Tema 1.

OBIECTUL, BAZELE CONCEPTUALE ȘI NORMATIVE ACTUALE CU PRIVIRE LA SISTEMUL

CONTABIL APLICAT ÎN INSTITUȚIILE PUBLICE/BUGETARE DIN REPUBLICA MOLDOVA. TIMP:
curs-2 ore/ seminar -2 ore/
Unități de conţinuturi
1. Componentele Bugetului Public Național (în continuare BPN) al Republicii Moldova și cadrul juridic
general în domeniul finanţelor publice.
2. Noțiuni teoretice cu referire la contabiliatea în sistemele bugetare. Nomenclatorul reglementărilor
contabile bugetare actuale și prevederile de bază ale acestora. Aspecte comparative ale noțiunilor, obiectului,
metodelor utilizate în Contabilitatea entităților din sistemele bugetare și contabilitatea entităților din sectorul
real.
3. Clasificaţia bugetară și rolul acesteia în managementul financiar-contabil bugetar. Clasificaţia
organizaţională, clasificaţia funcţională, clasificaţia economică, clasificaţia programelor şi a surselor bugetare.
4. Principiile de bază ale contabilității bugetare. Contabilitatea de casa și contabilitatea de angajamente
– modalități de aplicare.
5. Structura generală a planului de conturi contabile în sistemul bugetar.
6. Documentele justificative și registrele contabile - cerințe și modul de întocmire a formularelor.
Componența și structura notelor de contabilitate. Caracteristica generală și modul de întocmire.
7. Politica de contabilitate în entitățile din sistemul bugetar. Particularități de elaborare și aplicare.
OBIECTIVE
Masterandul trebue să cunoască:
- să definească şi să prezinte scopul şi obiectul contabilităţii publice;
- să caracterizeze actele normative şi legislative ce reglementează modul de ţinere a contabilităţii
publice;
- să definească principiile de bază ale contabilităţii sictemelor publice;
- să explice rolul clasificaţiei bugetare în managementul financiar-contabil bugetar;
- să cunoască modul de aplicare a planului de conturi contabile în sistemul bugetar;
- să caracterizeze documentele primare, cerințe și modul de întocmire a formularelor de registre/note
contabile.
- să elaboreze politica de contabilitate a unei entități publice.

1. COMPONENTELE BUGETULUI PUBLIC NAȚIONAL (ÎN CONTINUARE BPN) AL REPUBLICII

MOLDOVA ȘI CADRUL JURIDIC GENERAL ÎN DOMENIUL FINANŢELOR PUBLICE.
În Republica Moldova resursele financiare publice se constituie şi se gestionează prin sistemul de
bugete, care poare fi prezentat schematic în modul următor:

Bugetul Public Naţional

Bugetul de stat Bugetul asigurărilor Fondul asigurărilor obligatorii de

sociale de stat asistenţă medicală

Bugetul organelor centrale Bugetele unităţilor

a puterii de stat administrativ-teritoriale

Figura 1.1 Sistemul de bugete componente ale Bugetului Public Naţional al RM

Sursa. Elaborată de autor 1
Elaborat: TABAN Elena,
dr., conf. univ.
 Instituţiile publice sunt unităţi patrimoniale create şi organizate de stat pentru realizarea funcţiilor
sale în domeniul administraţiei publice, în sfera acţiunilor socio-culturale, apărare, ordine publică şi
siguranţă naţională, învăţământ, sănătate, justiţie, etc.
Particularităţile instituţiilor publice reiese din specificul activităţii acestora, din modul de finanţare, din
statutul juridic, din sarcinile pe care le îndeplinesc conducătorii acestora.
Cdrul normativ de ordin general care are tangențe cu referire la Managementul financiar:

 Codul civil al Republicii Moldova. Nr. 1107-XV din 06 iunie 2002; Monitorul Oficial Nr.82-86 din 26
iunie 2002.
 Codul fiscal al Republicii Moldova. Nr.1163 XIII din 24 aprilie 1997. Contabilitate şi Audit Nr.1,
2009, p.6-145.
 Codul muncii al Republicii Moldova. Nr.154 –XV din 28 martie 2003; Monitorul Oficial Nr.159-162
din 29.07.03.
 Codul Contravenţional al Republicii Moldova nr. 218 din 24.10.2008 // Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr.3-6, art. Nr.15 din 16.01.09. Data intrării în vigoare: 31.05.2009.
 Legea bugetului de Stat nr. 279 din 16.12.2016, în Monitorul Oficial Nr. 472-477 din 27.12.2016
 Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2017 Nr. 26 din 16.12.2016 în Monitorul Oficial
Nr. 472-477 din 27.12.2016
 Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2017 Nr.285 din 16.12.2016 în
Monitorul Oficial Nr. 472-477 din 27.12.2016
Bugetul de stat pentru anul 2017 se aprobă la venituri în sumă de 32839162,2 mii de lei și la cheltuieli în sumă
de 36994768,4 mii de lei, cu un deficit în sumă de 4155606,2 mii de lei.

Bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2017 se aprobă la venituri în sumă de 17513763,5 mii lei şi la
cheltuieli în sumă 17513763,5 mii lei.

Fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2017 se aprobă la venituri în sumă de 6141657,4
mii lei şi la cheltuieli în sumă de 6234451,3 mii lei, cu un deficit în sumă de 92793,9 mii lei.

2. NOȚIUNI TEORETICE CU REFERIRE LA CONTABILIATEA ÎN SISTEMELE BUGETARE.

Nomenclatorul reglementărilor contabile bugetare actuale și prevederile de bază ale
acestora. Aspecte comparative ale noțiunilor, obiectului, metodelor utilizate în contabilitatea
entităților din sistemele bugetare și contabilitatea entităților din sectorul real.
În prezent cadrul legislativ contabil de ordin general, aplicat și de entitățile ce desfășoară
activități antreprenoriale în Republica Moldova este format din următoarele acte normative:
1. Planul general de conturi contabile aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.119 din
06.08.2013 În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 233-237 din 22 octombrie 2013.
2. Standardele Naţionale de Contabilitate. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 233-237
din 22 octombrie 2013.
3. Legea contabilităţii nr. 113–XVI din 27.04.2007. Republicată în: Monitorul Oficial Nr. 27-34/61
din 07 februarie 2014.
4. Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr.845-XII din 3 ianuarie 1992. în Monitorul
Parlamentului Nr. 2 din 28.02.1994.
5. Standardele Internaţionale de Contabilitate (în continuare IAS);
6. Standardele Internaţionale de raportare Financiară (în continuare IFRS);
7. Alte acte normative spcifice domeniilor de activitate.

