituţiile lui îşi găsesc unele analogii in rega- tor la domnia lui Burebista . ;m
;::: tele elenistice care au servit ca model. Ge- Cunoaşterea şi folosirea scrierii cu carac- ;::;
:::: to-dacii se inscriu printre puţinele popoare tere greceşti sau latine de către geto-daci, in ::::
[:.':.~:~- ·:=. antice din afara lumii greco-romane din Eu- afara cancelariilor regale, ne este dovedită de ~.:.·: ~-~.:-;:.
ropa care in evoluţia lor istorică au cunoscut descoperirile arheologice. Astfel la Kiolmen :
~::=.·.:-.·: forma de organizare statală, depăşind cu sigu- {in nord-estul· Bulgariei de azi) in 1965 s-a :_·: :_: : _
-_ ranţă cadrele de dezvoltare ale comunei primi- descoperit un . mormint tumular getic acoperit
~;::::_ tive. Celţii , de ex. n-au atins nicicind acest cu o lespede ce avea o inscripţie cu litere gre- :_: :;:
:: stadiu. Triburile celtice, deşi s-au răspîndit pe ceşti in ,,scriptio continua" ce n-a putut fi des- _
~:·~•••.:c:· o vastă zonă din Europa şi au avut o dezvol- cifrată , redactată in limba getică. Un inel de ~:~·::··
- tată civilizaţie, n-au reuşit să realizeze o· uni- aur cu inscripţie grecească ce n-a fost nici ea ::-
in sec. 2-3 e.n., cu toată vecinătatea Imperiul şi Dunăre. La Ocniţa s-a descoperit un vas da-
roman şi a intensului schimb pe ca're-1 intreţi- tat in vremea lui Augustus , cu siguranţă dacic,
:._~.1: _: :_.': neau cu acesta, n-au ajuns să alcătuiască cu o inscripţie in limba greacă ce menţiona -_=,_~:. ·: _~.·
:: state. numele unui rege {Thiamarkos) ce stăpînea _
peste o parte a Daciei. Scrierea cu caractere
greceşti se întîlneşte apoi in. cetăţila..d.in mun-
SCRIEREA ŞI LIMBA ţii Sebeşului. Aici s-au descoperit trei feluri de
inscripţii; litere izolate pe unelte..ori funduri de
Este neindoielnic <.?ă dovada sigură a unei vase, interpretate ca indicaţie a destinaţiei
culturi de inalt nivel o constituie scrierea. Se uneltei respective , a dimensiunile~ ei ori ca
ştie că geto-dacii n-au ajuns să aibă o litera- semn de proprietate ori de atelier. In cea de-a
tură scrisă ; ceea ce nu înseamnă însă că seri- doua categorie au fost încadrate litere izolate
sul le era necunoscut. Fără a avea un alfabet de pe blocuri ale unor ziduri despre care se
propriu, geto-dacii )-au folosit pe cel grecesc presupune că reprezintă notări legate de teh-
sau pe cel roman. In acest sens ne stau măr- nica construcţiilor. Cea de-a treia categorie o
tu"rie descoperirile arheologice si citeva texte formează grupe de litere greceşti dăltuite in
74
SaDAng - arhiva personală
colţul unor blocuri de piatră din care se cu- primÎnd 4nităţile, zecimile, sutimile şi miimile,
nosc ~ exemplare cu 169 litere. Acestea au ipoteză foarte plauzibilă
fost interpretate ca semne ale constructorilor, Faptul că sanctuarele VI de la Grădiştea de
nume de persoane (eroi, regi, preoţi) sau cifre Munte s-a dovedit a nu fi un templu-calendar,
ale unor calcu.le matematice pentru măsurarea nu anulează supoziţia cu privire la calculele
timpului. Cu litere greceşti sînt scrise în teh- astronomice materializate prin cifrele de pe
nica punctării şi inscripţii pe cîteva vase de ar- blocurile zidului ce separă terasa a X-a şi a
giQt. Xl-a. Nu este exclus ca cifrele de care vor-
Intr-o locuinţă de pe malul Dealului. Grădiş beam să fi avut altă raţiune decit cea legată
tii s-a descoperit un vas mare de lut lucrat cu de astronomie. Oricum , ele demonstrează
roata care purta ştampila DECEBALUS PER înaltul nivel la care ajunsese cultura geto-da-
SCORILO, interpretată la început ca primul cilor.
text în limba dacică cu litere latine şi tradus Preocupările din domeniul astronomiei ale
"Decebal fiul lui Scorilo". Ulterior s-a arătat preoţimii geto-dacice ne sînt limpede dovedite
însă că este un text cu caratere şi în limba la- de textele lui Strabo şi lordanes care foarte
tină reprezentînd -;,marca fabricii", aşa cum se probabil se materializau în calendare. Calcula-
obişnuia în lumea romană. Decebalus era.pro- rea timpului trebuie să se fi făcut după mersul
prietarul oficinei iar meşterul care a făcut va- lunii. Preocupările ştiinţifice ale preoţimii ge-
sul s-a numit Scorilo sau Scorilus. Chiar dacă to-dacice ca şi ale pitagoreicilor ori ale druizi-
inscripţia de pe vasul de la Grădiştea de lor celţi , pentru a da doar cîteva exemple, nu
Munte nu este în limba dacică, ea constituie o se limitau doar la astronomie. lordanes vor-
dovadă sigură că scrierea cu caractere latine beşte despre cunoştinţele de natură filozo-
era cunoscută geto-d,acilor. fică şi ştiinţifică: fizi-că, logică etc.
Inscripţii cu majuscule latine s-au descope-
rit şi în cetatea de la Polovragi sau de la Oc- MEDICINA
- niţa şi Piscul Crăsani. Este vorba de texte
fragmentare greu de descifrat. Inscripţii de Preo1ii geto-daci practicau şi medicina. Pla-
acelaşi fel s-au găsit şi în aşezări ale dacilor ton ne transmite chiar un principiu de medi-
liberi cum sînt cele de la Mătăsaru şi Cruceni cină geto-dacică integralist ce s~ regăseşte la
sau în cea de la Socetu.' adepţii şcolii medicale din Cos. In sprijinul le-
Dacă la început scrierea era cunoscută doar găturilor cu lumea grecească şi chiar cu
unora dintre preoţi, învăţaţi sau grjimătici de insula Cos vin şi descoperirile arheologice
la curtea regilor se pare că în preajma cuceri- printre care o trusă medicală descoperită la
rii romane ea era accesibilă unor pături de Grădiştea de Munte din care făcea parte o ta-
meşteşugari care realizau inscripţii cu carac- blă medicamentoasă (cenuşă a unui vulcan
tere greceşti ori latine pe vase de lut sau de mediteranean), un bisturiu , o pensetă ' şi cinci
argint. borcănaşe . Penseta îşi găseşte bune analogii
în .insula Cos. Instrumente· medicale s-au des-
ASTRONOMIA, FILOZOFIA, MATE- coperit şi în alte aş~zări , .cum este cea de la
Poiana sau Ocniţa . In cadrul celei din urmă
MATICA s-a găsit ş i un instrument folosit la executarea
trepanaţiilor craniene. Se pare că geto-dacii
Geto-dacilor nu le-au lipsit cunoştinţele şi
preocupările din domeniul astronomiei. Strabo au avut chiar un zeu al sănătăţii, Derzis-Dar-
vorbind despre Zalmoxis spune că acesta ar fi zelas, şi au cunoscut şi folosit efectele terape-
deprins unele cunoştinţe astronomice de la utice ale apelor termale şi mai cu seamă p·e
Pitagora iar o altă parte de la egipteni. Despre cele ale plantelor medicinale. Asa se face că de-
cunoştinţele de astrolilomie ·îrlVăţate de către
numirile dacice ale unor plante vindecătoare
Zalmoxis"-de la Pitagora aminteşte şi Por- au fost înscrise în operele clasice ale medici-
phyrios. lordanes ne spune de.spre Deceneu nei antice ca cea a lui Pedanius Dioscoride.
că i-a instruit pe daci în aproape toate ramu~
riie filozofiei şi mai cu seamă i-a învăţat astro- ARTELE
nomie (mersul stelelor, creşterea şi - descreşte-
rea -lunii , eclipsele de soare etc.). lordanes Este bine ştiut că la geto-daci n-a existat o
pune îndeletnicirile astronomice pe seama artă plastică monumentală , în schimb -au cu-
războinicilor geto-daci. Mai probabil este însă nascut o deosebită dezvoltare artele decora-
că acestea să fi şparţ i nut preoţimii ca şi la alte tive. Un domeniu în care acestea s-au mani-
popoare antice. tn atribuţia preoţilor intra fixa- testat plenar a fost cel al podoabelor, al arfe-
rea calendarului. S-a presupus c ă unele dintre vrăriei şi a:l obiectelor de utilitate deosebită:
sanctuarele descoperite la -Grădiştea de armuri de paradă , vase de cult etc. Pînă de
Munte, mai ·cu seamă sanctuarul mare rotund curînd s-a susţinut că arta geto...aacică este
(sanctuarul VI) , ar reprezenta calendare. Des- prin excelenţă geometrică , rtenfigurn-rt':lă şi
coperi riie făcute însă ulterror au arătat că reia- aniconică . · Descoperirile făcute , mai cu seamă
ţiile numerice de la care se pornea erau gre- în ultima vreme, au arătat însă că €xistă ~iar
şite şi că n4. poate fi vorba despre sanctua- o bogată artă figurat i v ă concretizată pe
re-calendar. In ultima vreme se presupune că obiecte de aur, argint ori lut cu implicaţii ma-
sanctuarele grădiştene erau edificii acoperiţe jore în descifrarea religiei geto-dacice, cu un
iar stîlpii intraţ i în calcule nu erau vizibili. In decor figurativ antropo şi zoomorf plin de
legătură cu complicatele· calcule astronomice sensuri mitologice. •
!:;::1f, şi matematice au fost puse şi inscripţiile de pe
blocurile de calcar care n-ar reprezenta texte,
La geto-daci în perioada statului s-a dezvol- · ::~\i
tat o plasti că măruntă realizată în lut cum o ::;:
U~i:~::~,~~~,
...................:~~~~::,·,cif:;,H;:~::,
~
:H:~,::~~:~:~::~~~i:i,u.....
.. ,...,..................................... :~~:HH~~;~~~~~E~i :~~::~~::::~:.!I~~~!~~H:;,.~:;;~~l..................
,..,. ...........................................................
_
~i~i~::iHH~~~.
75
SaDAng - arhiva personală
fill~~i:~~H!H~~;~1!!~1i~~i~~:i;:~1~~~-~ i~~H1~~!~~i~!~~H!H~~!i!;~!!i!i!~~~~i1!~1l!~~~;H!~~H~!~~i~~!~~1~:1~~~
j:::: menea J!lro~u.se cu _repr~z~nt~r~ zo~ ŞI_ antro- 1m1tarea, Iniţial, a unor monede greco-mace- ::;;!
ŞI 1m1taţu
;: : pomorfe
1;;::
.1
import.
;;:: cu
ongmale
seamă
Virtuţi
nu
artistice
cea de lux, cea
posedă
dupa p1ese de
ceramica, mai
pictată
ori cu motive
donene.
Dacă talentul, priceperea
constructorilor get<Hiaci se
şi
:::;
ingeniozitatea ;;:;
manifestă
in ridi- ::::
:;;:: in relief. Se poate vorbi chiar de o artă a mo- carea fortificaţiilor lor, toate acestea se evi- ::::
;;;: denţiază pregnant' atunci cînd este vorba de- :::;
:::: spre construcţii cu caracter de cult. Be fiind C::l
g~~ edificii de mari dimensiuni şi de pretenţii arhi- ~~§
:::· George Coşbuc tectonice deosebite. Formele de bază ale con- =:::
;::: strucţiilor religioase se intilnesc şi in cazul lo- :::;
:::: cuinţelor: patrulatere, circulare sau absidate. ::::;
;;:: DECEBAL Cele mai multe dintre sanctuare s-au desco- :::;
::: CATRE POPOR perit in cadrul marelui complex din munţii Se- :;;:
:;:: beşului la care se adaugă cele de la Piatra :::::
;;;: Craivii, Piatra Neamţ, Barboşi , Pecica, Doli- ::;;
Viaţa asta-i bun pierdut
::::: neanu, Popeşti, Cetăţeni, Cirlomăneşti, Brad, ::;;
Cind n-o trăieşti cum ai fi vrut!
:::: Racoş etc. Cele de la Grădiştea de Munte fi- C::l
l
~j~~
Şi-acum ar vrea un neam călău ind însă cele mai reprezentative şi de monu- ~§
S-arunce jug in gitul tău :
:::: mentalitate deosebită. ::::
[= E rău destul că ne-am născut, Cu privire la sanctuarele de la Grădiştea de :~§
:;;: Mai vrem şi-al doilea rău? Munte s-a formulat ipoteza după care ar fi fost :;;;
;::: fără acoperiş, sub cerul liber. Studiile publi- :::
:;:: Din zei de-am fi scoboritori, eate in ultima vreme dovedesc însă că toate ::;:
;;:: C-o moarte tot sintem datori! acestea erau edificii acoperite. Dacă toţi cer-. ::::
:;:: Totuna e dac-ai murit cetătorii din ultima vreme sint de acord că ::::
:::: Flăcău ori moş ingirbovit; sanctuarele get<Hiacice au fost acoperite, pă- ::;:
:;:: Dar nu-i totuna leu să mori rerile diferă in ceea ce priveşte reconstituirile. :::::
g~: Ori cine-nlănţuit. Unii susţin că deşi au fost acoperite ele erau ~~§
;;:= colonade de sine stătătoare fără pereţi, alţii :;::
;;:- Cei ce se luptă murmurind, sint însă de părere că este vorba de'edificii in- :;::
:;:: De s-ar lupta şi-n primul rind, chise cu acoperiş şi cu pereţi şi, in sfîrşit, s-a =:;:
;;;: Ei tot atit de buni ne par emis ipoteza că ar fi vorba de temple care ,;;:
;;:: Ca orişicare laş fugar! aveau ca model templele greceşti, peristil. Pă- :::;
:::: Murmurul, azi şi Qrişicind, rerile cercetătorilor in legătură cu sanctuarele ::;;
:::: E plînset in zadar! de la Grădiştea de Munte sint atit de diferite :;:
;::: datorită împrejurării că toate au fost sistema- ::;:
:;:: Iar a tăcea şi Iaşii ştiu! tic distruse de romani. S-au mai păstrat doar :;;
:::: Toţi morţii tac! Dar cine-i viu resturi de temelii iar din sutele de coloane ori :::::
:::~ Să rîdă! Bunii rid şi cad! stilpi de calcar sau andezit nimic n-a rămas ~m
g;: Să ridem dar, viteaz răsad, intreg. Chiar dacă reconstituirile intimpină de- -:,:;:
;;:: Să fie-un hohotit şi-un chiu osebite dificultăţi , se poate totuşi constata :::::
:;:: Din ceruri pină-n iad! existenţa unor edificii patrulatere monumen- ::;:
r:::· tale cu baze şi coloane de piatră (calcar sau ::;;
;;:: De-ar curge singele pîrău, andezit) care arată inaltul grad de civilizaţie şi ·:::
:::: Nebiruit e braţul tău, cultură la care au ajuns get<Hiacii. Arhitectura ::;:
g~: Cind morţii-n faţă nu tresari! rel!gioa~ ~acică n-a avu~ canaane proprii. Au ;~§:
::;: Şi însuţi ţie-un zeu îţi pari ex1stat msa temple ce masurau 35 m lungime, ::::1
g;, Cind rizi de ce se tem mai rău 10,5 m lăţime şi circa 9 m înălţime (templul 1 :::!1
r::: Duşmanii tăi cei tari. ·de la Grădiştea de Munte) a căror 'monumen- :;;:1
;;:: talitate se evidenţiază de la sine. Un alt sanc- ::;:
r::: Ei sint romani! Şi ce mai sint? tuar de la Grădiştea (Sanctuarul V) a avut 40 ::::
;::: Nu ei, ci de-ar veni cel sfint, de plinte de andezit cu diametru! de -::::
:::: Zamolxe, c-un intreg popor 2,05-2,25 m pe care se ridicau coloane, tot ::;:
;;:: De zei, i-am intreba: ce vor? de andezit, cu diametru! de 1,20 m, măsurînd :;;;
::::· Şi nu le-am da nici lor pămînt, 38 m lungime şi 26 m lăţime. :::;
:::: Căci ei au cerul lor! Sanctuarele circulare au la bază clădirile de :;;
§~: tip tholos. Cel mai reprezentativ dintre ele fi- ~~§
;:::: Şi-acum, bărbaţi, un fier şi-un scut! ind Sanctuarul VI de la Grădiştea de Munte cu ::;:
;::: E rău destul că ne-am născut: două cercuri concentrice şi un patrat absidat '::!
;;:; Dar cui i-e frică de război in mijloc, ·avind diametru! maxim de 29,40 m ::::
;;:; E liber de-a pleca-napoi, despre care s-a presupus că ar fi fost tem-
;::: Jar cine-i vînzător vindut plu-calendar. Reconstituirea -şi a 1lcesttli sanc-
:::: Să iasă dintre noi! tuar s-a făcut diferit.
:;;: GetCKI-acilor nu le-au fost străine literatura,
:::: Eu nu mai am mm1c de spus! poezia, muzica şi dansul. Literatura era orală, ..
:::= Voi braţele jurînd le-aţi pus povestită prin viu grai de rapsozi bătrîni după
:;;: Pe scut! Puterea este-n voi cum reiese din relatarea lui Ovidiu. B însuşi a c::
;;;: Şi-n zei! Dar vă gîndiţi, eroi, scris versuri in limba geţilor pe care aceştia -::;:1
F:
.:::
Că zeii sint departe, sus,
Duşmanii lîngă noi!
le-au gustat din plin şi ne relatează că există ::;:
şi alţi poeţi. Strabo ne spune că ,,muzica in- :~:;~
i~: · ' (Fire de tort, 1896) treagă , privită atit ca melodie cit şi ca ritm, şi TI~
!lfullllilimlliHH!HHHiHHH!HH!!!lH!i!!i!HiH!Hiili!iiHHHiliî~!U!illiHH!H!iiHfHHH!i!i!HH!gi!i!lllliiHHlH!!H'llHilillili:!m
76
SaDAng - arhiva personală
~~1~~1~:ii:!~!H~i!H~~~:~i~!~H~/i;;i;~~:!~~~~!~1i!:1l~i1H!~~;~~;~~~:~i~i~!~i;:~H;:i~1~~~:~1~~i~~~~~~llf
:::: socoti$ă ca fiind de obîrşie tracă" . Numeroşi tăţii, unul al focului şi al metalelor şi foarte ::::
g~: autori antici menţionează că geto-<lacii îşi în- probabil, încă mulţi alţii. ::::
:;:: soţeau soliile cu muzică. Ea mai este prezentă Divinităţile geto-<lacice au fost antropomor- ~::
:;;: apoi la serbări religioase, la rugăciuni adre- fizate, cel puţin din sec. 5-4 î.e.n. dar, din pă- ~li
:;;: sate zeilor de către preoţi, la povestirea legen- eate, la covîrşitoarea lor majoritate nu cunoaş- ::::
r::: delor şi la înmormîntări. Ca instrumente muzi- tem numele sub care erau ei adoraţi. Marele ::::
:;:: cale folosite de geto-<laci izvoarele literare Zeu s-a putut numi Gebeleizis ori Nebeleizis. ::::
r::: menţionează : chitara (o liră mai perfecţio- El este fără îndoială un z~u suprem de tipul ::;;:
r::: nată) , magadis (un fel de harpă cu 20 de lui Zeus ori al lui Jupiter. In stăpînirea lui in- ::::
r::: corzi), fluierul , naiul, flautul, buciumul, cornul trau atît cerul cît şi pămîntul, viii şi morţii. :;;;;
:::: şi trompeta. Ruiere de os s-au descoperit in ' Atunci cind este reprezentat ..in majestate" , ::::
§~ aşezări ca cele de la Brad sau Pecica iar trom- pe tron, este însoţit de vultur (simbol al ceru- ::~g
r::: petele sînt reprezentate pe Columna lui lui) şi de şarpe (simbol al pămîntului). ::::
.... Traian Lipsa izvoarelor scrise ne împiedică să cu- ···•
E~ Se presupune că muzica geto-dacică era noaştem amănunte cu privire la cultul Marelui ~~~
:;:: monadică şi eterofonică, încercîndu-se, pe Zeu , a felului . cum şi-1 imaginau strămoşii :;;;:
:::: baza muzicii româneşti , chiar stabilirea modu- noştri. Credinţele geto-dacilor în legătură cu ::::
;;:: lui care, după unii muzicologi, era pentatonic Marele Zeu nu vor fi fost prea deosebite de =:::
:;:: iar după a(ţii s-ar fi organizat în scări heptato- ale grecilor şi romanilor pe care le cunoaşteiŢI. :::::
:::: nice. Diferite au putut fi însă practicile de cult. In ::::
:::: Muzica era însoţită şi de dans, constituind cele ale geto-<lacilor, focul a deţinut un loc de =:::
r::: forme sincretice de manifestare artistică. Dan- frunte. ::;;
§~~ sul se practica în ritualuri religioase, ceremo-· Atribuţii chtoniene avea şi Marea Zeiţă care .~li
;:;:: nii funebre, la banchete, sărbători sau alte este însoţită in iconografia geto-<lacă de şarpe ::::
;;:: ocazii. Pe lîngă izvoare literar.e, cu privire la şi cervidee. Izvoarele literare trec cu totul sub ::::
;::; dansuri rituale ne stau mărturie şi descoperi- tăcere existenţa Marii Zeiţe, cu excepţia men- =:::
~.·.~_,_: ;. riie arheologice. ţionării •.Zalmoxi nume de zeiţă" în Lexiconul -.:,·~:- : :~=:.
__ Sudas, care ar putea sugera că Zalmoxis_ar fi
~··· Ă avut un pandant feminin, ceea ,ce nu este ex- ···•
f~ CREDINŢELE ŞI DIVINIT ŢILE clus intr-o anumită perioadă cînd cultul zai- ~~g
:::: moxian se răpîndise şi numele se suprapusese ::;;:
§~~ Strabo rie spune că ..bizuindu-se pe in- peste cel al Marelui Zeu . Este neîndoielnic că ~~;
:;:: treaga istorie a geţilor, in neamul lor rivna geto-<lacii au venerat încă de foarte timpuriu o := :::
:;:: pentru cele divine a fost un lucru de căpete- zeitate feminină legată de pămînt, de fertilitate. ::::
:;:: nie". Nu este deci de mirare că despre religia şi că această divinitate în epoca romană va fi ::::
:::: geto-<lacllor s-a scris foarte mult. Au comen- identificată cu Junona ori cu Libera în cuplul :::::
:::: tat-o autorii antici incepind cu Herodot şi ter- Liber-Libera. Marea Zeiţă a geto-<lacilor îşi = :::
:;;: minind cu cei bizantini dar au făcut-o mai cu găseşte paralelă în lumea tracilor de sud . Este ::::
[~ seamă învăţaţii moderni pe parcursul a trei vorba de Bendis, asemănătoare cu Cibelle şi ~§
:;:; secole. s-au purtat şi se mai poartă încă dis- asimilată uneori cu Artemis, Selene, Hecate :::::
:;:: !_;uţii în contradictoriu pe baza textelor antice. ori Persephona, zeiţă a căsătoriei şi fecundită- ::::
::=.: In ultima vreme însă la contribuţia au fost ţii, protectoare a femeilor, a fetelor de măritat, ::~1
;::: puse descoperirile arheologice mai vechi sau zeiţă a lunii, a vînătorii, protectoare a animale- ::::
:;-:: cele mai recente. s-a dovedit că arta geto-<la- lor. ::::
:;::: cică este departe de a fi nonfigurativă şi că Geto-dacii cinsteau apoi un zeu al războiu- .::::
:;::. există o bogată iconografie înscrisă pe lui al cărui nume nu-l cunoaştem. De aseme- · ::::
!!:: obiecte de aur, argint ori ceramică legată nea nu cunoaştem numele sub care ei vene- ,:;;:
!!:: direct de religie. Descifrarea acesteia se poate rau soarele. Este însă neîndoielnic că geto-<la- :::.::
~:::- face cu ajutorul textelor literare. Coroborarea cii încă de timpuriu aveau un zeu al soarelui , :::::
g şi confruntarea amănunţită a celor două eate- aparte de · Marele Zeu, în atributele căruia in- ;~::
:;;: gorii de izvoare are darul să lămurească pro- trau şi ~le,!ll~':l.tele urano-s?lare. :;§
;::: blema atît -de încurcată şi de controversată, Zeul sanataţu de genul lUI Aesculap se pare ::::
;::: cea a religiei geto-<lacice. o asemenea cerce- că a purtat numele de Darzos (Derzelas, Der- ::::
:;-:: tare arată că religia geto-<lacilor este una zis) dacă nu este cumva vo.rba de un epitet şi :;::
:;:.: obişnuită la popoarele indo-europene fără să nu de însuşi numele zeului. Aceeaşi este situ- :.=::
:;;:: aibă nimic ieşit din comun, fără a se deosebi, aţia şi în cazul unei alte divinităţi, Debatopeios ::::
E:: în liniile ei ·generale, de cea grecească, ro- (Dabatopienos) corespunzînd lui Hefaistos din ::::
:E: mană, celtică sau de cea a germanilor, pentru mitologia greacă , menţionat în inscripţii gre- :::!
:::: a aminti doar cîteva neamuri din marea familie ceşti. Chiar dacă numele nu sînt cele reale, ::E
E a indo-europenilor. cert rămîne faptul că geto-<lacii venerau o di- ::::
~ Dintre numeroasele păreri exprimate se vinitate ocrotitoare a săn~tăţii şi una de.genul ~§
:;:: poate reţine că s-au conturat trei opinii prînei- lui Hefaistos. Se pare ca e1 aveau un .cult al ,~::
::::. paie: una care consideră religia geto-<lacică vetrei şi al focului şi chiar o divinitate îA-atri- ::§
:::: monoteistă, o a doua care vede în ea o religie buţiile căreia intrau acestea. De asemenea au ;:;:
:;;: dualistă în sens iranian şi, în sfîrşit, a treia fost venerate divinităţi protectoare ale casei şi ::;:
:;:: care susţine politeismul ei. Cercetările recente animalelor. O altă divinitate se pare că s-a nu- := :;:
:E: au dovedit, fără putinţă de îndnială , că religia mit Eitiosaros, teonim menţionat într-o in- =:::
:;;:: geto-<lacilor a fost politeistă, panteonul lor cu - scripţie în legătură cu care nu se pot face pre- :::!
:::: prinzînd mai multe divinităţi în frunte cu un cizări. ::::
:;:.;: zeu şi o zeiţă supremă, la care se adaugă un Un moment deosebit de important în evolu- ::::
jl~; zeu al războiului, unul al soarelui, o divinitate ţia religiei geto-<lacice îl reprezintă apariţia :~~
~f;;::::;ii:~i:~i~iiiiff~ff!=~ifiiiii~ii~f!ff!iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiillllilliiliilli:iii!iiiiiiiiii!iiillilllllliliiliillillillilllliliiiliillill~;:;;;Ji!
77
SaDAng - arhiva personală
uututatauaeuea uenuau t••nntttna ••n!"'' aanllllltnau aauntnatttttttlltlltlltttttttttttauaa•u••••••••••n•n••••••--
r::
,S'î.i~r·:~ ;.,: "~ o~ .;,;~ ~",.," ",:r~ :.; ~ '"~:~,~ ~"~.~ !"r: ~ ,~.:~ ~ r~'i"~;"
~- două decenii , arată că, din cele mai indepăr-
.:::: tate vremuri există dovezi asupra prezenţei
omului şi a comunităţilor omeneşti , încă de pe
toria lumii prin îmbogăţirea tezaurului cultural
al continentului nostru. Nucleul patriei tracilor
a fost ţinutul carpato-danubiano-pontic. De
::::i
::::1
!
· · -·=·. i=:·'=l
,:::: cind omul se forma prin muncă iar societatea aci ei s-au revărsat pînă departe, ajungind ::;:.
fl.:~_:·_;__: se constituia treptat, treptat. Pe solul patriei pînă la Treia cea cîntată de · Homer şi partiei- ~_.f_ ~_:l:J
• noastre au inflorit culturi care stau alături de pind la iureşul care a· dus la prăbuşirea puterii i
r:'' ce le din zona mediteraneană şi Europa cen-
,1~:: trală; este suficient că amintim in acest sens
miceniene şi a statului hittit din Asia Mică. în
prima jumătate a mileniului 1 t e.n. se raspîn-
::::!
::~i
:!::: splendida civilizaţie Cucuteni cu minunata ei dise in lumea tracică şi fierul , care va deter- : :l
1::;: ceramică pictată şi .. Hora" de la Frumuşica, mina o rapidă dezvoltare a forţelo"r-de proauc- :;::1
f' dar mai· ales cultura Hamangia din Dobrogea ţie. Timp de o mie de ani atelierele tracice, in ::::,
~ it~~fi~~~~~~::l~~lf~ff~:f~~ ~~~~~~~~~~:~~;~§~:lr~ft]Z~
l~iH~H:i~HH!iiHiHiHHfiiHHiiiHHiiHHHiiiiUHiHHHiHHHHi:iiHiiiiiiiHiUHiHH!itHfHHHHiUiii~=!HHiiHHiiH~iHHi~iii;H;:!ill
111
78
SaDAng - arhiva personală
1111 111111111111111111111111 1 111111 1 1111111111 1 1111111111111 •• • •• 1 1 111111111111111111111 11 1111111111111111111111111 1 llllllllellll
i:H 1~n ;; ;;t!!ti ! ftl!! ! ; ~ ;rrr!i!!~!r!;;;r;rfiii!t~rr! ; ;r;! r trri t iiii!i ! iii!iiiiilii~ ! i i ii!iiTit!fi~l!iiitiii~iiii i i!iiiiti!!ii.!irtri t ii i i~ i ii!iii!i;:;;;!F:
:;;; cele miceniene prin forma, decor ŞI eleganţă. ţilor
pe Duriăre şi ele documentează, în mod ;;::
;;;: Cu aceeaşi pricepere, meşterii traci lucrau şi concret, locuirea geţilor între Balcani, Carpaţi ;:g
E:c .obiectele de aur şi argint, după cum, din sec. şi Nistru îhcă din sec. VII î.e.n., iar prin înain- :;;;
:;;:: XII-XI î.e.n., ei devin stăpîni şi pe cunoştinţele taşii lor traci, din vremuri imemoriale. :;;;
:;:: tehnologice legate, de data aceasta, de meta- · Geţii şi dacii erau unul şi acelaşi popor, de ::::;
E !urgia fierului, care, după opinia lui Fr. Engles esenţă etnică tracică şi vorbind aceeaşi limbă , :;;;
E "e jucat un rol revoluţionar în istoria umanită- cea tracică. La Trogus Pompeius găsim preei- :;;;
:::: ţii". zarea că "dacii sînt de aceleaşi neam cu geţii" ::::
:E înainte de mijlocul mileniului 1 î.e.n. triburile şi că sînt "o mlădiţă" a acestora, iar Strabo - ::::
E:C şi uniunile de triburi tracice din zona carpa- contemporan, în parte, cu Burebista - arată =;;;
E:: to-danubiano-pontică şi nord-est-balcanică că "dacii vorbesc aceeaşi limbă cu geţii", cea =:;:
if~ şi-au intensifica! legăturile de schimb cu lu- tracică. Pliniu cel Bătrîn vorbea de geţii "pe ,:m
:;;:: mea mediteraneană şi cu cea din Asia Mică. care romanii îi numesc daci". De la acelaşi :;;;
E în această epocă începe - să se manifeste şi in- Strabo avem ştirea că "geţii sînt cei care se ::::
:;;: fluenţa grecească. Pe ţărmul Mării Negre întind spre Pont şi spre răsărit, iar dacii cei :;;;
:;;: aveau să se înfiinţeze coloniile greceşti His- care locuiesc în partea opusă, spre Germania ·::::
:;;: tria, Tomis, Callatis, care vor deveni focare de şi izvoarele lstrului", subliniind prin aceasta .::::
:::: iradiere a· elementelor de civilizaţie superioară, deosebirea doar teritorială dintre geţi şi daci. :::::
E care vor fi asimilate şi transformate de autoh- Termenul de daci apare prima dată la Caesar, ·:;;:
:;;:: toni, potrivit gustului artistic şi nevoilor lor. Va cuceritorul Galiei, iar acela de Dacia la Tacit ::::
§~ avea loc o înrîurire reciprocă, dar suostratul şi Agrippa, iar acela de geto-daci, de da- ;~g
:;:: tracic îşi va păstra structura sa unitară, pe în- co-geţi şi traco-geţi este un termen modern, :;;:
E tregul spaţiu unde se vor forma geto-dacii. Pe pentru a scoate în evidenţă unitatea etnică şi :;;:
:::: substratul general tracic se vor forma deopo- originea tracică a geţilor şi a dacilor. Intrarea :;;;
E trivă tracii meridionali şi ramura nordică, în lumina istoriei mai devreme a geţilor se da- :;;;
:;;: aceea a geto-dacilor, cea mai importantă în , toreşte apropierii lor de lumea grecească şi ::::
:;:: părţile de sud-est ale Europei. condiţiilor istorice şi geografice specifice. lm- =:;:
E In aria de locuire a tracilor de nord se cris- plicarea geţilor în evenimentele legate de ::::
E talizează, în sec. VIII-VII î.e.n., o mare unitate campania lui Darius din 514 î.e.n. a fost deter- .:;;;
§~. de cultură, pe care arheologii o numesc -, minată de interesele statului persan de a-şi ~;:
:;;: după o uzanţă internaţională -, cultura Basa- extinde stăpînirea şi asupra cetăţilor greceşti :;§
:;;: rabi, o localitate în jud .. D_olj. Ac:easta aco pe- d~ pe litoralul vestic şi nor.di<: al Pont~ lui Eu: :;;;
:;;: rea o mare ane geografica, al care1 centru se xm ŞI asupra neamunlor dm mtenor, 1n speţa ·::::
:;;: sprijinea tot pe Carpaţi şi pe Dunăre. De pe tracii meridionali , geţii şi sciţii. Geţii intrau :;;:
:;;: fondul etno-{;ultural Basarabi s-au ridicat ge- astfel în cadrul istoriei universale antice încă ::;:
:;;:: to-dacii, poporul care începuse să se consti- din sec. VI î.e.n. De fapt, însăşi dezvoltarea ::::
E tuie ca atare chiar din cursul dezvoltării cultu- social-economică, politică şi mifitară a geţilor =:::
:::: rii Basarabi. Geto-dacii formau - încă de la a cunoscut un ritm mai viu decît acela al ::;:
:::: început - o puternică entitate etnică, lingvis- populatiei din zona intracarpatică. Dacă privim :::::
~· tică, economică şi - în vremea lui Burebista mai îndeaproape documentarea arheologică ~;:
E - politică. Şi pe plan spiritual, geto-dacii se actuală, datînd de după 550 î.e.n., se poate :::!
