COLEGIUL DE MEDICINĂ ORHEI

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII AL REPUBLICII MOLDOVA

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII
MOLDOVA

Catedra discipline Chirurgicale

Portofoliu
MENAGEMENTUL INTRA – ȘI POSTOPERATORIU A
PACIENTULUI CHIRURGICAL

Elaborat:Popa Andreea
Grupa 30, anul III
Specialitatea Îngrijirea bolnavilor
Calificarea Asistent Medical
Durata studiilor 5 ani
Coordonat:Țurcan Tatiana
Profesor la disciplina
Chirurgia generală cu NS
Grad didactic superior

ORHEI, 2022
3.1. Noțiune de intervenție chirurgicală, clasificarea intervențiilor.
3.2. Responsabilitățile de serviciu ale asistentului medical în sala de operații.
3.3 Regimul sanitaro-antiepidemic în blocul operator.
3.4 Pozițiile pacientului pe masa de operație.
3.5. Tehnica securității în sala de operații.
3.6. Externarea pacientului. Îngrijiri specifice la domiciliu în echipa multidisciplinară.
3.7. Dispensarizarea în sectorul primar.

3.1. Noțiune de intervenție chirurgicală, clasificarea intervențiilor.

Intervenția chirurgicală este acțiunea mecanică exercitată asupra țesuturilor şi organelor

bolnavului, în scop de aplicare a tratamentului sau în scop de diagnostic.
Intervențiile chirurgicale se împart în:
o Sîngerînde - cu încălcarea integrității pielii şi a mucoaselor, hemostaza şi aplicarea
suturilor (colecistectomia, apendicectomia).
o Nesîngerînde - nu este întreruptă continuitatea tegumentelor (reducerea luxațiilor,
repunerea manuală a fragmentelor osoase).
 În funcție de scopul efectuării, se disting intervenții chirurgicale:
o Curative - sînt cele mai frecvente (rezecţia gastrică, apendicectomia etc.), cînd
diagnosticul este stabilit şi se contează pe însănătoşire.
o De diagnostic -. biopsia, laparoscopia, puncția pleurală, abdominală, articulară etc. În
unele cazuri, intervenția de diagnostic va continua în intervenție curativă.
 După tipul intervenției:
o Radicale-au scopul de a vindeca prin înlăturarea focarului ori a organului lezat
(apendicectomia, colecistectomia).
o Paliative-se alină suferințele, cînd nu este posibilă vindecarea (ex. în cancer avansat al
esofagului - gastrostomia, al rectului - colostomia etc.).
 După gradul de urgență, intervențiile chirurgicale se clasifică în:
o Programate-care pot fi amînate şi executate în orice timp, fără a dăuna sănătății
bolnavului (herniotomia, operații plastice etc.).
o Urgente-care nu pot fi amînate pe timp indelungat din cauza evoluției accelerate a bolii.
Extrem de urgente (imediate) - care trebuie efectuate fără nici o întîr ziere, amînarea lor
cu cîteva ore sau cu cîteva minute punînd în pericol viața bolnavului – operații în
hemoragii, asfixie, perforări ale organelor interne

3.2. Responsabilitățile de serviciu ale asistentului medical în sala de operație.

Asistentul medical în chirurgie este extrem de responsabil. Funcțiile principale aici sunt pregătire
completă la operație și în timpul implementării acesteia - urmând instrucțiunile chirurgilor.
Profesionalismul asistentului asigură protecția pacientului de infecțiile chirurgicale și buna
funcționare a medicilor. Pregătirea pentru operație constă în sterilizarea conform cerințelor de
asepsie și așezarea lor pe masa de alăptare. Se sterilizează și halatele de baie, mănușile,
cearșafurile. Aceasta include furnizarea chirurgilor cu tot materialul steril necesar (bandaje,
tampoane de vată, fire de sutură, antiseptice, alte medicamente necesare) și verificarea stării de
funcționare a echipamentului medical.

3.3 Regimul sanitaro-antiepidemic în blocul operator.

Curăţenie, decontaminare, dezinfectie, sterilizare:

A. Activitățile de curăţenie, decontaminare, dezinfecţie şi sterilizare se vor efectua în

conformitate cu normele legale aplicabile.