Contabilitatea reprezintă un sistem de colectare, prelucrare și înregistrare a informațiilor care se

conțin în rapoartele financiare.
2
Elaborat: TABAN Elena,
dr., conf. univ.
 Funcțiile contabilității sunt:
 Funcţia de înregistrare şi prelucrare a datelor constă în consemnarea, potrivit unor principii şi reguli
proprii, a proceselor şi fenomenelor economice ce apar în cadrul unităţilor patrimoniale şi se pot exprima
valoric.
 Funcţia de informare constă în furnizarea de informaţii privind structura şi dinamica patrimoniului, a
situaţiei financiare şi rezultatelor obţinute în scopul fundamentării deciziilor. Contabilitatea are o funcţie de
informare internă (pentru conducerea unităţii) şi o funcţie de informare externă (a terţilor).
 Funcţia de control gestionar constă în verificarea cu ajutorul informaţiilor contabile a modului de
păstrare şi utilizare a valorilor materiale şi băneşti, de gospodărire a resurselor, controlul respectării
disciplinei financiare etc.
 Funcţia juridică - datele furnizate de contabilitate şi documentele de evidenţă servesc ca mijloc de
probă în justiţie, pentru a dovedi realitatea unor operaţii economice şi a stabili răspunderea patrimonială
pentru pagubele produse.
 Funcţia previzională - informaţiile contabile aferente unei perioade deja încheiate pot fi folosite
pentru determinarea tendinţelor de evoluţie a fenomenelor şi proceselor economice viitoare.
Obiectul de studiu al contabilităţii îl reprezintă patrimoniul întreprinderii, care subînțelege totalitatea
bunurilor ce aparțin unei persoane fizice sau juridice.
Patrimoniu

PATRIMONIUL ECONOMIC – PATRIMONIUL JURIDIC – drepturile

totalitatea bunurilor deținute de și obligațiile care se creează în unitatea
agentul economic, utilizate în patrimonială ca urmarea a existenței și
activitatea companiei. folosirii patrimoniului economic.
ACTIVE PASIVE
Figura nr.1.2 Patrimoniul Întreprinderii
Activele reprezintă caracteristica bunurilor economice de a se afla în continuă mișcare și tansformare în
cadrul circuitului economic.
Pasivele sunt sursa de finanțare a activelor entității, care pot proprii și atrase.

METODA CONTABILITĂȚII SI PROCEDEELE ECESTORA.

 Contul și dubla înregistrare.
Contul – un procedeu specific metodei contabilității, care reflectă existența și miscarea fiecărui
element patrimonial ca efect a modificărilor produse de operațiile economice ce au loc într-o perioadă de
gestiune.

Structura contului
Dt Denumirea contului Ct
Soldul inițial

Mișcări Mișcări
+,_ +,_

Rulaj Dt Rulaj Ct
Sodul final

3
Elaborat: TABAN Elena,
dr., conf. univ.
Clasificarea conturilor. Cont de Activ , Cont de Pasiv
Dt Activ Ct DT Pasiv Ct
S.inițial S.inițial
+ - - +
Rulaj Dt Rulaj Rulaj Rulaj Ct
Ct Dt
S.final S.final

Orice operație economică produce o dublă modificare în bilanț, deci, în contabilitate aceasta se va
concretiza printr-o dublă înregistrare în conturi, concomitent și cu aceeași sumă. Înregistrarea
concomitentă și cu aceeași sumă a unei operații economice sau financiară în două conturi, în debitul uinui
cont și creditul altui cont, poartă denumirea de dubla înregistrare.
 Bilanţul prezintă poziţia financiară a entităţii şi include informaţii aferente soldurilor existente la
data raportării privind:
Ecuația fundamentală a bilanțului:

ACTIVUL = PASIVUL

Bilanțul contabil – procedeu al metodei contabilității care include:

a) Solduri inițiale – ale elementelor patrimoniale;
b) Rulaje Dt, Ct – ale elementelor patrimoniale;
c) Soldurile finale – ale elementelor patrimoniale;

Tabelul 1.1
Părțile principale ale bilanţului contabil
Active Pasive
activele – resurse economice identificabile şi controlabile capitalul propriu – mărimea rămasă în activele entităţii
de către entitate ce provin din fapte economice trecute din a după scăderea datoriilor.
căror utilizare se aşteaptă obţinerea unor beneficii economice datoriile – obligaţii actuale ale entităţii provenite din fapte
economice trecute a căror stingere contribuie la o reducere a
resurselor, purtătoare de beneficii economice
Total active Total pasive

De aici rezultă egalitatea:

Active = Capital propriu + Datorii
Activele sunt prezentate în bilanţ în ordinea creşterii lichidităţii acestora, iar datoriile în baza creşterii
exigibilităţii. Activele și pasivele se divizează în:
Tabelul 1.2
Clasificarea activelor și pasivelor
Active Pasive
active imobilizate – active deţinute pentru a fi utilizate pe capitalul propriu
o perioadă mai mare de un an în activitatea entităţii sau pentru datoriile pe termen lung – includ datoriile ce se aşteaptă
a fi transmise în folosinţă terţilor să fie achitate sau decontate în termen mai mare de 12 luni
active circulante – activele ce se aşteaptă să fie din data raportării
consumate în ciclul normal de activitate, vîndute sau primite în
termen de 12 luni sau care reprezintă numerar datorii curente – includ datoriile ce se aşteaptă să fie
achitate sau decontate în termen de 12 luni din data raportării
Total active Total pasive

4
Elaborat: TABAN Elena,
dr., conf. univ.
 Ciclul normal de activitate al unei entităţi reprezintă perioada de timp dintre momentul achiziţionării
activelor care sunt destinate procesării şi momentul transformării lor în numerar. Când pentru o entitate
acest ciclu nu este clar, durata lui se consideră 12 luni.
 Documentația, evaluarea și calculația.
La baza înregistrărilor contabile stau documentele primare, care justifică faptele economice, care au
avut loc la întreprinde în perioada de gestiune raportată. Cerințele de completare și înregistrare a
documentelor în contabilitate sunt stipulate în articolul 19 din Legea Contabilității.
În funcţie de "tratarea" şi complexitatea lor, reţinând totuşi existenţa în practica curentă a trei mari
categorii de documente şi anume:
a) Documente justificative prin intermediul cărora se atestă efectuarea ca atare a operaţiilor economice şi
care formează de fapt masa covârşitoare a acestora;
b) Documente de evidenţă şi prelucrare contabilă;
c) Documente de sinteză şi raportare contabilă şi financiar-fiscală
 Evaluarea reflectă mărimea stării si mișcării elementelor patrimoniale (bunuri economice, drepturi
si obligații economice).
Evaluarea permite înregistrarea in contabilitate numai acelor bunuri, procese, operatii economice care
pot fi măsurate si evaluate cu ajutorul banilor.
Evaluarea permite ca înregistrările din contabilitate sa reflecte realitatea economica a agentului
economic.
Evaluarea elementelor patrimoniale se poate realiza:
- la intrarea in patrimoniu;
- la ieșirea din patrimoniu;
- la inventariere;
- la bilanțul contabil.
 Calculaţia este un procedeu al metodei contabilităţii utilizat pentru stabilirea valorică a elementelor
patrimoniale. Calculaţia reprezintă ansamblul operaţiilor matematice efectuate pentru
determinarea, pe baza unor principii şi metodologii stabilite, a indicatorilor economico-financiari, în
vederea evaluării cheltuielilor, veniturilor şi rezultatelor financiare ale entităţii. Cu ajutorul calculaţiei
indicatorii economico-financiari ai entităţilor sunt determinaţi şi reprezentaţi cifric. Principalii
indicatori economico-financiari prin care se măsoară, caracterizează, controlează şi conduce
activitatea entităţilor sunt următorii:
- valoarea de intrare a imobilizărilor, valoarea amortizării, a provizioanelor, valoarea netă a
imobilizărilor pe categorii şi feluri.
- valoarea netă a imobilizărilor se determină scăzându-se din valoarea de intrare amortizările şi
provizioanele aferente.
- costul de cumpărare, preţul prestabilit al stocurilor achiziţionate, diferenţele dintre preţul de
cumpărare şi cel standard al stocurilor pe feluri de stocuri
- costul de producţie al bunurilor produse în entitate
- salariile personalului, impozitul pe salariile individuale, contribuţia entităţii la asigurări sociale,
fondul de şomaj şi alte cheltuieli, cu personalul.
 Inventarierea.
Entitatea are obligaţia să efectueze inventarierea generală a elementelor de activ şi pasiv, cel puţin o
dată pe an pe parcursul desfăşurării activităţii sale, în cazul reorganizării sau încetării activităţii, precum
şi în cazurile prevăzute de Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin Ordinul Ministerului
finanţelor nr. 60 din 28.05.2012 (MO nr.166-169 din 10.08.2012).
Începând cu 01 ianuarie 2016 instituțiile publice din toate structurile bugetare au trecut la sistemul
nou de contabilitate, obiectivul principal al căruia este stabilirea unui mecanism unic de evidenţă
contabilă şi de raportare financiară pentru toate instituţiile bugetare.
Astfel a fost pusă în aplicare reforma managementului finanțelor publice și a contabilității bugetare,
bazată pe instrumente și mecanisme alineate la cerințele standardelor europene.