:;:;: manifestau tot în cadrul aceleiaşi mari unităţi uşor observa că s-a petrecut o inegalitate în :;;§
:;:: etno-culturale. Ei locuiau pe întreaga arie din- ritmul dezvoltării .societăţii din aria carpa- ::;;;
E tre pantele de nord ale Balcanilor (Haemus, to-danubiano-pontică şi nord-est-balcanică, :::;
:;;:: Stara Planina), Carpaţii Păduroşi - la nord, li- că acest ritm s-a accelerat în sud-estul :;::;
E:: toralul de vest şi de nord al Pontului Euxin şi României şi în Bulgaria de nord, adică acolo :..;:
:;;: Tyras (Nistru) - la est şi Dunărea mijlocie şi unde izvoarele antice amintesc pe geţi şi unde ::.::
E Morava spre vest şi sud-vest. Pe această ' în- izvoarele arheologice vin să confirme o atare =::;
g~ tinsă vatră , geto-dacii vor crea o civilizaţie diferenţiere, care a cuprins deopotrivă şi zona :::;;
:;;:: materială şi spirituală superioară aceleia a getică de la est de Carpaţi. :~::
:;:: neamurilor învecinate. Tot pe această vatră va Procesul cristalizării civilizaţiei geto-dace a ::§
:::: avea să se petreacă, diferenţiat, procesul ro- durat relativ mult, printr-o neîncetată dezvol- ·:;;:
:;;:: manizării, al sintezei daco-romane şi al naşte- tare a fondului străvechi , tracic, de milenară :;:;
:;;: rii, astfel, a poporului român. tradiţie, care a dăinuit în toată epoca ge- :;:;
E:C In istoriografia străină a circulat părerea că to-dacă, daco-romană şi a răzbătut în fiinţa :;;;
:;;: geto-dacii nu ar fi traci, ci germani, celţi sau poporului nostru şi - într-o măsură mai mică ::;:;
E~ slavi. De asemenea, s-a vorbit mult -chiar şi - şi în aceea a unor popoare din Balcani, ve- ::;:
E!: la istoricii români - că geto-dacii sînt de ori- nite aci mai tîrziu . :;:;
g~ gine balcanică şi că au trecut la nord de Du- Documentarea arheologică dobîndită prin :::::
;;;: . năre după jumătatea sec. V î.e.n. O asemenea săpături efectuate în ultimele trei decenii pe :::::
:;;: concepţie a fost posibilă din cauza lipsei iz- întreg teritoriul patriei noastre a îmbogăţit ;::::
:;:; voarelor scrise ale antichităţii privind pe ge- considerabil cunoştinţele noastre cu privire la ::;:
f!E to-daci. întrucît istoricul grec Herodot - "pă- cultura material·ă şi spiritual~ a geţo-,Qacilor. :~g
E rintele istoriei", cum a fost numit, pe dreptate Economia lor se baza îndeosef:ii pe agricultură :::;;
E::: - .. amintea pe geţi numai la sud de Dunăre şi creşterea animalelor. la care şe adiUJgau ~:;;
:;;: (lstru), unde s-ar fi învecinat cu sciţii - s-a meşteşugurile felurite şi comerţul. În zonele ::::;
§~ tras concluzia greşită că geţii ar fi "emigrat" bogate în sare, exploatau acest important şi =.:;:
:;:: sau s-ar fi ,,strămutat" la nord de lstru în pe- atît de. necesar element ce lua şi calea comer- :;;:
F.E rioada de după 514 î.e.n., cînd Herodot reia- ţului. In jurul salinelor s-au infiripat puternice ::::
:::: tează campania lui Darius 1 împotriva sciţilor centre economice, politice şi militare. Aşa a :;:;
:;:;: şi lupta geţilor pentru apărarea libertăţii şi in- fost centrul Buridava din jurul bogatelor saline :::;
:;::: dependenţei lor. Descoperirile arheologice in~ de la Ocnele Mari şi Ocniţa din judeţul Vîlcea, ::::
:;:: firmă părerea lui Herodot privind prezenţa sci- .:;:;
iili;iijJ: :ii:i:!i~ti:~:a!tii:i!tit!ti:t:!:ttit!i-!!ltltttiitt!tit!!ittiiii!itiiit:it!:t!it:!ititiiititt1t:!ti!!t!ttttt:ti:t!ti:1t!t:!tt!::~!t·i~i::::::::U~
11111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 ......... 1111111 1111111111 1 11 1 111111111111111111111
79
SaDAng - arhiva personală
~Hi!n~~r;~HniH!~!~~~~~~~H~Hi~HiHdH!i~;~if!~~HHHH~r:~did~H~~Hii~i~!Hi~Hi~i:;:;nHiHiH~!Hi;H~~iii~HHHHiHHHmmm;;;~m
m: unde va fi fost, probabil , una dintre rezisten- . frecvente (s-au descoperit la Grădiştea Mun- ::~lf
i!::: ţele_ lui liurebis_ta, dac;ă nu chiar prima. Pe mă- celului, Ocni~a-Buridava , B!tca Doamnei , Cos- :~li
:;;;: sura ce s-au tmbogaţtt cunoştmţele tehnolo- teştt etc.); nndele, ptle, razUitoare etc. ::::1
J:::: gice şi s-au diversificat uneltele, s-au răspîndit Apărarea libertăţii şi a teritoriilor ocupate de : §.
1;;;::;: brăzdaru l de fier şi cuţitul de tăiat brazda, cele ei a necesita! şi făurirea , în ateliere proprii, a ::;:1
i::::
două unelte principale ale plugului , care au
mărit randamentul muncii în cultivarea pămîn-
armelor necesare. Au fost descoperite destul ::::
d.e multe arme defensive, arme ofensive (lănci , ::;; 1
:;;:: tu lui. Dacii au folosit un singur tip de brăzdar suliţe , vîrfuri de săgeată , săbii curbe - si- ;;;;i
F'
:§::
de plug , format dintr-o bară de fier, lăţită la
un capăt şi ci:l cîrlig la cel superior, ce urma
ca-ae, ·cuţite de lovit etc.), dar şi arme ro- =::::
mane, importate şi folosite de daci , cum apar ':!!i
1:: să fie fixat în lemn . Asemenea brăzdare , de tip şi pe Columna Traiană. De altfel , izvoarele an- c:!!l
1::::
::::
dac~ c: au fost descoperite în n:ulte aşezări ~i
cetaţt geto-dace : Potana, Bttca Doamnet ,
tice menţionează prezenţa _la curtea regelui ~:§:
Decebal a mstructonlor mthtan romant , care ·:;;;•
f!::: Brad, Răcătău , Popeşti pe Argeş , Ocniţa-Buri- vor fi iniţiat pe daci în mînuirea unor arme şi ::::il
::::: dava, Grădiştea Muncelului , Cetăţeni etc. La maşini de război romane . :.~:
i?.:: nord de Dunăre acest t ip de plug se răspîn- Atelierele metalurgice dacice asigurau toate ::;:J
:::: deşte încă de la începutul sec. 11 î.e .n., apoi se uneltele de care era nevoie în buna desfă ş u- :::::
:::: generalizează pînă în epoca lui Decebal şi rare a diverselor îndeletniciri , mai ales a celor ::::1
;;;: pers i stă în perioada stăpînirii romane ş i chiar legate de viaţa economică. Se cunosc - în ::;:
g:= în epoca post-romană . Unele depozite de afară de cele amintite, pe scurt, mai înainte - ::::J
r::: unelte agricole conţin , la un loc, b_răzdare de unelte pe~tru exploatar~a pietre_ i_şi a sării. Sa~ :§:
:;;: ttp dactc şt pe cele de ttp roman . In asoctere rea era attt de necesara creştent antmalelor şt c;;:l
f:::. cu brăzdare sau izolate, s-al:l descoperit cuţi - va fi intrat în circuitul comercial sud-dună- ::::
1:;;;c: tele de plug în formă de bară , lăţită la capă-
tul-cuţit şi îngustată la celălalt capăt , pentru a
rean , întrucît în Peninsula Balcanică nu se gă-
seau zăcăminte de sare. La Ocniţa-Vîlcea au ::::J
: g:
!!!O: putea fi· fixat în grindeiul plugului. Uneltele fo- fost descoperite şi unelte speciale pentru ex- :;;;1
i!!c losite în agricultură de către daci sînt foarte ploatarea sării şi sfărîmarea blocurilor ("dro- :;:;f
iE: numeroase şi ele fac dovada unei dezvoltate bului") de sare. Se petrecuse, deci , o speciali- :;:;:
11~:: metalurgii a fierului şi a unui r>iv?l superior de zare a uneltelor, destul de avansată , dacă ţi- c:!!i
1;;:;:::: cunoştinţe . Amintim , în aceast ă uri vinţă , unei-
tele: grebla, cunoscută , deocamdată , numai
nem seama de numeroasele variante ale fiecă- ::;;!
rei unelte. Se poate spune că stadiul de dez- c::;l
1:;:;: din atelierele incendiate de romani la Grădiş- voltare a metalurgiei fierului la geto-daci era ::11
i;: :
;:;, tea Muncelului (18 exemplare); sapele (desco- cu mult mai înaintat faţă de acela al popoare- ::;:!
perite în mai multe aşezări şi cetăţi) ; secerile, lor vecine şi, în anumite privinţe, chiar faţă de :;;:f
§::: în număr ma:.e: găsite atît în aşezări şi cetăţi , .celţi, de la care dacii, desigur, au împrumutat :;;;:i
:::: dar, uneon , şt m mormmte; coasele, mat puţm unele ttpun de unelte, cum ar ft foarfecele şt , -:;;;
~!=~ fre.cvente decît secerile; cosoarele, nelipsite probabil , pi!:Jtenii , pe care şi romanii i-au luat ::r:J
i§;: din aşezările dacice, folosite la curăţitul viţei de la celţi. ln. genere însă se poate afirma ca ,;:;i
JE:= de vie, a frunzelor, la altoitul şi, uneori , chiar metalurgia fierului la geto-daci se datoreşte :::::
•r::: ca armă . Fiecare dintre uneltele amintite cu- unui proces local. Descoperirile arheologice şi =:r:i
!::::. prind numeroase variante tipologice, cu parti- studiile cu privire la problema apariţiei şi răs- ~~i
1:;;:;:: cularităţi funcţionale felurite. Marele număr al
uneltelor agricole şi generala lor răspîndire
pîndirii metalurgiei fierului în regiunea carpa-
!o-dunăreană şi pontică au arătat că exploata- :;;;!
:::li
f;:;, arată preocuparea dacilor în dezvoltarea agri- rea minereurilor de fier şi reducerea acestora :::;i
1;::
:~
culturii, ca formă principală a econ omiei.
Tot atît de variate erau uneltele şi in meşte-
începuseră aci încă din sec. XII î.e.n. şi că .::r:J
.perfecţionarea acestora a progresat fără înce- :::::
f!::: şuQul t împlăriei , lemnul fiind la daci materialul tare , în aşa fel încît în vremea lui Burebista :::i
:E de construcţie de bază, cît şi la obţinerea unor obiectele de fier nu lipseau nici din cea mai ::::1
!i~:: unelte de întrebuinţare gospodărească o.biş- modestă colibă . La Cireşu , jud . Mehedinţi, la ::::1
f:::: nuită, curentă. La fortificaţiile cu caracter miii- Doboşeni , Mădăraş şi Şercaia din Transilvania ~f::
!!!': tar sau la construcţule rehgtoase, - cum erau au fost descopente cuptoare de redus mtnere- :;;;f•
i!!:' templele - , se folosea în mare cantitate lem- urile de fier şi de prăjit a acestora. Deşi cerce- .::;;.
if::~ nul. Au ex_ist!"t cetăţi cu fortificaţ_ii numai di~ tările de teren trebuie să continue, totu_şi_, în ::;;i
i:::: lemn şt pammt, cum a fost Bundava dactca prezent, se cunosc mat multe locahtaţt şt :::::
j:::: din Subcarpaţii vîlceni. Lemnul era utilizat şi puncte unde existau zăcăminte de fier, unele :::::
;;:=. la construcţiile de piatră , aşa încît daci i ş i-au chiar în ţinutu l impunătoarelor cetăţi dacice ':!!i
1::::;;;: sporit mereu gama uneltelor de tîmplărie , cum
au fost: : toporul , cu operaţii multiple, de la
din munţii Orăştiei. Atelierele metalurgice le- o:!f
gate de exploatarea minereurilor locale şi de :.:::1
.:::: cele mai simple pînă la dulgherie, avînd, din nivelul mereu mai ridicat al cunoştinţelor teh- ::::.
ff:~ această multiplă func~onalitate, . forme foarte nologice, de care dădeau d~vadă făurarii au- ::~;i
:E: vanate; barda, folostta la ctophrea lemnulut tohtont , produceau dtn ce tn ce mat multe ::;~
!E pentru obţinerea unei suprafeţe plane; tesla, unelte şi arme cerute de nevoile sporite ale ':!!i
f!::: atît de necesară la obţinerea, nu numai a unei societăţii geto-dace, cu cît se aw-Qpia de ::::1
.;;;: suprafeţe plane, dar şi a jgheaburilor şi a sco 1 epoca lui Burebista şi Decebal. :;;;
f:::: birii în lemn; ferăstraiele, de la exemplarele O altă ramură de activitate şi . oo aspect ca- :;;:f
· 'Il~:: mici pînă la joagărul cu lama lată ~ ~ul~ sp~- rac;teristic al civilizaţiei g_e to-dace _îl constituie ::gf
::c cializ~t; . c_ompas~l 1 folostt nu nu ma~ tn ttmpla- olant~l. ~cesta a deventt un. meşteşug_ pn;>- '!!!i
f:::. rie, ct şt tn faurane şt alte preocupan ; cleştele pnu-zts tn epoca a doua a fterulut , adtca m :::::
:f::: de scos cuiele; dălţile, cele mai frecvente, cu epoca geto-dacică, datorită introd.ucerii şi ge- ~g·•
1
!:;:· folosire curentă; cuţitoaia, mai rar folosită ş· neralizării roţii olarului, una dintre marile in- ::::.
:::: mai puţin întîlnită, fiind o unealtă de fineţe ş , venţii ale antichităţii, care a transformat meş- :::;:
:1:: de aceea erau şi importate; sfredele, destul de teşugul cas·nic al olăritului într-un meşteşug ~g:
l,i~:;:::::::::::!:HH!H!Hfiii!i!Hl::::HHi:H:H:!HH!H!~:!!HH;ii:H::HiiHHHHHH;~H!!HHiH:HH;iH!~H!~i!HiHHH:HH!:iii!:~::;;iE~
··-·-·----------.....
80
-·-~
~~ localnici.
~~~!~i~!e~a~~~~~~~:~~~~~i~i ~~u~oa?~t)d!e c~~~~ :~~iiT~aif;;;~~~~oc~~~~~;~
In prezent se cunosc mai multe lo-
i~p~~~~t~r!~g-~~= :_';• ·~:= :;:- ~:.
c i că
se numeau tarabostes, il!r în limba latină
••.
calităţi unde au fost descoperite vase la roată. pileati (pileus sau pilleus, căciulă ţuguiată),
Cele mai numeroase -datînd din sec. VI ş i V . aşa cum ne apar ei pe Columna Traiană , pe
î.e.n. - se găseau între Balcani, Dunăre . ş i monumentul de la Adamclisi şi pe alte monu-
mare. Teritoriul Dobrogei a fost totdeauna o mente antice. Din mijlocul acestei aristocraţii
punte de legătură înt re sud şi nord , Dobrogea se ridicau regii şi mârii preoţi. Masa cea mare
integrîndu-se în marea un itate a Daciei stră- a populaţiei o formau aşa-numiţii în limba la-
vechi. O dată cu generalizarea roţii olarului tină (nu se cunoaşte termenu l dacic) capiUati ::::1
s-a îmbogăţit însuşi conţinutul culturii ge- sau comati (cei cu părul în plete, căzînd pe ·::g
ta-dacilor , repertoriul de forme sporind cu noi umăr) , care erau oameni liberi , neconstituind :~[§
tipuri de vase , luate după prototipuri greceşti o pătură privilegiată care să exploateze pe al- ::;:
şi mai tîrziu romane . Totuşi ceramica lucrată tii. Societatea geto-dacă ni se înfăţişează - ::::
la roată se sprijină în principal pe formele de chiar şi în timpul războaielor daco-romane din ::;:
vase tradiţionale , autohtone. Amintim aci cana 101-102, 105-106 e.n. - ca o societate soli- ::;:
bitronconică şi cu o toartă supraînălţată şi dară , care nu a cunoscut sclavagismul. Reali- ::;;:
fructiera cu picior şi frumos ornamentată , cu zarea celui mai puternic şi independent stat .::::
motive decorative pictate în culoare ro- dac sub conducerea lui Burebista şi apoi a re- -::;:
şie-brună. Dacii au avut o ceramică pictată gelui erou Decebal şi încordarea eroică pentru ~~~l
originală , cu motive decorative care aveau un apărarea independenţei ş i libertăţii - plastic =:::1
caracter geometric, de veche tradiţie tracică . redată în toată măreţia ei pe Columna Traiană = :;:
Tot locală este şi ceramica pictată cu motive - reflectă tocmai această structură unitară a ::;:!
florale şi zoomorfe, uneori combinate cu cele societăţi i dacice din timpul celor două mari ::;:
geometrice, pe care le întîlnim şi în arta argin- personalităţi istorice. ::::
tului la geto-daci, cît şi pe unel.e obiecte de Descoperirile arheologice şi hărţile întoc- ::::
fier, ca cele descoperite la Grădiştea Munce- mite pe baza lor arată că în toată aria de locu- ::;:
lului. ire a geto-dacilor există numeroase aşezări - :~g
Dacii au dezvoltat o artă a argintului , cu de- deschise sau fortificate - şi cetăţi întărite. ::::
_ osebire în secolul 1 î. e.n. şi în secolul următor . Ele erau ce_ntre economice, politice, militare şi ~~~l
Pe întregul teritoriu al Daciei au fost descope- religioase . In limba dacă se numesc dava - ::;:
rite importante tezaure de argint, care cuprin- davae, pentru care autorii greci au folosit ter- ,;;:
deau podoabe de tot felul sau vase : br.ăţări , menul de polis-poleis, cum sînt menţionate în ::;:
terminate cu protome de şarpe , inele, coliere, legătură cu evenimentele petrecute la Dună- ::::
cerce i, cingători , paftale, lanţuri împletite etc. rea de Jos încă la sfîrşitul sec. IV î.e.n., pri- ::::
Numărul podoabelor a început să sporească vind lupta geţilor în timpul lui Drom ichaites ::::
în sec. 1 î.e.n .. cînd argintul , ca materie primă , împotriva regelui Traciei . Lisimach. Aceste ::;:
- era procurat din topirea monedelor de argint centre, desi nu pot fi comparate intru totul cu :::::
geto-dace. Acestea s-au răspîndit pe întregul oraşele greceşti şi romane , ele reprezentau to- g
teritoriu locuit de geto-daci şi formează una tuşi nuclee de viaţă soc i ală organizată ş i con - .::;:
dintre caracteristicile esentiale ale civilizaţiei centrată, jucînd un rol important in viaţa băşti - :::::1
lor. Spre începutul sec. 1 i. e.n., moneda tradi- naşilor. De aceea şi romanii , după cucerirea ·::::
ţională dispare şi locul ei este luat de moneda Daciei in 106 e.n., vor păstra mt,~lte toponime .:gi
dacică de tip republican roman , care a cunos- dac1ce, ca: Bundava, Drobeta, Apulum, Sarm1- •..:::!
cut o răspîndire excepţional de mare, ceea ce
dovedeşte prospera viaţă economică a dacilor
zegetusa, Napoca etc. Geograful Claudiu Pto- :::
lemeu din Alexandria nota peste 40 asemenea ::::
1
din ultimele două secole dinaintea cuceririi centre in Dacia. Deşi el scria în sec. 11 e.n .. re- ::::
Daciei de către romani , în 106 e.n. Cele peste latările lui se refereau însă la realităţi din Da- ::::
aproximativ 25 000 monede de acest tip fac eia preromană . in general , aceste centre nu :~g
dovada, nu numai a puternicei entităţi econo- aveau aspect de oraş propriu-zis, dar în inte- ::::
mice în vremea lui Burebista şi Decebal , dar şi riorul lor se găseau monumente şi construcţii =:::
a strînsei legături cu circuitul economico-co- impunătoare , orînduite după anumite principii =:::
mercial universal al timpului , care era cel ro- de .. utbanistică " . De fapt , toate davae-le aveau ::::
man. Meşterii daci erau stăpîni şi pe cunoş- un rei , care depăşise în general stadiul sătesc ::::1
tinţe tehnologice superioare, cum era încrus- şi tribal, mai ales dacă ne referim la statul dac =:::
tarea cu argint şi aur a unor obiecte de fier, din vremea lui Burebista şi Decebal. Unele ce- ::;:
psahiile (partea laterală a unei zăbale) de la tăţi erau fortificate numai cu f3alisade418U val ::::J
Ocniţa şi cea de la Bîtca Doamnei (Piatra de pă"mînt , avînd doar funcţiunea de garni- ~gf
Neamţ). zoană s(_iu de refugiu al populaţie~ -din împre- =:::
- Atît cît întrez-ărim în prezent din puţinătatea jurimi. In schimb, Sarmizegetusa Basileion :;:!
izvoarelor literare ale antichităţii şi din desco- (Regia). cum numeşte Ptolemeu capitala sta- ::::1
peririle arheologice şi numismatice, ne dăm tulu i lui Decebal, reprezenta un complex arhi- ::::1
seama că dezvoltarea economică şi unitatea tectural de toată importanţa şi măreţia . ::::
de structură a Daciei preromane au avut con- Geto-dacii au cunoscut o arhitectură civilă, ::::
-- secinţe înse.mnate asupra organizării societăţii una militară şi alta religioasă . S-a păstrat tra- o::f •
E:' geto-dace. lncă din epoca bronzului şi a pri- diţia epocii bronzului şi a primului fier, multe .:::
:iH::~~~~:i:::;:ÎlHf:7:~~~~~1W/::~~~H1:iJ[:~~~~~H~::il~~~ţri~HHiUli~~f[;HUrm~H~:~ Hm~m~~m::H~i7Hrif!H!f:~~i:?:7:~~ill11i
81
SaDAng - arhiva personală
~~j;;;;;;;;n!HiHH!H!H!!n!HiitHHHHHlHHH!H!! ; H!!H!H!HHf!TfHlifi!iiHiHi!iHiHiHtii!HiHiU!i!!!Hf!iiiii!!H!HH!H!!!H;;;;;;=:
f:~c unEipd ŞI iri
a[ muite) . qe păm\i)i; uii Şaiif de 29,40 m Şi preiiăzi.it cu două cercuri de blocun =~
r:::apărare şi, de regu.lă, palisadă. "Miezul" valu- de andezit. şi un cerc de stilpi (coloane) groşi, ::::
:::: lui de j!jămint era adesea din pietre de riu sau de lemn. In interior se află o încăpere absi- ::::
f:~~ pămînt ars. Arhitectura militară va dobindi in dală. Unii cercetători au pus acest templu ro- ::~~:
::;: sec. 1 i.e.n. şi in sec. 1 e.n. o dezvoltare excep- tund in legătură cu existenţa unui calendar al :;;~
ţională, o dovadă a inaltului nivel al civilizaţiei. dacilor. Problema rămîne încă deschisă. Arhi- ::;;:
In regiunile de munte se ridică cetăţi de piatră lectura militară' şi religioasă s-a format intr-un :;;;:
impunătoare. Cele mai bine cunoscute sint cadru organizat, sub autoritatea unor perso- ::;;:
cele din munţii Orăştiei: Sarmizegetusa, Cos- nalităţi, ca Burebista şi Decebal. lmpresionan- :;;;:
teşti, Piatra Roşie, Blidaru, la care se adaugă tele monumente de piatră - şi cele de lemn şi :;;:
cele de la Piatra Craivii (lîngă Alba Iulia) , Că- pămînt - dau măsura puterii politice, militare :::;:
pilna, Tilişca etc., şi cea de la Bitca Doamnei şi economice a geto-dacilor. Dezvoltarea vieţii ::;:
(Piatra Neamţ). Nu trebuie pierdut din vedere economice şi a forţelor de producţie in .toate ::::
că dacii au ridicat şi impunătoare cetăţi de ramurile de activitate a determinat o progre- ~~§
lemn şi pămînt, cum este cea de la Ocniţa din sivă perfecţionare a organizării sociale. Chiar ~:;:
Subcarpaţii vilceni, unde a fost localizată ve- înainte de cristalizarea civilizaţiei geto-dace se ::;:
chea Buridavă dacică, pe baza unor inscripţii ajunsese - aşa cum arată descoperirile arhe- ::;:
de epocă, făcute pe fragmente ceramice. ologice - la prezenţa unor uniuni tribale, cu :;;:
Aceasta avea o acropolă şi trei terase, încon- o aristocraţie bine documentată. Izvoarele _:::;:
jurate toate de ,,zid" de lemn şi pămînt, cu o scrise ale antichităţii nu menţionează aceste ::;:
grosime de peste 3,50 m. La cetatea de la -vechi formaţiuni unional-tribale; abia la sfîrşi- ::;:
Costeşti s-au folosit deopotrivă zidurile de tul sec. VI-lea i.e.n., prin relatările lui Herodot ::~§
piatră şi valul de pămînt cu palisadă; cetatea privind lupta geţilor impotriva armatelor per- ::;:
dispunea şi de mai multe bastioane, unele in sane, in 514 î.e.n., putem deduce că geţii ~§
interiorul incintei de piatră, altele in exterior. aveau O- organizare politico-militară superioară ::;;:
Cetatea de la Sarmizegetusa cuprinde o su- şi o aristocraţie militară. Fără îndoială că pre- ::;:
prafaţă de 3 ha; ea se află ~a altitudinea de misele unei atari organizări erau mai vechi. :;;:
1200 m; zidurile cu lăţimea de 3-3,20 m. Zi- Splendidele tezaure de aur şi argint de la Băi- ;::;:
durile cetăţilor de piatră erau din blocuri faso- ceni - laşi, Craiova şi inventarele morminte- :.=::
nate şi aveau două paramente; intre acestea lor "princiara" de la Agighiol -Tulcea, Peretu :;;:
se punea piatră sfărîmată şi pămînt bătătorit - Teleorman şi coiful de aur de la Poiana - :;;:
formind emplectonul. în acelaşi fel au fost şi Coţofeneşti - Prahova, care datează din ~;;:
,,zidurile" cetăţii de la Bur1dava. Cetăţile da- prima jumătate a sec. IV i.e.n., atestă prezenţa : :;:
cice de piatră - dar şi cele de lemn - aveau in această vreme a virfurilor aristocraţiei for- : :;:
un caracter monumental, impresionant, ele fă- mate, evident, după o lungă dezvoltare so- ~~§
ceau parte dintr-un sistem defensiv, deosebit cial-economică; ele se bucurau de o poziţie ::;:
de bine conceput in vremea lui Decebal. Ceea deosebită in societate şi de o viaţă de fast : :;:
ce impresionează pe cercetător şi pe cel care Din .rindul acestor virfuri aristocratice se ridi- :;;:
le vizitează este complexitatea mijloacelor de cau c~peteniile - basileli - uniunilor de tri- :;;:
apărare: ziduri de incintă, bastioane, turnuri buri: In acest sens trebuie să înţelegem in- _:;;:
de veghe şi apărare, terase şi platforme de scripţia de pe monedele descoperite in Dobro- :;;:
luptă, valuri de pămînt, palisade etc. Deşi era gea, care au Basileos Moskonos (cu litere gre- ~§
integrată in sistemul general defensiv, o cetate ceşti, la genitiv). Numele lui Moskon a fost : :;:
dacică dispunea şi de mijloace proprii de apă- asociat. - fie chiar numai ipotetic - cu acela ~~=
rare, in cazul că ar fi fost izolată de restul ce- al anonimului .,rex lstrlanorum" ("rege al ls- ~::§
tăţilor. Dacii au ştiut să folosească terenul in trianilor" , al geţilor de la Dunăre - lstros), :;;:
chipul cel mai corespunzător apărării. Aceasta care se afla, la 339 i.e.n., in fruntea unei pu- ;:;:
s-a văzut şi in timpul războaielor daco-ro- ternice formaţiuni politice şi militare capabile ::::
mane, cind romanii au trebuit să cucerească să oprească pătrunderea violentă a sciţilor în _ :;;:
-după CUfl1· spun izvoarele antice -, înălţime Dobrogea, sub regele lor Atheas, care a fost :;::
cu înălţime fortificată. silit să ceară ajutorul lui Filip al 11-lea, regele ::::
Monumentele de arhitectură civilă se aso- Macedoniei. Moartea regelui get a îngăduit : :::
ciază in general cu cele de caracter militar şi sciţilor să treacă la sud de Dunăre, dar inter- ~~g
religios. In unele cetăţi mai mari există "pa- venţia rapidă a lui Filip 11 a pus capăt pătrun- ::::
late" ale căpeteniilor sau "turnuri-locuinţă". derii sciţilor iar regele Atheas şi-a găsit moar- : :;:
Arhitectura religioasă este documentată de tea pe solul get Intervenţia lui Filip 11 inau- ::;;:
o serie bogată de monumente. S-a păstrat şi gura acţiunea politică şi militară macedo- ::::
de data aceasta tradiţia anterioară, dar sint neană la Dunăre_a de Jos, pe care urmaşii lui :::;:
unele influenţe elenistice. Este vorba de seria o vor continua. In 335 i.e.n. Alexarrdru Mace- ::;:
sanctuarelor care, după planul for, se ÎIJlpart don , ajuns rege al Macedoniei , face o expedi- : :;:
in două categorii : temple patrulatere şi temple ţie impotriva tribalilor şi a geţilor de la Dună- ::;:
rotunde. Sanctuarul patrulater avea coloseul rea de Jos, trecind fluviul - aşa cum spun iz- ::;:
de piatră sau de lemn,-qare formau in general voarele antice - intr-o noapte, folosind lun- ~g
_
a liniamente. Asemenea sanctuare aveau aco- tre scobite în trunchi de eopac ·{flfO"noxile). :;;:
·- periş, cum au dovedit-o cercetările mai re- Trecuţi pe malul sting, ostaşii macedoneni au :;;:
cente, infirm indu-se părerea celor · care soco- fost nevoiţi să culce grîul ca să 1>oată 'lflainta, :;;:
teau că nu aveau, ceea ce ar fi o aberaţie, cum spune Ptolemeu al lui Lagos, care înso- :::::
dacă ţinem seama şi de faptul că ele se aflau ţea pe regele macedonean . Tot de la acesta :;;:
in regiuni muntoase la mari altitudini. Cele aflăm că oastea geţilor era formată din 4 000 ::;:
două tipuri de sanctuare nu erau ~idicate unor călăreţi, din 10 000 de pedestraşi, o puternic~ ~§
divinităţi deosebite şi au fost din aceeaşi oaste pe care o avea uniunea tribală getica ::;;
___ vreme. Merită să amintim aci marele sanctuar din stinga Dunării, unde pentru prima dată era ::;:
r::: rotund de la Sarmizegetusa', cu diametr~JI d_e .semnalată de un iz,vor scris prezenţa geţilor, ::;;:
riin::::::i!::!i:i:i!!:iiiii::iiii::iiiiiii:::iiiiii!!iiiii:ii:ili!iii!iiiiiiiiiiiiiii!:::i:!iiti!iiii!iiiiii!iiii!iiiiiiiii:iii!iiii:!i:ii:i:ii:!::i::nt~
82
SaDAng - arhiva personală
---·~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
!!i;;:;:;::~;;;:;~n::;g;;;;;:;:;;;;;;:;;;;::;;;;;:;;;;;;~;;;;rrrr:;:;;;;;:::;:;;:;::;;::::;;::;;::;;;;:;;;:r;;ţ:;;:;:;;:::;;;;:::;;;;:;;;;;;::;;;;;:::;z:ii
g dar unde descoperirile arheologice o docu- tul unei societăţi - şi al unei aristocraţii - c;gf
1::: mentează -•inainte de jumătatea mileniului"' 1 care atinsese un inalt nivel de dezvoltare in :::1
l!!: i-e.n. Izvorul vorbeşte şi de o cetate a geţilor, toate compartimentele vieţii materiale şi spiri - ·:::1
1::: care a trebuit să fie părăsită şi din care mace- tuale. Burebista apare pe fundalul unei bine .:::1
1~: donenii au luat o bogată pradă . structurate unităţi etnice, lingvistice, de eul- :§!
1;;: Geţii de prin sudul Moldovei aveau să-şi tură, economice şi spirituale. Burebista va im- :::1
!:::· măsoare forţa lor militară, la 326 i-e.n ., cind prima acestei multilaterala unităţi şi o pecete .:::1
1::: generalu~ Zopyrion pierea împreună cu in- de unitate politică , punind bazele unei tradiţii :::1
1::: tr~aga sa oştire de 30. 000 ostaşi. statale ce va dăinui pe meleagurile Daciei c!!J
Il~:: In_ jurul anului 300 i.e.n ., in fruntl!a unei străve~hi şi _la po~o~u~ r~mân - născ;,ut pe :~gi
1:::. man umun1 tnbale get1ce de la Dunarea de aceasta vatra - pma 1n Zilele noastre. In sta- ::::
1::: Jos se găsea Dromichaites. Acesta a infrint in tul lui Burebista vor fi cuprinse şi cetăţile gre- ::;;f
1::: două rinduri armata macedoneană din vremea ceşti de pe litoralul Mării Negre,. de la Apollo- ::::,
1::: lui Usimach, regele Traciei , luind prizonier, in nia (Sozopol, in Bulgaria) pînă la Olbia (la gu- ::::1
1::: prima luptă, pe fiul acestuia, Agatocles , iar in riie Bugului) . Spre vest, Burebista a desfiinţat ::::
lg: a doua luptă (282 i-e.n.) pe însuşi regele, care centrele celţilor , iar intrEt Carpaţi şi Nistru pe c§
1::: trecuse Dunărea cu o oaste însemnată. El a acelea, intirziate, ale bastarnilor. Istoricul ::;::
1::: fost luat prizonier împreună cu toţi ostaşii -săi. Strabo spune desJ1re Burebista: ,,Ajungind in ::::i
lE Cit priveşte istoria politică şi militară a ge- fruntea neamului său, care era istovit de răz- ::!!i
1::: to-dacilor după Dromichaites, izvoarele antice baaie dese, gatul Burebista 1-a înălţat atit de ::::1
1:::: sint foarte sărace . Ţinînd seama î nsă că celţii mult· prin exerciţii, cumpătare şi aşcultare de ::::1
:::: - in iureşul lor spre Balcani - nu au atins porunci , incit in cîţiva ani a creat un stat pu- ::::
1::: teritoriul get de la Dunărea de Jos, înseamnă ternic şi a supus geţilor aproape pe toţi veci- ·::::•
1:!:: că formaţiunea getică unional-tribală condusă nii. Ba a ajuns să fie temut şi de romani. .." . Nu ::::f
llL pînă către 280 i.e.n. de către Dromichaites a putem şti de unde a inceput unificarea ge- ::gl
!::;: continuat să dăinuiască , oprind aci năvala cel- to-dacilor in cadrul unui stat centralizat, dar :::::
1:::, ţilor. putem spune că statul .condus de Burebista :4
1:::: în sec. III i.e.n . este amintit un basileu-rege reprezintă un moment de cea mai mare impor- ::::1
J:::: get, in nordul şi nord-vestul Dobrogei - Zai- tanţă pentru istoria poporului nostru şi a Eu- .:;:;
•!:!: modedikos, iar in jurul anului 200 i.e.n. Rhe- ropei sud-estice. Burebista dispunea de o ::::1
Jg:: maxos, ambii protectori ai cetăţilor greceşti de forţă ~ilitară remarcabilă, el pu_tind rid!ca o ':g
•E:: pe litoralul getic. Tot cam pe la 200 i.e.n. iz- armata de 200 000 de ostaş i daca este sa cre- ::;:
!:;:: voarele antice menţionează pe regele Oroles, der_n pe ac~laş1 1ston_c S!ra~o. El_a d~s ~ poli~ =:::1
f!!:: in luptă cu bastarnii germaniei pătrunşi in ţi- hca 1mpotnva Romei , cautmd sa ţma c1t ~a1 :::::
:::: nu.tul de răsărit al lumii getice. departe pe rom_an1. De. aceea a dus ! ratat1ve ':!!!
1::: In cadrul un iunilor tribale, de tipul democra- cu Pompe1us, nvalul lUI Caesar, ŞI a mche1at ::::1
::;: ţiilor militare, se simţea necesitatea lărgirii cu el înţelegeri, ca intre doi şefi de stat inde- '::: 1
1::: acestui -cadru strimt, pe măsura dezvo ltării pendenţi şi suverani, aşa cum va face şi Dece- ::~
1:::: neîncetate a forţelor de producţi e şi intensifh bal in tratativele cu împăraţii Domiţian şi .:;:1
1:::: cării schimburilor comerciale pe bază de mo- Traian. Chiar numai faptul iniţierii şi ducerii ::::1
lg: nede, atit cu negustorii ~reci şi romani , dar şi de tratative ~u state puternice, ca cel roman : ::gf
1:::: pe piaţa internă . Procesul contopirii uniunilor dovedeşte <;:a statul geto-dac dm vremea lUI :::::
1::: tribale mai mărunte se oglindeşte in micşora- Bureb1sta ŞI Decebal se bucura d~ un prest1- ::::1
1:::: rea monedelor tradiţionale geto-dace şi apoi g_1u recunoscut ~ de putere militara, autontate ::::~
:;;: in dispariţia acestora in primele decade ale ŞI mdependenţa . ::::
!::: sec. 1 i.e.n. şi inlocuirea lor prin moneda da- După ce Burebista a ieşit de pe scena isto- ::::1
1:::: cică de tip republican roman . Creşterea pro- riei , statul intemeiat de el s-a î mpărţit la ince- ::;;
1:;:: ductivităţii diverselor meşteşugur i şi a exploa- put in patru părţi , apoi in cin.ci , dar tradiţia :::::
1:::: tării zăcămintelor de sare, cit şi sporirea legă- generală statală s-a păstrat. Intr-una dintre ::::1
J!~: turilor comerciale cereau forme politico-eco- aceste microformaţiuni politice a rămas Dece- ;:::;
Il::: nomice şi militare mai largi , care să cores- neu, marele preot din vremea lu i Burebista , ::g,
1:::: pundă dezvoltării soci etăţii geto-dace după care se bucura de o autoritate ,,aproape re- :::1
::;::· trecerea de pragul dintre sec. 11 şi 1 i.e.n., in gală " , spun izvoarele. Un alt urmaş al lui Bu- ::::1
J:::: care virfurile aristocraţiei s~ poat ă juca un rol rebista poate fi considerat regele basileu Th ia- :::::1
::::: din ce in ce mai insemnat. In sec. 11 i. e.n. civi- marcus, atestat de o inscripţ i e descoperită de ::::.