B. Zonele de curăţenie ale Blocului Operator sunt:

- sălile de operaţii
- anexele - holurile Blocului Operator
- încăperile administrative ale Blocului Operator

C. Curăţenia şi igienizarea fiecărei zone se vor face conform protocolului din anexă, respectând
următoarele pricipii:
- în sălile de operaţii şi spațiile anexe ale acestora curăţenia se va efectua la începutul
programului operator, la sfäşitul programului operator şi după fiecare intervenţie chirurgicală (cu
pauză de minim 15 minute între interventii si care se consemneaza in reg.program operator in
rubrica specifica acesteia). La fiecare procedură de curăţenie efectuată în sălile de operaţie se vor
igieniza: aparatura, suprafetele, pavimentele.
Dezinfecţia terminală include şi aeroflora.
-în restul spaţiilor Blocului Operator curătenia se va face de 2 ori pe zi (dimineaţa, la sfarsitul
programului) şi ori de câte ori este nevoie.
- tehnicile de curăţenie şi igienizare se vor face conform protocoalelor prelucrate şi însuşite de
întreg personalul Blocului Operator.
-curăţirea şi igienizarea spațiilor vor fi consemnate formularele destinate, conform protocoalelor.

D. Procedurile de dezinfectie de nivel inalt efectuate în Blocul Operator se vor face conform
procedurii operaţionale standard (anexă)

E. Conducerea Blocului Operator va colabora pemanent cu Serviciul de Sterilizare pentru

aspecte privind asigurarea cu materiale sterile necesare desfășurării activităţii Blocului Operator.

F. Responsabilitatea asepsiei şi antisepsiei în BO o are asistentul coordonator iar în sala de

operaţie asistenta de serviciu.

G. Coordonarea şi verificarea curăţeniei şi igienizării spatiilor se vor face de către medicul

coordonator al Blocului Operator, asistentul coordonator Blocului Operator şi asistentele de
serviciu, după caz.

H. Gestionarea materiale biologice: conduita conform protocoalelor MS. Se vor respecta cu

strictețe circuitele şi regulile de asepsie si antisepsie

I. Pentru menţinerea condiţiilor de asepsie în BO se limiteaza accesul la personalul implicat în

activitatea operatorie şi cea de anestezie, conform prezentului Regulament.
 Atributiile specifice infirmierei din Blocul Operator

