Opera „Baltagul” de Mihail Sadoveanu, publicată în 1930, este un roman
interbelic, obiectiv, realist-mitic și tradițional.
De-a lungul timpului, „Baltagul" a fost interpretat de critica românească ca fiind
un roman monografic, ca un roman inițiatic prin formarea şi maturizarealui Gheorghiță, ca un roman mitic, prin prelucrarea motivelor mioritice şi a miturilor universale, şi ca un roman polițist prin întreaga acțiune de urmărire și pedepsire a criminalilor. Punctul de plecare pentru acest roman tradițional, mitic(gesturile rituale ale Vitoriei, comuniunea om-natură și mitul marii treceri), realist îl constiutie mitul Mioriței, dovadă fiind versurile din cunoscuta baladă populară: Stăpâne, stăpâne/ Mai cheamă ş-un câne. Romanul realist, Baltagul prezinta viața arhaică a satului românesc, aşa cum este ea, fără idealizări sau îmbunătățiri romantice. Ca în orice operă realistă, cuvintele cheie sunt obiectivitate, veridicitate este asigurată de toponimele din zona Dornelor și a Bistriței, traseul parcurs de Vitoria împreună cu Gheorghiță, pe urmele lui Nechifor, luciditate, de asemenea se remarca monografia lumii pastorale, reperele spațiale, tipologia personajelor, tehnica detaliului semnificativ.Perspectiva narativă este obiectivă, cu narator omniscient şi narațiune la a lll- a. Tema rurală a romanului tradițional este dublată de tema călătoriei inițiatice și justițiare. Romanul „Baltagul” prezintă monografia satului moldovenesc de la munte, lumea arhaică a păstorilor, și are în prim-plan căutarea și pedepsirea celor care l-au ucis pe Nechifor Lipan. Însoțită de Gheorghiță, Vitoria reconstituie drumul parcurs de bărbatul său, pentru descoperirea adevărului și realizarea dreptății. Viziunea autorului asupra lumii traditionale este pusa in evidenta in dialogul dintre mama si fica.Victoria, ferma, respinge cerintele modern ale fetei, amindindu-I care sunt indatoririle pe care le are ( respectarea traditiilor si treburile gospodariilor). Pentru Victoria, respectarea randuielilor este o obligatie morala de aceea este transanta cu Minodora ( o ameninta ca-i leaga o piatra de gat si o arunca in Tarcau). O alta secventa semnificativa in sustinerea temei este cea dinaintea pregatirilor calatoriilor cand mama comanda fiului un baltag nou pe care-l sfinteste la preot, moment care marcheaza initierea lui Ghiorghita si continuitatea unei traditii. Baltagul este un simbol al vietii pastoresti, al modului de viata arhaic, orientate dupa legile bisericesti. Pe Minodora o duce la manastire, modelandu-se astfel dupa modul mamei-eroine, Victoria Lipan, o munteanca pentru care credinta si traditia sunt elementele primordial ale lumii, dupa care isi ghideaza existenta. Titlul este semnificativ: in sens denotative, baltagul este arma traditionala a oerilor cu care acestia se apara. In text, acesta devine arma crimei si totodata arma razbunarii, indeplinind o functie simbolica deoarece ilustreaza mentalitatea arhaica a lumii in care functioneaza legile nescrise ( legea baltagului confurm careia cel care ucide, va fi ucis la randul lui la fel). Totodata, baltagul simbolizeaza lui Ghiorghita ( arma magica in posesia careia intra la plecarea de acasa, iar in final va fi capabil sa o mantuiasca indrumand astfel procesul evolutiei sale). Se face trimitere si la mitul labirintului, respectiv la drumul intortocheat al muntelui pe care-l parcurge Victoria, dar si la drumul interior, de la intuneric la lumina, dintre viata si moarte. Principalul conflict este cel dintre Vitoria și cei doi ucigași ai soțului ei, Calistrat Bogza și Ilie Cuțui. Vitoria reconstituie drumul parcurs de Lipan, află adevărul,punand intrebari incommode si dand replici pline de subintelesuri care-i suprind si ii debusoleaza. Punctul de maxima intensitatea a acestui conflict constituie scena demascarii lor, cand asasinii cedeaza presiunii la care fusese supusi, marturisind singuri crima comisa. Vitoria trăiește, la începutul romanului, un puternic conflict interior cauzat de dispariția lui Nechifor Lipan, „dragostea ei de douăzeci și mai bine de ani”. Ea pornește la drum hotărâtă să-și găsească soțul, să facă dreptate și să-l înmormânteze. Este prezent, de asemenea, un conflict între tradiție și inovație, între lumea arhaică, pastorală și modernitatea care începe să pătrundă în satul muntenilor. Vitoria este un spirit conservator, în timp ce, tinerii receptivi la noutățile civilizației, Minodora și Gheorghiță, sunt readuși de mama autoritară la rolurile impuse prin tradiție. Romanul ,,Baltagul” de Mihail Sadoveanu zugraveste lumea straveche care reuseste sa pastreze nealterate valorile traditionale, nerefuzand nici elementele modernitatii.