1::: lizaţia geto-dacă se cristalizase definitiv, cu noi in 1973 la Ocniţa - Buridava dacică , jud . ::::1
Jg: elementele ~ale de structură . L!nitară , funda- ViLcea. ::gf
f!::: [Tlentale, pe mtreaga ane locu1ta de geto-dac1. In epoca lui Decebal (87-106 e.n.) , cultura ::;::
::::: In sec. 1 i-e.n. ea va _dobindi şi un alt elemertt materială şi spirituală a dacilor era mai dez- ::;::
1:::: esenţial, d!! structura unitară, pe cel politic. In V()lt~tă decit in ~re.mea lui Burebista. Băştina- :::11
fF pnma jumatate a acestu1 secol se va crea de ş11 mcorporasera 1n mod creator .. acele ele:- ::::1
.;;:: către Burebista primul stat centralizat şi inde- menta de c ivilizaţie elenistico-romane care co- ·:::1
i;;: pendent, cuprinzind intreaga lume geto-dacă, respundeau intereselor şi gustului propriu- c:::l
1:::: ::::1
1::
de la nord de Haemus (Stara Planina) pînă in Viaţa economică era prosperă iar schimburile
Carpaţ i i Păduroşi şi de la Tyras (Nistru) pînă comerciale cu romanii se intensificaseră. Sta- .::::1
1~:: in Europa est- ~entrală . Burebista se ~a gă~i. in tul dac din timpul l':l.i Decebal e~a mai bine i n- ::gJ
:F fruntea acestei putern1ce formaţ1un1 polit1ce chegat, dar romanii mstalasera frontiera pe :::::
1:~:: aproximativ 4 _d~ceni i (80 - 4_4 !.e.n,). Apariţia Du~ăre . Pericolul roman se făcea din ce in ce ::g:
1:::: pe scena1stone1 dm _aceste parţ1 ale Euro~e1 a ma1 §lmeninţător. Incursiunile dacilor la sud de .::::1
1:::: une1 man personalitaţ1 , cum a fost Bureb1sta, Dunare se inteţesc , iar campania trimisă de ::::•
::::· trebuie privită ca rezultatul unei milenare dez- Dom iţian sub comanda lui Cornelius Fuscus ::::!
~~:: voltări a traco-geto-dacilor. El a fost e.xponen- ' se termină printr-un dezastru, generalul ro- :mf
-
iiil:;::::i:::::::::::::::::i::;;;;t;;;;;::i!iii!iiîiiii!ii!iiiiiiH!iiHiiiiiiii!Hiiii!iiiiiiii!:iiiiiiiiiiiiiHiii::i::::::ii!iiiiiiiiiiiiiiiiiiii:::!liii
81
SaDAng - arhiva personală
I!~Hi~~~H~~!~!H~~i~;~~~;i~~i;~~~i_H:!H!~~;i~~~Hm~;;~;~H!~;~;!H~~;~;~iH~ii:~~i;~;:!~i~-rr~~~
::::: tor însă romanii invingeau pe dâci la Tapae şi şt iscusit in faptă, ştiind cind să năvălească şi : g.
:::: Decebal devenea rege clientelar al statului ro- cind să se retragă la timp, meşter in a intinde ::::i
:::: man, după obiceiul pe care romanii il aplicau curse, viteaz in luptă, ştiind a se folosi cu di- ::::
:::= şi altor state, cărora le plăteau stipendii pen- băcie de o victorie şi a ieşi cu bine dintr-o in- :::::
:::: tru avantaje economice sau militare. Tratatul fringere, pentru care lucruri a fost mult timp ·::::
m~ de pace din 89 e.n. avea să aducă un răgaz de pentru romani un potrivnic de temut". ::::
:;;: pace pentru Decebal, care va fi folosit pentru După cucerirea Daciei şi transformarea ei, ::::
::;:: pregătirea armatei şi întărirea cetăţilor, cit şi in 106 e.n., in provincie romană, cursul dez- :::::
:::: pentru organizarea internă mai potrivită vre- voltării istorice in aceste părţi ale Europei s-a c=::
::~: murilor grele ce erau de aşteptat, şi care au şi schimbat. Procesul romanizării, care incepuse ::::
:::: venit, in timpul celor două războaie din mai demult la sud de Dunăre, se va adinci me- c=::
:::: 101-102 şi 105-106 e.n., cind dacii au opus reu, in cadrul Dacoromaniei şi se va crea sin- ::~g
:::= o rezistenţă eroică romanilor, iar la capătul in- teza daco-romană, factorul fundamental al ::::
:::: fringerii Decebal a preferat să-şi curme viata formării poporului român. :::;:
:::: decit să cadă viu in mina romanilor. Istoricul ::;;:
f:~~ roman Dio Cassius ne-a lăsat cel mai complet Prof, dr. doc. D. BERCIU • ::;::
:::: portret moral al regelui ' erou Decebal: ,.Era DirectOrul lnstHutulul de Tracologle :;::
~ ~
1 1
1E:: Cercetările arheologice, efectuate in uiti-
f:~ mele trei decenii, au dat la iveală mărturii
populatie - "desertwn" - ci de bărbaţi (virls),
desigur apţi să poarte armele, dar mai rămi-
1.::::
::~g
::::: grăitoare cu privire la prezenta şi continuita- neau copiii, bătrînii şi femeile! in ceea ce pri- c:::
:-.~.·:'.:_:
tea populaţiei autohtone in spaţiul carpato-da- veşte traducerea dată de roeslerieni textului ~.~.=~-
nubiano-pontic, după dramaticele lupte dintre din lulian Apostatul, notăm că nu este abso- -
:::: daci şi romani din anii 101-102 şi 105-106 e.n.. lută. căci grecescul elleilon, corespunde după ::;::
m: care au sfîrşit prin transformarea unei părţi din alţi învăţaţi, nu numai lui ,,am nimicit" ci şi lui :;;:
~ Dacia in provincie romană şi dispariţia vitea- ,,am biruit-subjugat". Dar chiar acceptind tra- ij§
::;: zului rege Decebal, care a luptat pentru liber- ducerea dată de ei, ştim că asemenea expresii ::;;:
~.::_· tatea şi independenta poporului său pînă la se intilnesc şi la alţi autori antici şi in inscrip- ::~~
- jertfa supremă. ţii, cu privire la alte popoare, considerate şi -
§§ Vestigii le arheologice descoperite pe întreg ele .,nimicite", ,.distruse" sau ,,exterminate". ~~E
f:~ teritoriul vechii Dacii infirmă acele teze ero- cu scopul de a glorifica pe învingător, aşa în- -§i
f:~ nate emise de unii învăţaţi străini (roeslerieni cît, nici un cercetător obiectiv nu pune bază :~g
:::: şi neoroeslerieni), care susţineau dispariţia pe asemenea afirmaţii, cu atît mai mult, cu cît ::::
::;: dacilor in timpul războaielor de cucerire con- alte texte literare, mai apropiate în timp de :;;:
··- duse de Traian, de asemenea, evacuarea la epoca lui Traian (amintim pe Cassius Dio), ::::
f::=. sud de Dunăre a întregii populaţii in vremea vorbesc numai de infringerea şi supunerea da- ::::
f:~J împăratului Aurelian, cînd Imperiul roman a cilor. Chiar Eutropius, intr-un alt pasaj (VIII, :~~f:
:::: părăsit Dacia. Ei creau astfel c;louă viduri de- 2,2) se exprimă mai corect ,.învingind pe De- .::::
§ mografice, negînd nu numai continuitatea cebal el [Traian] a supus Dacia". Şi în unele j~g
:::: populaţiei dacice, ci şi posibilitatea de a fi ro- inscripţii (CIL. VI, 1444; CIL XII, 105; Dessau, ::::
~'.:·.: manfzată. Concluzia lor era clară: dacii fiind I~S. 8863d) ~t~ _vo~a tot de supunerea dacilo~ :.:.:._;_.
::.. dispăruţi, procesul romanizării nu a putut avea ŞI nu e ,.ntm1cuea sau ..extirparea" lor. Ace- ....
-·- loc in Dacia şi poporul român (a cărui latini- laşi lucru reiese şi din legendele unor monede ···::
E tate o recunosc) s-a format la sud de Dunăre emise de Traian, ca şi din unele reliefuri ale ~~;:
~ ~ior~e d:c;lu~f~~~a~!c~~~:~~~~~~ =-~~!~~a~i~~ f~~'r,n~LI~~~ Tb~~- de la Roma (scenele ~~
:::: nile lor se bazau pe două texte păstrate la doi Este limpede că cei care contestau continu- :::::
E:: autori tîrzii, din a doua jumătate a secolului al itatea românilor pe teritoriul lor de baştină, :;;:
f:;::
:;_
-
~~;~tţ1~Ş,~~fl~~1~ ~§~}0i~~~ -.i:~_ :
menea, invocau faptul că daco-romanii nu mai
erau menţionaţi in izvoarele literare, după re-
nalităţi conlocuitoare, argumentînd că, ei, ro- .. ::
mânii, sint autohtoni, urmaşi ai daco-romani-
•.
§~ tragerea aureliană, dar treceau sub tăcere rea- lor şi deci cei mai vechi locuitori ai Transilva- ţE
f:~ litatea că nici despre imigrarea românilor din niei. Aşa se explică şi faptul că unii roeslerieni ~~g
~~ sudul Dunării nu vorbeşte absolut nici un do- (mai puţin abili) au contestat numai continui- .-.·=-..::.
- - cument scris sau de altă natură! Dar admitind tatea dacilor şi daco-romanilor in Transilvania.
::;: ca juste exagerările lui Eutropius. vedem că el Teoria imigrării devenind astfel instrument po- :;::
iE:j nu spune că Dacia era lipsită complet de litic ~e combatere a revendicărilor românilor. i:11
lfi~~~~H!!fiHiHH~U::gi::i::HiiHiHiHiiiiiHHfHHiifUiHHHHiiHi!iHUHiHiHfHHlHHHHHfHHHifHfiH!UUHiHHUifHfHiHHH!H~l.
84
SaDAng - arhiva personală
..................................................... ............................... ........................,..__
;j~1F~~:;i~~~::;~n;:n~:!ri:~:n:~~;r~:;r~r~~~i~iim~;~r!~:.m!~~~;n~l~H~!~~~~2mmmnmmw;m;ml.~
.JlliimHiHHH~~!~i!HiH!HUHUHH!HfHiifiHHHfHHiHiiHHiUHHU!i~HiHitiiHHti!HHiH~HiHHiHHHHiHiHHHHHHHiit;H~illiâi
85
SaDAng - arhiva personală
. .
m~~~~~~l~H~~~rn~H~H-H~H~HHHHHHH.HiH~HiHHHnnn~~HHHHiHHi~iHHHi~Hi~~~~iinHHHH~iHHniHHii~HHii~Hiini;~HiiirTmnm
::::: Cunoscindu-le forţa militară şi pentru a :::::
m: avea,liniştela graniţele imperiului, romanii :gi
: .J:'.~:._: le.~au
__··=·.plătit subsidii carpilor şi costobocilor, fie
.
în bani, f~e în obiecte. Aşa pot fi interpretate
-~:
:.:.:_ •. ::••:1!
::;:. vasele de bronz din bogatele morminte de la ::::;
.... Cijikov (reg. Lvov) şi Kolokolin (reg. !van ....
::::: Francovskaia) din aria culturii Lipiţa şi tezau- :::::
1::=: rul de vase de argint găsit la ·Muncelu de Sus ::::1
i.:·l.:·~.:·=_;:
(corn:
__ :_,_:· Mogoşeşti,
jud. laşi) şi
unele din cele
circa 100 de tezaure monetare identificate în
._•_: :_=·.~_:·.l_:· i
::::· mediul caTpic, cel mai mare dintre ele (cenţi- :::::
:::: nea 2 830 piese de argint) a fost descoperit la :::::
:::: Măgura lîngă Bacău . ::::1•
F Ultima incursiune a carpilor în imperiu a
..... avut· loc în 381, după cum ne informează Zosi- '
:m
....J
::::: mos (IV, 34). Istoricul antic . foloseşte denumi- ::::
m: rea de. carpodaci, vrînd să sublinieze faptul ::§1
::::: că cei care au participat la atac, împreună cu ::::~
::::: hunii şi scirii,_au fost carpii din Dacia (ţara lor ;;;
:::: de origine) şi nu cei care se aflau în imperiu, ·::1
i.l.~.~-·_: aduşi aici de romani, la sfîrşitul secolului al :_:_:_:l.!
III-lea şi începuttJI secolului al IV-lea. Pe lîngă •
F multe altele, este şi acesta un argument care
:;;: infinnă aserţiunile lui Aurelius Victor (De cae-
)ijlJ
:;:;;
::::: saribus 39,43) conform cărora la sfîrşitul seco- •::::
::::: !ului al III-lea e.n., întreaga seminţie carpică a ·::::
1m: fost transferată în imperiu. Probabil că Zosi- _[gÎ
:::: mos, cunoscînd exagerările lui Aurelius Vie'- ::::!
:::=: tor, a căutat să corecteze acest lucru şi-a folo- :;;;;
!:::= sit denumirea· de carpodaci (carpii din Dacia) .o!!!
.... şi nu pe cea de carpi. .....
m: Şi pe teritoriul Munteniei continuitatea ge- ::gf
m: te-dacilor a fost contestată. Pornind de la ~·~~
m: unele izvoare scrise rămase de la Strabo (VII, :g~
::::: 3, 10) şi pe mausoleul familiei Plautil9r de la Măşti antropomorfe (Cetatea de la Buneşti) - ::::t
::::: Ponte Lucano de lîngă Tibur (CIL, XIV, 3608), mesaje ale spiritualitătii antice. ::::Î
!:::: unii istorici trăgeau concluzia că la începutul :;;::
mfl;~~~:::;~~.~~?~~:~c~l~;l;~~~;~~~~:!:~!~~~!~!;~~~~tli ~~l~~;:!l~l~~:;:;~~~;~;:Î~~:~;l;~:~;~~~~;;;~m~11
§~; a unei singure necropole carpice mai intens pensate prin pătrunderea de daci liberi, aflaţi ~~g
::::~ cercetate. şi ei în plin proces de romanizare, care se va :::;:
::::: In legătură cu retragerea stăpînirii romane defini în secolele IV-VI e.n. ::::;
::::: (din anul 275) trebuie spus că Dacia nu a fost Arheologic se constată că oamenii pămîntu- : 0!!
:::: pierdută de imperiu în urma unor înfrîngeri lui (daco-romanii) au rămas de nezdruncinat ::::
:::: militare la nordul Dunării, ci ea a fost abando- în spaţiul carpato-danubiano-pontic, trăind în ;:;:
:::: nată de Aurelian din motive strategice, soco- anonimat, într-o vreme cînd erP.u auzite tot :;;:
;::: .tind că retrăgîndu-se pe linia Dunării, pe un mai puternic zarva şi teama stîrnite de migra- ::;:
:::= front mai scurt, întărit cu trupe aduse din Da• torii care atacau imperiul, fapt ce explică de =:;:
:::: eia, va opri incursiunile "barbarilor" în impe- ce localnicii paşnici nu apar în izvoarele ::;:
::::: riu. După retragerea stăpînirii romane din Da- scrise. Această populaţie formată din daco-ro- =.:;:
g; eia unele grupuri de daci liberi din est şi vest mani şi daci liberi stă la temelia poporului ro- ~m
::;: pătrund pe teritoriul fostei provincii, întărind măn. =.:::
;::: elementul daco-roman, aşa încît se poate ::;:
Dr. GH. BICHIR •
LA GURILE ISTRULUI
Pînă nu demult, cunoştinţele noastre despre cumţelor
de tip sem1bordei s-a descoperit un
geţii epocii lui Herodot se reduceau la desco- bogat material arheologic de provenienţă au-
peririle de la Dobrina şi Ravna-R. P. Bulgaria tohtonă printre care se află şi dovezile unor
şi la cîteva morminte izolate de la Petroşani importuri greceşti. Vase şi fragmente ceramice
(Constanta), Piatra Frecăţei şi Mahmudia Oud. de la numeroase asemenea obiecte de ui: co-
Tulcea). In anii din urmă, şi mai ales în 1986, mun, de vase mari şi mici, lucrate cu mîna,
s-au înregistrat în istoriografia geto-dacă re- lustruite şi trecute printr-o baie de slip, apoi
zultatele unor noi descoperiri care vor trezi arse la temperaturi joase ce le-au dat nuanţe
deosebit interes pentru cunoaşterea genezei şi de culori alternante, de la negru-cenuşiu la
continuităţii acestei civilizaţii. roşu maroniu. O gamă de forme cu o simpli-
Primele descoperiri ce repun în discuţie tate în decor ce duce spre frumos, caracteri-
problema referitor la perioada post sec. VII zat prin simple proeminente şi apucători . ori
î.e.n. au fost cele făcute în aşezarea fortificată benzi alveolate şi aplicate sau încrustate în
de la Beidaud (jud. Tulcea) . Situată pe un pin- pasta crudă a pereţilor, ceramica sec. VI-V
ten de deal de la confluenţa a două pîrîiaşe î.e.n. avea să înlăture prin tehnică şi forme de
foarte bogate în apă, aşezarea hallstattiană de manifestare spirituală (ornamentică) vechile
aici ocupă o suprafaţă de 2,5 ha. Pe lîngă tradiţii hallstattiene şi să inaugureze o nouă
condiţiile naturale pe care omul le-a folosit în epocă. Ea este, de fapt, creaţia unei noi civili-
organizarea apărării sale, sistemul de fortifica- . zaţii, a civilizaţiei geto-dace, altoită pe fondul
ţie format din valuri de pămînt şi şanţuri adia- vechi autohton. Alte izvoare arheologice, mar-
cente s-a păstrat aici, la Beidaud, în proporţie eate printr-o serie de unelte, ne vorbesc de o
foarte mare. Stratigrafia lor, obţinută în urma diversitate de preocupări şi ocupaţii în gospo-
săpăturilor arheologice, ca şi descoperirile din dăria lor iar unele modelări din lut, ca şi
incinta aşezării dau istoriografiei geto-dace un obiectele din metal sau sticlă, şi mai ales, des-
documentar care susţine nu numai cele trei coperirea unor părţi din figurine cioplite în os,
faze ale culturii de tip Babadag (sec. XI-VII toate sînt simple spicuiri dintr-o bogată gamă
î.e.n.), ci şi o continuitate de locuire pe o pe- de manifestări spirituale materializata prin di-
rioadă de încă şase secole. verse creaţii de artă.
O nouă aşezare fortificată cu aceleaşi ele- La reintregirea cadrului social şi spiritual,
mente ca şi la Beidaud, descoperită pe un pla- încununarea reuşitei cercetăriror s-a făcut şi
tou de 5 ha. de pe valea Cilic-Dere (localita- prin descoperirea şi efectuarea de săpături ar-
te_a Teliţa, jud. Tulcea) a constitui t obiectivul heologice la necropola acestei aşezări. Rin-
cercetărilor arheologice organizate de Muzeul guri din bolovani mari, chiar foarte mari din
Deltei Dunării în vara anului 1986. Sub stratul piatră, descoperite sub mantaua unur tumuli
de cenuşă, dovadă a distrugerii acestei aşezări teşiţi de vechime, păstrează urne cu cinerarii
într-un violent incendiu, s-au scos la lumina sap morminte cu jnhumaţi organizate într-un
zilei mărturii ale unor locuiri consecutive din ritual-funerar orîndui! de purtătorii unei cre-
sec. VIII şi pînă către sfîrşitul veacului V î.e.n. dinţe urano-solare. .. __ _
Vetre de cuptoare sau altare şi podele lustru- Se ştie ca 1n evoluţia civilizaţiei getice,
ite de locuinţe se suprapuneau unele altora, forme economice noi aveau să ad_uc~ modjjj-
iar o parte dintre ele perforau suprafeţele ce- cări şi în organizarea aşezărilor. In veacurile
lorlalte mai vechi, astfel încît întregul joc stra- V-IV şi chiar în sec. III î.e.n. acestea apar în
tigrafic a dat cercetătorului, şi prin el istorio- forme deschise iar comunităţile îşi organi-
grafiei geto-dace, date şi izvoare istorice noi zează apărarea prin construcţia cetăţilor-retu-
din perioada unor mari perturbaţii şi frămîntări giu. Asemenea fortificaţii cu valuri mari în
din veacurile ce aveau să cristalizeze civiliza- formă poligonală şi colţurile rotunjite , ce în-
ţia acelui popor care avea să intre în istoria conjoară suprafeţe de 25 şi chiar de peste -·~
universală aşa cum 1-a definit Herodot. întoc- 30 ha, dînd cetăţii un aspect monumental şi
..... mai ca şi aşezarea de la Beidaud, pe vatra lo- un caracter defensiv inexpugnabil, asigurau .....
i;~fi~hHHHiHHHHHiH!HUUHHfHHHUlHHH!HHUHUHHHiH!UHUHiHiHHHUH!iiiUUHH!HHiiHfitHUUiHHHiH!iU~iHHiH~~iliL
sn
SaDAng - arhiva personală
~fimi!iiiiiiiiiiiiliil!HHiii!HiiHiiii!l!HHiiiiHhhlimHimmm;mimmmmmmmmmimimmmmhiliiihmmn;;iHii[f
=
E~: ·•:
=
~
E~;. c? - ~ ·'f~ ::::
1....
Aproape de Istru, in secolele IV-III i.e.n. a inflorit, după cum noile descoperiri de pe teritoriul Beştepe,
jud. Tulcea, atestă. o puternică aşezare şi cetate getică.
Mai sus de ea. in lll\111\11 Dobrogei, pe Valea Cilic-Dere, s-au identificat urmele unei alte mari aşezări, ş·,
mai vechi,. dati oo d111 ~ee. V.i.e.n.
88
SaDAng - arhiva personală
Piese din tezaurul de argint aflate in mormintul pnnciar de la Agighiol (Dobrogea), mărturie de seamă
despre nivelul de civilizatie atins de lumea geto-dacilor încă in veacul al IV-lea i.e.n .. , dovedind un popor
puternic şi vestit al antichitătii.
~r,nnmmnmnmmmmnmnmmmmmmmmmmmmmmnmmmmmnmm1mmm1mmmmnmmmnnmnm1~~~
~
~
-~
1 1
1 1
lt.I ~o~:~:E:€~7Jo~:. ':,';';!"',~;ho:i~.~ o ~': :/ •. \.\.!
..:.~-,_ 5~r]:~l~\~tugk~~~::~~~i:1~~:u~~[~!~~e~
iF=.!:
Botoşani,
Moşna, Floreşti etc.
,_!~•.:11!1:1
_
.. Davele organizate in sec. 11-1 i.e.n. şi 1 e.n.
::~: {şi·chiar din sec. III î.e.n.) , constituie centrele '=~
E. economice şi politice ale vieţii geto-dacice,
.... după sistemul factoriilor. Cercetările din zona
')~j
....
E cetăţii Aegyssus {Tulcea de azi) şi mai ales ,;;~
!. l~~~~:ff:~if~~~~~.:~~:.~i:;;~:g; ~GiJ:f~}}~;:%\~~7i1f?.r::r.~:~;g:~~ ~1
::::· zaţiei geto-dacice şi datează din sec. III i.e.n. le poţ i diferenţia de toate celelalte morminte ::::
ll:= au 1 7nt~~~~in~9 ~~pă~~~f~t!t~~ipl~~r~e~~u~e~~s~~~ ;~e v~~Wrş~~~~ 0;t~~~n~~r~ :~ea~~~~;h~!f~a~a~~ ..:~~
11~: lele de la Teliţa - Valea Celic - Dere, la Sa- ori au rămas doar vremelnic. Acestea sint :;g
.... bangia şi la Ciucurova {necropole din sec. mormintele geto-dacilor a căror prezenţă să- ....
:E VI-V î.e .n.), de la Independenţa, Ciucurova-sat păturile arheologice mai vechi , ca şi cele mai :;;;i
1:: şi , mai ales, la Enisala {sec. IV î.e.n.) , la Teliţa
;::: {punctul Amza) şi Ciucurova {Ocolul silvic),
;;;: descoperindu-se inventar şi mărturii de secbl
recente, din campania acestui an, o atestă , in-
cepind cu sec. VI î. e.n. şi pînă la inceputurile
sec. IV î.e.n. cînd. încetul cu încetul, se gene-
:;;;~
:;;;
.::::
1 i
lllll intre descoperirile arheologice importante cetăţi pămînt
de dintre care mai- bine cunos- !·~~
11n ~~~ă u~~;Ţi~iic~~k s~e nl~msă~~e~~iati~~~r~~s~~~t~!= ~~~(·c~l~aţ~e ~:P~:~~~~;tiati~~~~g~f~ş~~Î.n~~~~ :~ ~11
1:::: pistată în anul 1978, cînd au şi început cerce- nari şi Moşna (jud. laşi), Arsura şi Buneşti ::::1
1W ~~~;· f~~~~~~tiif~~~ă~t~rt~ud~~n1~~l~i nvua~~ro;~ (juî~· g~~~~~~.. se consideră că acestea au fost ~~1
i::~: pămînt concentrate in răsăritul dacic şi datînd ridicate, începînd cu sec. VI-V î.e.n ., în con- c:::
:g~: din perioada mai veche a celei de-a doua textul unui impresionant · efort defensiv al ge- ::~g
F: sînt
.1j;:
epoci a fierului. in centrul şi nordul Moldovei
pînă
to-dacilor în faţa expansiunii scitice din răsă-
rit, şi că ele au durat pînă in sec. al IV-lea,
:~g~
. înregistrate
.în prezent 23 astfel de
m:ri::i:::: : : : !: : :! : :::: ; :::: : :: :: ::::::: : : : ::: ! = : =ti........................................................ . -,
:;;;:
i ~ii ii ii!!ii ~ i!iiii:i:iii :!:::i~ i&!:iiii!:ii:~iiii iiiii:i:!i:iii:~ii:: i :iiHii :::ii::t:i::i::::::ii:Hi
-.:.:;;~;;:::::;::::::::::n::;;::;;;;::::::::.::; •••••••••••••••••••••••••.. ••• ..................
90
SaDAng - arhiva personală
~~~~;;;;::t~~~:;;;;i;;;;;;;;:;n;;~;;;;;;;;~t~l;;;:;~~~~~~;;;;;~;;l;;H~n;rii~~~~!~!!;;;;;HHi!i~i!;!f~ifi~tf~~fi~!~~~!ii~ft~~i~;~~;~~fiiiiii:;;r~:;;;~m
ill' servind drept loc de ~efugiu i~ vreun caz de peste un metru. Geto-dacii de la Buneşti erau :lli
:::: pericol p~ntru intreaga popula_ţ1e a une1 zone meşteri iscusiţi in prelucrarea argintului, aşa ::::
:::: şi pentru avutul ei, compus 1n pr.1nc1pal dm după cum o demonstrează bogăţia şi varieta- ::::
::;: mari turme de vite. Recentele noastre cerce- tea excepţională a podoabelor ieşite la iveală. ::;:
:;;· tări de la Buneşti au reliefat faptul că in une}~ Brăţările, agrafele, verigile au apărut atit in te- :gi
r· cazuri nu este vorba doar de obiŞnUitele cetaţ1 zaure cit şi in locuinţe. Amintim cu această ::::
m: de refugiu ci_ de mari aşezări fortificate _locuit~ ocazie primul tezaur, descoperit in anul 1979, :lli
::·· permanent, 1n care s-a dezvoltat o mtensa ce cuprinde 30 podoabe din argint şi o mo- .:;;:
!· viaţă economică şi in care îşi va fi avut sediul nedă bătută de cetatea Histria la sfîrşitul sec. ,;;;i
ill: o _puternică _autoritate _politică,_ tribală sau IV i.e.n. În anul 1981, in _locuinţa 21, _s-au de~- ::gf
:;;; umonal-tnbala geto-daca.. Numa1 aşa se ex- copent 4 p1ese dm argmt depuse 1mpreuna: ::::
:;;:, plică faptul că la Buneşt1, spre deosebire de două brăţări spiralice terminate cu capete de ::;:
:::: celelalte staţiuni similare contemporane, săpă- şarpe şi două agrafe, identice cu cele apărute ::::
:::: turile arheologice din cele 8 campanii in primul tezaur din 1979. Al doilea mare te- ::;:
::::· (1978-1986) au dat la iveală un număr mare zaur de la Buneşti a apărut in anul 1982, in- :;;:
ill' de locuinţe (peste. 50) ce c.o~ţin ~n bogat in- t~e~ co~ţinutul a fost depus intr-~ cană da~ 'll!
:::: ventar, constmd dm ceram1ca (olane), unelte c1ca. Alatun de podoabele dm arg111t apar ŞI :;;:
iE: şi ustensile ~in fier, arme, objec~e de podoabă două coliere compuse din perle de chihlimbar :::i
:::: din aur, argmt, bronz, sticla ŞI alte monede şi coral ce atestă relaţii comerciale cu regiuni ::::
:;:; din argint. aflate la mare depărtare, la Marea Baltică şi :;;:
f::: Vasele lucrate din lut reprezintă o producţie respectiv, in Orientul Apropiat. Tot acum apar ::;:
:::: casnică intensă, la Buneşti cunoscîndu-se in- şi primele piese din aur exemplificate prin ::::
!!:' treg repertoriul ceramicii geto-dace cu analo- două piese bitronconice din foiţă de aur ase- ;gf
:::: gii in principalele staţiuni geto-dace de pe te- mănătoare cu perlele din argint descoperite in ::::
!E ritoriul ţării noastre la Poiana, Zimnicea, Eni- mormintul princiar de la Agighiol. Evident.. de ::::
!!:: sala, Cotnari, Corni-Huşi etc. De o deosebită o deosebită importanţă in cadrul descoperiri- ::::
ijl: importanţă in cadrul cercetărilor noastre sint lor de la Buneşti se situează· apariţia celebrei ::::
i::: numeroasele unelte din fier: topoare, săpăligi, diademe princiare din aur apărută in 1984, in ::::
il!'
::::
sece~i 7tc., care _7rau fă~ute ~n a_te!iere locale
spec1ahzate, a caror ex1stenţa pma la aceste
gr~utB;te de 7~7~ 6. gr .. Pi_nă in prezent, n!ci pe
tentonul Roman1e1, mc1 m alte·zone de rasp1n-
;m
::::
:::: descoperiri abia dacă putea fi bănuită. dire a produselor de orfevrerie greceşti sau ::::
:;;: Dintr-un astfel de atelier provine şi cleştele, greco-barbare nu a fost descoperită, după cite :lji
fll: descoperit in anul 1980, cu o lungime de ştim, o piesă identică sau direct asemănătoare :::i
Fiecare campanie de săpături arheologice i'n Cetatea de la Buneşti, jud. Vaslui, pune în lumină noi măr
turii despre importanta acesteia ca centru politic, militar şi so~ial în lumea dacică din spatiul Moldovei.
1
=
E
•...
E
=
:::·
1 ~
3
~
..•
.3
::::
:::: ::::
= ~
~i~::::::::;:;:iii:~HHiHii~iiiHHi!i!iiHiH:H:HiiH!H:HHHi!Hii!HHihHiîHii:H:HHHil!iii !HiiHiHHi:ii:HiHHiHi:HH:H::;:;::.i;:;i~ff
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 ...... 1 ................ 1, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. _ .. . . . . ..
91
SaDAng - arhiva personală
~mmmmmHmmm!!iHHmmHHmmmnn!H!!mHmmHmmmmHmmnmmmmmmm!mmmmmm!m;mmH!~·
.... a1aaemei ae la Buneşt1. Unele analogu pentru corate cu ochiuri, precum şi cele 4 maşti an- ··-
m: părţi~ ei componente le găsim in Grecia, la tropomQrfe de origine cartagineză ce au ajuns jjg
:::: Verghina, unde a fost descoperită o diademă aici prin stri nsele relaţii comerciale ale ge- :::::
:::: alcătuită din două bare de aur ce se apropie şi to-dacilor cu coloniile greceşti de la Nordul ·::;:
~; f;tr~e~:~~fsă i.~t~i~~~ro~:~dap~~~\~~~ g:~~:~ ~ă;,ii ş~~~repr:;!~ţ~ ~~~~~;;~~for df~a~~ee~~~ J~
··- bobocii diademei de la Buneşti se intilnesc pe de. amfore şi vase greceşt i apărute in cetate.
::::: de altă parte, la acele de podoabă şi unele [ri acelaşi timp, remarcăm şi prezenţa unor :::::
:_·_:-;,: ~ ·:[.·,· dos,
pandantive din aur din necropola de la Sin-
expuse in Muzeul arheologic din Salonic,
podoabe şi arme celtice, importate de la celţii :L
instalaţi vremelnic, incepinp cu sec. al IV-lea, ,
:-~ : -:
datate mai timpuriu şi anume, la sfîrşitul sec. pe teritoriul Transilvaniei. In contextul acestei
VI şi inceputul sec. V i.e.n. De asemenea, ro- activităţi comerciale se inscrie şi circulaţia
zete florale asemănătoare se mai cunosc pe monetară ilustrată la Buneşti prin monede de
cerceii din aur de la Crispiana şi Ginoso (lta- argint geto-dace şi greceşt i.
lia) , precum şi pe discul unui cercei din Cipru, Bogăţia materialului arheologic descoperit
toate datate in sec. IV i.e.n. Pe teritoriul ţării la Buneşti demonstrează faptul că cetatea a
noastre unele analogii le găsim la rozetele de jucat un rol economic important pentru zona
pe protomele de cai ale colierelor de la Băi - centrală a Moldovei , ea reprezentind, in ace-
can i şi in acelaşi tezaur, pe o aplică, aflăm re- laşi timp, un centru politic unde, desigur, a
prezentări asemănătoare ale animalelor de existat un şef al aristocraţiei tribale. Epoca in
pradă de pe capetele diademei de la Buneşti. care se datează cetatea este o perioadă de
Deş i, pînă in prezent, nu cunoaştem analogii dezvoltare economică şi de progres cultural ,
perfecte, care să ne permită o incadrare cro- in cadrul căreia , alături de aportul fundamen-
nologică mai strînsă , este evident că diadema · tai al elementului autohton , se remarcă influ-
.este, in mare, contemporană cu locuirea de la enţele greceşt i şi celtice. Este totodată , epoca
Buneşti , datată in sec. IV-III i.e. n .. Ea a fost unei remarcabile afirmări politico-militare a
lucrată intr-un atelier ce stăpînea tehnica 6rfe- • geto-dacilor, care acum se impun definitiv pe
vreriei greceşti , dar era puternic inriurit in planul istoriei antice europene.
creaţia sa de influenţele artei animaliere sci-
tice şi traco-getice. VIOLETA VETURIA BAZARCIUC • .::
Referindu-ne tot la obiectele de podoabă ,
amintim prezenţa· nenumăratelor mărgele de-
J!hi;illllH!i~::;HHHHi!!HiHUiH~HHHHHiHHiUHHtHH!HiHHH!ffiiHi!HHHUHHH 1 ~HHiHHiHiHiHHiHUUHHiiiiHililliili!::rt-;:
-
92
SaDAng - arhiva personală
~·' l"'lHlH!!H!!!!!!H!lHHl!!!Wi!HH!l!!H!!!!'!!ll!!i!l!lll!H!!!ll!Wmi!!ll!illlllml!m!!H!fl1HH!!!!l!i!!llll!!HlHWll!WlH!'l1
1~~ ~
~
1~
1
~
:;;:, Se ştie din relatările con- talia lui Mihail Dragomirescu :;;:
g~~ temporanilor, cit şi din cores- sau direct VIeţii Româneşti. ~~§
:::: pondenţa păstrată in arhive Revelatoare e misiva pe care :~::
:;:: publice şi particulare, că 1. Al. o expediază tînărului scriitor: ::;:
[~ Brătescu-Voineşti era de o vStimate domnule Pelmuş, ~~§
:;:: mare promptitudine in tot Imi pare foarte rău , dar imi :;;:
:;:: ceea ce ţine de literatură şi este peste putinţă să-ţi satis- ::;:
:;;:: slujitorii ei. Orice interyenţie fac dorinţa de a citi şi indica :;::
:;:: pe lîngă autorul cărţii Jn lu- ce ar fi de reparat in lucrarea :;::
E: mea dreptătll găsea ecou şi , dumitale in timp aşa de scurt. :;;:
E de cele ma1 multe ori, chiar Am 3 şedinţe zilnice ale Ca- :::;:
:::: rezolvare. Acest mod de a fi il merei, am sesiunea ordinară :;;:
::::: preluase de la Titu Maio- a Academiei , am o mulţime :::;:
:::: rescu, mentorul său dintru in- de manuscrise de la Cartea ::::
~f~ ceputuri. Deşi era extrem de Românească, tot atitea piese ~~
::::: ocupat, găsea răgaz să ci- de teatru de la T[eatrul] Na- . crare, iar de nu ... Cu bine, ::;;:
:;;: teasc ă nume ro· ase ţional, care aşteaptă rapoarte, Brătescu-Voineşti, [Bucu- ::;:
:::: ·manuscrise şi epistole ce-i ce neapărat trebuie să fac reşti], 8 iunie 1925". ::;:
erau încredinţate de tin~rii ce inainte de sfîrşitul lunii. Ar Constantin Pelmuş nu de-
băteau cu indirjire la porţile trebui să am 5 capete pentru zarmează, ci se adresează re-
literaturii. Unul _dintre aceştia a putea mîntui in chip conşti- vistei Adevărul literar şi ~rtls-
era şi Constantin Pelmuş incios ce am de lucru. Nu am tic, unde scria consecvent
(1900) , prozator, cercetător li- · pus la socoteală scrieri de ale Mihail Sevastos, după ce pri-
terar şi savuros memorialist, mele proprii la care sunt in- mise un răspuns de la VIaţa
care i-a încredinţat spre lec- hămat. Prin urmare, fără su- Românească, prin Mihail Ra-
tură o proză mai întinsă, sim- părare, te rog adresează-te lea, ce avea acelaşi ton ca al
bolic intitulată Poveste pentru altcuiva, bunăoară domnului lui 1.. Al. Brătescu-Voineşti.
visători. Spre a nu-l refuza, 1. Dragomirescu sau, ceea ce ar Mihail Sevastos ii publică o
Al. Brătescu-Voineşti ii moti- fi şi mai bine, Vieţii R.omă- parte din proza amintită , Po-
vează lipsa de timp, precurn ne şti . Trimite ac o 1o veste pentru visători, Frag-
şi numeroasele atribuţiuni pe manuscrise cu înştiinţarea că ment in Adevărul literar şi ar-
care le avea in cadrul Came- te-ai mulţumi cu oricit de mo- tlstlc, 6, nr. 262, 13 decem-
rel, Academiei, Editurii "Car- dest onorariu. Dacă V[iaţa) brie 1925, p. 2, col. 1-2, iar
tea Românească" şi Teatrului R[omănească] îţi va publica cealaltă parte o trimite lui
Naţional, sugerindu-i, totuşi, lucrarea, înseamnă recunoaş- George Topirceanu spre a o
să se adreseze unui critic de terea valorii ei şi o consa- tipări in Lumea - Bazar sen-
ADIJ)IA.UA
-OEPUT A'(U)a
:::
=
E .J• ......-.f-t. .....:_.; ~...-..: .....t; t...:t. ,.....~..~ ~ - ~·
•....&.:1-'~"'l-· ~ ~ .. -.4.' !' ,_),;. ...... -~"'lo .,..._,..=-.L-..