1. Efectuează curăţenia, dezinfecţia şi asigură păstrarea condiţiilor de igienă, în spaţiile şi

conform programului stabilit in BO.
2. Efectuează toate procedeele de curăţenie şi dezinfecţie a spaţiilor şi aparaturii proprii din sala
de operaţie, la începutul şi sfârşitul programului operator, între intervenţiile chirurgicale şi ori de
câte ori este nevoie.
3. Efectuează dezinfecția terminală a sălilor de operaţii, anexelor acestora, aparaturii proprii, la
sfârşitul programului operator zilnic şi după intervențiile chirurgicale septice.
4. Pregăteşte încăperile secției pentru dezinfecţia ciclică şi ajută echipa de dezinfecţie la
efectuarea acesteia.
5. Notează, în formularele destinate, fiecare operaţiune de curăţenie şi dezinfecţie efectuată şi
solicită confirmarea scrisă a asistentei de serviciu privind calitatea lucrării.
6. Se preocupă permanent de cunoaşterea modurilor de utilizare a materialelor, substanţelor
folosite la curăţenie şi dezinfecție şi le aplică întocmai.
7. Răspunde de gestionarea corectă a acestora şi de existenţa stocurilor minime pentru locul său
de muncă.
8. Colectează materialele sanitare şi instrumentarul utilizate la intervențiile chirurgicale,
efectuează sortarea acestora şi le repartizează în recipientele destinate spălării şi presterilizării,
după caz.
9. Efectuează sortarea la sursă a deşeurilor rezultate din activitatea secţiei şi le transportă la
locurile destinate. Etichetează recipientii colectori menţionând numele secţiei, data şi numele
persoanei care transportă deşeurile. 10.Colectează materialul moale utilizat la intervenţiile
chirurgicale, efectuează sortarea acestuia la sursă şi asigură transportul lor la spălătoria unității
sau în spaţiile amenajate de depozitare temporară - camera murdară, conform regulilor stabilite
în acest scop (orar, traseu, etc).
11.Respectă și aplica corect circuitul deseurilor medicale,menajere si circuitul lenjeriei
Astfel,deseurile medicale periculoase se colecteaza in recipienti speciali avizati de M.S. iar
acestia se transporta traseul de circuite prestabili.Campurile operatorii/halate operatorii folosite
la interventiile chirurgicale sunt colectate in saci speciali galbeni cu pictograma ,,Pericol
Biologic"care se pun in alt sac de pânza si care se transporta până la scarile de serviciu și apoi
spre camera de depozitare temporara.Lenjeria de pat murdara este colectata separat în saci si
transportata pe scarile de serviciu pana la camera de primire lenjerie murdară..Dupa transportul
acestora traseul se spala,se dezinfecteaza si se consemneaza in graficul de curatenie. Deseurile
menajere sunt colectate in recipienti de plastic inscriptionati(codul de deseuri menajere -180104)
valabili și se transporta manual pana la rampa de deseuri menajere ,conform programului
14.00-14.30. Lenjeria curata este transportata in saci curati de la camera de predare lenjerie
curata,cu liftul aseptic,intre orele 11.00-12.00. 12.Ajută, la solicitare şi în limita competenţei,
asistenta medicală la recoltarea produselor biologice şi asigură transportul acestora.
13.Sub supravegherea asistentului medical pregăteşte cadavrul şi ajută la transportul acestuia la
morgă. 14.Efectuează curăţarea şi dezinfectarea cărucioarelor de transport şi a tărgilor pe care le-
a utilizat şi cunoaşte substanţele dezinfectante şi modul de folosire al acestora. Operațiunile de
dezinfecţie se execută după fiecare pacient.
15.Răspunde de inventarul din dotare ( mopuri, găleţi, perii, etc); asigură buna utilizare a
acestuia. În situația oricăror defecţiuni constatate va anunţa asistentul coordonator.
16.Execută, la solicitarea. sau cu avizul medicului coordonator sau asistentului coordonator,
activităţi delegate, cu caracter administrativ gospodăresc urgent, în legătură cu activitatea
Blocului Operator

3.4.Pozițiile pacientului pe masa de operații

Adus în sala de operații, bolnavul este transferat de pe brancardă pe masa de operație de către 3
persoane. Înălțimea mesei de operație se va regla astfel încît să fie mai joasă cu cîțiva centimetri
sau la acelaşi nivel cu brancarda. În timpul manevrei, o persoană susține cu o
mînă capul şi regiunea cervicală, iar cu cealaltă - toracele; a doua persoană
susține bazinul şi membrele inferioare (aceste persoane vor fixa brancarda
de masa de operație); a treia persoană stă de partea opusă a mesei de
operație, susținînd bolnavul.
Poziționarea bolnavului pe masa de operaţie va depinde de nivelul şi de
localizarea cîmpului operator şi poate fi:
a) în decubit dorsal, poziție strict orizontală (des.a). Este folosită cel mai
frecvent în operațiile la cavitatea abdominală, cutia toracică, față, gît şi
membre. Deasupra capului se fixează un arc metalic acoperit cu un cearşaf
steril, pentru a delimita cîmpul operator de căile respiratorii;
b) în decubit ventral (pe abdomen), aplicîndu-i un sul la nivelul claviculelor
(des.b). Se practică în operații la cutia craniană posterioară, coloana
vertebrală, fese;
c) în decubit lateral pe stinga sau dreapta (des.c). Pentru a menține asemenea
poziție, piciorul dedesubt va rămîne drept, iar cel de deasupra va fi flexat în
articulația coxofemurală şi a genunchiului (gamba unghi de 90°), astfel
încît să se sprijine de masă. Se utilizează, de obicei, pentru operații pe
torace, rinichi, splină, coloana vertebrală, membre;
d) în poziția Trendelenburg - bolnavul este culcat în decubit dorsal cu
extremitatea cefalică mai jos decît membrele inferioare (des.d). Este poziția
utilizată, de obicei, în operațiile pe colonul sigmoid, rect şi vezica urinară. În
momentul în care aşază bolnavul în această poziție, a.m. nu trebuie să uite să
ataşeze la capul mesei de operații suportul pentru sprijinirea umerilor (pentru că, altfel, bolnavul
alunecă în jos). Bolnavul este fixat pe masa de operație cu centuri speciale.

