Promovarea diversităţii prin educaţia multiculturală

Pentru a aprecia diversitatea se porneşte în primul rând de la a conştientiza existenţa acesteia

şi se continuă cu înţelegerea semnificaţiilor şi valorilor ei.
Diversitatea privită la nivelul societăţii înseamnă a respecta diferenţele de rasă, etnie, gen,
religie, vârstă, cultură, abilitate, statut social sau educaţie.
Realizarea sistematică şi conştientă a educaţiei multiculturală în şcoală are drept scop
aprecierea diversităţii. Educaţia multiculturală este în primul rând un proces de transformare a
sinelui, a şcolii şi a societăţii şi are câteva trăsături de bază (Gorski, 1995-2006):
- fiecare elev are dreptul la şanse egale pentru a-şi atinge integral potenţialul;
- fiecare elev are dreptul de a fi pregătit pentru integrarea cu succes într-o societate în care
interculturalitatea este în creştere;
- fiecare cadru didactic are dreptul de a fi pregătit să faciliteze eficient învăţarea fiecărui
elev în parte;
- şcolile trebuie să fie agenţi activi în încetarea opresiunii de orice tip;
- şcolile trebuie să producă elevi activi din punct de vedere social şi al gândirii critice;
- educaţia trebuie să fie în totalitate centrată pe elev şi deplin inclusivă.
Pentru a forma competenţe multiculturale este necesar ca mediul de învăţare creat de către
cadrul didactic în timpul lecţiei să fie unul permisiv şi încurajator, care permite elevului să se facă
auzit. Metodele de predare cele mai potrivite în atingerea acestui scop sunt cele care au la bază
munca în grup şi învăţarea prin cooperare.
Strategiile de predare-învăţare care promovează aprecierea diversităţii sunt următoarele:
jocul de rol, mozaicul, dezbaterea, brainstormingul, studiul de caz, metoda proiectelor şi învăţarea
în serviciul comunităţii.
Jocul de rol este o metodă care ajută elevii să devină empatici, să experimenteze o situaţie
din perspective diferite. De asemenea, jocul de rol dezvoltă capacitatea de a rezolva probleme,
permite exersarea unui stil de comunicare, dezvoltă abilităţile de căutare şi prelucrare a
informaţiilor, permite exersarea capacităţii de a planifica un şir de acţiuni, dezvoltă gândirea
orientată către ceilalţi.
Mozaicul este o metodă complexă, care ajută elevii să comunice, dezvoltă capacitatea de a
coopera cu mai mulţi colegi pentru rezolvarea unei sarcini de învăţare, presupune interdependenţă
pozitivă, ajută elevii să-şi dezvolte sentimentul de responsabilitate, oferă ocazia realizării
comunicării pe orizontală, de la elev la elev, pune elevii în contact cu mai multe alternative,
dezvoltă capacităţile de analiză şi sinteză.
 Metoda brainstorming se utilizează în predare deoarece dezvoltă capacitatea de a rezolva
probleme, ajută elevii să-şi dezvolte gândirea creativă, stimulează utilizarea activă a cunoştinţelor
deţinute pentru a produce soluţii şi dezvoltă abilitatea de a asculta activ.
O altă strategie de predare-învăţare care promovează aprecierea diversităţii este dezbaterea.
Aceasta este o metodă care îi ajută pe elevi să-şi formeze opinii, să identifice argumente şi dovezi
pentru a-şi susţine ideea, să-şi susţină opinia în mod politicos într-o conversaţie. De asemenea oferă
ocazia realizării comunicării pe orizontală, de la elev la elev, pune elevii în contact cu mai multe
alternative, dezvoltă capacitatea de a lua decizii şi permite exersarea capacităţii de a ajunge la un
consens.
Studiul de caz este o altă metodă care ajută elevii să-şi dezvolte capacitatea de analiză,
permite explorarea unor soluţii pentru probleme complexe, dezvoltă capacitatea de a rezolva
probleme, dezvoltă gândirea critică.
Utilizarea metodei proiectelor în predare ajută elevii să investigheze în profunzime un
subiect şi dezvoltă capacitatea de a coopera cu mai mulţi colegi pentru rezolvarea unei sarcini de
învăţare.
Ca şi metodă utilizată în predare mai putem aminti şi învăţarea în serviciul comunităţii care
pune elevii în situaţii reale şi concrete de învăţare, dezvoltă abilitatea de comunicare eficientă, de
rezolvare de probleme şi dezvoltă responsabilitatea civică şi socială.
Climatul şcolar în care se desfăşoară activităţi care au ca scop aprecierea diversităţii ar trebui
să fie unul de încurajare şi asumare conştientă a unor obiective bine stabilite. Pentru realizarea unui
mediu propice promovării diversităţii în şcoală, membrii comunităţii şcolare (elevii, profesorii şi alţi
angajaţi ai şcolii) îşi vor dezvolta competenţele multiculturale. Nu este suficient ca aceste
competenţe multiculturale să fie dezvoltate elevilor, ci este necesar ca ele să fie învăţate şi
practicate şi de către cadrele didactice care le predau elevilor din şcoală.
Bibliografie:
Bernat, S.E. (2003) – Tehnica învăţării eficiente, PUC, Cluj-Napoca
Kovacs, M. (2006) – Învăţarea într-un mediu incluziv, Centrul Step by Step, Bucureşti
http://www.proeuropa.ro/