::::: ....... q--...J....c.. , ......... -.,.. ......;, .... ._...... .
~- l ~+ t''-'- --'- c-.-"... .. .:a... ~ _.:........_-
..,..,oWIWIO!IDAI.
.....
. . ---
Oi;~~--- ..a__
~. d..·~:.-
, 1 --
.. ~~ •..t..;.· M >-
~-~·-1-- -
..t -'t.-_
~--~· ~J~· .
= =
d::!!i::!i!iiiiiiiii!iHiiii!i!iiii!iii!iiiiiiiiH!iiii!!!!ii!iiiiiiiiii!iiiiii!ii!liiiiiiiii!iil!i!iiii:iliii!!l!!!l!iiili!lliilliiiiiiliiii!ii!!Hi:iiiii
11 11111111111111111111111111111111 111111 ualau 1 1' 1 IIIIIIUIIIIII 11111 III 11 1 l l l l l l l l l l l l l l l l l e. .
93
SaDAng - arhiva personală
;;;rrr~rrr;mn~rrmrrrrmrnmrr;m;;~f!~~!rr~r~;!;~f!!;;~;;;;;!~rm~rrrmnm~n!mnrrmrmrnrr~rr;rrmrr;rn~mrmr:rr::;rr:;;;:!::::1~ii
::::. ·::::
E
:::: bmental, 2, nr. 49, 28 februa- rai: ..Domnule Pelmuş, Am ci- conic, 1. Al. Brătescu-Voineşti 3
::::
::·· rie 1~6. p. 14-15. tit bucata dumitale inainte de gira cu mare precauţie. Cele ::::
Il~: Ambiţios, dornic să pri- atac. Nu este rea, dar nu e două scrisori ale lui 1. Al. ,mi
1.. mească un certificat,. fie şi nici cea mai bună din cite ai Brătescu-Voineşti se păs- "f
ig:: verbal, de la 1. AL Brătes- putea scrie. Îţi făgăduisem că trează in arhiva lui Constan- : g,
=:·::·:,·:_· _: cu :Voineş_ti, ii incredindţeazdă o aţ_ stădzi v?1i 1ti adc'asă, la1 dis1 pobz1 !- tin_ Pei_IŢIUŞ, d1in Bucureşti, că- .=.· -~. =:·~
a 1ta proza, pe care, e ata 1a um1 a e, ar am os o 1- rUla 11 mu ţumesc şi pe •
fg:: aceasta, o citeşte. Acest fapt Qfll să plec azi dimineaţă din această cale pentru amabili- ::gf
..... reiese din epistola ce are ca Bucureşti. Scuză-mă. Al du- tatea de a mi le fi pus la dis- ....
i:::: antet Adunarea Deputaţilor. mitale, Brătescu-Voineşti, poziţie. ·::::
i11~ Cabinetul secretarului gene-~ [Bucureşti]. 23.04.1926". La- NICOLAE SCURTU • ::1~
~ ~
~ ill
ir ~]
,
~ ~
~
E ~
~
::::· Simbolul şarpelul trai de Cercetări cardiovasculare Plstoane... dreptunghlulare ::::i
ii1.1.:.: din Berlin au ajuns la concluzia ::.1.1.1.
Cum a ajuns şarpele să fie re- că oamenii care suferă de ten- Ştim cu toţii că pistoanele sînt
1:::: prezentat pe emblema medicilor siune arterială trebuie să evite şe- cilindrice şi nici nu ne-am gîndit :::::
::::_:~::. ._. ,: şi
1 a farmaciştilor? Simbolul pro-
vine din mitologia greacă. Se
_
derea îndelungată în faţa televizo-
rului. S-a constatat că bărbaţii hi-
vreodată că ar putea fi altfel. lată ·:,.··.:•'.:1'ii•
însă că în Polonia se află în faza
·. ;:: sp_une că intr-o zi Hermes, patro-
i::::.. pertensivi sint mai expuşi la crize, de experimentări. pe motoare die- :;;:.
nul. printre altele, al medicinei, a in cazul cind stau mult in faţa mi- sel , pistoane ... dreptunghiulara. .::::
i""' despărţit cu bagheta sa doi şerpi eului ecran, decit femeile. Acestea reduc considea:;abil freca- ····:
:g:; care se incăieraseră . Bagheta in- rea, diminuează consumul de ulei :: ~1!
•···· conjurată de doi şerpi a devenit de ungere, asigură o ard_ere mai "'"i
::::: de atunci simbol al păcii , apoi al Cum au apărut zăcămlntele sub- bună a combustibilului. In acest .:::i
1;;;: medicinei. De altfel, după cum se marine? fel, motorul devine mai economi- ::;;:
1:g::;:: casă.
::::
agent de imobilizare a enzimelor : ;;i
Laboratorul de cercetare al mu- sau a bacteriilor. ::~li
:::: zeelor din Franţa a achiz i ţionat un :::::
1:::: Riscurile meseriei accelerator de particule. cu ajuto- ::::!
;:::: rul căruia se va putea pătrunde in Cel mal adinc lac din lume .:::::
1:::. in Austria s-a observat că nu ..secretele" operelor de artă . Cu o ::::1
:m: puţini meşteri bucătari sint ama- pceulteerrae10dreul2vma il1io
_ anraend eervaotlli_
1.nace-c- Lacul Baikal (U.R.S.S.) deţine ::~li
tori de băutură şi turnători pasio- două intîietăti mondiale. Pe. de o "'i
1 1 51
i::::
J• naţi . Care să fie cauza? Se presu-
p'lnd d•·n 1987 ·,n subsolur•·le Mu-
parte, este cel mai adinc lac din ....
t;~~~l~~~:::.:~~:~:~;~~ ~~~~;j~~~~~~~l
94
SaDAng - arhiva personală
1mmm!mnmmm:m:mmn:nmm:rnnm:mnmmi!mmmnmm:mimmnm!~l;~;~;~~1~;;J!~~~T~
:::: Nu mi-a venit să cred, dar ::::
1:\:::
=
~i~~~ă~:~}~~J~SĂ~R~~eg~l~~ ~=-~ '
transportul leului - cuşcă, -=
g~: prelată, lacăte etc. Sosim la ~g
;;_:_- Povesteşte frumos, de:;n fi aprobat aceşti bani sa cum- Constanta. Leul , însă , nu _=_·:_:;
- n-are talent de povestitor. Po- păr un leu. Am inceput, to- vroia să coboare pe scări, un- -
:;:;: vesteşte frumos, adică Iim- tuşi , să amenajez un loc spe- de-1 aştepta cuşca făcută de : :::
--~:~~:\ţ~~~~.'~:;i~:~~~
_ părul in cap : nimeni nu mi-ar
, '-_:;_:.~ :.
=
i;fiiiii!!i!!:ii!ii!!!ii!!!iii!!iiiiiii!i!ii!i!!!iiiiiiiiii!i!ii!iiiiiiii!!iHiii!ii!ii!ii!ii:iiiiiii!iiiiiiiiii:iiiiiiiii!iiiiiiiiitiii!!iii!!iii::::::fi:-
.................................................. 1 J 111111 1 ...... . . . . . . . . . . . 11 ...... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. .
95
SaDAng - arhiva personală
~~HH~;~:~~!!!1~ 1~~~~;!~.i!~~~~!~~~;!!;m!:!:t!!;i;~!H!~~il; l:l;!~:~;Hi~~il!l!H!~lm:!~~;i;~ ;;~;~!ii~;!h~;!ii~;~~~!~1ll!~'1l~~
z;::: şi mi111utele trecute ni se pă- gardul de sîrmă împletită , fie rasă de pe suprafaţa pă- :;;:
!;::: reau o veşnicie. Glonţul pă- abia opt oameni reuşind să-i mintului (ca nerentabilă şi ca :;;:
~~lli:::::t~l :~H:~l~ ~ ::~~~:;:i i i i li Hl'i :l! :H: Hji!i!i lililili lili l'"i !li li~~:i~:=li :~:~iil~'J #
96
SaDAng - arhiva personală
Di.n galeria oamenilor de cultură ridicaţi din
perimetrul Tecuciului, Al. Papadopol Calimah,
cu odăjdii~ sale voievodale şi cu aura de' inte-
• lectual subţire şi gust rafinat, ne a't>are astăzi
ca un năier rătăcit în pliurile vremii, peste um-
bra sa aşternîndu-se un strat gros· de uitare şi
indiferenţă.
Fire modestă şi deosebit de generoasă, bla-
jinul cărturar nu s-a bucur.at de prea multe
onoruri nici în viaţă şi nici - cu atît mai puţin
- după trecerea sa în lumea umbrelor. In
orice caz, numele său a ,rămas învăluit într-o
atmosferă de ceaţă , de taină greu penetrabilă
ceea ce îngreunează şi mai mult operaţia de
galvanizare pentru vreun împătimit insolit înfe-
udat parfumului de hîrtie îngălbenită şi farme-
cului celor vechi.
Nu şi-a făcut niciodată un titlu de nobleţe
din originea sa prin_ciară deşi se ştie că un-
chiul său după mamă, Scarlat . Calimachi ,
boier moldovean din Călmăşeştii Bucovinei, ţi
nuse - cu intermitenţe - scaunul Moldovei
vreme de 14 ani, lucru rar pentru acea pe-
rioadă cînd schimbarea domnilor se făcea
după cheremul Porţii şi goana după peşche
şuri a funcţionârilor ei. A fost unul dintre
domnitorii luminaţi ai Moldovei şi a ştiut să se
integreze spiritului raţionalist setos de liber-
tate ce străb&tea veacul, sub oblăduirea sa
elaborîndu-se acea vestită codică de legi cu-
noscută sub denumirea de .. Codul Calimaki"
(1817) unde se regăsesc multe din ..obiceiurile
pămîntului", din practicile vechiului .,drept ro-
AL.PAPADOPOL CALIMAH-
UN ISTORIC ÎN ODĂJDII VOIEVODALE
mânesc nescris"'. Şi chiar dacă, dintr-o pri- in 1878 şi a fost îngropată in biserica Sfintul
peală probabil, această codică s-a scris mai Spiridon din Birlad3.
întîi în greceşte, limbă străină poporului căruia Al. Papadopol Calimah a rămas cunoscut ca
ii era adresată, domnitorul i-a înţeles repede un aprig luptător pentru unire şi chiar intrarea
viciul punind pe Flechtenmacher să o traducă sa în viaţa politică se leagă de acest eveni-
in româneşte. Şi tot in timpul domniei lui ment cu profunde semnificaţii pentru evoluţia
Sc~rlat Calimachi s-a înfiinţat, .,in cadrul Aca- ulterioară a ţării. Între 12 ,mai şi 18 aug . 1859
demiei domneşti din laşi un curs in limba ro- întleplineşte funcţia <fe prefect al judeţului Te-
mână , pentru pregătirea viitorilor ingineri ho- · cuci. Nu trebuie uitat că Tecuciul fusese un
tarnici, de care se simţea pe atunci mare ne- centru deosebit de activ al mişcării unioniste.
voie atît in Moldova cît şi in Muntenia" 2 . De prin partea locului se ridicaseră C. Negri ,
în 1821 se credea încă in graţiile sultanului Cocuţa Conachi, unionişti cu contribuţii ma-
şi se pregătea chiar pentru o nouă domnie in jore la realizarea actului unirii şi tot aici , pro-
Moldova, cind o ceată de bostangii îl ridică pe topopul Gheorghe Dimitriu. tatăl viitorului
sus cu intreaga sa familie pentru a-i surghiuni scriitor Calistrat Hogaş, .. cu farmecul vorbei şi
peste · ţărmul Mării Mar mara, la Boli, in Anato- căldura prieteşugului "4, patronase un comitet
lia, unde fostul domnitor îşi găseşte sfîrşitul. al unioniştilor cu rezonanţe pînă in capitala
Ceva mai tirziu , in 1825, doamnei Smaranda, Moldovei.
văduva luminatului voievod , şi fiijor ei îi va fi A fost un apropiat al domnitorului Cuza,
îngăduit să se reintoarcă în Moldova făgăduin · care i-a şi încredinţat in ultima parte a dom-
ţelor, deşi fegăturile ei cu această ţară erau niei portofoliu! ministerului de- externe şt nu
puţine şi şubrezite. Pe nava care îi transporta se poate spune că din această calitate nu 1-a
din Asia Mică, mezina familiei, domniţa Eufro- servit cu devoţiune şi n-a acţionat pentru întă
sina, fu cuprinsă brusc de puternice senti- rirea prestigiului ţării in lumea diplomaţiei eu-
mente amoroase faţă de căpitanul vasului , Ni- ropene. Colaborarea sa cu domnul unirii ince-
chifor Papadopol, cu care durează o temei- puse, desigur, mai de mult, intrucit in-august
nică căsnicie şi din care va rezulta un · singur 1864; cind a inceput discuţia asupra proiec-
descendent, viitorul academician Al. Papado- tului de lege rurală întocmit de Kogălniceanu,
pol Calimah. Domniţa Eufrosina a murit tîrziu, el era deja membru al Consiliului <;le Stat, in-
98
SaDAng - arhiva personală
boiereşti de la Măcăreşti unde logofeteasa mai mulţi invitaţi20 Slaba adeziune a intelectu-
obişnuia să vină, în lunile de vară , pen,tru a alilor buc,ureşteni la întrunirile de la Maio-
face ..ferooeie în Prut". A murit devr!lme. în rescu, reieşită din scrisoarea lui N. Gane, se
1850 la puţin timp după ce fusese ridicat la explică doar prin faptul că însuşi mentorul lor
rangul de postelnic, rămînînd soţia sa Elena, era venit de puţin timp în Bucureşti şi popula-
care va supravieţui pînă în anul 1884 16. Elena ritatea sa nu căpătase încă extensie în cele cî-
Plitos va deveni, în timpul războiului pentru teva luni de cînd schimbase Bahruiul pe Dim-
cucerirea independenţei , preşedintă a Comite- bovita. fiind şi prea absorbit de problemele
tului doamnelor din Tecuci , desfăşurînd o ac- politicii, mai ales că de curînd devenise minis-
tivitate deosebit de febrilă în colectarea de tru al cultelor în guvernul conservator al lui
bani şi bunuri pentru ajutorarea armatei ro- Lascăr Catargi. Al. Papadopol Calimah făcea
mâne. activitate bine consemnată in docu- şi el parte din acelaşi partid conservator, mai
mentele războiului, laolaltă cu scrisorile de fe- bine zis din gruparea junimistă. a partidului
licitare şi mulţumire primite de la înaltele fo- conservator, şi în toamna anului 1881 îl vedem
ruri ale statului. Animată de înalte sentimente alături de Carp, Maiorescu, Gr. Triandafil, N.
patriotice, Elena Plitos antrenează in activita- Gane, C. Bobeica, 1. Negruzzi semnînd con-
tea acestui comitet pe multe din doamnele traproiectul grupării la mesajul regal privind
care formau protipendada or~şului şi în primul acceptarea regatului ca formă nouă de guver-
rînd rudele sale apropiate. Intilnim în acest nămînt a României2 1 • Al. Papadopol Calimah a
comitet pe fiica sa, Amelia Papadopol Cali- semnat acest act, după cum la 5 (17) dec.
mah, care ţinea şi secretariatul -comitetului 1865 contrasemnase şi mesajul domnesc pen-
contribuind în multe rînduri cu bani şi bunuri , tru deschiderea Corpurilor Legiuitoare, o ade-
şi pe cumnata sa Eufrosina Plitos. care în vărată profesie de credinţă a fostului domnitor
acea vreme era soţia lui Coton Plitos, prefect Cuza. a t ulburătoarelor sale simţăminte patrio-
al judeţului Cahul şi care numai în noiembrie tice, pe care domnul unirii le găsise cea mai
1877 donează importanta sumă de .145 lei plastică rostire : ..Fie în capul Ţerei, fie alătu
pentru cumpărarea de cojoace ostaş1l<?r ro- rea cu d-voastră , eu voi fi totdeauna CI! Ţeara
mâni17. pentru Ţeară , fără altă ţintă decît voinţa naţio
Scor]Tlonitor de hrisoave vechi, Al. Papado- nală şi marlle interese ale României. Eu voiesc:
pol Calimah n-a lăsat o 9peră prea impresio- să fie bine şti ut că niciodată persoana mea nu
nantă, deşi, la vremea respectivă a fost.destul va fi o împiedeGare la orice eveniment, care ar
de bine apreciată şi integrată în mişcarea cul- permite de a consolida edificiul politic la a că
turală a vremii , fapt pentru care a şi fost pri- rui aşezare am fost fericit a contribui" 22.. Ş1 nu
mit în Societatea Academică Română în sept. trecuseră decît 16 ani.
1876 odată cu Vasile Maniu, Grigore Ştefă Revenind la filipica eminesciană trebuie s·ă
nescu şi It. col. Ştefan Fălcoianu. Lucrul precizăm că la data intrării în Academie a lui
acesta a surprins, oarecum, intelectualii tim- Al. Papadopol Calimah acesta nu publicase
pului şi M. E;;minescu în articolul ..Societatea decît două lucrări : ..Curtea de casaţie în
academică" publicat în .,Curierul de laşi " nr. :=ranţa cu mai multe însemnări şi comparaţii"
106 din 26 sept. 1876 îşi exprimă deschis in- (laşi , 1862) şi .. Reglementul pentru serviciul
dignarea: .. La drept vorbind, spune poetul, nici Curţii de Casaţiune din Franţa" (laşi , 1862).
unul din aceşti domni · n-ar fi fost ales în alte Sigur · că ulterior numărul lucrărilor se vor în-
ţări membru la vreo academie, dar în urma ur- mulţi şi afirmaţia lui Ion Petrovici că istoricul
melor în cadrul în care încap istorici ca D. Va- tecucean a fost primit în rîndul nemuritorilor
sile Alexandrescu (alias Urechia) şi poeţi de ..fie din cauza originii sale princiara, fie că la
talia domnului Gheorghe Sion este loc pentru înfiinţarea academiei era lipsă de istorici pre-
multă lume"'s. Nici vorbă că aprecierea lui gătiţi "2J poate fi înconjurată de credi.t, cel pu-
Emfnescu este îndreptăţită în multe privinţe şi ţin prin partea sa finală . La data cînd Al. Pa-
chiar în ceea ce-l priveşte pe Al. Papadopol padopol Calimah era primit în Academie, dis-
Calimah şi nu poate fi suspectată de uşurinţă ciplina istorică era reprezentată doar prin Ko-
sau pătimăşie, mai ales că poetul şi istoricul gălniceanu şi Odobescu şi de-abia în anii ur-
se cunoscuseră bine, fuseseră doar colegi la mători ponderea acestora se va amplifica prin
cenaclul Junimea şi se revedeau la întrunirile intrarea lui Hasdeu, Xenopol, Tocilescu şi alţii.
de la Maiorescu. Dacă punem temei pe fideli- Ulterior, după / intrarea sa în Academie, nu-
tatea memoriei lui Pogor înseamnă că istoricul mele lui Al. Papadopol Calimah va căpăta
tecucean fusese unul dintre membrii fondatori destulă greutate, studiul .. Notiţe istorice des-
ai societăţii literare care anticipa viitoarea Ju- pre oraşul Tecuci " figurînd într-o vreme în
nime încă din toamna anului 1863 împreună manualele de geografie iar articolul •.Amintiri
cu 1. lanov, N. Negri, Th. şi Gh . Aslan, lorgu despre Curtea Domnească din laşi " apărut în
Gane. N. Schiletti şi dr. Max'"· ..Convorbiri literare" în numerele 9 şi 10 din
E aoevărat că problema aceasta, a datării dec. 1884 şi ian. 1885 a fost recept~t de con-
înfiinţării Junimii, a rămas controversată şi se .t emporani cu destule complimente. lntr"o scri-
ştie cu cîtă consecvenţă reclama Pogor ·..ca soare a lui . Samson Bodnărescu către 1. lanov
Junimea să se recunoască legatara mai vechei se face o adevărată risipă de stlperlati\TE!""'c on-
societăţi " condusă de el şi, prin urmare, să se siderînd această lucrare ..un punct de culmi-
coboare data înfiinţării ei cu aproape un an29. naţiune" ce deschide .. o nouă epoct1ă " şi <::"are
Dintr-o scrisoare a lui N. Gane către 1. Ne- poate procura ..o plăcere estetică în privinţa
gruzzi din 13 mai 1874 aflăm că la şedinţa Ju- formei limbiste în care şi-a vărsat autoriul
nimii ţinută acasă la Maiorescu au participat, opera şi o plăcere estetică în privinţa tractării
pe ·Hngă Pogor, Catargi, autorul scrisorii, şi Al. materiei istorice"2 4 . Alte lucrări ale istoricului
Papadopol Calimah şi că în săptămîna urmă tecucean. mai sînt: .. Mişcarea literară p roven-
toare trebuiau să se întrunească din nou şi cu
99
SaDAng - arhiva personală
sală" publicată in .,Convorbiri literare" din descoperite şi prin modul cum a ştiut să le va-
1883 prin intervenţia lui Vasile Alecsandri25, lorifice in lucrări de o ţinută ştiinţifică indubi-
apoi .,,Generalul Pavel Kisseleff in Moldova şi tabilă ajunsese să fie bine apreciat printre căr
Ţara Românească, 1829-1834, după docu- turarii timpului. Statornicul său prieten Vasile
. mentale ruseşti", ..Dezrobirea ţăranilor in Mol- Alecsandri il considera, într-o scrisoare tri-
dova" in care reconstituie atmosfera creată in misă lui Ion Ghica din Mirceşti la 8 aug. 1889,
urma actului' semnat in 1749 de Nicolae Ma- ca fiind ,,singurul dintre academicieni care lu-
vrocordat, un studiu despre domnitorul Ghe- crează ,:?este măsură" 30 . Şi mai departe mărtu
orghe Ştefan, o evocare a personalităţii lui risea: ..imi citeşte în fiecare zi cîteva părţi
Costache Negri (.,un document pentru istoria foarte interesante din numeroasele sale ma-
noastră contemporană") şi un articol de atitu- nuscrise, care îşi aşteaptă rindul la publicare.
dine in care combate latlnismul şi purismul in lată un om modest şi muncitor, care a meritat
limbă intitulat .,Limba românească" şi prin · mult mai mult decit alţii dintre colegii săi un
care lua apărarea limbii populare. A tradus premiu academic, dar pe care au uitat mereu
pentru prima dată la noi ..Cuvint despre expe- să-I răsplătească, şi cu toate acestea bagajul
diţie lui lgor Sveatoslavici, principele Novgo- său literar este considerabil şi de o reală va-
rodului nordic, eontra polovţilor .sau cumani- loare"31 . Trebuie să recunoaştem că de la in-
1or" şi fragmente din opera lui Lucian din Sa- semnarea depreciativă administrată de Emi-
mosata cum ar fi ,,Adunarea zeilor" şi ..Jupiter nescu la elogierea lui Alecsandri este un drum
tragic" Unele din lucrările sale vor fi adunate lung pe care istoricul tecuc~an 1-a parcurs in
de singurul său fiu, Paul Al. Papadopol Cali- numai 13 ani. ·
mah, şi vor fi publicate in 1908 la tipografia
.. Munca" din Tecuci, astăzi uitate, risipite şi
desconsiderate. BIBLIOGRAFIE
Marea sa pasiune pentru cercetarea istoriei
ţării reprezenta, in contextul epocii sale, cind 1. C. Giurescu şi Dinu C. Giurescu, Istoria
România după unire şi independenţă se afir- . românilor, Editura Albastros, Bucureşti,
mase in contextul european, o cerinţă priori- pag. 470.
tară pentru intelectualitatea vremii. De aici şi 2. ldem, pag. 490
situaţia privilegiată in care se afla această dis- 3. Pentru informaţii suplimentare privind
ciplină faţă de celălalte ştiinţe. E Sllficient să descendenţii voievodului Scarlat Caii-
arătăm că atunci cind Kogălniceanu este pus machi a se consulta N. Gane. Trecute
să aleagă pentru premiere .,lerbârul" lui Dimi- vieţi de doamne şi domniţe, Editura Ju-
trie Brandia, lucrare de largă investigare ştiin nimea, laşi, voi. III, 1972, pag. 110.
ţifică, şi .,Istoria şcoalelor" a lui V.A . Urechia 4. Vladimir Streinu, Calistrat Hogaş, Editura
pledează cu o convingere aproape nonproto- tineretului, Bucureşti, 1968, pag. 14.
colară in favoarea celei din urmă, argumen- 5. Co.nstanţin C. Giurescu, Viaţa şi opera lui
tind că ,,plante se mai găsesc in Aatură ori şi Cuza vodă, Ediţia a 11-a revăzută şi
cind, dar gocumentele pierdute nu se mai gă adăugită , Editura ştiinţifică, Bucureşti,
sesc".26 Aşadar, locul istoriei la acea vreme· 1970, pag. 280.
era in dreapta politicii şi nu trebuie să ne sur- 6 . ldem, pag . 384. C.C. Gi'urescu preia
prindă faptul că mulţi dinţre istoricii de atunci această informaţie din lucrarea lui Al.
figurau in cadrul drganismelor eligibile ale ţă Papadopol Calimah ,,Am_intiri şi istorie"
rij şi au participat la alcătuirea difpritelor gu- (1853-1B88), manuscris care se gă
verne, cum este cazul· lui Kogălnicllanu, Odo~ seşte la Academia R.S.R. sub nr. 864.
bescu, V.A. Urechia şi alţii. Cercetarea docu- 7 . ldem, pag. 455.
mentelor vechi, a inscripţiilor descoperite de 8. ldem, pag. 455.
multe ori întîmplător, devenise atit de obsesivă 9. ldem, pag. 7
pentru istorici incit o · farsă, ticluită cu puţin 10. Cotele acestui manuscris sint date de C.C.
meşteşug, in marginile unui subiect istoric, Giurescu in lucrarea sa .,Viaţa şi opera
putea prinde extrem de uşor interesul public. lui Cuza vodă" la subsolul paginii 384.
Se ştie cit de mare a fost entuziasmul lui V.A. 11. Scrisori către Vasile Alecsandri, Editura
Urechia, in 1887, cind Kogălniceanu, împre- Minerva, Bucureşti , 1978, pag. 374, edi-
ună cu Al. Papadopol Calimah i-au expediat ţie îngrijită de Marta Anineanu.
acea telegramă de la Murfatlar, acea tele- · 12. G.C. Nicolescu, Viaţa lui Alecsandri, pag.
gramă prin care-I anunţa de .,epocala desco- 557.
perire a monumentului funerar al lui Ovidiu".27 13. Ion Ghica, Opere voi. 1, Editura pentru li-
V.A. Urechla, entuziasmat şi credul, se gră teratură, Bucureşti , 1967, pag. 433.
beşte cu popularizarea senzaţionalei ştiri, ne- 14. Augustin Z.N.Pop, Pe urmele lui Kogălni
_ răminindu-i apoi decit să suporte consecinţele ceanu, Editura Sport-Turism, Bucureşti,
reuşitei farse spre hazul amicilor şi intelectua- 1979, pag. 281.
lilor vremii. 15. C. Sion, Arhondologia Moldovei, Editura
..Harnicul şi omniprezentul Al. Papadopol Univers, · Bucureşti , 1973, pag .
Calimah"28, cum 1-a numit G. Călinescu in mo- 220-221.
numentala sa istorie de la origini şi pînă in 16. Informaţia este luată dintr-o scrisoare ine-
prezent. lich)dează conturile l uJ!leşti la 18 iu- dită a lui Bebe Plitos;-<:are tffiieşte la
nie 1898, la virsta de 65 de ani. In ultima parte Bucureşti în vîrstă de 88 de ani şi în
a vieţii putea fi intilnit adesea in conacul bar- care .este redată întreaga genealogie a
dului de la Mirceşti, ca oaspete obişnuit al ca- Plitoşilor . Bebe Plitos este fiul avocatu-
sei făcînd ..fericirea copiilor prin feluritele de- lui Ştefan Plitos şi nepot al lui Coton
numiri pe care. le dau: Papabo, Papado, Papa- Plitos, fost prefect al judeţului Cahul în
coco etc"29. _Cart este că prin documentele timpul războiului pentru cucerirea inde-
100
SaDAng - arhiva personală
-r~---~~~~ ·~~-=N. ~~~~~·~ !.N.·~~~~ ·~ ~
~\. pendenţeiCalimah
d~pol
şi frate. cu soţia lui AL Papa- 25. Vasile Arecsandri, Scrisori, însemnări,
Edi-
tura pentru literatură, Bucureşti, 1964.
.,...
.)·
f~ 17. Documente privind istoria României, Răz- pag. 145-146. (~
• ' boiul pentru independenţă, voi. III, Edi- 26. Augustin Z.N. Pop, Pe urmele lui Kogălni- ~--
~
..
.... tura Academiei R.P.R. Bucureşti, 1954, ceanu, Editura pentru literatură, pag.
·" •pag. 656 şi voi. VII, pag. 315, 435-436, 272. ;;
\' 498, 638-639. 27. Vistian Goia, VA Urechea, Editura Mi- J
~ 18. M. Eminescu, Opere voi IX, Editura Acade- nerva, Bucureşti, 1979, pag. 144. p
miei .R.S.R., Bucureşti, 1980, pag. 213. 28. G. Călinescu, Istoria literaturii române de ~
,\., Articolul este comentat şi la pag. 675. la origini pînă în prezent, Ediţia a 11-ll ' )
X,.) 19. Z. Ornea, Junimea ,şi junimismul, Editura revăzută şi adăugită, Editura Minerva, ~.
~ Eminescu, Bucureşti, 1975, pag. 16. . Bucureşti, 1982, pag. 515. ,;;
\:~ 20. ldem, pag. 16. 29. Vasile Alecsandri, op.cit. pag. 145-146. (r;
. ~ 21. ldem, pag. 81 . 30. ldem, pag. 99-100. ~'
-.... 22. Eugen Lovinescu, Scrieri voi. 7 (T. Maio- 31. ldem, pag. 99-100. ~).
. rescu), Editura Minerva, Bucureşti, fr'
;;,. 1978, pag. 362. 2·
·
\. 23. Op. cit. pag. 312. ;ql
t:~ 24. Documente literare junimiste, Editura Ju- ""'<
b . nimea, laşi, 1973, pag. 181-182. Prof. IONEL NECULA • ~
~~ ~
~
\_··
. ,.
~~~~~~~- ~~~~~~~~~~·~~~--
~ .......,.... _......,.... {.....,.... -: / .....,....._,.....,......,............. .::;,1
~~
~.., Smith , i-au comandat acestuia o (
).)
.. statuie in bronz, menită să-i cele-
breze bătrînului lup de mare i
viitoarea sa înfăptuire istorică - ţ.
traversarea Atlanticului cu ..cea "'
de-a opta minune a lumii". Cum rj
Alte superlative lacustre- in multe
nică.
oraşe, in fiecare dumi- însă Titanicul s-a scufundat, cei f'
ce comandaseră statuia au căutat ~.,.,.
Marile Lacuri din nord-estul să se · descotorosească de ea, dă
Americii de Nord reprezintă cel ruind-o comunei vecine Lichfield.
mai intins complex lacustru cu Vulcanll .Africii
însă după recenta descoperire a ~~.
apă dulce de pe glob (247 420 ki- epavei faimosului transatlanti<;,
lometri pătraţi) şi cel mai mare Pe continentul african există
primăria din Stoke-on-Trent a
sistem de navigaţie continentală·. 9 000 de vulcani , mulţi 'dintre
căutat să pună din nou mina pe :.o
La rindul său , Titicaca. din Ame- aceştia prezentind caracteristici
rica· de Sud, este lacul (navigabil) deosebit de importante. Astfel, cei statuie, spre a o avea ca ..nadă" _7,
pentru turişti. Dar locuitorii din (
aflat la cea mai mare altitudine: din Camerun, Zair, Algeria şi Ma-
Li::~::,~~~uz1:t~l:~o ~~
3 812 metri. dagascar au cratere ce pot atinge
. un diametru de 30 de kilometri la
bază , iar lava lor este multicoloră ,
::s:pt:ie.
fapt care atrage numeroşi curioşi
~·
A ,1 C
din lumea întreagă . Fiind relativ
Tăierea cu jet de apă, metodă
Atit carotenul, convertit in orga- tineri, de ,,numai" 2o-30 de mi-
deja ..clasică" , este folosită in
nism in vitamina A, cit şi vitamina lioane de ani, mulţi dintre vulcanii
continuare cu rezultate foarte
C par să ofere protecţie impotriva africani sint susceptibili de a bune. in ' Franţa, de exemplu, se
unor forme de cancer. Un studiu erupe.
va folosi o asemenea maşină in
recent arăta că cei ce consumă decuparea pieilor pentru fabrica·.
morcovi şi alte alimente conţinînd rea incălţămintei. Maşin i asemă
caroten fac mai rar cancer la plă Popas pentru zburătoare
nătoare se vor folosi şi pentru de-
mîni, chiar dacă sint turnători. cuparea de blocuri de gresie din
Totodată, carotenul reduce riscul Lacul sărat din apropierea ora-
şului Laranca este al doilea mare
Muntii Vosgi. Folosirea jetului de
cancerului la vezica urinară şi la apă duce la sporirea productivită
laringe. spaţiu lacustru de acest gen din
ţii muncii cu aproximativ 50 la
Cipru . El are o importanţă consi-
sută.
derabilă, fiind un popas de-a lun-
Corlda In Lumea Nouă gul traseului străbătut de păsările
călătoare. Iarna, aici îşi găsesc re- A treia zonă de record
Iniţial un spectacol · eminamente fugiul mii de păsări , intre care
spaniol, lupta cu taurii a dobindit Flamingo roz. diferite specii de Recordurile Sj:)ortive ''tfa""'wind-
şi dincolo de Atlantic, in Lumea raţe săi batice. lebede şi alte pă surfing (navigarea pe o planşă cu
Nouă, o popularitate fantastică, sări acvatice. pînză) se stabilesc in ·două dome-
intrecută doar de fotbal. Cea din- nii: distanţă şi viteză. lată însă că,
tij luptă cu tauri peste Ocean a pentru a figura in celebra Carte a
avut loc la 24 iunie 1526, la Ciu- Statuia căpitanului de pe Titanic 'recordurilor Guinness, francezul
dad de Mexico, in cinstea implini- Marca Topdemir a decis să stabi-
rii a 5 ani de la cucerirea de către inainte ca Titanicul să plece in lească un record original : timpul
Cortez a capitalei imperiului az. cursa lui cu ghinion, edilii locali- de mentinere pe planşă. Perfor-
tec. Tenochtitlanului. De '-acum tăţii Stoke-on-Trent, oraşul natal manţa lui - 87 de ore şi 53 de
inainte, coridele vor fi organizate al căpitanului Titanicului , Edward minute.
i i
~ g
1 ;
~ ~
~ $
~ r'~~ ~ :Y
~ dil~~:",;;~~;,::o~:. ':;:~!::.:;~~=~~';,;: ~~"-~ 'Î ;+;11,1! ~
'-- . . . . . ·.'
; ; apel la cele mai .sofisticate tehnici. !n locul fi: nica pentru om, în materie de electronică şi
'6; şelor cu date personale a fost creata o cartela roboţi. "Jumbotronul", un televizor în culori
~u microprocesoare ce este în ~~r~ de_test~re înalt de 25 metri şi lat de 40 metri , cuprinzînd
~ 1n S.U.A. Pe acest ,,smart card smt mreg1s-
trate numele, vîrsta, talia, sexul , precum şi o
450 000 celule fotoelectrice (fig. 1) poate
transmite imăgini şi fi lme, sau îi prinde pe
;). seri,? ~e _a~te date. Din neferic~re, o d~tă pier- 'spe~tatori ca într-o oglindă uri~şă. Robotul
'(;; d_uta ŞI fara duplicat, ea nu ma1 poate f1 recon- mut1cant, opera profesorului lch1ro Kato, -de
stituită. Se ştie de mult că şi amprentele digi- la Universitatea Waseda, care cu ochiul său
tale pot fi folosite drept !'act de identitate", ele de ciclop descifrează partitu~i. poate inter- /
fiind __recunoscute d~ un ~al.culato r .. ~entru preta, cu mîinile şi picioarele, melodii de la .,..
desct11derea unor uş1 s-a mcercat utilizarea Bach la Beatls. Ciinele-robot, construit pentru ~) ,
vocii, prin identificarea acesteia de un aparat ~
special. Dar toate aceste mijloace, pînă la ;;;.,
urmă, s-au dovedit că nu sînt infailibile. lată ( i}
însă că întreprinderea "Eyeden Fifye Unc" din ~r..;f.'
regon-S.U.A., a avut ideea de a folo.si dese-
nul retinei persoanelor, drept act de identitate.