3.5.Tehnica securității în sala de operații

Personalul medical va fi instruit în vederea cunoașterii condițiilor de asepsie conform

reglementărilor în vigoare cu privire la dezinfecția obiectelor de inventar precum și a
pavimentelor și pereților; reguli de igienă individuală și colectivă.
Deservirea echipamentelor de munca din cabinetul medical se va face numai de către personalul
medical care cunoaște procedeele de lucru, are calificare și a fost instruit din punct de vedere al
securității muncii. Se interzice orice intervenție asupra instalațiilor electrice, acestea fiind
efectuate numai de către personal calificat instruit și autorizat. Accesul în sala de operații se face
numai cu echipament specific de protecție, compus din bonetă sau batic(sau orice obiect pentru
acoperirea capului), complet format din camașă și pantaloni, papuci curați și halat special pentru
blocul operator. În timpul operațiilor, caile respiratorii vor fi acoperite de măsti de protective,
care împiedică infestarea pacientului cu eventuali germeni transmiși prin respirație de către
personalul medical, și protejează căile respiratorii ale acestuia împotriva inhalării de bacterii sau
viruși de la pacientul de pe masa de operație.Este interzisă așezarea echipamentelor individuale
de protecție la un loc cu îmbrăcămintea personală de exterior. Se interzice păstrarea
echipamentelor individuale de protecție în spații destinate servirii mesei .Se interzice
personalului medical să poarte îmbrăcăminte proprie peste echipamentul individual de protecție.
Personalul care operează trebuie să respecte igiena mâinilor și a unghiilor. Unghiile vor fi tăiate
scurt, vor fi curățate cu atenție și nu se vor lăcui. Înainte de operație, mâinile se spală cu atenție,
cu sapun sau detergenți lichizi pentru uz uman, și se clătesc corespunzător în jet de apă. În timpul
operației nu se scot mănușile sau masca de protecție pentru aparatul respirator. Curățarea și
igienizarea sălilor de operație se face prin aerisire, spălarea podelei cu substanțe germicide și
dezinfectante. Este strict interzisă folosirea măturii. În conformitate cu ultimele normative
privind construirea și amenajarea camerelor curate, sălile de operație sunt despărțite de spațiile
cu atmosferă obișnuită prin ecluze, în care presiunea aerului e mai mare decât cea atmosferică.
De asemenea , căile de acces pot fi prevăzute cu perdea de praf, din jeturi de aer. Astfel se
împiedică intrarea prafului, a bacteriilor sau insectelor în sălile de operație. Ferestrele acestor săli
nu se deschid, aerisirea fiind efectuată cu ajutorul ventilației artificiale. Se recomandă o grijă
deosebită schimbării filtrelor acestor instalații. Unele spitale își dotează sălile de operații cu
aparate antibacteriene individuale , pe baza de raze ultraviolete, pentru un plus de siguranță în
privința germenilor. Dezinfectarea utilajelor din sala de operație se face conform normelor
prevăzute în cartea tehnică, și se studiază în cadrul instructajului de exploatare a echipamentelor,
pe care furnizorii sunt obligați să-l efectueze cu personalul medical înainte de punerea în
funcțiune. Personalul medical va acorda atenție integrității echipamentului de
protecție.Mănușile chirurgicale nu vor prezenta defecte de turnare, vulcanizări sau sparturi. În
cazul în care pe parcursul operației intervin incidente ce determina deteriorarea mănușilor,
acestea vor fi schimbate de urgență. În timpul operației se interzice atingerea părților de
epiderma neprotejate cu mâinile. De asemenea, se va acorda o atenție deosebită modului în care
boneta acoperă capul. Părul trebuie acoperit în totalitate. Dacă se întâmplă incidente ce duc la
rănirea operatorilor cu instrumentarul chirurgical, persoanele vătămate vor fi scoase imediat din