5
Elaborat: TABAN Elena,
dr., conf. univ.
Cadrul legislativ contabil actual pentru mamgementul financiar în Instituţiile din sistemul bugetar este:

1. Legea Contabilităţii nr. 113-XVI din 27.04.2007 (MO nr.90-93/399 din 29.06.2007), republicată la
07.02.2014;
2. Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr. 181 din 25 iulie 2014 (MO Nr. 223-230 din
08.08.2014);
3. Ordinul MF privind Clasificația bugetară nr 208 din 24.12.2015 (MO nr 370-379 din 31.12.2015);
4. Normele metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public naţional
prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor (Ordinul nr.215 din 28.12.2015);
5. Planul de conturi contabile în sistemul bugetar şi Normele metodologice privind evidenţa contabilă și
raportarea financiară în sistemul bugetar (Ordinul nr.216 din 28.12.2015);
6. Ordinul MF „Cu privire la modul de achitare şi evidenţă a plăţilor la bugetul public naţional prin sistemul
trezorerial al Ministerului Finanţelor în anul 2016” nr. 180 din 12.10.2015;
7. Cu privire la structura raportului semianual, privind executarea de casa a Bugetului public național și a
componentelor ecestuia, componența și formatul formularelor la raport Ordinul nr. 219 din 29 .12. 15
8. Normele pentru efectuarea operaţiunilor de casă în economia naţională a RM, aprobate prin HG RM
nr.764 din 25.11.1992
9. Regulamentul privind inventarierea aprobat prin Ordinul Ministerului finanţelor nr. 60 din
28.05.2012 (MO nr.166-169 din 10.08.2012);
10. Regulamentul privind casarea bunurilor uzate, raportate la mijloacele (fondurile) fixe aprobat prin
Hotărârea Guvernului RM nr. 500 din 12 mai 1998 (MO nr.62-65/607 din 09.07.1998);
11. Catalogul mijloacelor fixe şi activelor nemateriale aprobat prin Hotărârea Guvernului Nr. 338 din
21.03.2003 (MO nr62-63/379 din 04.04.2003);
12. Alte Hotărâri de Guvern, regulamente, instrucţiuni, scrisori ale Ministerului Finanţelor (în text MF),
Ministerelor şi Departamentelor de ramură.
13. Strategia de dezvoltare a managementului finanţelor publice 2013-2020 (HG 573 din 6.08.2013)
14. Matricea politicilor de reformă din Acordul de finanţare încheiat între Guvernul RM şi Comisia Europeană

 Obiectul evidenţei bugetare cuprinde înregistrarea, prelucrarea, analiza şi transmiterea datelor

privind încasarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor din bugetul statului.
 Conform pct. 1.4.1.2. di Ordinil MF nr. 216 - Evidenţa contabilă în autorităţile/instituţiile bugetare
trebuie să asigure înregistrarea cronologică a operaţiunilor economico-financiare şi controlul
sistematic asupra mersului executării de casă a bugetelor, stării decontărilor cu persoane juridice şi
persoanele fizice, asupra integrităţii resurselor băneşti şi valorilor materiale.
Evidenţa bugetară reflectă:
 Activele nefinanciare aflate în administrarea curentă a instituţiilor publice. Active nefinanciare
sunt active nemonetare, materiale şi nemateriale. În componența Activelor nefinanciare sunt incluse
următoarele categorii de elemente contabile: Mijloace fixe (31), Rezerve materiale ale statului (32),
Stocuri de materiale circulante (33). Producţie în curs de execuţie, produse şi producţie finită,
animale tinere la îngrăşat (34), mărfuri (35), valori (36), activele neproductive (37).
 Activele financiare – „Active financiare” sunt utilizate pentru evidenţa mijloacelor băneşti şi a
creanţelor interne şi externe. Astfel Contabilitatea IP reflect existenţa și fluxul mijloacelor băneşti ce
aparţin bugetului public şi instituţiilor publice;
 operaţiunile financiar-economice ce au loc în procesul executării bugetului public duc la apariţia
anumitor raporturi juridice intervenite între instituţiile publice, între instituţiile publice şi agenţii
economici sau persoane fizice de pe urma cărora apar anumite drepturi şi obligaţiuni. Aceste
drepturi şi obligaţiuni sunt contabilizate în expresie bănească de către evidenţa bugetară sub formă
de creanțe, care fac parte din Active financiare și datorii cu furnizorii pentru achiziții de bunuri și
servicii, cu beneficiarii, cu bugetul statului, cu bugetul asigurărilor sociale de stat, cu salariaţii,
bursierii etc. Datoriile suni o sursă atrasă de finanțare a activelor Instituției Bugetare și se
înregistrează în Pasivul bilanțului.
6
Elaborat: TABAN Elena,
dr., conf. univ.
  reflectă volumul total al veniturilor bugetare proveite din impozite și taxe, finanţarea bugetară,
diferite fonduri şi granturi, venituri din surse proprii şi din activitatea pe care o desfăşoară instituţia
publică etc.
 reflectă volumul total al cheltuielilor conform bugetului aprobat și rezultatele executării bugetelor,
care poate fi un excedent sau deficit.
RESPONSABILITATEA MANAGERULUI
Conform pct.1.4.1.3/ ord nr.216 din 28.12.2015 răspunderea pentru ţinerea evidenţei contabile şi
raportarea financiară îi revine conducătorului autorităţii/ instituţiei bugetare care este obligat:
 să organizeze şi să asigure ţinerea evidenţei contabile în mod continuu din momentul înregistrării pînă la
lichidarea autorităţii/instituţiei bugetare;
 să asigure elaborarea, aprobarea şi respectarea Politicii de contabilitate a autorităţii/ instituţiei bugetare;
 să asigure elaborarea şi aprobarea procedeelor interne ale activităţii serviciului contabil;
 să asigure elaborarea şi aprobarea regulilor de circulaţie a documentelor şi tehnologiilor de prelucrare a
informaţiei;
 să asigure întocmirea şi prezentarea oportună, completă şi corectă a documentelor primare, a registrelor
contabile conform regulilor stabilite de către Ministerul Finanţelor, precum şi integritatea şi păstrarea acestora;
 să organizeze sistemul de control intern, inclusiv efectuarea inventarierii;
 să asigure documentarea faptelor economice ale autorităţii/instituţiei
 să asigure respectarea Legii contabilităţii, prezentelor Norme metodologice şi a altor acte legislative şi
normative în vigoare;
 să asigure întocmirea şi prezentarea rapoartelor financiare, etc.