Conform statisticilor, retina prezintă o imensă
·· variabilitate, căci practic este imposibil să
existe doi oameni care să aibă acelaşi desen ~.
af vaselor sanguine pe retină. Acest desen ţ,~
este introdus în memoria unui computer. )J
Toate fazele- ulterioare sînt automate. Per- K}
· soana care este controlată este pusă să" pri- ·~
vească printr-un binoclu, obiectiv al unei ca-
mere de televiziune, care exp lo rează retina cu
@ .,
·un fascicul infraroşu, de intensitate redusă. Se
apasă pe un buton şi computeru l dă verdictul.
t'.·.
Deocamdată mai rămîne o prob lemă nerezol-
1<'; vată: desenul se poate altera puţin , uneori da- :!).·
' torită bolilor şi vîrstei. Totuşi, cine ştie . Poate (:'!
ij
~
că într-o zi "oamenii vor fi nevoiţi să privească
în "ochii" poliţistu lui robot pentru a-şi stabili · rt:'
identitatea, • prezentînd astfel retin a drept... ))
"carte de vizită ". '{
~ .i
~ ~
@ Expoziţia japoneză a anului 20QO, de 'la Tsu- •
' / kuba, a arătat ce poate realiza ştiinţa şi teh-
'l
·
.
.. ·
... . . _ ,
#·
- ~~~~~"~.>"~-~~\~~~~,(~'\,-~~~'(:·
102
SaDAng - arhiva personală
orbi, ,,adulmecă", cu captatorii şi creierul său
electronic, obstacole, pentru a le evita. Pe
scena 'lui "Fuyo Theatre", doisprezece ac-
tori-roboţi interpretează , cu "talent", o piesă .
Robotul "Matsushita" (fig. 2) sch i ţează in
două minute figura celui aşezat in faţă, iar la
sfîrşit, plin de politeţe întreabă: "Credeţi oare
că vă seamănă?" Acestea sint .doar citeva din
realizările expuse. Dar iată că in cursul lui
1986, compania japoneză ..Seibu" a deschis
la Tokio ultimul tip de magazin, unic in felul
lui, pînă i n prezent, in lume. Aici un robot-că
rător urmează cl ientul pas cu pas, se op reşte ·
şi porneşte o dată cu acesta, transportind cu
căruc iorul lui, pe roţ i, m ărfu ri in greutate de
10 kilograme. Un veritabi l catalog vizual apare
pe un panou, in cazul _cind, in dori nţa de a ob-
ţi ne o informaţie, clientul acţionează citeva
butoane. Pornind de la sistemul că oricine se cinau-şi l ecţiil e . Revol uţia fibrelor optice rea-
poate poza ca aviator introduci nd capu l duce familia unită in cas ă". În acest sens, vor
intr-un avion de carton, un sistem de disc cu fi utilizate computerul, televizorul cu dublu
laser proiectează, pe un ecran, faţa client ului sens, videotelefonul. Pentru intilniri cu supe-
îmbrăcat in kimo noul sau roch ia al eas ă. Tăi e riorii şi pentru decizii se va recurge la tel econ-
rea unui produs alimentar este o chestiune de ferinţă. Telefonul se va schimba şi el. Va fi de
secun de. Prin apăsare a pe patru butoane, o buzunar şi va inlesni contactele la orice dis-
m aşină il decupează in grosimea şi cantitatea tanţă prin sateliţ i. Fibrele optice vor permite
dorită, după care urmează afişarea preţului şi punerea in funcţiune a unor instalaţii de la
ambalarea, totul foarte igienic, fără contact distanţă, de la calorifer la cratiţa din cuptor. În
uman. Pentru ca distribuirea mărfurilor la do- ' viitor, sateliţii "bancă de date" vor cuprinde
miciliu să se facă in condiţii economice, pe .informaţii despre tot ce se ştie cu privire la
maşina de transport se află un ordinator. Con- univers, · ştiinţă, medicină , artă. Aceste date
ducătorul auto nu trebuie să introducă lista cu vor putea ajunge la orice persoa{lă, la cerere,
adresele clienţilor. Maş ina va afişa pe un in citevlf secunde, totul pe bază de raze laser,
ecran ordinea cea mai raţională de livrare, tra- transm ise prin fibre optice, legate de o· cen-
seul de parcurs, precum şi ~oziţia in orice trală terestră . Şi poşta se va schimba. Vor dis-
moment a autocamionetei faţă de clienţi._ În părea timbrele şi plicurile. Scrisorile oficiale,
magazin camioanele ce aduc m ărfuri sint d es~ personale, inclusiv cele de dragoste, vor putea
cărcate in mod automat, iar mărfurile, tot au- fi transmise instantaneu "via computer".
tomat, sint transportate, şi plasate la locul lor,
pe cele şase etaje ale clădi rii, cu ajutorul că
rucioarelor fără conducător
, INSULĂ SPA TIALĂ
Agenţia Spaţială Europeană, Japonia şi Ca-
nada au fost invitate oficial, de către NASA, s ă
participe la construcţia unei insule spaţiale.
Ea va fi de fapt un "sistem orbita!" cuprinzind
diferitele elemente locuite sau comandate au-
tomat, plasate pe diferite orbite şi aprovizio-
nate in mod regulat, de o navetă. în prezent
Specialiştii rezervă pentru viitor fibrelor op- sint in lucru şase proiecte, dar numai unul va
tice roluri şi funcţii de excepţie, care vor pro- fi pus in aplicare. În general este vorba de
duce adevărate revoluţii in multe domenii. cinci moduli cilindrici, dintr-o platformă pen-
Printre altele, datorită acestor fibre, locuinţa şi tru instrumente şi din două panouri mari so-
locul de muncă se vor ·confunda, cu alte cu- larţl, orientate permanent spre soare, fiecare
vinte, oamenii vor putea lucra la domiciliu. producind 75 kiiowaţi , pentru a s"Er-asigura
Casa va deveni astfel un fel de complex, nu- energia electrică necesară "insulei". Ansam-
mit de americani ..Computer cottage" . Referi- blele vor fi construite pe bază de ·elemente ce
tor la aceasta, fizicianul american Robert Jas- vor fi transportate de navete in 5-7 zboruri,
trow spunea: "Văd in orele de recreare părinţii plasate pe o orbită circulară, unde vor fi
şi copiii împreună, iar in orele de munc ă il văd .asamblate de astronauţi mentori. Instrumenta-
pe soţ, la terminalul său , pe soţie la un altul, ţia ştiinţifică şi tehnol ogică va fi dispusă in
iar pe copii aplecaţi asupra unui al treilea fă- module-laborator presurizate sau pe platforme
103
SaDAng - arhiva personală
imponderabilitate. Tot ea va constitui o
de lansare pentru trecerea sateliţilor pe orbite
mai inalte sau in vederea realizării unor mi-
siuni spaţiale îndepărtate, de exemplu spre
Marte. Totodată, insula spaţială va constitui
un depozit pentru stocarea materialelor spa-
ţiale şi un centru de comunicaţii. NASA speră
ca pînă in anul 1992 să creeze o staţie in gre-
utate de 34 tone, cu o capacitate de 120 metri
cubi , care să poată găzdui 6-8 astronauţi , şi
un laborator şi care împreună cu o platformă
automată să graviteze pe aceeaşi orbită , de
320 de kilometri altitudine. Către anul 2000
staţia va fi mărită treptat, ajungind la o greu-
tate de 94 tone şi cu un volum locuibil de 300
metri cubi, in care vor activa 12-18 astro-
nauţi. "Insula" va mai cuprinde sisteme inde-
pendente de navigaţie spre alte orbite, pentru
desfăşurarea unor cercetări de astrofizică şi
pentru a traversa încărcături utile pînă la or-
bita geostaţionară de 36.000 kilometri altitu-
autonome specializate in astroflz1ca, metalur- dine. Pentru anul 2000 NASA a şi stabilit 107.
gie etc. Sistemul va fi completat cu aparatură misiuni de astrofizică , fizică solară , telecomu-
robotizată, mininavete automate şi propulsori nicaţii, fabricarea de produse- chimice, farma-
individuali, pentru deplasarea "in zonă" a as- ceutice şi metalurgice şi teledetecţie de surse
tronauţilor. Staţia va repara sateliţii defecţi pe terestre. Prima etapă se intrevede a costa
orbite, va monta şi asambla mari structuri, tip nouă miliarde, i_?r insula completă 20 miliarde
laborator spaţial; in vederea efectuării de di- dolari.
verse experienţe, a fabricării de produse far- În figură se poate vedea cum este imaginată
maceutice, sau a altor materiale, in condiţii de construcţia insulei spaţiale .
104
SaDAng - arhiva personală
BARCĂ PENTRU
CERCETĂRI SUBACVATICE
Dispozitivul din figură, inalt de 4,!\ metri
şi lung de 4 metri , nu arată nici pe departe
a fi o barcă deoarece o serie de ele-
mente cu care ne-am obişnuit lipsesc. Şi to-
tuşi este o barcă de drept, una de cercetări
subacvatice, dar care poate fi folosită şi pen-
tru agrement, asigurind doritorilor posibilita-
tea de a vedea, datorită cabinei transparente
plasate sub ea, minunata lume submarină, re-
zervată pînă acum numai plonjorilor. Deplasa-
rea, cu viteza de un nod, se realizează cu aju-
torul ,·unui motor şi a unor mijloace de co-
mandă ce pot fi acţionate atit de pe punte, cit
şi din cabina aflată· sub apă.
LENTILE DE CONTACT
NE/RITANTE
Specialiştii Institutului de chimie Macromo-
leculară al Academiei Cehoslovace de Ştiinţe
au constatat că singurul emolient de polimeri
care nu irită ochiul şi nu este toxic, este apa.
De aceea a fost creat un polimer ce conţine
40 la sută apă, care nu este solid, ci mai cu-
rind, un gel. Şi astfel a apărut monomerul
.. Hema", din care se prelucrează lentilele de
contact. Ele au o putere frontală de la minus
20 la plus 20 dioptri şi cu diametru in jur de
14 milimetri. Aceste lentile plastice din gel.
deosebite ip felul lor, pot fi utilizate mai mult
de un an. In imagine - noua lentilă de con-
tact inainte de a fi plasată pe ochi.
105
SaDAng - arhiva personală
MEDICINA
OMULUI SĂNĂTOS
alt exemplu este Tanacetum vulgare (Vetrice,
popular) care, studiată împreună cu dr. tarm.
Elena Ciobanu şi dr. tarm. Ovidiu Bojor de la
ICSMCF, stă . la baza unui medicament impo-
triva geardiozei, atit de răspîndită in colectivi-
tăţile de copii. Trustul nostru a iniţiat chiar o
secţie specială, la Clui-Napoca, pentru prepa-
rarea produsului. Puţini ştiu, de asemenea, că
banala -Yolbură ce creşte peste tot, este un ex-
celent laxativ, al doilea ca valoare după cru-
Biologul Mircea Alexan de la Trustul "Pia- şin. Tecile de Glădice, o specie de salcîm, au
far" din ' Bucureşti este cel care, de cîţiva ani, intrat deja in medicina veterinară. Cercetări de
ne captivează cu sfaturile sale ,.de dimineaţă" ia Institutul " Pasteur" au confirmat importanţa
din emisiunea radio "Răspundem ascultători- lor pentru combaterea diareei la viţei şi porci;
lor". A inregistrat peste 860 emisii, prin care livrăm deja zeci ·de tone pentru marile corn-
ne-a pus ia îndemînă zeci şi zeci de reţete plexe zootehnice.
pentru sănătatea noastră, apelind la inepuiza- ~ Nu pot fi utilizate şi in medicina umană?
bila "farmacie verde", sigură, ieftină, la inde- - Nu, deoarece au in componenţa lor şi
mina oricui şi, de regulă, fără efectele secun- unele substanţe toxice pentru om;există însă
dare ale medicamentelor chimice de sinteză. coaja de stejar, deosebit de eficientă in corn-
El însuşi inepuizabil in idei , ca o.rice om. infor- baterea diareelor, mai ales in cazurile rebele,
mat şi ca oricare cercetător preocupat de nou, fiind net superioară mentei, este, chiar, planta
l-am solicitat şi pentru dumneavoastră, cititorii campion.
Almanahului " Flacăra", cu un interviu şi, fi- - Prin urmare, trebuie ca şi noi, beneficiarii,
reşte, cu citeva sfaturi utile. să ne aducem la zi cunoştinţele in materie de
- Cind şi cum aţi ajuns să vă preocupe bu- fitoterapie, să ne reciclăm, in funcţie de noile
ruienile medicinale, Mircea Alexan? cercetări şi achiziţii in domeniu, dar cum, de
- Eram cadru didactic la Facultatea de bio- unde? /
logie pentru disciplina de botanică sistemică, - in ultimii ani au apărut cărţi remarcabile
deci foarte legat de plante, cind, acum 14 ani, in această privinţă şi sperăm să mai apară.
dr. tarm . Ovidiu Bojor, de ia Institutul pentru Aceasta a fost şi este şi dorinţa mea, in cola-
controlul de stat al medicamentului şi cerce- borarea pe care o întreţin cu presa, de a in-
tări farmaceutice, m- a solicitat să colabprăm forma populaţia, de a face să pătrundă noul in
la elaborarea unei lucrări de sinteză Farma- mase, de a o ajuta să folosească avizat plan-
eia naturii", care a şi apărut in 2 volu~·~. Cum • tE!I~ medicinale, ~it mai. bine i~ avantajul sănă
coautor a fost şi inginerul Fiorentin Crăciun , taţ11. De a!tf~l. sa _şt1ţ1, m t_oata lumea mdustna
pe atunci inginer şef la "Piafar", şi cum dome- farl!'aceullca se Indreapta tot ma1 mult. spre
niul mi s-a părut de mare perspect ivă, m-ani o.bţinerea de f!led~camente din pla':'te;. stat1st1-
transferat la . Plafar". Mi-am dat seama că re- c1le OMS arata ca peste 70 la suta din medl-
zervorul uriaş' pe care il deţine ţara noastră nu caţia cardiacă, de pildă, se bazează pe vege-
este suficient cunoscut şi valorific~!. Desigur, tale. · . . _
plantist nu te face nimeni, indiferent că provii - ~e al~e asemenea noutăţi aţr vrea sa intre
din botanist sau farmacist, devii numai neaparat rn bagajul nostru de cunoştinte?
printr-o imensă muncă , după un program - lată, in diureză, de regulă, erau indicate
spartan , chiar mai mult decit spartan, {le stu- doar cozile de cireşe. Ei bine, există cel puţin
diu şi cercetare. 30-40 de specii cu asemenea . proprietăţi şi
- De fapt, cu ce vă ocupaţi in cadrul Trus- care, in plus, au conţinuturi mai bogate, mai
tului " Pfafar"l complexe in principii active, venind şi cu alte
- Ca şef birou "floră spontană" coordonez efecte benefice pentru organism , sint fie cal-
exploatarea rezervorului natural de plante me- mante, antispastice etc. Cercetă ri mai noi,
dicinale; am introdus astfel in circuitul utiliză- despre care revista .. Flacăra" a scris in repe-
rii terapeutice vreo 45 de specii necunoscute. tate rinduri, au pus in valoare ceaiul şi extrac-
- De exemplu? tul de ghimpe in combaterea unor boli ale
- Hedera hellx, iedera sălbatică, pe care o aparatului urinar, unor afecţiuni ale prostatei
cunoaştem cu toţii din pădur i, este o plantă şi aşa mai departe. Există :~ se ştle;--o mare
cu proprietăţi singulare in celulită . Iniţial , ne-a goană după muşeţel, deş i in farmacia verde se
fost solicitată la export, acum este intens stu- află coada şoricelului, de 2 ori""fnai bdgată in
diată de specialiştii din ţară in vederea obţine- azulene decit el. Aşa se petrec lucrurile şi cu
rii unor produse farmaceutice. Ergerop acer florile de tei, deşi un sedativ mult mai puternic
(Bătrinişul), o buruiană ce creşte pe margini şi cu efecte mai rapide il constituie conurile
de drumuri şi margini de cale ferată, pînă nu de hamei.
demult neluată in seamă, este, de asemenea, - Dar efectul cafelei, acest drog cu destule
in studiu pentru industria farmaceutică. Şi un lnconveniente pentru organism, nu l-am putea
106
SaDAng - arhiva personală
găsi Jl in alte plante? , - Din considerente de etică . Nu sînt medic,
- l11cercaţ i cu ceai de cimbru ş i pe u r mă şi apoi, în unele boli, mai ales în fazele acute,
să-m i spuneţi rezultatu l! Nu z îmb iţi , lucrurile plantele singure, în formele pe care ş i le poate·
sînt verificate, creşte tonusul intelectual, este prepara omul singur acasă , nu ajung . Dar, ce-i
un bun sti mulent psihic, înviorează în momen- drept, pot fi benefice în cazurile uşoare , în bo-
tele de oboseală. lile cron ice şi , de ce nu?, mai ales in medicina
- Ce ne-ar mal Interesa foarte mult, stimate preventivă, unde pot avea un rol deosebit de
Mircea Alexan, este conservarea acestui, prea mare, avînd avantajul unui preţ foarte scăzut.
adesea numit, "inepuizabil rezervor" de sănă - Medicii de ce nu le recomandă?
tate din natura ţării noastre şi pe care, totuşi, - Nu ştiu, dar crea că tot din motive de
destui il devastează fără milă? et i că , deoarece nu le cunosc. Ar fi profitabil
- Este o chestiune care m-a frămîntat şi pentru populaţi e ca medicii să fie înarmaţi cu
m-a preocupat păstrarea şi chiar' ridicarea po- un minimum de pregătire in fitoterapie. Fie în
tenţ i al ului bazinelor din flora spontană . Acum timpul sţudenţ ie i, în cadrul disciplinei de far-
cîţ i va ani, la cel de-al VII-lea Congres naţional macologle, fie prin cursurile de perfecţionare
·de farmacie am prezentat o lucrare realizată în . postunix.ersitară , aşa cum s_e face pentru acu-
colaborare cu ing. Florentin Crăciun referi- . punctura sau homeopatie. In cele cîteva cen-
toare tocmai la experienţa rioastră în această tre ' de medic i nă naturistă din ţară s-a acumu -
privinţă. Avem în plan acest lucru. Sîntem , în lat o experienţă pozitivă interesantă şi sufi-
cel mai pur adevăr, singura ţară din lume cu cientă care poate justifica necesitatea.
un astfe:l de program de conservare a florei - Apropo de acupunctură; am participat in
spontane medicinale şi realizat pentru peste toamna aceasta la cel de-al V-lea Simpozion
30 de specii. Pe lîngă supravegherea recoltă national, unde unii medici au relevat faptul că
rii, cu grijă deosebită de a se face raţional, am nu pot utiliza pe scară mal largă metoda mo-
întreprins totodată strîngerea de material de xlbuţlel din lipsă de pellnlţă.
înmulţire, pe care l-am împrăştiat în bazinele - Peliniţă? Dar. avem în stoc 4 tone, sufj-
respective, iar în unele locuri am efectuat cient să asigurăm necesarul pe 10 ani pentru
chiar lucrări de afînare a solului spre o mai toţi acupurictorii din lume. Ceea ce este,
bună regenerare a speciilor pe cale naturală , într-adevăr, · o problemă, sînt batoanele de
precum am întreprins şi lucrări pentru salva- moxă, n-am găsit modalitatea să le facem. De
rea unora aflate pe cale de dispariţie. De fapt, n-a luat nimeni problema în studiu , fi-
pildă, pentru Gypsophila paniculata (lpcărl indcă nu avem cerinţe mari, ori , ştiţi, produc-
gea), rudă foarte bună cu Floarea miresii, am ţia merge pe valori mari; trebuie o matriţă, cî-
organizat popularea unor zone întregi din teva utilaje, cîţiva oameni preocupaţi. Să ni le
Delta Dunării , aşa fel încît anul acesta avem comande acupunctorii şi le vom asigura.
recoltate 3 tone de rădăcină uscată, ceea ce - Dar pentru homeopatie? ŞI homeopaţll
înseamnă peste 15 tone proaspătă, lucru şi-au exprimat nedumerirea că nu li se furni-
deosebit pentru o specie extrem de valoroasă. zează tlncturl şi extracte vegetale pentru me-
in cazuri limită, cînd plantele dispar prin dicamentele lor specifice, deşi avem in ţară la-
schimbarea condiţiilor naturale în care se dez- boratoare capabile a le executa.
voltă, le-am preluat în cultură. Aşa am proce- - Noi sintem gata oricum şi oricind pentru
dat cu Obllgeana din zona -mlăştinoasă a Ba- ei, trustul are laborator pentru 'ftşa ceva şi , de
natului care dispărea în urma lucrărilor de de- asemenea, colaborează cu laboratorul de tinc-
secări. Am înfiinţat, in comuna Satchinez, o turi homeopate din cadrul Facultăţii de farma--
plantaţie de 8 hectare, pe sistem de orezărie. cie din Cluj-Napoca. Să solicite ce au nevoie.
- Este o plantă atH de Importantă incit a - lată, le-am şi transmis Invitaţia. Acum, o
meritat asemenea Investitii şi preocupare? ultimă intrebare: la ce lucrati?
- Este cel mai bun pan11ament gastric natu- - Am început redactarea unei lucrări mai
rar în gastrite şi ulcere, de altfel constituie ma- vaste "Flora medicinală a României" precum
teria primă de bază pentru Ulcerotrat. şi finalizarea tezei de doctorat ce se referă la
- SpunetJ-ml, atunci de ce in sfaturile dvs. problemele conservării fondului natural
recomandaţi plantele medicinale - fie in existent. Fitoterapia, acest domeniu atît de
ceaiurl, tlncturl, macerate, slropurl - ca adju- vechi, este mereu nou pentru lu..mea întreagă.
vante, ca ajutătoare şi nu ca medicamente de
bază? · CICI IORDACHE-ADAM •
107
SaDAng - arhiva personală
cerca, folosind cărţi de speciali- .tea aeriană (aşa-numita •.nerba").
tate, det~rminatoare, cunoştinţele chiar şi unele fructe, se recoman-
.celor care s-au apropiat mai mult dă lnfuziL In acest caz, peste
de natură, eşantioane de plante, 1-2 linguriţe de plantă mărunţită
să recunoaştem corect o parte pusă intr-un vas smălţui!, reci-
din cele mai importante specii pe pianle de porţelan sau faianţă, se
care să le putem recolta şi depo- toarnă 250 mi de apă clocotită; se
zita in .,farmacia casnică", şi - de acoperă şi se lasă la infuza! circa
ce nu? - pentru valorificare prin 15 minute, după care se filtrează
reţeaua Plafar. prin presare pe o strecurătoare
Pentru obţinerea unor produse sau printr-un tifon;
de bună calitate, trebuie respectat • Pentru rădăcini şi coji, res-
momentul optim de recoltare, nu- pectiv acele părţi ale căror celule
mai atunci găsindu-se in plante au membrane cu ingroşări secun-
conţinutul maxim de substanţe dare prin care difuziunea ;se face
active ce le dau valoare medici- .mai greu, se recomandă decoc:tul.
nală. Astfel, florile .. recolteui Mai rar se recomandă a se pre-
la Inceputul lnflorlrl~ la fel şi par- para decoct şi din flori, frunze,
tea aeriană: frunzele - la matura- fructe, părţi aeriene - cind se ur-
rea deplină, dar nu toamna tirziu, măreşte extracţia unor substanţe
cind substanţele active migrează a căror difuziuni se face mai lent.
spre ridicln! eeu rlzoml, deci Decocţia se realizează introdu-
acum va fi momentul optim pen- cind de la inceput planta mărun
tru ac:eatea din unnă; coJUe - prt- ţită in apa care se pune la fiert,
mivara timpuriu, cind seva abun- lăsîndu-se după ce lichidul dă in
dentă face ca aceasta să se des- clocot, încă 20-30· de minute la
prindă uşor de pe lemn. foc domol. Concentraţiile sint
Contează fi momentul din z~ tirnăcopul, curăţindu-se de părţile aceleaşi, respectiv 1-2 lingurita
cind se face recoltarea, proverbul seci, lignificate; la cană. Decoctul se filtrează fier-
.,cine se scoală de dimineaţă; de- • coJile - prin .,inelare", res- binte şi se completează pînă la
parte ajunge", nefiind valabil in pectiv practicarea unor incizii cir- volumul iniţial de apă cu apă fier-
acest caz, căci culese prea de- culare la intervale de 20-30 cm binte.
vreme, pe rouă, se depreciază. care se unesc prin altele longitu- • in unele cazuri, in care prin-
Unul din duşmanii cei mai reduta- dinala, decojindu-se sub forma cipiile active se extrag printr-un
bili ai plantel_or n constituie pun- unor jgheaburi. contact mai indelungat al plante-
gile de plastic, căci, prin transpi- Foarte importantă este şi usca- lor cu apa, se recomandă macera-
raţia produsului recoltat, acesta rea corectă, menită să ducă la tul la rece. Este cazul unor pro-
se înnegreşte şi se incinge ime- conservarea principiilor active. O duse cu conţinut de mucilagii ca
diat, devalorizindu-se. primă regulă este aceea ca pro- de ex. rădăcina de nalbă mare,
Vă sugerăm şi citeva din meto- dusele să fie puse la uscat i" atret seminţele de in, precum şi al
dele de recollare, adaptate pe ca- 1ubţlre, in locuri curate şi bine frunzelor de vise. După o spălare
tegorii de produse: aerate. Se usucă la soare florile prealabilă, planta mărunţită se
a florile - se culeg floare cu de culoare albă, rădăcinile, cojile, . lasă in aoă la temperatura carne-
floare (ex. mac, albăstreie, pădu iar la umbră frunzele, păFţile ae-
cel) sau prin tăierea intregii inflo- riene şi florile colorate.
rescenţe (ex. soc, coada şoricelu A recolta nu înseamnă a dis-
lui); truge! Nu se va recolta mai mult
• frunzele "'!" prin strunjire, decit ne este .necBSlfr, iar in cazul
adică trecerea rapidă a miinii de-a arborilor recoltarea nu trebuie să
lungul ramurii care este ţinută in- ducă la pierderea caracterului or-
tre degetul mare şi celelalte de- namental (imi vine in minte as-
gete; pectul leilor hărtăni)i. cu ramuri
• partea aerlenă - se taie dezbinate şi frunziş rupt). Sint
virfurile înflorite (ex. sunătoare, mai actuale ca oricind cuvintele
cimbruşor ş.a.), . fără părţile lemni- ginditorului francez Joubert: ..Am
ficate; primit lumea ca o moştenire pe
• ridiclnlle - cu cazmaua sau care nu-i îngăduit nimănui să o
deterioreze. ci pe care fiecare ge-
neraţie este obligată să o lase mai
bună posterităţii".
109
SaDAng - arhiva personală
rea normală a bilei din vezica bi- secutivă unei hepatite, afecţiune toarce cu 180" : plantele colenr
liară . in mod normal, se reco- in care sensibila şi muncitoarea tic-colagoge de bază , cu gustul
mandă cl!isicele plante coleretice celulă hepatică este afectată. •In lor amar, sint complet contraindi-
şi colagoge (respectiv care mă formulă îşi vor găsi locul specii cate deoarece ele excită glandele
resc secreţia de bilă şi ajută la eli- hepatoprotectoare ce contribuie gastric.e, augumentindu~le se ~
minarea ei) , in primul rind frun- la regenerarea ţesutului hepatic, c reţia! In acest caz, vom f1 nevo 1ţ 1
zele de Anghinare (Folium Cyna- in primul rind fructele de Annura- ·; ă recomandăm unele plante cu
rae), pen!,ru care s-a creat chiar rlu (Fructus Cardui Mariani), apoi efecte mai puţin spectaculoase,
termenul de ..clnaroteraple", apoi Sulftna (Herba ~eliloti) cu aroma ca de pildă florile de Gălbenele
numeroase alte produse: partea ei particulară , a ,.finului de curind (Fiores Calendlil ae) , a l ătu ri de
aeriană şi rădăcinile de Clcoare cosit". O intrebare pe care o pune care rămîne valabilă Sunătoarea
(Herba el Radix Cichorii), Păpă de obicei fitoterapeutul: ,.aveţi (Herba Cihorii) , care îmbină pro-
dla (Herba Taraxaci) , Unguraşul cumva balonări?" Atunci, in for- prietăţile coleretice-colagoge cu
(Herba Marrubii) , frunzele de Sai- mulă îşi vor găsi locul aşa-zisele cele cicatrizante şi de tamponare
vie (Folium Salviae). bine cunos- produse carminative, fructele de. • a acidităţii in exces.
cuta Sunătoare (Herba Hyperici) Coriandru, Chimen sau Fenlcul Nu-i aşa că, realizată in acest
şi multe altele, de regulă cu gust (Fructus Coriandri, Carvi, Foeni- mod, o reţetă fitoterapeut i că este
intens amar. . cull), Bueulocul - cel cintat In cu totul altceva decit reclama gu·
De multe ori disk inezia bil i ară folclorul nostru (Herba Basilici) ralivului negustor. Este ceea ce
este însoţită de constipaţi i. Cel sau Rolnlţa (Folium Melissae). încercăm să demonstrăm şi in ca·
mai adesea simpla reglare a . eva- Simţiţi cumva spasme cind vezica drul cabinetului de .,Sfat fitotera-
cuării bilei este suficientă pentru biliară se contractă · dureros? peutic", ce coexistă in cadrul unui
combaterea consliRaţiei , dar dacă Atunci va fi nevoie de o plantă cu insolit nucleu de medicină natu-
ea pers i stă in formulă se pot efect de sedare neurovegetativă, ristă la Dispensarul .. Diham" din ·
adăuga plante cu efect laxativ, fie care poate fi Talpa glftll (Herba Capitală , cu cabinete de acu-
coaja de Cruşln (Cortex Frangu- Leonuri) sau parfumatele flori de punctură , fizioterapie, homeopa-
lae). fie Volbura (Herba Convol- Levintlcă (Fiores Lavandulae) . tie, din iniţi ativa inimosului medic ·
vuli). Suferiţi cumva şi de o gastrită hi- coordonator. dr. P. Bărbulescu .
Diskinezia biliară poate fi con- peracidă? O, atunci totul se in-
MIRCEA ALEXAN •
««««««««««««~~~~(~(((~((((
a adresa un apel către forurile in
drept - Ministerul Agriculturii şi
IJN ARSENAL TERAPEUTIC Plafar - de a pune la indemina
populaţiei, măcar prin magazinele
110
SaDAng - arhiva personală
. ALIMENTE DE PROTECTIE.
Prof. unlv. dr. Ing. Brad Segal, de la Facultatea .de chimie alimentară 'din Galaţi, şi-a indrept~!
de mai mulţi ani atenţia şi cercetările asupra unul don)enlu pe cit de _vechi pe atit. de_nou m
menţinerea sănătăţii omului modern şi anume - alimentele de protecţte. S-a doved!t ca ~rana
tot mal rafinată a zilei de azi prin sistemul Industrial de obţinere a produselor de baza - prlnea,
zahărul conservele de tot felul - aduc tot solul de nedorite dezechilibre, cauze ale multora din-
tre nu~ltele "boli ale secolului". De curind, a publicat in Editura "Junimea" rodul acestor studii,
efectuate in colaborare cu conf. unlv. dr. doc. Ma rţ ian Cotrău, de la IMF-Iaş i, şi soţia şi colega
sa, dr. ing. Rodica Segal, o lucrare unică in felul ei In literatura de spec!!llltate, atit medicală c!t
. şi blochimlcă, - "Factori de protecţie prezenJI in produsele alimentare ,_ cu o abordare ştilnţr
fică de înaltă }inută. Destinată, mai ales specia l~tllor, găsim in ex_cursul ~arţil preţioase informa-
ţii pe inţelesu nostru, al tuturor, 11supra felului m care trebuie sa ne hranim. Pentru All_!lanahul
" Aacăra" profesorul ne-a încredinţat acest articol, in ac~aşl lde! de a ne determina sa reflec-
tăm asupra unor alimente tradiţionale, şi in hrana noastra, a romanilor, - peştele- dar la care,
In mod nejustificat, renuntăm in favoarea cărnii de porc.
rea structurilor celulare. Acizii graşi esenţial i sint
constituenţi importânţi ai ţesutului cerebral. Ei se gă
sesc constant in constituţia fosfolipidelor şi polimeri-
lor care participă la formarea membranelor celulare,
in toate ţesuturile, influenţînd prin insuşirile lor fizi-
co-chimice, permeabilitatea şi contribuind la realiza-
rea schimburilor.
în prezent, se consideră că din punct de vedere
biochimie şi fiziologic prezintă interes împărţirea aci-
zilor graşi nesaturaţi (AGN). in funcţie de poziţia pri-
mei duble legături faţă de gruparea metilenică fiind
definite clasele n-9, n-6 şi n- 3.
În ultimii ani se înregistrează o efervescenţă a cer- Fără a exagera intr-un fel sau altul importanţa une1
cetărilor in domeniul lipidelor, evi denţiindu-se fapt ul familii de acizi graşi, se poate considera că organis-
că modificarea gradului de nesaturare a acizilor graşi mul uman are nevoie de un echilibru· intre acizii graşi
din lipidele membranare infl uenţează raportul spaţial din toate familiile n-3, n-6 şi n-9. Astfel, s-a reconsi-
dintre lanţ uri alifatice şi densitatea moleculelor fos- derat rolul acizilor graşi saturaţi şi mononesaturaţi.
folipide)or. Aceasta deterl)lină schimbarea microvis- Faţă de exagerările cardiologilor privind rolul acizilor
cozităţii membranelor, de care depinde nu numai vi- graş i polinesaturaţi (AGPN) s-au ridicat neurologii şi
teza de difuzie a moleculelor, dar şi alte proprietăţi pediatrii care au subliniat rolul structural al acizilor
ale membranelor. Astfel, prin schimbarea raportului graşi saturaţi şi mononesaturaţi în membranele celu-
calitativ şi cantitativ al acizilor graşi se modifică Iare ale sistemului nervos, care sînt constituenţi ai
transportul ionilor prin membrane şi activitatea unui mielinei. Creierul nu poate sintetiza toţi acizii graşi
număr mare de enzime legate de membrane. lntere- • saturaţi şi mononesaturaţi, necesari unei dezvoltări
sul a fost mOit stimulat de descoperirile care au evo- armonioase cerebrale, din care cau.ză este necesar
luat ca reacţiile in lanţ şi care au stabilit că . acizii un aport exogen din afara organismului. ·
graşi din membrane sînt precursorii prostaglandine- în anul 1982, Hollman a demonstrat caracterul
lor, ,,această mare victorie a biochimiei î n medicină", esenţial al acidului linolenic. El a descris observaţiile
cum este caracterizată in prezent. Cercetările in făcute asupra unei fetiţe de 6 ani, menţinută in ali-
acest domeniu, incuni.Jnate cu două Premii Nobel, au mentaţie parenterală totală după o rezecţie intesti-
pus in evidenţă numeroase specii reactive, formarea nală. Nutriţia aducea un aport mare in acid linoleic
de compuşi noi cu structură diferită ca leucotrienele, (75%) şi era practic lipsită de acidoc -linolenic
interacţiuni complexe cu participarea şi a altor acizi (0,66%). După 4-5 luni s-au inregistrat simptome
graşi nesaturaţi. · neurologice (parestezii, dificultăţi la mers, dureri şi
Numai pornind de la acidul arahidonic, care are ca tulburări vizuale) . Analiza acizilor graşi ai fosfolipide-
precursor acidul linoleic, se formează o gamă mare lor plasmatice a relevat o uşoară deficienţă in acid li-
de prostaglandine denumite şi ..hormoni locali", care noleic şi o severă deficienţă in acid linolenic. După
participă la cele mai diverse funcţii vitale cu implica- ce s-a înlocuit emulsia, cu alta cu un conţinut de
ţii profunde asupra stării de sănătate. 42% acid linoleic şi 6,9% acidOC-Iinolenic, simptomele
Prostaglandinele sint implicate in controlul şi mo- au dispărut. . ·
dularea unor funcţii esenţiale, cum sint: tonusul în general, acizii graşi din familia acidului linolenic
musculaturii netede, funcţiile aparatului genital, răs- se găsesc in organism in cantităţi mult mai mici decit
punsul inflamator, funcţia renală, controlul multipli- acizii din familia linoleic. Totuşi, diferite organe sau
cării celulare, funcţiile sistemului nervos, lipoliza etc. ţesuturi sint foarte bogate in acizi graşi din familia
Descoperirea leucotrienelor a evidenţiat complexita- n-3 în special în acizii docosapentaenoic (22:5 n-3),
tea participării acizilor graşi la funcţiile celula!e,_di- şi docosahexaenoic (22:6 n-Ş) local_izaţi i!' deosebi i~
versrtatea mare de substanţe care se formeaza fund fosfolipidele membranare. 1n cre1er, e1 reprezrnta
cuprinsă. conform nomenclaturii actuale, in grupa 30% din acizii graşi ai fosfatidiletanolaminei. Fotore-
prostaglandinelor. Numeroase cercetă_ri au stabil!! ~ă ceptorii retinieni ai numeroaselor spec)i animal.e con-
~atura hp1delor as1mrlate cu hrana, mfluenţeaza, rn ţin 20- 25% acizi graşi drn sena n-3 m fosfohp1dele
mare măsură, procesele fiziologice din organism, · lor.
modul de acţiune evoluind după schema: Efectul hipocolesterolemiant aW!cizilor-glOaşi poli-
nesaturaţi este cunoscut de mai bine de 25 ani, dar
lipidele alimentare ~ llj)idele membranelor ~ cercetările recente au evidenţiat că actiunea l)jpoco-
starea funcţională a membranelor" ~ starea de să lesterolemiantă depinde de nesaturarea totală a regi-
nătate. mului independent de familia aciz!lor graşi, în timp
Diversitatea tulburărilor provocate de lipsa din ali- ce efectul hipogliceridemiant este in strînsă corelaţie
mentaţie •a acizilor graşi esenţiali demonstrează că cu structura n-3. Dacă aportul in acizi graşi n-3 din
ei participă la numeroase procese metabolice. Sensi- raţia alimentară creşte: diminuarea lipidelor serice
bilitatea particulară a organismelor ih creşt_ere şi a afectează toate clasele de lipide (trigliceride, coleste-
ţesuturile in dezvoltare arată că ei intervin in forma~ rol total. fosfolide).