blocul operator și vor fi supuse operațiunilor de prim ajutor și eliminare a germenilor din jurul
rănii. Totodată se va proceda la înlocuirea persoanelor respective. Persoanele vătămate în acest
fel vor evita infectarea pacientului cu sânge din rănile deschise, după cum întregul personal va
elimina pericolele de infectare a acestuia cu orice altă materie biologică ,ex. fire de păr, scuame
de piele, picături de transpirație, sau, mai rar, de salivă. Nu se va opera decât cu instrumentar
sterilizat conform cu normele specifice și instrucțiunile de corectă folosire a echipamentelor de
sterilizare. Se interzice depozitarea obiectelor nespecifice blocului operator în spațiile destinate
operațiilor, evacuării pacientului post operație, etc. În sălile de operație se vor găsi numai
echipamente și instrumente strict legate de actul operator. De asemenea, intervențiile la
echipamentele defecte se vor efectua numai în afara programului de operații, și sălile vor fi
sterilizate și dezinfectate în mod corespunzător după fiecare intervenție. Se va acorda atenție la
modul de deplasare a personalului operator în jurul mesei de operație, pentru a nu incomoda
actul chirurgical sau a nu provoca accidente prin răsturnarea echipamentelor sau a
instrumentarului. Soluția constructivă a echipamentelor trebuie să confere acestora stabilitate și
flexibilitate în folosire, permițând o mai ușoara manipulare a lor și reducând pericolul de
răsturnare. Se recomandă utilizarea monitoarelor cu ecrane de plasmă, pentru a evita vătămarea
retinei la utilizarea îndelungată. În cazul în care se iau imagini în timpul operației, se vor utiliza
aparate fără lumină de blizz sau lampă de lumină suplimentară, deoarece pot afecta temporar
ochii operatorului , reducând acuitatea vizuală. Iluminatul sălilor de operație prezintă
caracteristici specifice. Sala este prevăzută cu lămpi construite după standarte și norme privind
construcția sălilor de operații , în felul acesta iluminatul natural și cel artificial mixt pierzându-și
din influența asupra sistemului vizual. Unitățile spitalicesti vor încheia anual contracte cu
societăți comerciale specializate în evacuarea și incinerarea deșeurilor medicale cu diverse grade
de periculozitate, acestea incluzând și materiale biologice rezultate în urma operațiilor. Aceste
firme sunt abilitate de către ministerul sănătății și ministerul mediului, în baza unor documentații
care să probeze tehnologiile de distrugere a deșeurilor cu grad de periculozitate pentru populație
sau mediul înconjurător. Respectivele deșeuri se evacuează în saci și containere speciale, cu
colorit specific, pentru a nu fi confundate cu recipienții pentru gunoi menajer. Sălile de operații
vor dispune de recipienți de colectare pentru material medical consumabil ( fese, fire, tampoane,
seringi, ace, etc.) și material biologic . Se va evita scăparea acestora pe pardoseală, împrăștierea
materiilor biologice(sânge, secreții, etc.) sau manipularea defectuoasă a recipienților de
colectare. După utilizare, instrumentarul folosit se va depozita în cutii speciale , în vederea
sterilizării lor. Sterilizarea se face în autoclave sau echipamente cu plasmă, sau în alte aparate
destinate acestui scop. După operație, personalul medical se va dezechipa în spațiile din blocul
operator prevăzute pentru această operațiune, iar echipamentele care nu sunt de unica
folosință( salopete, pantaloni, papuci, halate) vor fi trimise la spălătorie. De asemenea, papucii
de
unica folosință ( talpici de plastic) și halatele de vizitator, precum și măștile vor fi aruncate
în recipientele de colectare.
Ultima etapa este cea de igienizare și curățare a operatorului, prin spălare și alte
metode specifice.