RESPONSABILITAȚILE CONTABILITĂȚII
 asigurarea organizării corecte a evidenţei contabile în conformitate cu normele legislative;
 efectuarea controlului preventiv asupra întocmirii corecte şi la timp a documentelor şi legalităţii operaţiunilor
efectuate;
 efectuarea la timp a decontărilor cu persoane juridice şi cu persoanele fizice;
 controlul asupra utilizării eficiente a mijloacelor, conform destinaţiei, în limitele bugetare aprobate, precum şi
controlul asupra integrităţii resurselor băneşti şi valorilor materiale;
 calcularea şi plata la timp a salariilor, indemnizaţiilor şi altor plăţi angajaţilor şi a burselor beneficiarilor din
instituţiile de învăţămînt;
 participarea la efectuarea inventarierii resurselor băneşti, decontărilor şi valorilor materiale, determinarea
corectă şi la timp a rezultatelor inventarierii şi reflectarea lor în evidenţă;
 întocmirea şi prezentarea în termenele stabilite a rapoartelor financiare;
 păstrarea documentelor contabile, registrelor de evidenţă, a bugetelor aprobate, a altor documente, precum
şi predarea lor la arhivă în ordinea stabilită
NOTĂ: Contabilul-şef în instituţiile bugetare este numit şi eliberat din funcţie de conducătorul instituţiei bugetare,
cu acordul organului ierarhic superior. Contabilul-şef trebuie să aibă studii superioare sau medii de
specialitate de profil.

Notă: Actele normative cu referire la Reforma managementului financiar bugetar utilizează

terminologia contabilă care diferă de ce-a folosită în Standardele Naționale de Contabilitate (În continuare
SNC) și alte acte normative cu referire la contabilitatea din sistemul antreprenorial care au intrat în vigoare
din 01.01.2014. Pentru comoditatea tuturor cititorilor în tabelul nr. 1 prezetăm cei mai importanți termeni
utilizați în Contabilitatea bugetară în comparație cu termenii utilizați conform SNC.
Tabelul 1.3
Noțiunile utilizate în Contabilitatea bugetară în comparație cu SNC
N Noțiunea, conform legislației referitoare la Noțiunea similară, conform SNC
r. or. Contabilitatea bigetară
1 Active nemateriale Imobilizări necorporale
2. Active materiale Active/imobilizări corporale
7
Elaborat: TABAN Elena,
dr., conf. univ.
 3 Mijloace fixe Mijloace fixe
4 Uzura mijloacelor fixe Amortizarea mijloacelor fixe
5 Amortizarea activelor nemateriale Amortizarea imobilizărilor necorporale
6 Active nefinanciare Nu se utilizează
7 Active financiare Nu se utilizează
8 Metodă de calcul Contabilitate de angajamente
9 Metoda de casa Contabilitate de casă
10 Nu se utilizează Obiecte de mică valoare și scurtă durată
11 Investiții capitale în active în curs de execuție Active necorporale în curs de execuție
Active corporale în curs de execuție
12 Mijloace bănețti Numerar
Sursa: Elaborată de autor
Bilanțul contabil reprezintă o metodă de reflectare în expresie valorică a patrimoniului Instituției
publice privit prin prisma modului de repartizare și utilizare, și a surselor de formare la o anumită peioadă
de gestiune.
Tabelul 1.4
STRUCTURA NOULUI BILANȚ CONTABILPENTRU INSTITUȚIILE BUGETARE

ACTIV PASIV
3. ACTIVE NEFINANCIARE 5. DATORII

4. ACTIVE FINANCIARE 6. MIJLOACE TRANSMISE ŞI PRIMITE

ÎNTRE CONTURI
7. REZULTATE

BILANȚ/Activ BILANȚ/Pasiv

Este important de menționat că pentru evidența bugetară conform actelor normative menționate sunt
aplicate 2 metode de evidență prioritare:
 metoda de calcul, bazată pe principiul contabilității de angajamente, conform căreia elementele
contabile sunt recunoscute pe măsura apariţiei acestora, indiferent de momentul încasării/plăţii mijloacelor
bănești. Acestă metodă este aplicată pentru instituţiile bugetare.
 metoda de casă – bazată pe principiul contabilității de casa, conform căreia elementele contabile
sunt recunoscute pe măsura încasării/plăţii mijloacelor băneşti indiferent de momentul efectuării acestora.
Acestă metodă se aplică pentru executarea de casă a bugetelor de toate nivelurile – Trezoreriile, Direcțiile
raionale de finanțe, etc.

3. CLASIFICAŢIA BUGETARĂ ȘI ROLUL ACESTEIA ÎN MANAGEMENTUL FINANCIAR-

CONTABIL BUGETAR. CLASIFICAŢIA ORGANIZAŢIONALĂ, CLASIFICAŢIA FUNCŢIONALĂ,
CLASIFICAŢIA ECONOMICĂ, CLASIFICAŢIA PROGRAMELOR ŞI A SURSELOR BUGETARE

Clasificația bugetară, care conform Ordinului MF 208 din 24.12.2015 are următorul conținut:

8
Elaborat: TABAN Elena,
dr., conf. univ.
 Tabelul nr.1.5
Conținutul , destinația și structura Clasificației bugetare
Elementel Conținutul Structura, Exemple
e CB semnificaţia scurtă și
denumirea
1 2 3 4
Org1. Autoritate
publică • A. Organe ale autorităților publice
centrale, (de ex. cod 0203 – MF, cod 0212 –
Clasificaţia Explică cine gestionează Org1i Instituţie
Ministerul Educației, etc.);
organizaţională mijloacele bugetare bugetară intermediară
• B. Organe ale autorităților publice
Org2. Instituţie locale, (de ex. cod 1079 –Primăria orașului
bugetară Briceni etc.).

F1. Grupă principală

Indică în care sector se
Clasificaţia
vor utiliza banii, sau care funcţie
funcţională
a statului este îndeplinită prin
utilizarea mijloacelor bugetare
1) 07-ocrotirea sănătăţii, 072 –servicii
F2. Grupă
de ambulator, 0722 – Servicii stomatologice;
2) 09 – învățământ, 092 – învățământ
secundar, 0921 –învățăvmânt gimnazial, etc.
F3. Sub-grupă

Răspunde la întrebarea P1. Program 88 Învățământ

Clasificaţia „ce rezultat se urmăreşte a fi P2. Sub-program 8804 Învățămînt gimnazial
programelor obţinut ca urmare a utilizării 00202 Învățămînt pentru copii cu
P3. Activitate
banilor din buget?„ cerințe educaționale speciale
1 Venituri
K1.Tip
2 Cheltuieli, etc.
11 Impozite și taxe, etc.,
K2.Categorie
21 Cheltuieli de personal, etc.
111 Impozit pe venit
K3.Capitol
211 Remunerarea muncii
Pentru venituri – se
1111 Impozit pe venitul persoanelor
indică din care sursă/impozit
fizice
este incasat venitul în buget, K4.Articol
Clasificaţia 2111 Remunerarea muncii angajaţilor
iar pentru cheltuieli se
economică conform statelor
explică pentru ce se utilizează
banii sau natura economică a 11111 Impozit pe venitul reţinut din
salariu
acestora K5.Alineat
21118 Remunerarea muncii angajaţilor
conform statelor
111110 Impozit pe venitul reţinut din
salariu
K6.Element
211180 Remunerarea muncii
angajaţilor conform statelor
S1. Nivel de buget 1. Bugetul consolidat central
S2.Sub-nivel de buget 11 Bugetul de stat
1 Resurse generae (venituri),
2 Resurse colectate de instituții
Indică componenta S3.Component 3 Alocații cu caracter general
bugetului de unde vin banii, (cheltuieli)
Clasificaţia care buget beneficiază de 4 Alocații cu caracter special
surselor resursele bugetare, cine sunt 98 Resurse atrase pentru proiecte
donatorii în cazul surselor de finanţate din surse externe (venituri)
S4.Sub-component
finanţare externă. 07 Proiectele din sfera științei și inovării
(cheltuieli)
1 Surse interne
S5.Originea sursei
2 Surse externe
S6.Donator 55 Comisia Europeană