111
SaDAng - arhiva personală
Importanţa nutriţională a acizilor graşi din seria efectul antagonic exercitat de aceştia in metabolis-
n-3 a f~t evidenţi<~lă i.n studiile epidemiologice efec- mul prostaglandinelor. Este cunoscut faptul că, aci-
tuate asupra eschimoşilor din Groenlanda. Slaba dul linolenit n-6 se transformă in acid arahidonic s1
prezenţă a patologiei cardiovasculare la această apoi se formează prostacicline şi tromboxani cu
populaţie a fost corelată cu alimentaţia foarte bogată efecte adverse şi modulatorii : primele sint antiagre-
in lipide polinesaturate n-3 aduse de uleiul de peşte . gante, in timp ce ultimele sint agregante ale plache-
Cercetările efectuate in 1985 au subliniat această telor sanguine. •
acţiune benefică. S-a constatat că grăsimea de peşte Rolul specific al AGPN n-3, in răspunsul retinian şi
reprezintă un agent hipocolesterolemiant considera- in funcţiile cerebrale măresc interesul pentru aceştia.
bil mai eficace decit uleiurile vegetale bogate in acid ~Una este bogată in AGPN n-3, in mecanismul ve-
linoleic, ca uleiul de porumb şi floarea soarelui. S-a derii aceşti acizi jucind_ un rol important alături de vi-
demonstrat că scăderea colesterolului total necesită lamina A.
o cantitate mult mai mică de ulei de peşte decit de Relaţia dintre apărarea imunitară şi acizii graşi ne-
ulei vegetal. Astfel, uleiul de ficat de morun, in canti- saturaţi reprezintă un domeniu de investigaţii in plin
tăţi egale, este de 10 ori mai eficace la şoareci şi de avint, constatindu-se că secreţia de anticorpi de că
4 ori mai activ la om decit uleiul de porumb. tre celulele splenice, la un regim deficitar in AGPN,
Eschimoşii consumă, aproximativ, 400 g peşte şi se reduce cu 50%. Intr-un număr special al revistei
alte animale marine pe zi , asigurindu-le un aport .. !-a Recherche" apărut recent (mai 1986) , dedicat
ridicat de acizi eicosapentanoic şi docosahexanoic. sistemelor de apărare ale corpului uman, Gualde,
Alte echipe au efechlat studii epidemiologice şi bio- arată că in strategia de control a inflamaţiilor o cale
chimice, arătînd că există o strînsă relaţie intre tim- promiţâtoare este creşterea aportului de acid eicosa-
pul de singerare, agregabilil<!lea plachetară şi incor- pentaenoic (EPA). care -poate fi utilizat ca sistem de
porarea de acizi graşi n-3. In Japonia, in zonele in sinteză al leucotrienelor şi a prostaglandinelor, dar in
care se consumă o cantitate mare de peşte, frec- care metaboliţii sint mult mai puţin activi decit mole-
venţa bolilor cardiovasculare este redusă.' culele corespunzătoare provenite de la acidul arahi-
Cercetările efectuate in 1985 au readus in prim donic.
plan rolul protector al acizilor graşi din seria n-3, in Se consideră că, in viitor, ·consumarea regulată de
afecţiunile cardiovasculare. Studiile făcute in Olanda EPA reprezintă o cale terapeutică promiţătoare in
pe 850 bolnavi coronarieni , pe o perioadă de 20 de tratamentul aterosclerozai, inflamaţiilor şi autoimuni-
/ ani, au inregistrat faptul că mortalitatea datorată tăţii. Consumarea zilnica a .1 g de EPA de către vo-
afecţiunilor coronariene a fost cu 50% mai scăzută la luntari a inhiba! fiziofogia plachetară. La animalele
persoanele care au consumat peşte. Totodată s-a de- de experienţă care au consumat regulat ulei de
monslr<!l că grăsimea de peşte exercită un efect de peşte, in locul grăsimilor de mamifere, s-au atenuat
protecţie faţă de diferiţii promotori cancerigeni , mic- diferite sindroame inflamatorii şi s-a intirziat ~voluţia
şorează viteza de dezvoltare ·a transplantului decan- maladiilor bolilor imune, care sint asociate. In pre-
cer mamar şi reduce numărul şi mărimea tumorilor zent, marile firme farmaceutice au realizat capsule
mamare. Numărul de leziuni preneoplazice induse cu EPA ce dau rezultate bune in terapia bolilor coro-
chimic la ficat , pancreas şi chiar carcinomul pan- nariene. , ~
creatic sint diminuate prin alimentarea şobolanilor în aceste condiţii, in domeniul acizilor graşi se aş
cu ulei de peşte. ConsYmul de peşte este corelat cu teaptă noi deschideri cu implicaţii majore in nutriţie
o incidenţă mică a cancerului mamar la eschimosii şi sanogeneză . Studiile chimice şi biochimice efectu-
din Groenlanda , cu toate că aceştia consumă o can- ate cu infrigurare in marile laboratoare ale lumii vor
titate mare de lipide (70% din raţia calorică), care lărpuri totodată şi mecanismele intime care sint im-
este însă constituită, in mare parte, din grăsime de plicate şi care vor deschide noi perspective in trata-
peşte şi animale marine bogate in acizi graşi poline- mentul bolilor metabolice.
saturaţi.
Acţiunea acidului linolenic şi a metaboliţilor săi in Prof. dr. ing. BRAD SEGAL •
prevenirea bolilor cardiovasculare se explică prin Universitatea Galaţi
112
SaDAng - arhiva personală
bacteriostatice, bactericide, antialergice. Nisi pul pla- completă. in alte afecţiuni dermatol ogice, precum
jei - fin şi curat - reprez intă, ca şi apa mării, o acneea, folicu lite le cronice, e czemele ipercheratozice
oglindă de ..-eflexie a rad iaţiei solare, contribuind la s-au obţinut, d e asemenea, răspunsuri favorabile la
mărirea ca n ti tăţii de radiaţie nat urală ben efică pentru cura he l iomari nă, ceea ce îndreptăţeşte co lectivul sa-
organism. Toţi aceşti factori sint folosiţi, de mulţi natori u lui să persevereze şi . să abordeze, cu deplin
ani, ca agenţi terapeutici pentru pacienţii cu psoria- temei ştiinţific, formula lor de tratament.
zis in Sanatoriul balnear din oraşul ce şi-a luat nu- Succesu l terapeutic este condiţionat, fără îndoială,
mele lacului, din Techirghiol, avind, cum spuneam, de rezultatul colaborării medic-pacient, de modul
efecte importante in ameliorarea stării lor de sănă cum .este condusă, dar şi respectată cura helioma-
tate. Sint primiţi, in serii a cite 21 de zile, cei trimişi rină indicată, aceasta fiind strict individualizată fiecă
cu bilet de internare de către policlinici le teritoriale ruia.
din raza unde locuiesc şi numai in urma unui riguros Un alt factor ce contribuie favorabil la 'succesul re-
examen medical prealabil, cu setul de analize cores- zultatelor înregistrate este şi un regim alimentar
punzător; acest lucru este extrem de important pen- adecvat, sărac in grăsimi şi proteine, bogat in vita-
tru a se depista eventuale boli asociate, colaterale mine, la care se adau·gă climatul de . l inişte şi de
contraindicate pentru o asemenea cură. Din păcate, odihnă asigurat prin amplasarea staţiunii; şi in cadrul
nu toţi pacienţ i i înţeleg că este in interesul sănătăţii ei a sanatoriului , precum şi grija şi devotamentul in-
lor să respecte această cer i nţă şi se prezintă in sana- tregului personal faţă de bolnav.
toriu , unde li se depistează o serie de afecţiuni cate- Chiar dacă nu învinsă definitiv, această maladie ce
goric contraindicate curei heliomarine, determinind pune atitea probleme, se ameliorează evident in cu-
decepţii şi discuţii nedorite de ambele părţi. In urma rele de la Techirghiol , rărind puseele acute şi astfel
tratamentului aplicat, 87% din pacienţii internaţi in suferinţele bolnavilor, făcînd din litoralul românesc
sezoanele de vară 1985, 1986, s-au remis cutanat, un reputat centru medical in tratarea eL
astfel incit, după 5-6 zile s-a constatat o reducere
importantă a scuamelor şi eritemului, după 9-10 zile Dr. DAN DUBOVAN •
- o tendinţă de normalizare a pielii, pentru ca, la medic specialist dermatolog
19-20 de zile, remisia să fie completă sau aproape
113
SaDAng - arhiva personală
. ·... - _.· UN - DETALIL.f
.·-,,. ~·-
... ..::;.
APARENT
.
NEINSE.MNAT-
.
1. VALOAREA UNEI EPAVE cum sint, se una curioşi la maşinile mai sofis-
ticate parcate la marginea trotuarului. "Ce
Se intorceau acasă de la auto-service-ul bord, d-le!" "Dar de culoarea asta sidefie, me-
unde lucrau. Avuseseră mult de lucru. Zilele talizată, ce zici?" "Se poartă bare de protecţie
ploioase care urmau după perioade ceva mai aşa, mai pline, vorba aia, să reziste la pupă
lungi de secetă, işj spuneau cuvintul. Tampo- turi". ,,Ai observat că tot ce e in exterior,
nări cu duiumul. In plus, toţi proprietarii de clanţe, bare, spatele oglinzilor retrovizoare, e
maşini sint nervoşi la culme. ,,Auzi, dom'le, acum de culoare neagră? Gîndită bine treaba,
maşină nou-nouţă, nici 3 000 de km la bord şi să nu provoace noaptea tot felul de reflexii
uite cum . arată". Omul se plimbă iritat la nedorite care să ·orbească şoferii. O altă ches-
culme şi vorbeşte cu el singur. .,Mie mi-a făcut tie care voiam să ţi-o împărtăşesc" . "Zii!"
uşa din dreapta praf. Şi doar avea in faţă un "Cică se caută extraordinar maşinile lovita.
octogon mare de un metru. Cind observă Mai bine zis, nu şifonate puţin, ci din alea fă
semnul, atunci se trezeşte să pună frînă. Cred cute praf, arşice. Te trezeşti că vine la atelier
şi eu că a fost tirziu. Maşina lui cu un Şasiu un oarecare şf îţi spune, arătînd in direcţia
puternic, ca un tanc, n-a păţit nimic. Acum, cu unui autoturism care de fapt nu mai are nimic
un zimbet sadic, mă trimite la ADAS ... El, un comun cu noţiunea de maşină . Motorul stări
gură-cască veritabil, fără nici o stricăciune la mat, caroseria ruptă in două, aripi, uşi, capote
maşină, se distrează pe seama mea. · Eu, in transformate în fiare vechi. ,,Aş vrea să discut
schimb, rămîn cu umblatul, cu bacşişurile, cu cu proprietarul". "Să fii dumneata sănătos de
procuratul pieselor etc." "Toată ziua i-am au- cind posesorul acestui «elegant• autoturism- îşi
zit lamentindu-se prin atelier. Ce să-i faci . As- doarme somnul de veci. Mai concret, de cind
ta-i specificul zilelor ploioase. Treabă multă, maşina a devenit ce vedeţi aici. Să tot fie vreo
enormă; ce-i drept şi bacşişurile sint grase, două luni. Dar in ce idee - aţi fi vrut să aveţi o
dar te innebunesc la cap. Toată lumea vrea convorbire cu el?'\, intreb eu. "Păi să fiu cin-
maşina gata reparată · cel mai tirziu miine, stit, aş vrea să cumpăr ce se vede aici, in faţa
dacă nu se poate chiar azi pînă la terminarea noastră". "Iertaţi-mă că vă intreb din nou, şi
programului". .,Nu s-ar putea să rămîneţi o ce adică să faceţi cu grămada asta de fiare
oră, două, peste program? Vă despăgubesc bune de aruncat? S-o revindeţi la un depozit
pentru timpul dv. sacrificat pentru mine", zice de fier vechi? Nu văd ce aţi cîştiga, mai de-
unul. .,Eu vă înţeleg, i-am zis, dar la faptul că, grabă invers". "Ce să mai discutăm, eu o re-
deşi tînăr, la un moment dat puterile mă pără par, dom-le, fac din ea maşină . Mă priveşte
sesc şi pe mine, iar lucrul făcut in starea asta cum!" , răspunde omul puţin şifonat de insis-
de oboseală crîncenă nu e intotdeauna de ca- tenţele mele. Mă uit la el ca la un om ieşit de
litate, vă gîndiţi?" .,Mai aveţi două sutare in la Spitalul 9 sau care se pregăteşte să intre
plus!" "Orice argument al meu el mi-I combate acolo. Dau să plec, cind mă aud strigat. "To-
cu şutele lui. Mult mai bine e in zilele obişnu varăşe, tovarăşe, dar moştenitori o fi avind ăl
ite, cind oamenii vin cu reparaţii pe care şi de-a accidentat maşina? Aş dori să discut cu
le-au planificat dinainte calmi, liniştiţi. Nu lu- ei" . "Vă promit să mă interesez". "Nu-mi faci
crezi, măi Paule, sub tensiune cu clienţi care acest serviciu pe gratis. Ai şi d-ta ceva, cum
îţi stau in spate şi te tot întreabă : "Cind e se zice, la afacerea aşta!" Rămîn şi mai nedu-
gata? Mai durează mult?" De fapt, ei pleacă merit. Adică omul va face o afacere atit de
enervaţi gata de-acasă , din start. Doar ştii, in. grozavă, gindesc eu, incit ii va conveni să
zilele cind plouă dimineaţa, toată lumea ţişli in ofere o cotă-parte intermediarului , pe postura
maşina personală . Atunci constată cu stu- căruia am ajuns eu? Mare-i pădurea ta .. ." Per-
poare că autoturismul are bateria descărcată , severent, cumpărătorul a fost prezent şi a
că nu-i funcţionează ştergătoarele, că pneurile doua zi pe la 9, exact cind conducerea servi-
is dezumflate etc., etc. Apoi, după ce cu chiu , ce-ului il convocase pe "moştenitor" să-şi ri-
cu vai reuşeşte să pornească maşina, constată dice epava maşinii care ocupa un spaţiu ce
alarmat că mai ar.e doar 10 minute pînă la in- trebuia probabil folosit la altceva. Cind omul ,
ceperea programului. Din clipa aceea uită că pus in încurcătură de somaţia făcută , luat prin
asfaltul e ud, că mai există indicatoare, mar- surprindere de cererea fermă a şefului de ate-
caje, semafoâre şi răm în obsedaţi de ideea de lier, a auzit că cineva vrea să-i cumpere "limu-
a ajunge cit mai repede la destinaţie . Aplică zina", nu-i venea parcă a crede. "Cit vreau pe
regula "care pe care", se strecoară inainte ea? Uite, la asta nu m-am gindit. Dar dv., cit
cine e mai puternic, mai obraznic. Tot in dimi- aţi da? Uite, eu vă pun in J:!ţJim ă 40..~ bătr îne .
neţile cu ploaie poţi auzi exprel{ii pe care nu Şi ca să elimin vreun eventual Coflcurent, mai
le-ai cunoscut pînă atunci, referitoare in spe- pun deasupra încă două miare,_ Hai ş~ facem
cial la ascendenţii direcţi, la instructorii cari!! actele!" Vînzătorul parcă- i lovit de apoplexie,
te-au pregătit, adică mai corect "ăi de ţi-au se face la faţă alb, roşu, apoi din nou alb. Din
pus volanul in mină", trimiteri la modul total om care trebuie să plătească transportul la un
nemeritat cum ai ajuns în posesia maşinii etc., depozit de fier vechi,' iată-1 in postura de deţi
etc." nător al unei sume frumuşele . Nu-i vine a
Paul şi crede. Cumpărătorul interpretează ezitarea
111
SaDAng - arhiva personală
vînzătorului ca un fel de răsgîndire . "Sînteţi de jează părul! în seara cu pricina, tînărul , însoţit
acord? Apreciaţi că e prea puţin? " "Nu, nu, de un coleg, prieten, şi de două reprezentante
adică, da,oda, puteţi să luaţi. .. maşina, zic şi eu ale sexului trumos (demne de această denu-
maşină, adică piesele astea, care nu-s de fapt mire care le onorează), coboară din blocul co-
nici piese, ce mai, vă vînd tot ce se vede aici, chet în care l ocuieşte viitorul "vînzător " şi se
la preţul oferit de dv." . opresc pe trotuar unde e parcată proaspăt
"Tare îs curios ce face tipul cu mormanul spălata maşinuţă . Fetele dau să se urce in au-
ăsta de fiare bune de aruncat. Uite, a trecut o toturismul ale cărui uşi sînt deschise tot tim-
săptăm înă şi •maşina • cumpărată cu 22 de mii pul. "Miruna, Minodora, frumoaselor cu nume
stă tot în curtea lui , exact în poziţi a în care de păpuşi , sau zine, .nu putem merge cu ma-
era cind a descărcat-o . ·Doar o văd în fiecare şina . Cauze: primo : restaurantul e la 10 mr-
dimineaţă cind ' vin la serviciu , drumul meu fi- nute de mers pe jos, prilej pentru a face o
ind pe strada unde locuieşte individul. Are o plimbare pe vremea asta splendidă ; secundo :
Dacie de culoare verde pe care o ţine parcată vrem să bem şi noi un şpriţ , iar maşina în situ-
tot in curte". aţii de astea, mai mult încurcă , decît ajută ."
Fetele nu insistă. "Dar, apropo, ştiţ i de ce ul-
2. UN AJUTOR VENIT LA TIMP trasofisticata mea maşină e lăsată tot timpu l
descuiată? " Cei trei se u i tă miraţi la t înărul
între timp, .. cumpărătorul " nu stă cu mîi nile proprietar. "De ce sînt lăsate maşinile i ncu-
în sîn, studiază zile la rînd maşinile parcate în iate, da, asta atn putea să-ţi spunem, intervine·
f aţa blocurilor, de pe aleile mai izolate, străzile una din fete, invers însă nu"., ,,Am să vă explic
mai dosnice ale oraşului, se uită atent pentru imediat. Uşile autoturfsmului fiind încuiate,
a-ş i da seama de starea in care se află , cîţi ki- exi~tă tentaţia să fie forţate şi maşina cotro-
lometri au la bord, cum s-a conservat vop- băită peste tot, Eu procedez altfel. Las la ve-
seaua, dacă nu cumva a devenit mată prema- dere, pe bancheta din spate, două pachete de
tur etc. Dar anul de fabricaţie? BiJleînţeles că ţigări. Domnul hoţ vine, nu trebuie s~ facă
acesta nu e scris pe maşină, ci îl deduci după vreun efort, iar mie vreo pagubă ca sa des-
starea în care se află ea. Şi aici, însă , te poţ i chidă uşile cu forţa, îşi ia pachetul de ţigări şi
înşela foarte uşor . Există maşini noi pe care nemaigăsind nimic în maşină , pleacă . Pun in-
proprietarii au avut grijă să le aducă îrltr-un totdeauna cite două pachete, pentru ipoteza
timp relativ scurt în stare de hir'b, dupa cum că amatorii de ţigări bune sint doi, lucru care
sint unii care îşi îngrijesc maşinile ca ochii din se întîmplă, după cite ştim, destul de frec-
cap şi acestea arată după ani de zile ca şi vent"
cum ar fi ieşit chiar atunci de pe poarta fabri- .. Cumparătorul " , hai să-i ·deconspirăm nu-
cii. "Cumpărătorul" , după ce îşi face o listuţă mele, pe care îl cheamă Nae, nume .scurt şi
cu maşinile preferate, aşa cam 7-8, începe să foarte des întîlnit, ştie acum precis, doar stă
studieze proprietarii. Cind pleacă la serviciu, tea ascuns după un stîlp de beton şi a auzit
cind vin , nu pun cumva in fu11ctiune vreun sis- discuţia,' că simpaticul său .vînzător" v a lipsi
tem de alarmă? Vorba aia, şi la acest capitol de acasă citeva ore bune. In consecinţă, se
sînt diferenţe ca de la cer la pămînt. Sînt un(i urcă tacticos in eleganta limuzină şi încearcă,
care îşi lasă maşinile descuiate ori, mai mult, sigur pe el că va reuşi , să pornească maşina.
cu motorul in funcţiune şi dau fuga să-şi cum- Zadarnic. Motorul se încăpăţînează să nu intre
pere ceva ori urcă chiar pînă în apartamentul în funcţiune . Deschide capota, sperînd că p~o
din bloc, unde şi -au uitat un· obiect oarecare. prietarul a întrerupt legătura cu ba~eria . In-
Alţ i i, in schimb, şi le incuie, verificind _portie- cearcă apoi să contracareze toate trucurile
rele de două, trei ori după ce au apasat pe mai mici ori mai mari pe care le pun la cale
pirghia, butonul, clapeta cine ştie cărui sistem · proprietarii pentru a-ş! păzi pretiosul _avut.
de alarmă ultrasofisticat. După ce ajung in Nici un fel de rezultat! In plus, volanul tamine
apartament, se uită apoi din 10 in 10 minute, blocat. "Cind te aştepţi că totul va fi simplu ,
pentru a verifica dacă maşina e la locul ei, abia atunci lucrurile se complică ", gîndeşte
exact aşa cum a lăsat-o . Cind niscaiva copii Nae. De pe aleea unde se afla blocul lui
se uită la ea, minunindu-se cît e de dichisită, .. Barbă Albastră", cu . capricioasa lui maşină,
atun ci apare cerberul la geam. "la plecaţi mă Nae iese în bulevardul cel larg, cu circulaţia
de la maşină, ce, n-aţi mai văzut Dacie?" încă intensă , la ora aceea de seară . · .. Uite no-
"Cumpărătorul " stabileşte in curind, după o rocul meu , se apropie", îşi zice omul nostru
verificare atentă , şi "vînzătorul" care peste cînd vede apropiindu-se de el maşina de re-
scurt timp îi va ..ceda" maşina, .însă gratuit. E morcat a service-ului. ;,De ce m-aţi oprit?" "Vă
un tip neinsurat, care cîştigă bine şi are o ma- rog să mă iertaţi , nu vă cer nimic pe gratis,
şină mai mult decit sofisticată, , dotată cu ce e dimpotrivă , plătesc bine", şi Nae scoate patru
mai nou in tehnica automobilistică. Curios, tî- hîrtii albastre din buzunar. La argumentul
nărul nu dă mare atenţie zeului pe patru roţi , ăsta , simpaticii noştr i de la service ştiu bine
ci se preocupă de executarea cu minuţioz i tate că nu prea rez i stă , g îndeşte el. "Cu ce vă pot
a planului de vizite feminine. Blonde, şatene , fi de folos?" .. Nu-i nimic deosebit, o s i mplă re-
bruneta, unele cu părul vopsit în cele mai fisti- morcare, pe roţile din spate. Am cumpăfflt azi
chi i culori, albastru, vernil, mov, ba una avea maşina, proprietarul mi-a dat chei le, pe care
chiar părul colorat aşa. intr-un fel de cicla- eu, ca un gură-casă, le-am pierdut. Venii -ta el
men. Mai sint şi situaţ i i cînd programul se in- să-m i dea al doilea rind de chei, dar nu-i
curc ă ş i fi icele Evei sint gata să se ia de păr. acasă. Aşa că singura soluţie e să o remor-
Noroc că în faza asta îşi amintesc că tocmai chez. Noroc că v-am găsit. pe qv., om atît de
podoaba lor cea mai de preţ ar fi prejudiciată simpatic şi sărito r" . .. Nu vă grăbiţi cu aprecie-
ş i atunci renun ţ ă , limitîndu-s'e la arme verbale, rile, că încă n- am plecat. Dar unde-s p l ăcuţele
invective, insulte. Vorba aia, inj uriile nu deran- de înmatriculare ale maşin ii ?" (Nae luase din
115
SaDAng - arhiva personală
timp aceasţă elementară · măsură de precauţie, aşa-i". ..Ne trebuie un vopsitor şi pe acela il
demontarea plăcuţelor.) "Păi ... nu ştiţi? Aces- aduc tot eu". ..Uri vopsitor de înaltă clasă. Să
tea .se predau cu ocazia radierii la miliţie" . nu rămînă nici urmă din vechea vopsea. Ăştia
..Deci aţi şi radiat-o?" ..Da, bineinţeles". Argu- caută cu lupa, fac analiza vopselei, ce mai,
mentul, se vede că avu darul să-i sporească sint daţi dracului, şi dacă găsesc măcar atîta,
increderea omului cu maşina de remorcat in cit un virf de ac, de culoare albastră. ne-am
"curăţenia" afacerii. "Bine, hai să vă iau la ars cu toţii. Omul are pentru operaţia asta de
"cravată". Staţi departe? Că nu prea- mai am mare răspundere trei miare, plus vopseaua pe
benzină. E• ziua de lucru pe sfîrşite". "Ce-i care o plătesc tot eu". Treaba n-a putut fi ter-
drept, nu prea aproape, la marginea oraşului. minată in noaptea aceea, a mai durat încă 24
Dar dacă-i vorba de benzină, scoatem din re- de ore. "Domnule, eu dacă fac o treabă, n-o
zervorul maşinii, că doar e plin". "Bine, hai să dau rasol. Doar vă daţi seama că tot dv. o să
facem treaba". Maşina e pusă repede pe căru daţi de belea" ...Nu vă . grăbesc deloc. Face-
ciorul-remorcă şi in curind micul convoi se ţi-vă meseria cum ştiţi. Doresc însă să vă rog
pune in mişcare spre noul domiciliu al elegan- să fie exact aceeaşi nuanţă de verde ca cea de
tului autoturism. ,,Jupine, mai adaugă ceva la alături. Să nu difere cîtuşi de puţin". Cind
cei patru Bălceşti. E prea puţin, drumul a fost operaţiunea fu terminată, cind verzişoara avea
lung; Iar afacerea, după cite miros, nu-i prea exact' aceeaşi serie de motor, caroserie, nu-
curăţică. Din partea mea n-o să ai probleme. mere de inmatricUlare. tot, tot. precum cea
Eu nu ştiu nimic, n-am văzut nimic, n-am trac- care părea acum, supărată, după ce fusese
tat p_e nimeni. Din acest moment am uitat to- abandonată de stăpînul ei, tot vopsitorul făcu
tul. Imi dau perfect de bine seama că la o remarca. ..Nea Nae, fii însă foarte atent la un .
adică, aş ocupa o. poziţie deloc de invidiat, lucru. Pe certificat e scris in dreptul anului de
cea de complice. In acelaşi timp, mai există fabricaţie 1978. E greu de presupus, oricit ai
ipoteza ca tot eu să mă indrept acum direct susţine d-ta că ţi-ai ingrijit maşina, că autotu-
spre circă şi să spun : •M-a pus unul să fac o rismul ce-l vopsirăm noi are opt ani veChime.
remorcare. Nu spun că e vorba de o afacere Oamenii se uită şi la interiorul ăsta ultraele-
necurată, dar eu vă aduc la cunoştinţă acest gant. Autoturişmul arată ca nou-nouţ, aşa
lucru, pentru ca dv., dacă doriţi, să verificaţi. cum de fapt şi este" . ..Şi care ar fi după opinia
Bună ziua!" .. V-am spus şi o repet, nu-i vorba voastră soluţia?'' "Trebuie să-i dăm patina vre-
de vreo mangleală, lucrurile sint pe bune. Dar mii, deşi nu-i deloc simplu să facem treaba
ce să mai lungim vorba, cit mă costă cursa asta", remarcă voP,sitorul. "Nişte pete pe tapi-
asta, încă un mjar dacă adăugăm la ce v-am ţerie, in interior, citeva porţiuni mai mate rea-
dat, e bine?" "In regulă, şefule. dacă .!.Tiai ai lizate după metode pe care le ştiu eu peste
nevoie de mine. mă găseşti la atelier. Intrebi vopseaua proaspăt aplicată şi maşina va părea
de Fane lunganul. Am şi eu ceva reciclare la cu 4-5 ani mai veche. Rămîn totuşi destule
activ, aş_a că ştiu cum se invirt asemenea lu- indicii · după care . un ochi expert îşi dă seama
cruri". '",,In cazul ăsta, putem face un schimb că are de-a face cu o maşină nouă : starea mo-
util de experienţă, căci şi eu am fo~_acolo. Ce torului, oricit ar fi el de murdar, a portbagaju-
noroc am avut că · te-am intilnit! In noapte . lui, oricit_ praf aţi băga in el, a feluritelor garni-
asta, după ce duci maşina de remorcat la ga- turi ·etc. In concluzie, ce vreau să vă spun din
raj, mai poţi cîştiga ceva şi nu puţin". experienţa mea care am mai participat la nu-
meroase asemenea transformări. Fiţi extrem
de atent la orice control, la orice reparaţie pe
3. METAMORFOZA care o faceţi la service, unde un ochi versat îşi
dă seama uşor despre ce-i vorba Mai ales că
..Despre ce-i vorba?", întreabă omul după ce ăştia şi pălăvrăgesc. E in interesul dv."
revine~ de la garaj. "Le vezi pe amîndouă, nu? Nae· şi-a dat repede seama că a intrat in po-
Asta-i verzişoara mea, iar cealaltă . e dum- sesia unei bijuterii ieşite din comun. Demaraj,
neaiei, recent ,,achiziţionatll". "Ce-i drept, ma-. ţinută de drum, suspensie, motor silenţios,
şina dumitale ii cam demolată, n-are deloc carburantul dublu corp, cutia cu cinci viteze
faţă comercială, pe cind asta ii nou-nouă, trădau o maşină care fusese lucrată de o
cinci mii de kilometri. Dar nu-i vorba numai echipă compusă din oameni cu cea mai înaltă
de kilometri, ci de faptul că ,arată straşnic. Şi calificare.
care, mă rog, sint datele problemei?" "Păi to-
tul e mai mult decit simplu. Maşina proaspăt
cumpărată să se transforme in verzişoara mea, 4.. CUM SE .NAŞTE" O MAŞINA NOUA
iar rabla. mea să devină o anonimă pe care,
după un tratament serios. să o pot mărita ca Zilele următoare, Nae le-a petrecut prin ma-
pe o fată mare". "Fă-mă te rog să înţeleg, pro- gazinele de piese auto. Nu pentru a cumpăra
blema mă depăşeşte. Eu n-am mai lucrat in piese, ci in cu totul alt scop . ..Tovarăşe, nu vă
asemenea dom~niu . Specialitatea mea au fost supăraţi , tocmai aţi cumpărat un carburator
apartamentele. li vin de hac şi celei mai com- de Dacie, nu-i aşa?" ..Da, şi ce-i cu asta?"
plicate incuietori". "lucrurile in realitate sint .. N-aţi vrea . să-mi daţi mie bonuLdv. tot nu
mai mult decit elementare. Maşina nouă tre- aveţi ce face cu el". "De unde ştii d-ta că
buie să sufere o metamorfoză. Ea va trebui ca n-am nevoie de bon? Asta-i bună P.oate vreau
peste noapte să capete toate caracteristicile să mă justific faţă de nevastă-mea că am pro-
autoturismului meu, serie de motor, şasiu, cu- curat un carburator şi n-am băut banii, mai
loare, tot, tot!" .. Măi, a dracului treabă. Deci ştii? Uite, dom'le, in loc să ţi-I dau dumitale
dacă miine dimineaţă, fostul pr-oprietSr te vede pentru nu ştiu ce matrapazlicuri, mai bine il
la volanul maşinii lui, nici prin cap să nu-i dea rup." Şi omul intr-adevăr rupe bonuf in două ,
că e vorba de fostul său autoturism!" ..Exact. apoi încă o dată şi i arăşi din nou pînă il
116
SaDAng - arhiva personală
x_~~}"->~\"N.\~C~f~"®-~~=NfK<"~\ \ X>X• '-~.
transformă in ' bucăţele mici de tot care plu- magazinul IDM5-ului. Seara are loc o şedinţă ·.'
.. tese in aer şi strălucesc · luminate de soarele operativă de lucru cu echipa: vopsitorul şi ~~~
~imineţii de' toamnă ce p~t!'!-'nde pri~ vitrine, omul d~ la •service care 1-a r~morcat in _sea~a ..
"" 10 drum spre coşul de h1rt11 unde smt arun- cu pricma ..O-ta, se adrtseaza e! acestUia dm
\:' ~ate. Pe faţa omului care a rupt bonul se urmă, imi vinzi miine un motor". .,Cum adică, . ~
~·~ citeşte un zimbet răutăcios de satisfacţie. Nae de unde să am eu un motor?" ,;Greu îţi mai
rămîne perplex. Nu se aştepta la un asemenea cade. fisa, domnule. Operaţiunea o facem doar ~
\ deznodămînt. ·Biiguie: .,Vă rog să nu vă supă- pe hirtie, la notariat, nu-i nevoie să ai motorul. .
(~ raţi pentru atîta lucru" . .,la nu mai face pe ne- Cum se spune, aşa, in termeni mai elevaţi, fa- .
" vinovatul. Te pomeneşti că eşti colecţionar de cem o tranzacţie fictivă. Nu te speria, pentru ~
\ bonuri. Am auzit, e adevărat. că se colecţio- mine nimeni nu lucrează gratis. Aconto chiar '""
nează pipe, cutii de chibrituri, ace de cusut, acum, cinci sutare, încă trei miinq la notariat".
~' de siguranţă, cite şi mai cite, dar in nici un
caz bonuri. Zi mersi >eă n-am timP., să te duc la
..Eu tot nu înţeleg, remarcă v'Opsitorul, ce faci (~
dumneata cu hirţoagele astea. La ce-ţi folo- ~
~ miliţie, unde lămuream noi mobilurile colecţiei sesc?" ..ce mai tura, yura, trebuie să-i pregă- ~"~'·
\" d-tale de asemenea •banale• obiecte". După tim măritişul verzişoareL N-o putem mărita "'
"' neplăcuta şi chiar periculoasa intilnire cu oricum. ii trebuie un trusou de nuntă şi acesta
~"
"". •mpărătorul carburatorului, Năică hotărî să il reprezintă tocmai bonurile şi contractele. .,
fie mai atent. B studiază cu grijă pe cei care Am cumpărat Q maşină avariată, un motor, o ·"'
-~ fac cumpărături. Nimereşte peste o şoferiţă ·sumedenie de piese de la magazin cu care ~
.ţ.. pusă pe discuţii. ,,Aţi cumpărat două jenţi, mi-am construit o maşină, pe care pot oricind ~.
:'~ probabil că aţi avut vreun accident?" ..Da, s-o vind cu bani buni, căci va arăta ca nouă. '
:"" dom'le, ca să vezi", şi incepe să-i povestească mai cu seamă cind vrăjitorul vopsitor cu ·"
\; 1 păţania ei cu Zuf, un fox sirmos, de fapt mar- măiestria lui ieşită din comun, iÎ va da \
'~ tor la discuţia lor, deoarece ·e ţinut de doamra nou-născutei o culoare mai puţin' obişnuită".
,.,... cu pricina in lesă unde dă semne vădite de ..Dar cu vechea ta maşină verde ce faci?", in- \:
\ nerăbdare, mai ales cind in magazin îşi face treabă omul de la service. Intervine vopsitorul:
apariţia un pui de caniche, ce şi el vrea să .,Greu mai înţelegi, măi nea Crişane. Tocmai .,;.;
\~~ . facă cunoştinţă cu foxul şoferiţei. După zeci
de detalii legate de starea maşinii ce o po-
despre ea e vorba. Hirtiile despre care discu• \
tăm constituie actul ei de naştere, căci ea a
sedă, trece la pregătirile pe care le făcuse murit cind a apărut cea nouă, pe care i-o săi- ..
( pentru călătoria ghinionistă şi mai deapănă o tarăm tînărului". ,,Aha, înţeleg, ii merge mintea \
·'llr mulţime de alte amănunte legate de modul nu glumă lui Nea Nae, nu degeaba a fost şi el ")
~ cum a fost adus pe lume Zuf, cit de ştrengar ·1a reciclare de trei ori pînă _a cum". "0 să tre- ~
este, cite năzbîtii face, timp in care Nae şade buiască să~i mai aducem nişte îmbunătăţiri, .