3.6. Externarea pacientului. Îngrijiri specifice la domiciliu în echipa multidisciplinară.

Prin externarea bolnavului înțelegem întreruperea îngrijirilor medicale şi a procedurilor de

tratament în condiții de spitalizare. Externarea bolnavului chirurgicalizat presupune, în condiții
ordinare, obișnuite în cursul zilei lucrătoare eliberarea de către medicul curant şi medicul
rezident a următoarelor documente:
o 1. Bilet de externare
o 2. Scrisoare medicală
o 3. Rețeta compensată sau gratuită
Aceste documente sunt obligatorii înscrise în format electronic şi printat. Primele două
documente se elaborează printată în două exemplare, câte un exemplar se oferă pacientului
externat, iar câte un exemplar se ataşează la foaia de observaţie clinică generală.

Tehnic procedura de externare ordinară decurge după cum urmează:

1.Cu minimum 24 ore înainte se comunică bolnavului chirurgicalizat ca în ziua urmatoare se va

face externarea. În situaţia bolnavului netrasportabil cu mijloace proprii la domiciliu sau în
rezidenţa unor cămine sociale, şi va comunica în scris şi telefonic staţia judeţeană de salvare sau
staţiei proprii a spitalului cu 2 ore sau înaintea externării necesitatea asigurării transportului cu
autosanitara.
2.Cu 24 de ore înaintea externării bolnavului chirurgicalizat medicul curant şi medicul rezident
care au avut în îngrijire se vor ocupa de:
a. Elaborarea şi înscrierea în F.O.C.G. a tuturor datelor privind, data externării, perioada de
spitalizare, numarul de zile de C.M. acordate la externare, condiţiile la externare (vindecat,
stationar, ameliorat, etc.) externare (ordinara, la cerere, transfer, etc.)
b. Se vor completa toate codurile de boală, codurile pentru procedurile chirurgicale aplicate.
c.Se vor complecta toate codurile privind procedurile de diagnostic, de îngrijiri medicale , de
tratamente aplicate.
d. Toate codurile privind articolele a şi b enumerate mai sus, se înregistrează scriptic şi electronic
de către medicul curant sau rezident sub supravegherea acestuia.
e.Toate codurile privind articolul enunţat mai sus se înregistrează scriptic şi electronic de către
asistentul medical de salon ori de către registratorii medicali desemnaţi.
f. Cerceteaza dacă în F.O.C.G. au fost întocmite corect:
 Consimtământul informat al bolnavului chirurgicalizat
 Planul terapeutic
 Fişele de evoluţie şi tratament (inclusiv parafate)
 Dacă la F.O.C.G. sunt ataşate diverse protocoale precum analize de laborator, examene
histopatologice, extemporanee, de radiologie, I.R.M. etc.
g.Cu 24 de ore înaintea externării aminteşte bolnavului că se va externa, de obligativitatea de
prezentare la externare, la compartimentul de registratură medicală a cardului de sănătate.
7. Medicul curant sau medicul rezident sub supraveghere consemneăză în F.O.C.G. scriptic şi în
format electronic epicriza.
8. Scrisoarea medicală se va reactualiza corect şi un formular actual, ea urmând a transmite
medicului de familie datele consemnate în epicriza chirurgicală din F.O.C.G. , şi acest document
va avea parafa şi semnătura medicului şef de clinică , medicului curant, medicului rezident.
9. Toate documentele care ajung la pacientul externat trebuie să poarte ștampila unităţii , clinicii
în care este consemnată internarea.
10. După înmânarea documentelor de externare, la registratură, bolnavului externat cu
înregistrarea cardului de sănătate, între orele 10-14, asistenta de salon sau infirmiera urmează
procedura:
 Preia şi consemnează starea efectelor de inventar de la bolnav (pijamale, halate , cerceafuri,
starea somierei, saltelei, noptierei, etc.), debarasând aceste efecte şi trimiţându-le spre spălare şi
dezinfectare.
 Se aplică procedurile de curăţenie, neutralizare chimică ori prin spălare a efactivelor care sunt
statice(pat, somieră, noptieră, etc.)
 Se înlocuieşte după caz imediat sau după un timp necesar decontaminării cu efecte curate patul
bolnavului externat.
11. Există situaţii speciale, excepţionale , precipitante care obligă la efectuarea externării
datorate:
 solicitării bolnavului nechirurgicalizat din motive personale.
 Solicitării familiei pacientului chirurgicalizat cu stare clinică agravată.
 Solicitării externării în zilele libere ale săptămânii, în cursul zilelor precizate ca sarbători
legale.
 Solicitării externării în absenţa medicului curant, deplasării la congrese medicale etc.
În aceste situaţii se comunică oral, telefonic, alt mijloc de transmitere şefului de clinică prezenta
solicitare; după caz se va transmite înlocuitorului şefului de clinică solicitarea. Medicul
înlocuitor a celui plecat din serviciu, va efectua procedura de externare că pentru procedura de
externare ordinară, apoi consemnând în raportul de gardă solicitarea de externare. De asemenea
consemnează în F.O.C.G. solicitarea de externare a bolnavului sau apartinătorilor(familie, tutori
legali) care va fi contrasemnată de solicitanţi. În absenţa medicului înlocuitor, medicul de gardă
va efectua procedura de externare şi va consemna în raportul de gardă externarea pacientului.
Solicitarea externării pe propria răspundere a pacientului solicitant sau aparţinătorilor legali va fi
consemnata şi contrasemnată obligatoriu în F.O.C.G. cu data şi ora solicitării.
12. După înmânarea documentelor de externare în condiţii speciale , asistenta de salon va
proceda în conformitate cu aliniatul 10.