9
Elaborat: TABAN Elena,
dr., conf. univ.
 4. PRINCIPIILE DE BAZĂ ALE CONTABILITĂȚII BUGETARE. CONTABILITATEA DE CASA ȘI
CONTABILITATEA DE ANGAJAMENTE – MODALITĂȚI DE APLICARE.
Principiile reprezintă totalitatea legilor şi a noţiunilor de bază ale unei discipline prezentate din punct
de vedere teoretic.
Conform articolului 6 al Legii contabilităţii nr. 113 XVI din 27.04.2007, republicata 07.02.2014
evidenţa contabilă în sistemul bugetar se ţine conform următoarelor principii de bază:
a) continuitatea activităţii, ce presupune, că situaţiile financiare trebuie întocmite pe baza
continuităţii activităţii autorităţii/instituţiei bugetare;
b) contabilitatea de angajamente, ce reprezintă contabilizarea conform căreia elementele
contabile sînt recunoscute pe măsura apariţiei acestora, indiferent de momentul încasării/plăţii mijloacelor
băneşti;
c) permanenţa metodelor, ce prevede aplicarea metodelor de evidenţă contabilă în mod
consecvent, de la un exerciţiu financiar la altul;
d) separarea patrimoniului şi datoriilor, ce reglementează evidenţa patrimoniului şi a datoriilor
separat;
e) necompensarea, ce presupune interzicerea oricărei compensări între elementele de activ şi
de datorii sau între elementele de venituri şi cheltuieli, cu excepţia compensărilor permise de reglementările
legale;
f) consecvenţa prezentării, ce presupune menţinerea de la o perioadă la alta a modului de
prezentare şi clasificare a elementelor în situaţiile financiare.
Caracteristicile calitative ale informaţiei contabile prezentată în rapoarte/situații financiare
sunt:
a) inteligibilitatea;
b) relevanţa;
c) credibilitatea;
d) comparabilitatea
Inteligibilitatea - informaţiile sunt inteligibile atunci când se anticipează in mod rezonabil că
utilizatorii le înţeleg sensul. În acest context,se presupune că utilizatorii au suficiente cunoştinţe despre
activităţile entităţii şi mediul în care aceasta operează şi că doresc să studieze operaţiile.
Relevanţa - informaţiile sunt relevante pentru utilizatori dacă pot fi folosite în evaluarea
evenimentelor trecute, prezente şi viitoare, în conformitatea sau corectarea evaluărilor trecute. Pentru a fi
relevantă, informaţia trebuie să fie oportună.
Credibilitatea - informaţiile sunt credibile dacă nu sunt afectate de erori semnificative şi de
influenţe, şi utilizatorii pot avea încredere că reprezintă fidel ceea ce îşi propun să reprezinte sau se
aşteaptă în mod rezonabil să reprezinte.
Prevalenţa economicului asupra juridicului - conţinutul economic al tranzacţiilor şi al
evenimentelor nu este întotdeauna în concordanţă cu forma lor juridică. Respectarea acestui principiu
presupune ca informaţiile prezentate în situaţiile financiare să ţină seama de realitatea economică a
evenimentelor şi tranzacţiilor în primul rând şi nu numai de forma lor juridică.
Neutralitatea - informaţia este neutră dacă nu este influenţată. Situaţiile financiare nu sunt neutre
dacă informaţiile pe care le conţin au fost selectate sau prezentate într-un mod făcut să influenţeze luarea
unor decizii sau realizarea unui raţionament pentru a obţine un rezultat predeterminat.
Completitudinea - informaţiile din situaţiile financiare trebuie să fie complete,în limitele pragului de
semnificaţie şi ale costului.
Prudenţa - reprezintă includerea unui anumit grad de precauţie în efectuarea raţionamentelor
necesare pentru a face estimările în condiţii de incertitudine, cum ar fi acelea că activele sau veniturile nu
sunt supraevaluate, iar datoriile sau cheltuielile nu sunt subevaluate.
Comparabilitatea - informaţiile din situaţiile financiare sunt comparabile atunci când utilizatorii pot
identifica asemănările şi deosebirile dinte acele informaţii şi informaţii din alte rapoarte.
Comparabilitatea se aplică la:
- Compararea situaţiilor financiare ale diferitor entităţi;
10
Elaborat: TABAN Elena,
dr., conf. univ.
- Compararea situaţiei financiare ale aceleiaşi entităţi pe perioade diferite de timp.
Oportunitatea - dacă există o întârziere exagerată în rapoarte,informaţiile ar putea pierde din
relevanţă. Pentru a oferi informaţiile pe o bază oportună,este posibil să fie adesea necesar să se realizeze
raportarea înainte ca toate aspectele unei tranzacţii să fie cunoscute,afectând astfel credibilitatea.
Dimpotrivă, dacă data raportării este amânată până când sunt cunoscute toate aspectele,informaţiile pot fi
foarte credibile,dar puţin utile utilizatorilor care trebuie să ia decizii în baza informaţiilor interimare.

5. STRUCTURA GENERALĂ A PLANULUI DE CONTURI CONTABILE ÎN SISTEMUL BUGETAR.

Până la reformă informaţia din sistemul bugetar a fost înregistrată și furnizată prin aplicarea mai
multor planuri de conturi1. Totodată această informație se mai furniza suplimentar conform clasificaţiei
bugetare. Începând cu 01.01.2016 informaţia este asigurată de planul de conturi unic integrat cu clasificaţia
bugetară2. Astfel Planul de conturi contabile în sistemul bugetar conține 6 niveluri, reprezentate prin cel
puţin 6 semne digitale similare cu clasificația economică. Pentru o claritate le prezentăm în formă tabelară
astfel:
Tabelul nr.3
Nivelele Panului de conturi contabile în sistemul bugetar și clasificației economice
Nivel Denumirea conform: Explicația/semnificația
ul Planului de Clasific
conturi ației
economice
Nivel Clasă Tip grupare a operaţiunilor majore cu caracter economic
ul I aferente realizării politicii bugetar-fiscale.
Nivelul II Subclasă grupare a operaţiunilor de majorare sau reducere a
Categorie valorii activelor sectorului public şi a operaţiunilor cu
active şi obligaţii.
Nivelul III Grupă de conturi grupare a articolelor economice prin generalizarea
tipului proprietăţii, formei de organizare, statutului de
Capitol persoană fizică şi juridică, precum şi prin generalizarea
periodicităţii ce caracterizează operaţiunile economice,
tipului de active şi obligaţii.
Nivelul IV Cont diviziune a clasificaţiei economice care
Articol generalizează alineatele după anumite principii generale;
Nivelul V Subcontul de grupare a elementelor după caracterul operaţiunilor
nivelul I Alineat economice de majorare sau micşorare a elementelor.