\
'· ca pe ghimpi. in sfîrşit, ajunge şi la episodul să-i mai schimbăm cite ceva pe ici, pe colo, ~
.0, cind Zuf a făcut un salt de pe bancheta din iar maistru!, in final, să-i dea, aşa cum am ~
~"t spate, exact in braţele ei. ,,Atunci eu, speriată spus, o · altă culoare", intervine Nae. ,,Am un ~
~ la culme, am luat o mină de pe volan. r~cu- .,eate au lait" adus de cineva din · afară, extra- o.;
\. nosc, greşeală de neiertat; şi am incercat să-I ordinar, aşa zic s-o facem", se oferă vopsito- \:
,, iau de blan~ pentru a-1 muta pe scaunul din rul. .,Va avea o faţă comercială extraordinară", "
"' dreapta mea, căci imi rupea ciorapii şi, in continuă tot el. - ·b
\ plus, mă impiedica să conduc. Foxii_ sint ciini, ,,
' nu glumă, domnule, au personalitate. 5-a 5. LUCRUL PIERDUT DIN VEDERE ~
~
,- opus cu indirjire la tentativa mea de a-1 pune _ _ ~
,, pe locul de lîngă m_ine .. De, o fi ştiind Zşi fel că In ci_ţev1 a zile, !"aşina era ga_ta.Mintr-~d~vfăr,
ăla e locul mortulUI. Disputa mea cu u n-a oamenii ucrasera cu mare arta. asea ŞI a- .
z;;,_ rămas fără consecinţe. Maşina mi-a scăpat de ruri de tip nou, tapiţeria schimbată, executată ~
'01. sub control şi s-a izbit de parapetul din dintr-o catifea splendidă şi ea de culoarea ca-
% dreapta: Apoi m-am trezit, nici eu nu ştiu cum, felei cu lapte. Piesele de bază erau bineinţeles
t11 in partea stingă a şoselei, unde am intrat aceleaşi. Apărură şi cumpărătorii. Priviri admi- .iVI
intr-o bornă kilometrică. Aşa m-am ales cu ratoare, oferte grase. Nae era foarte reţinut.
amîndouă jenţil~ făcute zob. Zic mersi, putea Dădea explicaţii eu multă bunăvoinţă, nu-l su-
fi şi mai rău! lnchipuiţi-vă că parapetul m-a părau remarcile şicanatoare de genul .. Maşina
ajutat să nu ajung in fundul unei prăpastii tot veche rămîne. E ca un pantof pttrtat ani de
care se căsca in apropierea drumului. Mama zile, dar bine lustruit". "E adevărat , iniţial am
totuşi îl iubeşte pe Zuf", conchide şoferiţa, fu- cumpărat o maşină avariată, din care am recu-
indu-1 in braţe pe năbădăiosul patruped. .,la perat cite ceva, dar· nu mare lucru. Apoi am
dă tu mamiţei un pusi, aşa cum ştii tu", şi Zuf băgat in ea numai piese noi. Vă rog, priviţi in
se execută ştergindu-i doamnei cu limba tot acest dosar, sint toate chitanţele. Să enume-
fardul , incepind cu rujul şi terminind cu ne- răm doar citeva repere noi : toate uşile, capota
grul genelor. "Nici chiar aşa, mamă, uite; tre- pentru motor şi portbagaj, două jenţi (de la
buie să mă fardez din nou". "Voiam să vă rog proprietara lui Zuf), bare de protecţie faJă, ·
ş• eu ceva, doamnă" , rosteşte timid Nae. "Spu- spate, aripi, ca să nu vorbim de'Cit de unele
neţi". "N-aţi vrea să-mi daţi mie bonul cu care din cele mai importante!" ..Ce nu .înţeleg eu,
aţi cumpărat jenţile?" ,.Poftiţi, vă rog, dacă vă remarbă unul din potenţialii cumpărători, esfe
face trebuinţă", şi proprietara lui Zuf ii inmi- ce-ai recuperat dumneata, din maşina ava-
nează lui Nae bonul cu pricina. riată, pe care, după contractul din dosar re-
Pînă la ora inchiderii magazinului, omul zultă că ai dat 22 de mii de lei?'' ,.Domnul a .
nostru îşi face o colecţie impresionantă de bo- sesizat foarte bine. ii dă dreptate Nae. Abia
nuri: uşi, capote, parbrize, pînă şi antenă de după cumpărare mi-am dat seama cit de mult
radio a ,.cumpărat" Nae in ziua aceea de la m-am păcălit. Ce-am recuperat : punţile faţă,
. .
DE PE TOATE MERIDIANELE
logi, numărul băutorilor ele cafea
pe glob in loc să scadă, creşte
mereu. in ideea că celor îndem-
naţi să se lase de cafea trebuie să
le ofere ceva in schimb, un grup
de specialişti bulgari au realizat o
Vaccin Impotriva grlpel lată una din explicaţiile care s-au băutură energizantă cu calităţi
dat: pe cap, greutăţile se menţin deosebite. Preparată din ceai in-
in U.R.S.S. a fost pus la punct relativ constant la aceeaşi înăl .dian, fructe de măcieş , plante al-
un vaccin universal impotriva gri- ţime, deci mişcarea de coborire şi pine, vitamina C şi o doză foarte
pei , care asigură o imunitate sta- de ridicare dispare, şi o dată cu mică de cof!lină, noua băutură ,..
bilă la toate tulpinele de viruşi ai ea dispare şi <;;onsumul . de ener- denumită .. Tonigran", conferă
gripei. Animalele de experienţă gie respectiv. In felul acesta, pe vioiciune, înlătură oboseala, spo-
vaccinate nu au mai contactat cap pot fi transportate greutăţi reşte capacitatea de muncă .
boala, iar cind li s-a inoculat un mari la fel de uşor ca şi pe roţi.
virus mortal, ·au supravieţuit toate.
0Jc11onar geografic chinez
Alcoolul - carburant
Dlmlnellle cardllldlor La Beijing a inceput să 'apară
in numai un deceniu, in Brazilia "Dicţionarul de denumir i
O echipă de cercetător i ameri- s-a creat o puternică industrie de geografice din R.P. Chineză",
cani din Boston au ajuns la· con- care va avea 31 de volume. La
~
producere . a alcoolului pentru
cluzia că majoritatea crizelor car- combustia autovehiculelor. In elaborarea dicţionarului au lucrat
diace se produc dimineaţa , intre prezent, dintr-un parc de 8,2 mi- geografi, istorici, lingvişti şi etno-
~
orele 9 şi 11. Ei consideră că tre- lioane de automobile, 30 la sută logi. Cele 100 000 de denumiri
zirea din somn, care modifică rit- funcţionează pe bază de alcool. geografice incluse in lucrare cu·
mul biologic, ar putea declanşa Perspectivele folosirii alcoolului prind informaţii cu privire. la loca-
tulburări fiziologice care duc la lizarea. mediu l natural, istoria şi
~
drept carburant sînt foarte mari,
infarct. pentru că brazilienii preferă economia fiecărei localităţi .
acum, aproape toţi , să cumpere
Greuti!lte purtate pe cap
automobile care merg cu alcool.
intr-un ·singur an au fost vîndute Aeroport pentru avioane cu deco- ~
590 000 de automobile cu alcool la!!' scurţj. • :~
in .multe locuri de pe glob, dar
mai ales in Africa, femeile sint
obişnuite să poarte pe cap greu-
şi numai 25 000 care funcţio
nează cu benzină. Primul aeroport urban din lume
destinat avioanelor cu decolare şi
0
~
tăţi foarte mari, care ating şi 70 la aterizare scurtă va fi construit la
sută din greutatea lor corporală . O băutură lntirltoare Londra, pe locul tJnor docuri
O adevărată performanţă. Cum dezafectate. Aeroportul va avea o "'
este ea posibilă , cum pot femeile pistă lungă de 760 de metri şi va
. să transporte pe cap atit de mult? fi dat ih folosinţă in 1987.
118
SaDAng - arhiva personală
.~ . ,·. . . LUMEA ZÎMBESTE .. . . ··\. .
c.._ .-· • • - JA ~ ' • , • ,
INOVATII
CEHOSLOVACIA
119
SaDAng - arhiva personală
• FDNOTECA DE AUR -
ARHIVA DE SUFLET
O incursiune prin vastul şi fascinantu'l uni- pessicius, Tudor Vianu, Ion Agârbiceanu, Ion
vers al Fonotecii de aur îşi are, de la bun înce- Marin Sadoveanu, Mihail Ralea, Alexandru
put, un punct de pornire emoţional. Simplul Philippide, Zaharia Stancu, Victor Eftimiu, Eu-
fapt că ai auzit şi că vei putea auzi pe mai de- sebiu Camilar, Mihai Codreanu, Miron Radu
parte vocile permanent vii ale unor iluştri re- Paraschivescu, Aurel Baranga, Marin Preda şi
prezentanţi .ai culturii româneşti - intraţi de mulţi alţi poeţi, prozatori, dramaturgi, critici şi
mai demult sau de mai curînd în nefiinţă - istorici literari. Au fost prezenţi, de asemenea,
este .iri măsură să ţină trează emoţia spiritului oameni de artă, istorici , profesori, oameni de
precum şi pe cea a sufletului.· Ce alta în- ştiinţă ca şi mari maeştri ai scenei (păstrîn
_seamnă să-I simţi, şi acum, lîngă tine pe un du-se distribuţii memorabile în spectacolele
Arghezi,pe care îl poţi auzi vorbind la radio de atunci ale teatrului radiofonic - Lucia
despre ale sale . "Cuvinte potrivite"; sau să îl ai Sturdza-Bulandra, Ion Manolescu, George
alături de tine pe Blaga - chiar dacă, în ce-l Vrac a, Nicolae Bălţăţeanu, · Maria Filotti, Jules
priveşte, în Fonoteca de aur există un număr Cazaban, Grigore Vasiliu-Birlic, Miluţă Gheor-
mai mic de înregistrări; sau pe Sadoveanu, as- ghiu, Ştefan Ciubotăraşu ş.a.). Această ac-
cultîndu-i cu aceeaşi fascinaţ-ie glasul ce ră ţiune, cu adînci semnificaţii patriotice, avea să
sună mereu pe lungi mile de undă ale radioului ducă în 1967 la apariţia Fonotecii de aur. La
şi ale inimilor celor vrăjiţi de farmecul şi fru- început a fost - şi a rămas pînă astăzi - un
museţea cărţilor sale; sau să auzi glasul acelui titlu de emisiune culturală în care puteau şi
cărturar despre care s-a spus că a scris o în- pot fi auzite voci dintr-un vast muzeu sonor al
treagă bibliotecă despre istoria poporului ro- culturii naţionale. Mai apoi, Fonoteca de aur a
măn şi a umanităţii - Nicolae Iorga, sau gla- depăşit perimetrul Radiodifuziunii române,
sul lui Enescu, Perpessicius, glasul cu incan- confundîndu-se cu orice colecţie de înregis-
tări al lui Călinescu, cel .al lui Coandă, Odo- trări de preţ existentă la o instituţie sau alta.
bleja, al sculptorului Anghel, al lui Philippide Şi, cum era de aşteptat, Fonoteca de aur a pă
şi alte atîtea fără număr glasuri?! Ce altceva truns şi în preocup~rile altor Radiodifuziuni ,
înseamnă deci ascultîndu-le decît o uriaşă în- constituind obiectul unor schimburi de înre-
credere pe care ţi le dau aceste noi însemne gistrări cu glasurile creatorilor intraţi în istoria
ale forţei şi dăinuirii noastre - de ieri, de azi culturii şi artei universale.
şi de mîine :- pentru că ele, aceste voci vii, se Cum a fost primită această ilustră emisiune
aud şi se vor auei necontenit în scurgerea vre- şi , mai ales, ideea tezaurizării vocilor "de
mii, semnînd şi ele în marea carte a acestei aur" ? Cîteva din opiniile despre ce înseamnă
ţări despre permanenta şi continuitatea spifi- Fonoteca de aur pentru noi, românii, pqt su-
tuală a poporului nostru. Ş1 dacă şi azi, şi mîi- plini mult mai bine intervenţia noastră în
ne ş,i poate pentru totdeauna aceste voci vor această direcţie, vorbind despre largul interes
suna, om eter, pururea vii , mulţumirile noas- de care s-a bucurat şi se bucură, în continu-
tre, ale tuturor trebuie să le adresăm radioului are, această fericită aplecare de păstrare întru
care a desfăşurat, de-a lungul anilor, prin re- eternitate a vocilor celor mai de seamă oa-
dactori pasionaţi şi cu un înalt spirit de răs meni ai ţării sau , citîndu-1 pe Alexandru Phi-
pundere 'faţă de destinele culturii naţionale, o lippide, pe "contemporanii în durată eternă".
tenace operă de păstare şi tezaurizare a ma- "Fonoteca de aur - spunea acelaşi Alexandru
rilor voci contemporane ale neamului. Philippide - face ca prezenţa unor valori cul-
Ideea unei Fonoteci de aur este de sorginte turale deosebite să capete un caracter de per-
românească. Ea s-a născut şi s-a afirmat - şi manenţă care micşorează în chip simţitor dis-
continuă să O facă la cele mai înalte cote ale tanţa dintre trecut şi prezent" . Atingînd ace-
exigenţei - în anii edificării noii orînduiri, ca eaşi coardă a permanenţei , Ion Doctu Bălan
dovadă a preţuirii cu care socialismul cin- subliniază faptul că "Fonoteca de aur se con-
steşte şi valorifică tot ce îns·eamnă manifes- stituie într-un muzeu "sorror al culturii naţio
tare elocventă a puterii de creaţie a poporului nale din care vorbesc, cu încredere în om şi
romăn, tot ceea ce înnobilează şi înfrumuse- omenie, vocile care au intrat în eternitate, ca
ţează spiritual pe oamenii zilelor noastre. In- şi vocile în care vibrează azi întreg universul
spirata denumire de Fonoteca de aur a fost de gînduri şi simţiri al poporului nostru''.
dată întîia oară, în ţară şi în lume, arhivei so- Nicolae Dragoş numeşte Fonoteca de aur
nore a Râ:diodifuziunii române - mai exact, "Oglinzile de aur ale realităţii", în care vocile
înregistrărilor de o valoare ~xcepţională , adu- poeţilor contemporani, adresîndu-se ascultă
nate de-a lungul anilor, emisiunea cu acelaşi tarilor de azi, o fac şi în numele viitorului.
nume devenind, la rîndu-i, o permanenţă de "Multe dintre ele sînt neîndoios voci pentru
atunci încoace, o componentă a conştiinţei emisiunile de mîine ale Fonotecflăe aur. Ca şi
culturale a poporului nos'tru . Preocuparea cele ale prozatorilor, dramaturgilor4- criticilor
pentru tezaurizarea vocilor a început de prin şi istoricilor noştri literari. Câ şi cefe ale tutu-
anii '50, cînd vocea lui Mihail Sadoveanu se ror personalităţilor vieţii noastre culturale şi
incrusta pentru eternitate, cu tot ce-i era pro- ştiinţifice ". Dan Grigorescu sesizează un fapt
priu, tulburător, pe benzile magnetice. Au ur- care, intrat în obişnuinţă , poate rămîne neluat ,
mat Arghezi, Bacovia, Carnii Petrescu, Cezar în seamă . "Nici ur. .;veniment important al is-
Petrescu, Gala 'Galaction, Lucian Blaga, Per- toriei artei din această epocă nu a fost igno-
120
SaDAng - arhiva personală
~ ~at" - -
.
emisiunile radio - devenind astfel .,o
adevărată istorie
măneşti". •
vie a artei contemporane ro-
aaaaaâaaaaaaaaa
Descoperire la piramida lui Keops
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ -
121
SaDAng - arhiva personală
se va constitui a1c1 societatea
.. Mihai Eminescu" şi va apă
rea o nouă revistă, .,Freamă
tul". Este de presupus că
noul profesor, cu apetitul său
de cultură, nu va rămîne in
afara acestor manifestări. În
urbea tecuceană, ca peste tot
in oraşele de provincie, inte-
lectualitatea era grupată mai
cu seamă in Gancelaria liceu-
lui şi noului coleg descins tot
dintr-un mediu asemănător,
nu-i va fi greu să se inte-
greze. Pe cîţiva dintre colegii
gimnaziului tecucean .. D.A.
Sturza" . ii putem recunoaşte
uşor in panoul său, cu titlul
imprumutat probabil de la ro-
manul lui Anton Holban .. Pa-
rada dascălilor" unde tuşa
caricaturală a pictorului Hâr-
lescu caută să le configureze
liniile de profil moral, de la ti-
pul ·de boem sfrijit al profeso-
rului Dorin la cel de hipopo-
tam biped al profesorului de
franceză, ridicol prin obezita-
tea lui, cum şi-1 aminteşte şi
Jorgu Iordan in memoriile
sale.
Ca profesor, a dat catedrei
sale înălţimea profesională şi
autoritatea morală cuvenite.
Numit director in 1916, nu
poate rămîne in această cali-
tate decit un an. Cel mai greu
din scurta sa viaţă şi din exis-
tenţa liceului intrucit a trebuit
să-şi continue activitatea sub
potopul bombardamentelor.
Situat in zona frontlrlui intreg
oraşul era supraaglomerat de
barăci şi chesoane militare,
de cazarme, manutanţe şi
spitale improvizate. Dinspre
Cercetătorii fenomenului pictorul trăia in afara firii. Mă~ăşeşti brandurile răsco
cultural tecucean, mai noi Acesta a fost omul. Un flage- leau măruntaiele pămîntului
sau mai vechi, I-au integrat la! al provinciei monotona, forind plăgi adinci nevindeca- ·
spiritualităţii locale şi pe pic- chiar dacă nu totdeauna lip- bile. Multe din ele ajungeau
torul Dimitrie Hârlescu deşi, sită de interes cultural. in oraş, mai ales in zona gă
se ştie , n-a fost teC~JCean , cel La BirJad, unde -funcţio rii, dar şi peste grădini, case
puţin prin rădăcini. &-a năs nează ca profesor de desen şi edificii. Panica era gene-
cut la Făl ticeni la 5 noiembrie intre 1907-1909, va intilni o rală, populaţia se refugia şi
1872, exact cu o lună inaintea vie activitate culturală gru- nervii slăbiţi ai distinsului di-
celuilalt pictor tecucean, pată in jurul revistei .,Făt-Fru rector n-au rezistat. Cu nervii
Gheorghe Petraşcu , ş i avea mos" care va pregăti, de alt- clătinaţi va mai trăi 6 ani,
să-şi plimbe umbra prin lume fel, viitoarea societate cultu- pînă in 1923. De aici incolo
vreme de 51 de ani. N-a reu- rală ,,Academia Birlădeană" timpul a aşternut peste om şi
şit să depăşească statutul de (1915) iar la Tecuci unde se peste . operă straturi groase
simplu profesor de desen instalează in 1909 pentru tot de uitare. Straturi grele şi ne-
voiajat un timp mai scurt la li- restul vieţii , se mai simţeau meritate.
ceele din Constanta. Birlad şi încă ecourile recent desfiinţa , Tirziu, in 1967, Muzeul de
mai indelungat la cel din Te- lei foi .. Provincia literară" ce-l Artă din ·Constanţi!- ii organi-
cuci, oraş de baştină al soţie' avusese ca director-proprie- zează o retrospectivă: Au fost
sale, Elena Rusu Mitrea. Sfîr- tar pe poetul Constantin Mu- expuse atunei 71 de lucrări.
şitul timpuriu nu 1-a prins ne- che şi unde se primeau co- 39 de plastică şi 32 de gra-
pregătit, ba dimpotrivă, şi 1-a respondenţe de la Paris - fică. O adevărată uimire_. Cu
provocat singur după ce-i nume de mare reclamă pen- acel prilej s-a scris cite ceva
slăbiseră nervii fragili. Zăbra tru revistă - de la enigmatica şi despre autor. Lucruri fru-
nicul n-a mai acoperit decit Alice Călugăru . La doi ani de moase. Dar de atunci au tre-
avancortina in spatele căreia la descinderea sa in -recuci, cut alte două decenii şi Peste
'
122
SaDAng - arhiva personală
gistrâtul ", George Hilt -
,.profesorul", Argatul Vasile
- ,.Părăsitul ", Pleşcan -
,.Băi atul şezind" , doamna in
fotoliu - ,.Balerina".
Şi din alte lucrări , degajind
..un tragism lucid şi resemnat,
asumat condiţiei sociale şi
sufleteşti a personajelor" se
desprinde aceeaşi tendinţă de
transgresare a realului spre
simbol. . .,Prizonieri", ,.Jucăto
rul de maimuţe" , ,.Colţ de ca-
fenea ",' ,.Cîntăreţi ambulanţi",
,.Partida de şah " etc. consti-
tuie tot atitea ipostaze ale
evaziunii spre abstract şi
, semnificaţional. Şi totul învă
luit in aceeaşi culoare mur-
dară, acelaşi laitmotiv al col-
bului provincial care pati-
nează formele, chipurile şi
nuanţele .
Există la Hârlescu o prefe-
rinţă pentru albastru . Cei
vechi ai Tecuciului işi mai
amintesc de veranda casei
sale avind geamurile de cu-
loarea safirului. Chiar atunci .
cind cade pe îmbrăcămintea
portretului (..Portret de fe-
tiţă", ,.Cîntăreţi ambulanţi " )
picătura de albastru are ros-
tul unei traflsparenţe psiholo-
gice, a unei pupile deschise
spre interior vrind să" obiecti-
veze cite ceva din caracterul
acestora. Căci Hârlescu a
numele său s-a instalat ace- cind pictorul, in unele din lu- fost inainte de toate un mare
eaşi tăcere nefirească. E un crările sale cele mai izbutite portretist. Şi personajele sale
lucru constatat că nu prea esenţializează atit de mult sint culese din toate mediil,e:
ştim · să ne preţuim valorile. concentratul pictural, incit re- copii şi bătrîni , scriitori, pro-
Dimitrie Hârlescu este un zultatul, refuzindu-se oricărei fesori, jurişti , ţărani etc. Şi
caz. Mai sint şi altele. Des- incartiruiri şi sfidind imperial peste tot strecoară cite ceva
tule. . concretul ajunge să se des- din nobleţea sufletului său. O
încercări de tratare mono- fete in sfera pură a conceptu- nobleţe maiestuoasă, ţişnită
grafică a pictorului Hârlescu lui? Mai cu seamă portretele dintr-un fir de boranglc gin-
s-au mai făcut. Nu ştim care sale· manifestă această ten- gaş cu care · impresurează on-
au fost cauzele celorlalte ne- dinţă specifică de a-şi desfide tologia picturală a lucrărilor
reuşite. Cert este că lucrarea particularităţile, de a-şi aboli sale.
lui Gheorghe Macarie, apă propria identitate. Marin O.
rută in 1986, in Editura Meri- Dumitrescu este de fapt .. Ma- Prof. IONEL
diane, umple un mare gol in
critica şi istoriografia noastră
plastică . Direcţiile de sens ce
se pot desprinde din această
monografie sint mai multe.
Poate ar trebui subliniat mai
intii tonul cald şi pertinent cu
care autoru~ înconjoară efigia Dispozitiv antHurt pentru automo- VestlgH trolene .
pictorului. Intre monografist bile
Războiu l tr.oian a existat cu
şi moriografat se întrevăd
Poliţia din statul Massachusetts adevărat sau 1-a inventat Homer?
semnele unor afinităţi elec- (S.U.A.) a primit spre omologare De curind au .fost găsi.ta..noi do-
tive, cum ar spune Goethe. un dispozitiv antifurt interesant. vezi in favoarea ipotezei că răz
Sau poate ar trebui să Este vorba de un emiţător de di- boiul troian este un fapt istoric.
apreciem efortul autorului de mensiuni minuscule, care .poate fi Un grup de cercetători viist-ger-
a-i delimita laturile expresia- ascuns în locuri. foarte greu de mani au descoperit in nisipul ba-
niste ale creaţiei intrucit, se găs it. Activat de la distanţă in mo- zinului Besik, pe presupusul ali-
· ştie , in această direcţie au mentul descoperirii furtului, apa- neament al taberei asediatorilor, o
ratul incepe să emită semnale ra- vastă necropolă cu urne funerare.
existat unele controverse. Dar dio, care permit poliţiei să locali- Cercetările au arătat că vestigiile
cum oare să te îndoieşti de fi- zeze in scurt timp automobilul datează exact din peripada distru-
rescul acestei apartenenţa dispărut. gerii cetăţi i cintate de Homer.
123
SaDAng - arhiva personală
'
~~4'~~~~-®xJ>r~
TERN/TATE
IANCU DE
HUNEDOARA
125
SaDAng - arhiva personală
Toţi copiii sint frumoşi şi
toţi ~unicii din lume sint
buni. Intr-un sens relaţia co-
pil-bunic este mai firească
decit relaţia părinte - copil
fiindcă numai bătrînii sint in
stare de mintea copilului,
ceea ce înseamnă că bunicii
au şi mai mult timp, dar şi
mai multă înţelepciune ca să
vadă ce-i cu mintea copilului.
Bătrînii lumii sint toţi buni
pentru că prin nepoţii lor şi
pentru nepoţii lor au renunţat
la toate motivele de a fi altfel
decit buni.
Pentru virstnicii noştri co-
piii reprezintă o şansă de a
mai fi ceea ce au fost. Fi-
indcă aşa e viaţa, copiii sint
cei care au intotdeauna timp
să-i asculte pe bătrîni. Vor-
bind despre copii şi despre
bunici ajungi intotdeauna in
pragul unor adevăruri crude
şi anume că există copii ce
cresc lipsiţi de bunici, dar
mai ales că există şi-atîţia bă
trîni lipsiţi de norocul unor
nepoţi. Acesta e genul de su-
ferinţă pe care nu-l pot po-
vesti decit aceia care-I cu-
nosc. ·pentru că, intr-un fel
bunicii îşi recapătă prin ne-
poţi zimbetul pe care, uneori,
şi-1 pierd din cauza copiilor. ·
Bătrineţea are. sens alături cu
nepoţii şi nu e om care să nu bucuriile lumii doar de dra- decit ei.- Dar spun asta mus-
simtă cum devine altfel şi in- goste au nevoie. tăcînd in barbă cu înţeles ... E
totdeauna mai bun cind ii în- clar, nu mai au răbdare cu
vaţă pe cei mici, pe-ai lui, 1. Bunicul, cu casa şi cu noi sau poate-i adevărat şi nu
cum trebuie să descopere lu- lumea'lui ne atrage in fiecare vor să rişte să fie puşi in în-
mea şi cum trebuie să o zi ca un magnet. E un olar curcătură.
trăiască. priceput . şi unul dintre noi 5. De la ea am să învăţ
Într-o casă de oameni gos- precis ii va fura meseria. pînă la urmă tot alfabetul!
. podari, 'bunicii pun o normă 2. Tata mare e mecanic, 6. Bunica noastră are un
in toate şi rostul lor in toate dar mie nu-mi place să fiu secret al ei, altfel cum să ne
pare firesc, atit de firesc incit mecanic. Eu voi fi şofer! explicăm faptul că tot ceea
doar atunci cind nu mai sint 3. O iubim pe bunica pen- ce ne zice să facem, facem
ne dăm seama ce au fost fi- tru o mie de motive; că are cu mare plăcere.-- •
indcă inainte de a fi bunici, totdeauna pregătite pentru 7.... Iar a . noastră ne pri-
bătrînii sint părinţi şi prin ne- noi fie o plăcintă, fie un măr. meşte mereu .oo masa pusă.
poţi şi strănepoţi ei sint in Dar mai ales o iubim pentru E plăcerea ei, dar şi a noas-
două şi in trei rinduri părinţi. că avem in fiecare zi un tră.
Să ne iubim bunicii cu amin- punct in program : vizita la 8. Eu sint buricul pămîntu
tirea copiilor ce-am fost şi bunica. lui; toţi in jurul meu imi sint
să-i iubim mai mult cind nu 4. Sintem la virsta cind, ei, rude. E foarte plăcut să te iu-
mai pot şi cind dintre toate bunicii ne cred mai deştepte bească toţi. Cu toate acestea
126
SaDAng - arhiva personală
abia aştept sa scap de căru
cior.
9. Am . cel mai deştept bu-
nic - ştie tot ce-l intreb.
Fotografii de
ELENA GHERA •
127
SaDAng - arhiva personală
128
SaDAng - arhiva personală
Demult o gra matică a tim- lu me s~; scnu istori i al e
pului, demult. artă ş i industrie. costu,mu lui , encicloped ii de
demult comerţ ş i economie modă , s-au născut şi se nasc
- în cel de-al treilea val al tot mai mulţi cr itici , c ron icari
revoluţiei industriale în car e, ş1 teoreticien i ai modei, se
se zice, ne aflăm . producţ ia nasc expoziţii şi muzee ale
de modă este aşezată alatu n ve stimentaţ i ei din preistorie şi
chiar de elect ronică , de sinte- p în ă azi iar - cum am m 1
zele fine, de ramurile de virf spus - paradele au devenit
ce valor i fică înalt materiile spectacole şi premiere ce
pr;me, menite să restructu- ocupă scenele cele mai riv-
reze ordini economice şi să nite. unde îşi dau mîna, pen-
salveze societăţile de crize. tru reuşita lor, toate artele ş i
aşa cum se petrec lucrurile, muzele - regia, scenogratia,
de pildă , la ora actuală , în Ja- dansul , poezia, pictura... ln-
ponia ş i Franţa - moda a in- suşi Roland Barthes, filozoful
trat demult , se ştie , în cultura generaţie i tinere, a tras cu
noastră de fiecare zi. ochiul spre acest fenom en
Mari st i !işti , designeri , ar- social atit de pregnant Urma-
ti ş ti plastic i se intrec cu toată rind dialogul intre trad iţi e ş i
serioz itatea, cu toată profun- inovaţie , sesizeaza jocul pf''-
zimea talentului ş i compete n- petuu dintre ., permanen ţă ' s;
ţei lor pentru a se impune in
această eterna ş i atît de efe-
meră zo r ă a v1eţi i noastre. În Revine tu rb anui. ~
" noul încăpăţînat", dintre zek lud!! de la "M • ori ţa " Ora-
"clasic'' şi "ultramodern" , ain- dea, st ol• sta de 15 ani in servi-
tre "a plăcea " 'şi .. a uimi.", dar, ciul cr eaţ1e1 şi proiectării, de
dincolo de tot si toate, ch iar produse noi . Reuş itele colec-
dacă .. i!'l fiecare an moda dis- tivului pe care il cond uce se
trug e· ceea ce abia a adora t, demonstreaza prin prest igiul
Vi adoră ce ea ce ~~ distruge'', ş i impunerea firmei peste ho-
$esiz1nd că ea îşi re ia te mele şi tare: intreprinderea orădeana
;r.otivele in cicluri , ridi că vo· expo rtă 85 la sută din pro -
cea pentru primirea modei în d u cţia ei pe toate meridiane le
parnasul artelor. fiind .. o artă globului .
1n egală măsură ca literatura. Desigur. in tr icotaje moda
pictura, muzica" .. . incepe de la fir ş i f i bră. apoi
Dar, dincolo de istorie şi trece prin contexturi şi o da• a
teorie, întrebarea esenţială a cu ele la croieli şi linii. ac es-
fiecărui sezon , întrebarea tea in asonanţă cu marea
principală a f1ecăruia dintre confectie din materiale te-
noi ramine: sute. Deci, suverană ram ine
. CE? savanteria amestecurilor. Fi-
Ce vom purta, de data bre naturale şi fibre sintetice.
aceasta, în anul 1987? Ştim într-o multitudine de variante
că zarurile au fost aruncat e şi proporţii , pentru a se ob-
cu luni şi luni in urma. chi ar · ţine tricoturi pufoase. trico-
cu doi ani in urma. in labo ra- turi fluide, suple. vaporoase,
toarele secrete ale chimi şt • cu moliciuni de angora şi
lo r. textili stilor. specialiştil o~ lama. cu foşnet de mătase . cu
i n · confecţii , in atelierel e transparente de dantele si
proiectanţilor . designerilor , pinze de păianjen . cu luciri
modelierilor din industrie ş i metalice ori matităţi de
case de modă . frunză . Gama imbrăcămintei
tricotate merge - cum desci-
VEDETA PERPETUA - .
TRICOTAJE LE ... Se poarta baston ul. nu ca •
.. .Ne asigură inginera Luc- semn de batr in ete .
.130
SaDAng - arhiva personală
•'
131
SaDAng - arhiva personală
Pa/ariile sint nelipsite in acest an. Ţinuta de spectacole, de conce rt e.
132
SaDAng - arhiva personală
.. clasic" , spre firesc , sint ma1 r o mant i că , dat fiind virsta-i tî-
puţi n alungite si ceva mai late nără şi cu sigu ranţă unui
f ată de .. stagiunea" trecută . anume temperament, Graţiela
Comşa - o voce afirmată in
concertul tot mai amplu al
PANTALONUL ... creatorilor din cadrul Fondu-
lui plastic - vă invită să nu
... Răm.ine o piesă· de rezis- uitaţi accentele şi accesoriile.
tenţă in garderoba feminfnă . Mai mult ca oricind ,,sarea şi
Şi el tot mai aproape de cla- piperul" vestimentaţiei aces-
sic, fără excese, nici gen ,.ca- tui an . Aveţ i grijă de nasturi
rate", nici ,.gen şalvari", nici şi catarama. Sint mari, colo-
gen .. western", ci drepţi , lungi r aţi , in culorile veşmintelor .
pî nă la glezne, mai ales negri desigur, foarte in tol') ori
si alb i. Compleul jache- fo arte asortaţ1 cu acestea ,
ta-pantalon e o achizitie la chiar pjctaţi , ţinînd loc . şi de
care garda oba femeii mo- broşe . In armonie cu e1, cer-
derne, active, nu vrea să re- cei şi brăţăr i. Mari şi i n forme
nunte. geometrice, amintind pago-
del e, acoperişul iurtelor , scoi-
ACCENTE ŞI ACCE- cile oceanelor, o neintrecută
fantezie. Cordoanele şi ele se
SORII vor remarca - sint foarte late
(amintindu-ne permanent că
Debordantă in fantezia ei trebuie să ne cintarim zilnic
o 1 achetă călduroasă şi m o-
dern ă.
ETERNELE BLANURI
Unul din marii maiştri a1
Cooperativei blănaritor d in
Bucureşti , Moise Oprea, ne
i nformează că moda blănur i
tor n-a trecut. dimpotr ivă este
mai "in vogă" ca oricind. Na-
turale ori sintetice, se poartă,
nu le neglijaţi in sezonul
rece. Dau eleganţă , distincţie,
şic, dar mai ales căldură.
Noul cel mai nou, ne spune,
sint pelerinele şi capele, iar
noul absolut, blănur il e cu fi-
rul 1\Jng amintind sălbăticiu
nile din zonele cele mai reci
- vulpea polară , lupul , eno-
tul, dar ş i iedul , nutria, iepu-
rele pe care crescătoriile ori
industria ştiu atit de bine să
ni le furnizeze . Artificiale sau
in nici o zi rece fără un fu lar · naturale se im pun mantou ril e
răsucit in jurul gitului. şi jachetele ample, cu mineci
raglan , in fişii lungi ori in joc
de diagonale, la care se aso-
•
şi să · nu uităm măsu ra kilo-
ciază manşonul , gluga, că
ciula bogată ori bereta nos-
gramelor) şi se închid, mai timă , ti nerească , pusă pe-o
ales, în spate. ' De regulă , sînt parte. Mesadele şi vestele din
asortate pantofilor ori poşe bucăţ i de blăniţă subţire îş i
tei , dar în echilibrw cu nuan- au şicul lor şi înt regesc gama Jachetele se alungesc, fus -
ţele rochiei ori fustei. Gentile, tele se scurteaz ă.
unei mode nicicind mai fru-
de asemenea, foarte colorate, moase, mai echi librate, mai
reiau paleta, fie a rochiei , fie asonante frumuseţii trupului
a pantofilor, fie a ciorapilor şi O modă generoasă.
uman , mai consonanta preo-
sint mai mari decit pînă c upărilor omului de azi , me-
acum. Ciorapii , şi ei sint mai reu in mişcare , mereu activ şi
cu seamă coloraţi , aso.rtaţ i cu preocupări multiple.
elementului dominant din îm-
brăcăminte . Pantofi i se men-
ţin cu locuri joase ş i cu cala-
MODA ·COPIILOR
poade comode, reproducind Ei se vor mereu mari şi
aidoma cromatica hainelor atunci, stiliştii reproduc la
ori in combinaţie de negru sca r~ pentru ei , moda adulti-
plus una din culorile pe care iar. t: amuzant să -i vezi , ală
le purtăm . Tocuri inalte do ar turi de părinţ i, îmbrăcaţi ai-
pentru seară! Nu uitaţ i pălăr i doma. S1nt un spectacol ra r.
ile, devin o piesă aproape Ramine. totuşi, al lor ,,stilul
obliQf!torie. Au barurile ceva sport". Mai ales, salopeta. Se
mai mari şi sint neapărat în poartă la toate virstele, . atit
acord cu piesa majoră a im- pentru băieţi , cit şi pentru
brăcămintei. La pălărie - fete, de la sug;ui, pină ch iar
flori. o,simfohie de flori. Flori la toaleta de ocazie a adoles-
ce se reiau ca decor pe centelor. De asemenea, mu lte
rochie, pe ta1or , pe mantou, tri cotaje; pentru îmbrăcămin
pe jachetă ... Ungă flori măr tea de zi aproape numai tri-
gele, multe mărgele : perle, cotaje . in rest , aceleaşi
cristale, paiele, fie în broderii croiel i, tăieturi , culori mate-
pe haine, fie purtate in jurul riale ca pentru virstele adulte.
gitului , ori curgînd prelung Alegeţi, dâ' predilecţie pentru
pînă in talie. copiii dv., pe cele in -care se
Alegeţi , ceea ce vi se potri- simte un aer romantic şi de-
veşte taliei , virstei , ocaziei zinvolt.
unde le purtaţ i. Fiecare afla-
ţi-vă un stil, fiţi o prezenţă , CICI IORDACHE-ADAM •
fără să şocaţi in să , este înţe Fotografii de
leptul sfat pe .care vi-I dă o PAUL AGARICI •
134
135
SaDAng - arhiva personală
· plu , Piuperci microsr opice ol'i
insecte xilofage . O tempe·
ratură şi o umiditate Inca-
drata tn limitele normale
feresc., tn genern,J, picturii~
de o agresiune din parte a
factorilor biologici.