Întocmirea epicrizei de externare

La externarea pacientului, medicul curant întocmeşte epicriza de externare, care conţine o

succintă trecere în revistă a cauzelor internării, rezultatelor cercetărilor clinice şi paraclinice,
diagnosticul clinic definitiv, măsurile diagnostico-curative întreprinse, evoluţia tabloului clinic şi
recomandările adresate pacientului. Informaţia din epicriza de externare se va fixa şi în
trimiterea-extras ce se eliberează pacientului pentru a se prezenta medicului de familie şi a se lipi
în fişa medicală de ambulatoriu a pacientului. Epicriza de externare şi extrasul din fişa medicală
se semnează de medicul curant şi şeful de secţie. Extrasul eliberat pacientului se vizează cu
ştampila dreptunghiulară şi triunghiulară a instituţiei medico-sanitare. În cazul decesului
pacientului, la finele fişei medicale se completează epicriza de deces în care medicul curant sau
reanimatolog fixează în mod succint motivele internării, tabloul clinic al maladiei şi evoluţia lui
în dinamică, măsurile diagnostice şi curative întreprinse, cauzele şi condiţiile instalării morţii,
diagnosticul clinic definitiv. După efectuarea autopsiei morfopatologice sau celei medico-legale,
în fişă se fixează diagnosticul morfologic şi epicriza postumă.

Ingrijirea paliativă este o abordare care îmbunătăţeşte calitatea vieţii pacienţilor şi familiilor
acestora, care se confruntă cu problemele asociate unei boli ameninţătoare de viaţă, prin
prevenirea şi înlăturarea suferinţei, prin identificarea precoce, evaluarea corecta şi tratamentul
durerii şi al altor probleme fizice, psiho-sociale şi spirituale. Scopul îngrijirii paliative este
asigurarea unei cât mai bune calităţi a vieţii pentru bolnavi şi familiile acestora. Ajută atât
pacientul să ducă o viaţă cât mai apropiată de cea normală până la moarte, cât şi familia să facă
faţă în timpul bolii pacientului şi după decesul acestuia, inclusiv prin serviciul de suport în
perioada de doliu.
 3.7. Dispensarizarea în sectorul primar.