Nivelul VI Subcontul de unitatea de bază pentru efectuarea cheltuielilor

Element
nivelul II bugetare sub aspect economic.
Planul de Conturi al evidenţei contabile în sistemul bugetar conţine 8 clase:
- Clasa 1 „Venituri”
- Clasa 2 „Cheltuieli”
- Clasa 3 „Active nefinanciare”
- Clasa 4 „Active financiare”
- Clasa 5 „Datorii”
- Clasa 6 „Mijloace transmise și primite între conturi”
- Clasa 7 „Rezultate”
- Clasa 8 „Conturi extrabilanțiere”
Conturile contabile la 1-4 semne reprezintă conturi sintetice3, iar la 5-6 semne reprezintă conturi
analitice. Pentru înregistrarea operaţiunilor economico-financiare din cadrul instituţiilor bugetare, se

11
Elaborat: TABAN Elena,
dr., conf. univ.
 utilizează conturile contabile analitice formate la ultimul nivel de detaliere (în caz de necesitate se
completează cu zerouri pînă la 6 semne4).
Planul de conturi cuprinde conturi de activ şi conturi de pasiv. Conturile din casele a 2, 3, 4 sunt
conturi de activ, iar conturile din clasele a 1, 5, 6, 7 sunt conturi de pasiv (cu exepția conturilor rectificative).
Reflectarea operaţiunilor în conturile şi subconturile din clasele 1-7 se efectuează în baza principiului dublei
înregistrări, iar conturile clasei 8 se efectuează în baza înregistrării simple.

Dt Ct Dt Ct

Sold la început perioadei Sold la început

perioadei

+ Majorări - Micșorări - Micșorări + Majorări

Sold la sfîrşitul perioadei

Sold la sfîrşitul
perioadei

6. DOCUMENTELE JUSTIFICATIVE ȘI REGISTRELE CONTABILE - CERINȚE ȘI MODUL DE

ÎNTOCMIRE A FORMULARELOR. COMPONENȚA ȘI STRUCTURA NOTELOR DE
CONTABILITATE. CARACTERISTICA GENERALĂ ȘI MODUL DE ÎNTOCMIRE.
Conform art.18 din Legea Contabilității Ciclul contabil al entităţii cuprinde:
a) întocmirea documentelor primare şi centralizatoare;
b) evaluarea şi recunoaşterea elementelor contabile;
c) reflectarea informaţiilor în conturile contabile;
d) întocmirea registrelor contabile;
e) inventarierea elementelor contabile;
f) întocmirea balanţei de verificare, a Cărţii mari şi a rapoartelor financiare.
În conformitate cu PC și NM aprobate prin Ordinul Ministerului Finanțelor al RM nr. 216 din
28.12.2015 Pentru a ţine evidenţa contabilă este necesar de a asigura:
a) confirmarea documentară, argumentarea juridică, plenitudinea şi continuitatea înregistrării în
evidenţă a tuturor operaţiunilor în perioada gestionară;
b) corectitudinea reflectării operaţiunilor la perioada gestionară, în care ele au fost efectuate;
c) identitatea datelor evidenţei analitice, totalurilor şi soldurilor pe conturi şi subconturi, precum şi
identitatea totalurilor şi soldurilor debitoare şi creditoare la data de întîi a fiecărei luni.
Drept bază pentru reflectarea înscrierilor în registrele de evidenţă servesc documentele primare.
Documentele primare pot fi unice, destinate pentru perfectarea unor operaţiuni economice separate, sau în
grup, destinate pentru perfectarea într-o anumită perioadă de timp a unui şir de operaţiuni economice
omogene. Documentele primare trebuie să conţină date veridice şi se întocmesc la timp, de regulă, în
momentul cînd se efectuează operaţiunea. Numerotarea documentelor primare în registrele de evidență se
efectuează pe tip de document (ordine de plată, note de transfer etc.).
Documente primare- art. 19 Legea Contabilității

12
Elaborat: TABAN Elena,
dr., conf. univ.
 (1) Faptele economice se contabilizează în baza documentelor primare şi centralizatoare.
(2) Documentele primare se întocmesc în timpul efectuării operaţiunii, iar dacă aceasta este imposibil -
nemijlocit după efectuarea operaţiunii sau după producerea evenimentului.
(3) Entitatea utilizează formulare tipizate de documente primare, aprobate de Ministerul Finanţelor. În
lipsa formularelor tipizate sau dacă acestea nu satisfac necesităţile entităţii, entitatea elaborează şi
utilizează formulare de documente, aprobate de conducerea ei, cu respectarea cerinţelor alin.(6).
(4) Documentele primare întocmite pe suport de hîrtie sau în formă electronică au aceeaşi putere
juridică.
(5) În cazul întocmirii documentului primar în formă electronică, entitatea, la solicitarea utilizatorului, este
obligată să imprime copia documentului pe suport de hîrtie din cont propriu.
(6) Documentele primare întocmite vor conţine următoarele elemente obligatorii:
a) denumirea şi numărul documentului;
b) data întocmirii documentului;
c) denumirea, adresa, IDNO (codul fiscal) al entităţii în numele căreia este întocmit documentul;
d) denumirea, adresa, IDNO (codul fiscal) al destinatarului documentului, iar pentru persoanele fizice -
codul personal;
e) conţinutul faptelor economice;
f) etaloanele cantitative şi valorice în care sînt exprimate faptele economice;
g) funcţia, numele, prenumele şi semnătura, inclusiv digitală, a persoanelor responsabile de efectuarea
şi înregistrarea faptelor economice.
În caz de necesitate în documentul primar pot fi prezentate elemente suplimentare: numărul
documentului, denumirea şi adresa întreprinderii, instituţiei, temeiul pentru efectuarea operaţiunii
economice fixate în document, alte elemente suplimentare, determinate de caracterul operaţiunilor
economice. În documentele pentru achiziţionarea valorilor materiale trebuie să fie inclusă recipisa
responsabilului de primire a acestor valori, iar în documentele privind executarea lucrărilor – confirmarea
recepţionării lor de către persoanele respective.
Înscrierea datelor în documentele primare se face,după caz, cu pix, computerizat sau se imprimă
pe hîrtie cu mijloace tehnice. Pe rîndurile libere din documentele primare se trage o linie.
Greşelile comise în documentele primare se corectează prin anularea textului sau a sumelor incorecte,
înscriindu-se deasupra textul sau sumele corecte.
Anularea se efectuează printr-o linie subţire, astfel ca să se poată citi textul sau cifrele anterioare.
Textul sau suma corectă se scrie deasupra celui anulat. Corectarea greşelii în documentele primare trebuie
să fie certificată prin menţiunea: “Corectat” şi confirmată prin semnăturile persoanelor care au semnat
documentele, cu indicarea datei corectării.
În documentele de plată trezoreriale, bancare şi de casă corectări nu se admit.
Documentele primare, care servesc drept bază pentru înscrierile din registrele de evidenţă, se prezintă în
contabilitate în termenele stabilite în graficul circuitului documentar.
Responsabilii de valorile materiale prezintă documentele primare de recepţionare şi de consum al
valorilor de mărfuri şi materiale anexate la registrul de predare a documentelor f.nr.13, întocmit în două
exemplare. După ce s-a verificat, în prezenţa responsabilului de valorile de materiale, corectitudinea
perfectării documentelor primare prezentate, un exemplar al registrului, cu semnătura lucrătorului
contabilităţii, se restituie responsabilului de valorile materiale, al doilea exemplar rămîne în contabilitate.
Cu persoanele responsabile de păstrarea mijloacelor băneşti şi a valorilor în mărfuri şi materiale se
încheie un contract în scris privind responsabilitatea materială individuală deplină.
Documentele primare intrate în contabilitate, în mod obligatoriu, sînt supuse controlului, atît din
punct de vedere al formei (prezenţa tuturor elementelor şi semnăturilor), cît şi al conţinutului (caracterul
legitim al operaţiunilor, legătura logică dintre diferiţi indicatori).
Persoanele care au întocmit şi semnat aceste documente, sînt responsabile de veridicitatea
datelor ce se conţin în documente, precum şi de perfectarea corectă şi oportună a documentelor primare.