Cind picturile sint execu-
tate pe un suport rigid, ea •
de exemplu o pla c ă Q.e me-
tal, este vorba de un material
bun eondu cător de căldură
şi, deei, temperatura est~
cauza "Principală a deteriorA·
rilor de natură mecani c ă ale
unor asemenea picturi. Fin e·
tuaţiile căldurii c auzează ex·
tensia şi contracţia plăcilor
de metal, Jn timp ce varia·
ţiil e umidităţii , mult mai
accentuate, afec tează numai
rezistenţa lianţ.ilor pic.turii şi
favorizează -dezvoltarea mi-
croorganismelor . fn cazul
picturilor pe sticlă, cu refe-
rire tn special la picturile
ţărăneşti pe ,,g-lajă", supor-
tul este foarte stabil din
punct de vedere fizi co·chi··
mic şi biologic. Acest gen
de pictură este afectat de
variaţiile temperaturii ~rumi·
dităţii relative numa1 {>rin
anihilarea funcţiilor coezJVO·
adezive ale Jianţilor ei. La
degradarea icoa nelor pe sti-
c lă mai eontribuie, In multe •
cazuri, preparaţ.ia iniţială a
sticlei cu albuş de ou di-
luat care, tensiontndu-se la
uscare prin contracţie puter·
nică, se desprinde sub formă
de cupe - asemănător no-
ttndu-se apoi, tn urma evapo· şi verniul (stratul final pro· roiului us ~at - antrenind
ril.rii apei; mişc ări repeta te tector) , nu an a ceiaşi coefi- şi pelicula !de culoare. După
la intervale destul de apro- denţi de elasticita te şi stnt
cum se vede, un factor ce
piate şi care fac cn, In timp, diferiţi şi de coeficientul de
contribuie adesea la dete·
să apară distorsiuni şi fi. elasticitate al suportului pic- riorarea de mai tirziu a pic·
suri accentuate ale supor tu- turii, fapt care generează turilor este şi tehnologia
r ilor alcătuite din materiale o incompa tibilitate meca- greşită adoptată de pictorii
celulozice. Umiditatea prea nică a ttt tu tre stra turill' pic·
eare nu cunosc sau negli·
ridi<;ată (peste 65%) ori cea turale, ctt, mai ales, Intre jează aspectul !tehnologic
reduSă (uscăciune), sub li· acestea şi suport. Astfel, au al picturii.
mita interioară admisă de loc desprinderi (delaminări)
norme pentru picturi (50%), interstraturi, la diferite ni- Aproape toate degradA·
afectează şi rezistenţa lian- veluri, şi manifestă••i de su- riie menţionate plnă acum
ţilor originali ai picturilor prafaţă, sub formă de exfo· sint reversibile, In sensu 1 că
(tn parte cleiuri de origine lieri ale peliculei de culoare. pot fi remediate prin ope-
animală sau vegetală) , slă Umiditatea Inaltii favo - raţir specifi&e de ..,l!es.taura
bind sau c.hiar anultnd com- rizează apariţia şr dezvol- Există însă schimbări 11 r-
plet fun c ţiile acestora: de a tarea factorilor oiologici, care male suferit e d&-pi cturi-. At s-
menţine componentele pic- vor distruge materialul su- te sc: himbări sint d n ră
turii reuni te · pe suport. Ca portului şi lianţ.ii picturii. fotoehimieă , r a u
urmare a celor relatate mai Trebuie observată dm timp acţiunii todeluuga
sus, stra tu riie picturii, adică eventuala .apariţie a unor nii naturale, n xigenului
grundul, pelicula de culoare agenţi biolog1ci ca, de exem- din aer etr. Ele t cep o da tă
136
137
SaDAng - arhiva personală
1
138
SaDAng - arhiva personală
Reproducere după harta Ţării Româneşti, intocmită de stolnicul Constantin Cantacuzino
culturii româneşti. Temele sale de referin(.il slolnicul a fost 1ma din cele mai importanlr.
sint marile lnti·ebări ale unui popor căruia figuri culturale printre boierii noştn din se-
cultura t i·ebllia să-i lăm,n·ească· tnceput1Jrile, colii! al XVII-lea ... Păcatele-i politice, In
dJ•eptnrile şi viitond. Prin lnc ?ările sale de pa1·te t·eale, le-a ispăşit pl'in moartea lu.i
istorie şi geog•·afitJ, prin contribuţia sa la silnică la Constantinopol, lmpreună cu fiul
introducerea limbii româneşti în cultură , său Ştefan Vodă ... Pentru cunoştinţele pe
indil'ect, prin formarea de tinrl'i Jnv!tţa(.i care şi le cîştigase şi pentru iubirea sa de
tn ţară sau peste hotare, stolnicul a dobin- cult111·ă, el trebuie să aiba lo(:ul ln istoda
dit In spiritualitatea românească un loc bine d e ~voltării noastre intelectuale".
mel'itaţ, pe ca1·e nimeni nu-1 poate conteşta . C1·escu t In tr-1111 mediu familial de lnaltă
Marele medt al descopPririi operPi isto- fac tură inteiectualll, puternic lnrîurit. de
rice a stolnicului Constantin Cantacuzino pilda JntJ•e chibzuinţă şi .s~.te de_...c...!!Jturl!
apa1•ţine lui Nieolae Iorga. !n comunicarea oferită de talil.l său, postelnicnl Constantin
"Manuscl'iple din biblioteci străine relative Cantacuzino, personalitate dominantA a
la islor·ia Români ei", prezentată Jn ş odinţ.a politicii românrşti a epocii, viitorul cărturar·
i3ecţiunii de ştiinţ.e istoi'Îr.e a AcademiPi şi- a petrecut Intreaga viaţă, cu rare iuter-
!'l.omâne, la 5 fCbi'IIUI'Îe 1899, iJ11struJ nostJ'll ludii mai indelungate de linişte, sub semnul
i ~ toric afirma dts picat: "Cu toată teribila nest.atot·niciei vremurilor: refugii, campanii
~a reputaţiune.. . Constantin Cantacuzino milit.arc şi persecuţii In tinereţe, ac.tivitalc
139
140
SaDAng - arhiva personală
ce mare osteneală şi r:heltuială s-a f11cut cu nit·ul li dărnieştE!. r!t.eva r.ărţi şi , totodată, îi
ele si tolnşi cuprinrl gr·eşeli nu mărunte , ci · exrlJif'ă l' nvîntul RHrăr, afl!ll. pe ha rta sn .
în ~sezr~rea loru rilor, şi ru privire la rh1ri Af· en~t.a ln !<eamnă r ă epigr·nfistn l Pnglpz avPn
şi orâşe, şi , ceea f'e eşi mai răn, cu privire la la acea d iifă o hartă lntormită de cl! rtu ·
numiri." raru1 român , fie unn primitiJ ln dar o dată
Este posibil ca informaţiile ţ•erute de l\fnr- cu f'ărţile, fie una proruratil direct. de la
sigli să fi C'Onstit.uit primul imbold pentru Padova. E~te fonrte posibil. l'a harta Ţării
intocmirea unei hărţi exacte a Munteniei , Româneşti d P la Rriti~h Museum ~ă fie t·hiar
dar se pare că_hotărîtor a fost, totuşi, în: exemplaru l lui Chri~htdl.
demni! l prietenilor săi, . Ioan Com.nen :'1 ' !n areeaşi perioa dă , harta ~Lolniculni
Hrisant Neta ras, dlrturar1 de seamă at eporu, Con~t:mtin Cantal'nzino este r it.a tă şi de
ale răror nume figurează, de altfel, in legenda <>'Pografnl MelPtie, fo10t profesor al lui Dimitr-ie
hărţii . Mai mult l'hiar, Hrisant Not.aras este Cc1 ntemir, cu prile.i nl akăt.ldrii 1rnei gN>grafii,
cel ca re a dus opera eartografkă a stolniru- ia r Hrisant Notaras o a minteş te şi o utili-
lui la Padova şi a asigurat. tipărirea ei. Acest zeaz ă. într- o luc·rare intormită ln::~inte de
fapt s-a intimplat, probabil, la sfit·şitul .anii - 1707, " Introrlurere in geogrnfie".
lui 1699, cind Hrisant Notaras a in~oţrt pe Este probabil f'ă hnrta Ţării Româneşti să
unul din fiii stolnieu lui intr-o călătorie , din fi ~ervit drept modeJ si lui Dimitrie CAntemir
ţară plnă in Italia şi de air·i mai departe, in In alrătnirea hărţii ' ~1oldovei, tPrminqtă ln
Franţa, dupll cum reiese dintr-o scrisoare , 1716, deşi ares ta nu o f' it.ează. nid o da tă.
a lui Nicolae Comnen Papadopoulos, un Opera geografic.ă a stolnicului a fost. înt.re-
mare erudit al vremii şi prieten cu Constanti~ buint,ată şi d ~ rătre florentinul Anton Mnria
Can tar:uzino, srrisoare d ::ll.ată 8 aprilie 1Î00, de! Chiaro. fo:-t seeretar a l lui. Constantin
din care aflăm că Rădu canu Cantacuzino şi Brlnrovemiu. In prefata lu erării Jstoria ddle
Hr·isant Notaras au plPca L din Verona ~pre moderne rivolnzloni delia Valae!Jia, p11 h lira tă
Franţa. Ded, harta a fost tn.tocf!lită In !nter-
la Vcueţi a în 1718, srria : "Am vrut si'i. aşe z ,
valul martie 16%-df:'cembrle 1699, mm pro- la inceputul neestei istorii, tabula geografir·il
babil spre sfîrşitul <H' I:'~ tei perioade, prin a acelei provinC'ii (l'viuntPnia - n. a.) după
1698-1699. . una mnre, tipărită la 1700 la ~eminarul din
Imediat după apariţie, harta s-a răspîndit Padova, dar <' U litere grer.P.şti. Autorul aC'elei
in cercurile ştiinţ.ifice ale Ppodi. In ;:t prilie . tabule ru C'Ontele Consta ntill Cantal' UZino,
1702, epigr<tfistul englez Edmond Chr1shull, strangulat In mod mizerabi l In 1716 la Con-
" ălătorind prin Ţara Român~ască, se opr~şte stantinopol. Am făr·ut ca areas tă tabul ă ~ă
la Bucureşti, unde este pr1m1 t de domn ŞI se fie revăzută In mod riguros şi examinată de
î ntîlneşte cu Constantin Cantacuzino . Stol-
multe persoane care au o nmoştinţă deosebită
şi o practică a lucrurilor chiar mai îndepăr
Ste fan Cantacuzino. domn al Ţă rii Ro!'1ân eşt1 tate şi, fiind asig lll-at de aceste persoane ră
(171 4- 1716) nu poate să existe o hartă ni ci mai exac tă,
nici mai r : redi ndoasă, aceasta mi-a dat ·cu-
rajul s-o fac să fie gravată in aramă, fără să
mă uit la c heltuială" .
fn 1771 harta este c.itată de geograful frau-
r ez d'An ville in lucrarea "Memoire sur les
peuples qui habi tent aujourd'hui la Dace de
Trajan", pentru ca tn 1869 să fi e făcută la
Bu cureş ti , In tipografia "Saunder et co .. .", o
reprodurere m ărită (67=34 cm) d u pă ediţia
ita liană a lui del Chiaro, reprodu cere ee se
păstrează la Biblfoteca Academiei Române
(inv. 603- D XIV).
Descrierea hărţii. Harta are 132 cm lun-
gime şi 64 cm inăl ţime . Este compusă din
patru foi mari lipite p e pînză, una lîng8 alta.
tn colţ.ul din stînga sus se află, in m edalion,
portretul lui Constantin Brtneovea nu , avind
de jur împrejur legenda (în greacă) "Ioan
Constantin Basarab, cu mila lui Dumnezeu
Domn stăpinilor a toată Ung~:ovlahia".
Domnitorul es te înfăţişat, ca ş i in telelalte
portrete contempora ne, cu bar'bă, mnstăţi ,
o căc.iulă rotundă de samur împodobită eu
şnur bătut cu pietre scumpe. Mantia este
tivită cu h ermină şi se prinde la gît printr-o
agrafă, bătută şi ea tn pietre scumpe. Hai na
de brocart este tnchisă , în faţă cu nastu ri.
141
SaDAng - arhiva personală
tn dreapta medalionnlui este legenda hărţii Deasupra f\l'.e!ltora, Intr-un pătrat, sint
(In gr;.flacll) "Tabulrt geografiră a pref! tnăl · trl.'>rute {In ~reqră şi !<~tină) numele rt>~hmilor
ţ.'tiP.i Domnii a Ungrovlahiei tmpl\rţiti'l In 17 vini ~ ole din Munlenb: Rlmnic, Piteşti.
j udeţe. după desPrierea şi forma foarte exartă Tlrgovişte , Scăien i, Ccrnr.şti, Schei, Năieni.
pe care a făr.ut-o prea nobilul, prea ·învi\ţatul Băteni, S~ rata, Prahova, Bnzll.u , Glrbovi.
şi prea tnţ.e leptul boier stolnirul Constantin (Valea Călugăreasră -n.n . ), Greaca, Slatina
Cantacuzino, pentru rlorumentaren prea şi Caracal.
eminentului medir. filozof lonn Comnen. fn partea dreaptă faţă de da ta şi lorul
Acu m pentru lnt.tia oal'll. tipi'lrită ~" li litere tipăririi, Intr-un medalion. se află lAtitudin ea
p;rer· eşt1 şi tnr.hiMtă In rhip r<' ~pcctuos prP.fl Brt<•ureşt htlui- 45 40'. De altfel, intre1ga
ln1Uj.atului şi prea piosului Domn stăplnitor h·ută are trec.ute, in interiorul •·adrului, gra·
a · toată Ungrovlahia , domnuhd Ioan C. deie de latitudine şi longitudine.
Basaraba Voevod de dH.re Hrisant pres- In r olţuJ .din drcptn, sus, e~te t.rcr· ut.ă, In
viterul şi arhimandritnl apo!'tolicesculum latin eş te, lE>gcnda, c ore~<punzătoare c.elei
şi prea sfintului scau n pa triarhice!'c al ,J eru- treru te în grer· eş le .
salimului."
1n dreapta legendei se află stema Ţădi In rolţ11l din dreaptA , joş, este tt·ecu tă le-
Româneşti lntr-un seu t oval, aproape rotund, genda semnt>lor gt'afice !ntreb uinţate (in
greceşte şi latin ,lş te).
<:u marginea perlată. Deasupra, ror oană re·
gală lnl'hisă; In pllr~i grif oni llw n lăciţi In Cuprinsul bi\rţll. HArt1 înfăţişează Ţara ·
spirale. !n Sf'ul : !\!'VIla munteană r:u 1Tuce Românească din p unct. de vedere fizic , econo-
în plisc, aripi d esfăşu rate, st.!nd pe munte, mic, politic şi arheologic, ceea ce core~pund e
spre stlt,ga, iar capu l Intors ~pre dreapta . interesfllor· omului politic şi ale r;ărturaru
Sub aripi, In stinga Juna, tn dreapta soarele. Jui. Sub raport rizic slnt. prezentate prin-
fn r.oJţuJ . din stlnga, jos, se află trer.ute, cip&lela forme de relief ( munţii In formă de
tn ~r·e::tră şi latină, data şi locu l imprimllrii muşuroaie sau movile, unele dea lu!'i şi unel t>
) Padova , 1700) . inălţ.imi extramontanc); apele (rîurile, relt>
.... . .
'"·•
J. •.. ...1 .
(
_... . ..;.
1
142
SaDAng - arhiva personală
utai importante t'iind r·edate prin două linii
pcwllrlf'. •·elelalte, printr-o linie npoi nncle
laeuri şi bălţi, flntlnile mai impor·tante).
pădurile sub formă de grupuri de ropani,
atit la munte cit şi la deal şi la şes . Sub ra-
port economic ~int redate bogăţiile miner·ale
(oenele, minercurile ele fier şi de, aramă, sul-
fu] şi "pklele" sau ,.foeu~ile ncstinst>" - vul-
canii noroioşi); regiu nile r.u vii vestite ;
podurile peste riuri (elemente importante
pent.ru c omunicaţ.ti). Sub raport. politie, sint
trerute hotarele ţăl'ii - la Dunilr·e fiind puse
şi 1·ele ale raialelor- , hotarele .indeţelor
împărţirea administrativă internă în 17 judeţe:
Mehedinţi, Jiul de Sus, Jiul de Jos, Roma-
naţi , Vîlcea, Olt, Teleorman. Vl aşca, Ilfov,
Arg eş, Ialomiţa, Rlmnir, Buzău, Săf'uieni,
Prahova, Dimboviţa, Muscel- 23 de oraŞP
şi Urgnri: Bucureşti, Craiova, Cerneţi, Baia
de Aramă, Tg. Jiu, Rimnir, Ornele Mari ,
Caraeal, Brincoveni, Slatina, Piteşti, Cîmpu-
hmg, Tîrgovişte, Argeş, Gheorghiţa, Cim-
pina, Ploieşti, Buzău, Rlmr~iru Sărat, Foc-
şani, Brăila, Ti rgul de Floci, Hodivoaia -
reşedinţele politiee şi eeleziastice, 526 de
sate, 73 de min ăstiri.
Harta stolnicului Coll8tantin Cşr taruzino
prezintă şi unele monumente istorice din epoca
romană, insemnind şi locul luptei de la Călu
----- _________ __"' _..
CORNELIU BABA :
" Spaima"
HORIA BERNEA:
.
ILIE BOCA:
AUREL CIUPE:
-
., Portret "
145
146
SaDAng - arhiva personală
20 PICTORI DE AZI .
ION DUMITRIU:
MARIN
GHERASIM:
.. Semn
din istorie"
147
VASILE GRIGORE:
.. Buchet "
OCTAV
GRIGORESCU:
.. Arderea
arhondologiei"
DAN HATMANU:
.. Compoziţie'"
149
10 {>1 MUSCELEANU:
" Portretul unei tinere "
150
-
• •
GEORGE TA
NAPAAUŞ :
.. Aşteptare "
1 51
152
ION SALIŞTEANU:
" Flori "
SPIRU VERGULESC U:
,.Hanul lui Manuc "
153
SaDAng - arhiva personală
CELE 13 LUNI
ALE ANULUI
Un calendar poate fi un index al voastră, în închipuirea mea , un ca-
l.unilor: una , două ... unşpe , doişpe . lendar de treisprezece luni. N-am
Fireşte că vom afla aşa , înţotdeauna , vrut să creez neapărat un suspans.
cît este mult sau puţin dintr-un an , Mă gîndesc numai că , dacă am lua
că sîntem mai tineri sau mai bătrîni din fiecare lună acea clipă în care
decît cei din jurul nostru . Ne va ră sîntem în mod sigur feri ciţ i ne ..am
mîne însă mereu· nelămurit cît de fru- putea alcătui o lună în plus, o lună a
mos sau extraordinar este uri an faţă noastră, o lună de .,vis". Şi iată care
chiar de el însuşi . ar putea fi echivalenta sentimentală
Oorindu-i fiecăruia un an mai de - a acestor existenţa mai mult sau mai
osebit, o conduită afectivă cu mult puţin gregoriene :
mai departe decît banalul bun sa u \
rău, am ,.construit" pentru dumnea- PAUL AGARICI •
Ianuarie = certitudine
154
SaDAng - arhiva personală
Februarie = mirare
Martie = dorinţă
155
SaDAng - arhiva personală
Aprilie = bucurie
Mai = Îndrăzneală
156
SaDAng - arhiva personală
= hotărire
Iulie = drumeţie
157
SaDAng - arhiva personală
158
SaDAng - arhiva personală
Octombrie =
Noiembrie = numărătoare
159
SaDAng - arhiva personală
Luna de vis
160
SaDAng - arhiva personală
1
1) Basm de Charles Perrault şi film cu Lucrare pentru flaut şi pian de Oliver
Pola lllery. 2) Tablou de Ştefan Luch ian Messiaen. 6) Vals celebru de Johann
ş i film cu acelaş i titlu după romanul lui Strauss-tatăl. 7) Pîn ză de Nicole Dărăsc4 .
Wilkie Collins. 3) Vals de lvan lvanovici. 8) Operetă de Elly Roman. 9) Pictură de
4) P i esă de teatru de Mihail Sorbul. 5) Van Eyck.
161
SaDAng - arhiva personală
....
In turne.u cu
TEATRUL NAŢIONAL BUCUREŞTEAN
Repetiţiile incep In data de 17 aprilie la maestrul Hadu Heligan, ne in(;oţeşte la sca·
ora 14.. Un prim contact cu trupa şi, pentru ra trenului, ne tncurajează, ne ur·cază suc-
mine, un prim contact cu textul In limba ces, nu uită să ne aducă a minte că va tre-
germană. Aflu că personajul pe care il in- bui să rep1·ezentăm cu cinste Teatrul Na·
terpl·etez are de spus tn deschiderea spec- ţional, TEATRUL cu majuscult, T!'atrul
tacolului un prolog in limba germană, prolog românesc, ARTA româneasc!\..
fn -care sînt prezentate personajele şi reia· Se simte în noi toţ. i emoţia despărţirii de
1iile dintre ele. cei dragi, de ţară; vom fi departe timp de
Ileana Lucaciu tl!li arată textul şi mă 33 de zile, vom juca 27 de spectacol(:, vom
roagă sl'dncerc o pr1mă lectură... Stupoare, parcurge mii şi mii de kilometri. Vocea sea-
tn prim1ll ·rtnd pentru mine! Merge neaş că a crainicei anunţ.ă plecarea.
tep,tat de bine! Peronul rămtne undeva, tn urmă. Am por-
lncet-tncet, Incep să mă familiarizez cu nit la drum ... .
textul german şi lucrurile merg din ce In ce Ora 22. ln tren e foarte cald. Plecăm cu
mai bine după nenumărate repetiţii ce au Rapidul 31 spre marea aventură, fiind·
loc fie dimineaţa, fie după-amiaza, prelun- că, pentru mine cel puţin, turnen l es te o
gindu-sc uneon ptnă noaptea tîrziu. aventură. Voi avea de jucat In faţ.a unor
Cunoscind foarte bine germana şi, fireşte, oameni străini (şi la propriu şi la figurat).
spectacolul, Claudiu Bleontz ne este de Oare cum va fi? ·~ __..._
un real folos, prin dăruirea cu care ne ajută, Adorm cu greu după ora două noaptea;
prin corectitudine, prin solicitudinea sa visez, fireşte, spectacolul! La .sfîrşit ·foarte
faţă de membrii trupei. - multe aplauze, flori şi felicitări şi... vocea
Timpul (acest cuvint care va apărea foar- însoţitorului: "Urmează vama!" Vameşii ne
te des In jurnalul meu), deci timpul trece urează drum bun şi succes! După ce tre·
nici nu ştim ctnd; şi iată-ne pe peronul Gă- cem, eu mai mult dormind, prin Ungaria,
rii de Nord! · • Austria, intrăm tn R.F. Germania; e deja
.
O mică delegaţie de la teatru, condusă de seară! Sintem de 2~ de ore pc drum. Hote-
162
SaDAng - arhiva personală
lui unde stntem · cazaţ.i este destul de modest, Grigore Gonţa, agitat şi pretenţios ca intot-
lucru care nu-l împiedică să fie extraordi- deauna, aleargă de la un interpret la altul,
n~r de cuţat. Un duş rapid şi un somn fără dă .ultime retuşuri la o mişcare sau la alta,
VISe . totul in vederea unei mai mari acurateţi
Şi iată-ne ajunşi la Witten , unde vom a spectacolului. Se pare că, intr-adevăr, nu
juca primele trei spectacole. Emoţiile cele e de glumă cu pretenţiosul public german .
·mari au incep n t. Mergem imediat la sală, Ora 20, 16 mai 1986. S-a dus vestea de-
JJC ntru o re petiţie de acomodare . Sala este spre prezenţa noastră aici! Vreau să zic, ves-
la o a runcătură de băţ de hotel. Este foarte tea cea bună! Sala este plină ochi. Pe sce-
mare, 800 de locuri, cu o scenă largă, o or- nă se simte venind dinspre sală acel fluid
gă de lumini superbă şi deosebit. de funcţio extraordinar fără de cru·e teatrul, actul tea-
nalil. (după cum aveam să constat "pe viu" tral in sine nu şi-ar găsi rostul pe lume. Flui-
peste citeva ore), ca bine bine dotate. Pe dul acelor sute de perechi de ochi 'b.vizi de
culoarele teatrului, gazdele se uită la noi lucrurile minunate ce se petrec pe . scen ă ,
cu interes. acelor sute de perechi de ochi care te ur-
Ne . facem încălzirea specifică şi nece- măresc, te judecă, se bucură de ceea ce văd
sară acestui gen de spectacol: mişcare, vo- acolo, sub lumina miraculoasă a reflectoa-
calize şi apoi acordarea mstrumentelor mu - relor. Aici, la Witten, se bucură. Şi ne
zicale, urmate în mod firesc de interpreta- bucură şi pe noi. Jucăm in plin, cu chef,
rea cîntecelor din spectacol de către toată cum se spune . Radu Gheorghe se intrece pe
trupa. Îmi dau seama că tema pe care o cint sine in a improviza cu haz, Mălaimare işi
la blockflott.e nu este cea corectă. Băieţii o găseşte noi valenţe personajului, Jeni Maci
recon~titnie rapid ş i-mi dau notele scrise pe este mai jucăuşă ca oricînd, de fapt toţi
o bucăţică de hirtie. Încep să repet; ce-oi fi membrii trupei dau aici, la inceput de tur-
păzit oare ptnă acum? A, desigur, block- neu, măsura exactă a talentului, a muncii,
flolte-ul plecase o dată cu decorul Inaintea a credinţei In ceea ce fac, a bucuriei de a
noastră. Da, dar aş fi putut să-I iau ... Ori- juca şi de a se juca, aici, la sute de kilome-
cum, e prea tirziu... , tri depârtare de casă, in faţa unui public
Este . ora 19 şi 55 de minute-. Apare un deosebit de cald şi de receptiv.
·ins masiv, ne salut.'\ şi ne arată ceasul, spu- La hotel, după terminarea in triumf a
ntndu-nc răspicat: zeitl Aha, adică a1· fi spectacolului, sintem salutaţi şi fclicitaţi
timpul! de grupuri de spectatori care se comportă
de parcă ne-ar cunoaşte de cind lumea. lm-
Punctualitatea proverbială a ne mţilor
bucurător acest sentiment de a te sim!.i pre-
mi se confirmă chiar din prima zi. O ultimă ţuit, de a fi în centrul atenţiei unor oameni
verificare, cordeluţa de piele împletită tmi pe care nici nu-i cunoşti. ..
stă bine pe cap, cos tumul este proaspăt căl
cat, a1·unc o ultimă privire pe tPxtul prolo- Un somn fără vise, dar plin de muzică,
gului In limba germană, GQ,t~GI Intrucit uit deschis aparatul de radio aşe
zat ·la capul patului. Aud fragmente din ul-
* timele topuri, poate chiar f[edonez in somn.
Apoi, linişte ...
Intrăm in grup într-o explozie de tine-
reţe şi de bună dispoziţie, cu rămîn in cen-
.
trul scenei pentru prolog. Sala este plină, Dimineaţa plecăm spre Liinen. ln drum,
văd dincolo de lumina orbitoare a reflec- vizităm In grabă Dortmundul. Într-o pia-
toarelor lume îmbrăcată "ca de teatru", ţetă, o formaţie de amatori execută -î n faţa
sint. foarte ate nţi, incerc să pronunţ cit unei audienţe numeroase citeva bucăţi ce-
mai corect, cit mai "hoeh deutsch" lebre de jazz. Se daiiSează, se aplaudă, se
pare a fi bine, ia te uită, la una dintre fraze mănîncă celebrii wurşti, se clntă. tn mijlo-
se şi ride, apoi la o alta, cred c ă am reuşit, cul unei străzi comerciale (un fel de Lip-
mă apropii de rampă, spun şi ultima frază, scani), un Unăr pletos ctntă la chitară piese
am terminat, ies In culise ... şi APLAUZE! celebre din_ repertoriul nu mai puţin cele-
T1·emur tot, colegii mă felicită, abia acum brilor Beatles. Ceva mai de~arte, un altul
m-au cuprins eţTioţiile, n-am timp pentru clntă compoziţii proprii In hmba germană,
ele, p e nl~u cii jmediat intru Inapoi; in fond, un fel de protest-songuri. lntre ei, cineva
~reu! de-abia acum Incepe. Dar incepe bine: desenează pe asfalt, cu cretă colorată, un
spectatorii germani urmăresc cu sufletul tablou care-mi aminteşte de Tizian. Nume-
la gu1·i! superbul amestec de voioşie, tris- roşii trecători le aruncă monede zornăi
teţe, candoare, acrobaţie, pantomimă, im- toare in cutia de la chitară sau direct pe
provizaţie, dăruire al celor de pe scenă . La asfalt.
sflrşit se aplaudă minute In şir . Sintem obo- Ne uităm Ia ceas, nici nu ştiu cind a tre-
s iţi de efort, de concentrare, dar feric iţi de cut timpul; repede la autobuz. Aj1t11gem
rezultat. Merită! repede la Liinen . Liinenul este un oraş
E soare, frumos, senin, o adevărată zi de miCuţ, sintem cazaţi la hotelul "Persi-
vară. Timpul trece insă foarte repede şi, din Iuhr" şi, plnă mă clfinuf cu un radio
nou la hotel, o aruncătură de ochi. la TV. automat, care poate fi programat şi ca
Trecem prin prolog şi prin text, timp In care ceas dtlşteptă~ trece timpul. Cel de-al
163
SaDAng - arhiva personală
treilea spec tacol la Witten Pstc cel mai din Kliln), tn timp re. sea.r·<J . pl' o tera să a
reuşit. Ne-am obişnnit pMfrct cu scrna. C II hotel1tlui clnlăm balade de ac.1 ~.:i ~ i lăcri
ac11sl.il'.a sâlii şi, aş inrlrăzni să spun, eu pu- măm disc-ret sau mai puţin discret cu gindul
bli<:td de aici. Spectacolul der.urgP fără pro- la ai noştri, cei dragi.
bleme, iar în final, aplauzele, ea de altfel şi Iată- ne la Vi!lingen. unde avem nn spec-
florile primite, sint tn numă1· sporit. La in- t.acol nxcelent., eu o pt'iză la public senzaţio
trarea ac.torilor. lume multă care ne str·in· nală , zi ln·care vizităm iu grdbă şi Freibur<J·
ge miinile, ne felic~ ită, ne roagi\ să mai re- ni iar In drum sp1·e Villingen, un han In rur·tea
venim. Nu avem însil. t.imp prea mult.; ve- căruia se află per·sonaje din basmele Fraţi
nim la hotel şi Incepem să ne punrm l)l cr·u. lor Grimm; iat.'Hle. apoi la Marktoberdorf,
riie In valize pentru a doua zi, cind plt> eăm unde so~im după ce aruncăm o privire spre
spre Hq,rnburg, unde vom sta 3 zile>, dintr·e lacul BodPnsee ~i ne fot.ografiem lîngă vapo·
care două fără spectacole, poate pentr·u a raşe de tot~te felurile; iată·nc 1<1 Miihlacker
ne r•elaxa după pl'inJPle Cf'ntac te cu puhli- (după ce vizităm domul din Ulm şi ndmi-
cul german şi a ne pr('gi'iti tn linişt e pentru răm frumosul oraş aflat ln sărbătoare; iată-ne
adevărate le tururi de fort ă care ne aşteap·
la Asrhaffenburg, In drum spre l'».re vizi-
t.ă de acum inainte plnă la sfîrşitul tur·ne-
tăm romauticnl ot·~ş de pe malurile Neckar·
ulni. ului, l'elebrul Heidelberg (aici mi-adu c~ fi-
Plecăm deci swe Hamb11rg . !n drum ne reşt.P, aminte, de spectacolul de la Naţional
oprim puţin la Br·emen, oraş în care s-au - nu-mi imaginez dt poate fi a tît.a frumu -
pă~tmt vestigii ale dvilizaţ. iilor trecute, o
seţe şi atita varietate de imagini). Peste tot
catedrală celebr·ă, ease vechi cu parfum de
primire e xr.elentă, aplauze, flori. Tumeul
aduceri-aminte şi multă , mullit liniş lr, in- este In plină desfăşurar e şi In plin succes.
trel'trptă din cînd in cînd de cîte un lr·am-
vai solitar. Dar ... nu sintem încă niri la jnmătate!
A doua zi, cu vaporaşul pc Elba, o plim- Pe 27 mai trerem in Liechtenstein, l' nde
bare minunată , într-un dr.cor· minunat, vom iuca la Sc.haan. Aid vremea este ur!t.ă,
alături de colegi minunaţi. Ne amnzâm, co- inainte de spectacol tneepe •r:hiar ploaia.
mentăm , cî ntăm , foidgrafiem. Vapoare de Public.11l este format in n1area majoritate ·
toate culorile, de toate dimensiunile, dr. din tineri avizi de arta spectacolului. Cu
toate tonajele, sub toate pavilioanl'le. Aer coada ochiului observ ln primul rînd o doam-
curat, vreme frumoasă; dar, iată, nu pot nă care ia note pe nişte hirtii. Mi se spune
uita că mliM o luăm de la cap ăt. că va face cronic-a spectacolului.
Seara, o raită pe la jocurile impropriu A doua zi, aceeaşi vreme inc hisă - plecăm
denumite mecanice, după opinia mea. Mă Inapoi spre R.F.G., nu Inainte de a vizita,
a·muz ca un copil alături de cîţiva colegi care t ol ·i n gra bă, ca pi taia Liecht.~n~teinuiui.. Va-
asistă la luptele mele spaţiale, cn tot felul du ~. O madwtr1 Intre munţ i. Un orăşe l
de gangsteri. Nu mă pot opri să gindesc ce pPil t ru pi'lp v~ i . J udednd dup<l l'ele pe care
minunat ar fi pentru omenire daeă aceste le vttti ln:uml pe stradă, c:hiar asta şi este .. .
lupte ar rămtne pentru totdeauna la stadiul Seara, abia mă mai ţia de frînghii .
de joc. Mă întristez la gtndul că, din păca te,
tncă nu este aşa, şi trec la un joc mai puţin
Aici observ inainte de !'pedaeol o discuţie
animată Intre Gonţa şi Mălaimare . Abia
războinic.
la finalul spertacolului am aflat despre ce
* era vorba. Gonţa i·a propus lui Mălai o tre-
Plechm spre R eiubek, ajungem cam la cere, un balans pe frlnghi a din centru din-
limita orei de inc.eput a spectacolu lui şi nu tr-o parte in alta a scenf'i. I-a izbutit, dar
apucăm să vedem decit un mic hoţel de llngă noi, rei care nu ştiam, am Incremenit, iar
sala unde jurăm, un hotel supraetajat ea un eu am reuşit să nit textul.
castel din euburi. Sala are un foaier foart e mo- La 9,30 dimineaţa plecăm spre Dahn-Pfalz.
dern. Cabinele sint, fireşte, la fel . Specta· Ne-a ajuns oboseala cum se spune. Eşi normal.
torii - minunaţi. Aflu că mulţi dintre ei Sintem la mijloc ·ul tu rneului. De arum începe
au venit din Hamburg c.u "U"bahn-ul (un numărătoarea inversă. VREM ACASĂ! Dar
fel de metrou pe distanţe mai lungi însă) din plnă atunci urmează Garr.hing, unde avem
dorinţa de a ne vedea la lucru. Sîntem în un succes extraordinar, fiecare membru al
data de 20 mai. De einci zile ne aflăm In trupei, de la regizor plnă la cel din urmă ma-
R.F:G. De acum Inainte, pînâ aproape de. şinist dind, mai mult ca niriodată parcă,
final vom fi ca într-un adevărat carusel, adevărata măsură a posibilităţilor lor.
in care se vor amestcea ora şe, vizite, specta- Este 1 iunie . Vom juca ~a Bensheim . Di-
cole, autografe, nesomn, emoţii, dor de mineaţa, vizităm lagărul de tristă amintire
casă, dar mai ales, drumuri. Dachau. Sint momente tn c..are c u~rintel e
A doua zi jucăm la Remscheid. Caruselul stnt de prisos. Am şi avem aceeaşi senzaţi e
continuă apoi să se tnvirteascii. lată-ne la Neu- aici. Aici unde au murit, inutil şi absurd,
stadt, orăşelul copilăriei lui Emil Tischbein, oameni, semeni de-ai no~tri. Aici, unde oa-
eroul lui Kăstner (in aceeaşi zi vizităm In meni au tlnjit după un petic de cer şi de
11 minute splend.idul şi impunătorul dom libertate intre garduri de simlă ghimpată .
' )
164 .