Metodă medicală activă curativo-profilactică individualizată, prin care se

supraveghează, din inițiativa medicului, categorii de persoane sănătoase – expuse
unor factori de risc – sau categorii de persoane bolnave suferind de anumite
afecţiuni. Acestora li se aplică un complex de măsuri medico–  sociale în vederea:
menţinerii sănătăţii, prevenirii îmbolnăvirilor, a vindecării bolii, evitării agravării sauapariţiei
complicaţiilor, a recuperării precum şi a reducerii numărului de decese evitabile.Printr-o
dispensarizare corectă se pot da “ani vieţii” (prin scăderea numărului de decese
premature şicreşterea duratei medii de viaţă), “viaţă anilor” (prin măsuri de control ale
morbidităţii şi incapacităţii) şi“sănătate vieţii” (prin promovarea sănătăţii).
Este o metodă ce cuprinde simultan toate aspectele profilaxiei:
•Primară  – adresându-se oamenilor sănătoşi în dorinţa de a rămâne sănătoşi, evitarea
apariţiei bolii,scăderea incidenţei bolii la nivel populaţional prin schimbarea factorilor de risc;
•Secundară – depistarea precoce a bolii (deci se adresează eşecurilor profilaxiei primare) pentru a
evitaconsecinţele bolii (durată, incapacitate) şi a controla evoluţia bolii,
•Terţiară  - măsuri pentru evitarea handicapului
- recuperare medicală, profesională, socială
-evitarea incapacității totale prin stabilizare morfofuncțională, ca urmare a aplicării măsurilor
terapeutice.
 După unii autori există și o profilaxie primordială, care care drept scop preîntâmpinarea
apariției și consolidării în populație a unor aspecte sociale,economice, culturale, ale
modului de viață, care pot antrena creşterea riscului de îmbolnăvire. Ea se adresează
factorilor epidemiologici secundari (condiţii de mediu).
Dispensarizarea reprezintă concretizarea fenomenului de supraveghere medicală activă a
populaţiei. Ea nu este identică cu profilaxia activă de masă.
Scopurile dispensarizării sunt următoarele:
 menţinerea sănătăţii şi prevenirea bolii
 depistarea precoce a bolilor 
 redobândirea sănătăţii
 evitarea complicaţiilor 
 reducerea consecinţelor bolii
 creşterea numărului de ani potenţiali de viaţă câştigaţi
 scăderea numărului de decese premature
Dispensarizarea este de fapt o monitorizare a stării de sănătate a individului (sănătos sau bolnav)
în care un rol esenţial revine complianţei bolnavului. Prin complianţă se înţelege dorinţa
individului de a se implica activ în apărarea propriei sănătăţi şi acceptarea cooperării cu serviciul
medical specializat (personalul medical). Evident pentru a creşte complianţa bolnavului este
esenţială creşterea nivelului de educaţie pentru sănătate a populaţiei dar şi creşterea calităţii
actului medical. În conceptul asistenţei primare a stării de sănătate responsabilitatea pentru
sănătatea individuală şi comunitară nu mai este apanajul strict al sistemului de îngrijiri de
sănătate şi apare responsabilitatea individului, a familiei, a comunităţii, a forurilor decidente,
pentru păstrarea şi promovarea sănătăţii. La noi în ţară dispensarizarea este reglementată printr-
un Ordin al Ministerului Sănătăţii care stabileşte metodologia de lucru şi este inclusă ca acţiune
obligatorie în cadrul Programelor Naţionale de sănătate privind prevenirea şi combaterea bolilor
cardiovasculare, cancerului, bolilor psihice, bolilor de nutriţie şidiabetului, tuberculozei şi bolilor
venerice.
 Bibliografie:

https://www.hosptm.ro/files/sectii/chirurgie1/Procedura-de-externare-Chirurgie-1.pdf

https://delovyelyudi.ru/ro/bryuki/professiya-operacionnaya-medsestra-medicinskaya-sestra/

https://spitalbuhusi.ro/wp-content/uploads/2020/01/regulament-de-organizare-si-functionare-a-blocului-
operator.pdf

https://vdocuments.mx/referat-ssm-bloc-operator.html

https://ru.scribd.com/doc/53091150/Dispensarizare