13
Elaborat: TABAN Elena,
dr., conf. univ.
 Toate documentele anexate la chitanţa de recepţie a plăţilor nefiscale şi ordinile de plată, precum
şi documentele care au servit drept bază pentru calcularea salariului, urmează a fi confirmate în mod
obligatoriu prin aplicarea ştampilei sau prin inscripţia “Primit” sau “Plătit”, indicîndu-se data, luna, anul.
Documentele primare verificate şi luate la evidenţă se sistematizează după data efectuării
operaţiunii (în ordine cronologică) şi se perfectează prin note de contabilitate – borderouri cumulative,
cărora li se atribuie următoarele numere constante:
nota de contabilitate 1 – borderou cumulativ privind operaţiunile de casă f.nr.NC-1;
nota de contabilitate 2 – borderou cumulativ privind circulaţia mijloacelor în conturile bugetare
curente f.nr. NC-2;
notă de contabilitate 3 – borderou cumulativ privind calcularea veniturilor aferente mijloacelor proprii
f.nr. NC-3;
notă de contabilitate 4 – borderou cumulativ privind plata indemnizaţiilor personalului misiunilor
diplomatice şi celor speciale pentru perioada aflării peste hotarele republicii f.nr. NC-4;
notă de contabilitate 5 – centralizarea statelor de retribuţii a muncii şi burse f.nr. NC-5;
nota de contabilitate 5a – borderou centralizator privind reţinerile din salariu f.nr. NC-5a;
notă de contabilitate 6 – borderou cumulativ privind decontările cu furnizorii f.nr. NC-6;
notă de contabilitate 7 – borderou cumulativ privind creanţele cu clienții f.nr. NC-7;
notă de contabilitate 8 – borderou cumulativ privind decontările cu titularii de avans f.nr. NC-8;
nota de contabilitate 9 – borderou cumulativ privind creanţele cu titularii de avans f.nr. NC-9;
notă de contabilitate 10 – borderou cumulativ privind circulația mijloacelor fixe f.nr. NC-10;
notă de contabilitate 11 – borderou centralizator privind calcularea uzurii și amortizării f.nr. NC-11.
notă de contabilitate 12 – borderou cumulativ centralizator privind consumul produselor alimentare
f.nr. NC-12;
notă de contabilitate 13 – borderou cumulativ privind consumul de materiale f.nr. NC-13;
notă de contabilitate 14 – borderou cumulativ privind reevaluarea bunurilor materiale f.nr. NC-14;
notă de contabilitate 15 – borderou centralizator de decontări cu părinţii pentru întreţinerea copiilor
f.nr. NC-15;
notă de contabilitate 16 – borderou cumulativ privind evidenţa activelor nefinanciare primite și
transmise cu titlu gratuit f.nr. NC-16;

Pentru celelalte operaţiuni şi operaţiunile “Storno” se întocmeşte nota de contabilitate separat f.nr.
NC-17, care se numerotează începînd cu numărul următor (17) pe fiecare lună aparte.
În instituţiile unde volumul operaţiunilor nu necesită întocmirea borderourilor cumulative,
corespondenţa conturilor se indică în notele de contabilitate f.nr. NC-17 separat.
Unele note de contabilitate se întocmesc pe măsura efectuării operaţiunii, însă nu mai tîrziu de
ziua următoare (după primirea documentului primar), atît în baza unor documente aparte, precum şi în
baza unui grup de documente omogene.
Corespondenţa subconturilor se înregistrează în nota de contabilitate în funcţie de caracterul
operaţiunilor privind debitul unui subcont şi creditul altui subcont sau debitul unui subcont şi creditul cîtorva
subconturi.
Notele de contabilitate se semnează de contabilul-şef sau adjunctul lui.
În scopul exercitării controlului asupra corectitudinii înregistrărilor contabile în conturile evidenţei
analitice şi sintetice se întocmesc liste de verificare f.2, f.3 şi f.1 pentru fiecare grup de conturi analitice,
unite prin contul sintetic corespunzător. Totalurile operaţiunilor şi soldurile fiecărui cont analitic din listele de
verificare se confruntă cu totalurile operaţiunilor şi soldurile din “Cartea mare” f.nr.CM-18.
Listele de verificare se întocmesc lunar, iar pentru mijloacele fixe, în cazul unui număr neînsemnat
de operaţiuni privind circulaţia acestor valori – trimestrial.
Înregistrările în lista de verificare f.nr.1 se pot face, în caz de necesitate, pe parcursul cîtorva ani.
Evidenţa analitică se ţine în registre de evidenţă contabilă (cărţi, fişe, borderouri cumulative).
Registrul contabil va conţine următoarele elemente obligatorii:
a) denumirea registrului,
14
Elaborat: TABAN Elena,
dr., conf. univ.
 b) denumirea instituţiei bugetare,
c) data începerii şi finisării ţinerii registrului şi/sau perioada pentru care se întocmeşte acesta,
d) data efectuării faptelor economice, grupate în ordine cronologică şi/sau sistematică,
e) funcţia, numele, prenumele şi semnătura persoanelor responsabile de întocmirea registrului.
Înscrierea datelor în registrele contabile se face, după caz, cu pix, computerizat sau se imprimă pe hîrtie
cu mijloace tehnice.
La începutul unui nou an în registrele contabile pentru conturile sintetice şi analitice se înregistrează
sumele soldurilor la începutul anului în deplină corespundere cu bilanţul de închidere şi cu registrele de
evidenţă din anul trecut.
Registrul trebuie să includă un cuprins al subconturilor deschise în el. În cazurile în care înregistrările
trec pe altă pagină a registrului, în cuprinsul acestui subcont se face o menţiune privind trecerea
înregistrării, indicîndu-se numerele noilor pagini.
Dacă la sfîrşitul anului evidenţa în registrele de evidenţă contabilă au rămas foi necompletate, aceste
registre pot fi folosite pentru înregistrarea operaţiunilor anului următor. În asemenea caz, registrele se
predau în arhivă o dată în doi ani.
În cărţile contabile, înainte de a începe înregistrările, se numerotează toate paginile (foile). Pe ultima
pagină a cărţii, cu semnătura contabilului-şef, se face următoarea menţiune: “În prezenta carte au fost
numerotate în total _______pagini (foi)”.
Registrul de casă f.nr.OC-5 sau OC-6, registrul de venituri şi cheltuieli, de evidenţă a formularelor,
carnetelor de muncă şi a foilor suplimentare pentru ele, în afară de aceasta, trebuie să fie şnuruite şi
sigilate, iar numărul de foi în f.nr.OC-5 sau OC-6– certificat prin semnăturile conducătorului instituţiei
bugetare şi a contabilului-şef.
La sfîrşitul fiecărei luni, în registrele de evidenţă analitică se fac totalurile operaţiunilor şi se deduc
soldurile pe subconturi.
Greşelile comise în registrele contabile se corectează conform regurilor descrise la corectarea
greşelilor comise în documentele primare.
Registrele contabile obligatorii sînt Cartea Mare sau balanţa de verificare şi alte registre centralizatoare,
care servesc drept bază pentru întocmirea rapoartelor financiare.
În balanţa de verificare se înregistrează rulajele şi soldurile de la inceputul şi la sfîrşitul anului.
În Cartea Mare f.nr.CM-18 se înregistrează toate notele de contabilitate.Cartea Mare se deschide cu
înregistrarea sumelor restante la începutul anului în corespundere cu bilanţul de închidere pentru anul
trecut.
Înscrierile în ea se fac pe măsura întocmirii notelor de contabilitate, iar în cazul întocmirii notelor de
contabilitate – borderourilor cumulative înscrierile se fac o dată în lună.
Suma notei de contabilitate se înregistrează iniţial în rubrica “Suma din notă”, iar ulterior la debitul şi
creditul subconturilor respective. Suma operaţiunilor lunare în toate subconturile, atît la debit, cît şi la credit,
trebuie să fie egală cu totalul din rubrica “Suma din notă”.
Înscrierile în Cartea Mare se efectuează lunar, cu excepţia trezoreriilor teritoriale, la care
înscrierile în Cartea Mare se efectuează zilnic.
La sfîrşitul fiecărei luni, în Cartea Mare se calculează rulajele lunare şi cumulative de la începutul anului
pe debitul şi creditul fiecărui subcont şi se deduce soldul final.
După operaţiunile lunare, se introduce soldul la începutul lunii următoare pe fiecare subcont.
Fişele pentru evidenţa mijloacelor fixe se înregistrează în lista fişelor de inventariere pentru mijloacele
fixe f.MF-5.
Fişele se păstrează în cartoteci, unde sînt aranjate pe subconturi şi subdivizate după responsabilii de
bunuri materiale, iar în contabilităţile centralizate şi pe instituţiile deservite.
Fişele de evidenţă a materialelor se predau în arhivă, fiind broşate împreună cu borderoul de fişe,
registrele şi alte documente contabile, în fiecare an sau o dată în doi ani. În aceleaşi termene se predau în
arhivă fişele de evidenţă a mijloacelor fixe scoase din uz pe parcursul anului.
Borderoul fişelor de inventar privind evidenţa mijloacelor fixe f.MF-5 se predă în arhivă atunci, cînd în el
s-au făcut menţiuni cu privire la trecerea la pierderi a inventarului din ultima fişă de inventar f.MF-2, 3, 4.
15
Elaborat: TABAN Elena,
dr., conf. univ.
 În cazul, în care fişele de inventar sînt predate în arhivă fără borderou, ele se înregistrează într-o listă
aparte, în care se indică numărul fişei şi denumirea inventarului trecut la pierderi, iar în contabilităţile
centralizate şi denumirea instituţiei deservite.
După expirarea fiecărei luni de raportare toate notele de contabilitate, notele de contabilitate –
borderouri cumulative, împreună cu documentele ce se referă la ele, trebuie să fie aranjate în ordine
cronologică şi broşate.
Dacă numărul documentelor este mic, broşarea se poate efectua pentru trei luni într-o mapă. Pe
copertă se indică: denumirea autorităţii/ instituţiei bugetare; denumirea sau numărul de ordine al mapei,
dosarului; perioada de raportare – anul şi luna; primul şi ultimul număr al notelor de contabilitate; numărul
de foi în dosar.
Integritatea documentelor primare, registrelor contabile, rapoartelor financiare şi bilanţurilor contabile,
perfectarea şi predarea lor în arhivă sînt asigurate de către contabilul-şef.
Documentele primare, registrele contabile, rapoartele financiare şi bilanţurile contabile, pînă la predarea
lor în arhivă, trebuie să se păstreze în contabilitate, în încăperi speciale sau dulapuri care se încuie, sub
răspunderea unor persoane împuternicite de contabilul-şef.
Păstrarea, transmiterea în arhivă şi lichidarea dosarilor se efectuează în conformitate cu prevederile
legale.
Extragerea documentelor primare, registrelor contabile, rapoartelor financiare şi bilanţurilor contabile ale
instituţiei bugetare poate fi efectuată numai de către organele de anchetare preventivă, procuraturii şi de
către judecătorii în baza hotărîrii acestor organe, conform legislaţiei de procedură penală în vigoare în
Republica Moldova.
Extragerea se perfectează printr-un proces-verbal, copia căruia se înmînează contra chitanţă
funcţionarului respectiv al instituţiei bugetare.
Cu permisiunea şi în prezenţa reprezentanţilor organelor care efectuează extragerea, funcţionarii
respectivi ai instituţiei bugetare pot face copii ale documentelor extrase, indicînd temeiurile şi data
extragerii lor.
Dacă se extrag tomuri de documente neperfectate pînă la sfîrşit (necusute, nenumerotate etc.), atunci,
cu permisiunea sau în prezenţa reprezentanţilor organelor care efectuează extragerea, funcţionarii
respectivi ai instituţiilor pot finaliza perfectarea acestor tomuri (întocmirea opisului, numerotarea foilor,
şnuruirea, sigilarea, certificarea prin semnătură, ştampilă).
În cazul pierderii sau nimicirii documentelor primare conducătorul instituţiei bugetare creează prin ordin,
o comisie în vederea cercetării cauzelor pierderii sau nimicirii.
În caz de necesitate sînt invitaţi pentru a participa în activitatea comisiei, reprezentanţi ai organelor de
anchetă, de pază şi ai supravegherii antiincendiare de stat.
Rezultatele activităţii comisiei se consemnează într-un proces-verbal care se aprobă de conducătorul
instituţiei. Copia actului se remite în instituţia ierarhic superioară.
Valorile materiale şi mijloacele băneşti, precum şi decontările cu debitorii şi creditorii urmează a fi
supuse inventarierii în conformitate cu Regulamentul privind inventarierea, aprobat de Ministerul Finanţelor
şi Ministerul Justiţiei în baza Legii contabilităţii.

7. POLITICA DE CONTABILITATE ÎN ENTITĂȚILE DIN SISTEMUL BUGETAR.

PARTICULARITĂȚI DE ELABORARE ȘI APLICARE

Politici contabile sunt: Totalitatea de principii, convenţii, reguli, metode şi procedee adoptate de
conducerea instituţiei pentru ţinerea contabilităţii şi întocmirea rapoartelor financiare;
Ele constituie o parte integrantă a rapoartelor financiare și asigură furnizarea unei informaţii veridice şi
integrale privind situaţia financiară, performanţa financiară şi rezultatele activităţii instituţiei publice.
Politica de contabilitate se referă la stabilirea unor proceduri legate de toate operaţiile efectuate de
instituţie, care trebuie să por nească de la:
 întocmirea documentelor justificative,

16
Elaborat: TABAN Elena,
dr., conf. univ.
 circuitul acestora, Contabilul-şef elaborează graficul circuitului documentar necesar pentru evidenţa
contabilă şi control, care se aprobă de către conducătorul autorităţii/instituţiei bugetare. Extrasele din
graficul nominalizat se repartizează persoanelor responsabile, precum şi în condiţiile evidenţei
centralizate - conducătorilor instituţiilor bugetare deservite, care urmează să respecte termenele stabilite
de prezentare a documentele necesare pentru evidenţa contabilă şi control
 Întocmirea documentelor contabile,
 efectuarea contabilităţii curente,
 centralizarea datelor din contabilitatea curentă,
 finalizându-se cu întocmirea situaţiilor financiare.
 principiile, descrierea metodelor şi procedurilor de evidenţă şi evaluare, bazele de calcul
 planul de conturi de lucru,
 formularele de documente primare şi registrelor contabile,
 etapele închiderii exerciţiului financiar
 practicile proprii şi alte proceduri specifice fiecărei instituţii publice.
Politica de Contabilitate tip se poate de gasit in capitolul V ord 216 din 28.12.15

Anexa 1 Plan de conturi

Anexa 2 Politica de Contabilitate tip

17
Elaborat: TABAN Elena,
dr., conf. univ.