Proiectul CRED – Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți

Program acreditat de formare continuă a cadrelor didactice

PORTOFOLIUL
PARTICIPANTULUI
LA FORMARE
Nume, prenumele: Romașcu Dan

Școala Gimnazială ”Constantin Găvenea”

Localitatea: Tulcea

Județul: Tulcea

FORMATOR: MINCĂ VICA , EUFROSIE - MIRICĂ FLORIN

PERIOADA: 30.01.2021 – 02.04.2021

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-
2020
 CUPRINSUL
PORTOFOLIULUI
DE EVALUARE FINALĂ

Tema 1. - Modulul 1 - Activitatea 1.2.2. – Profilul de formare,

prezentat părinților.

https://formare.educred.ro/mod/forum/discuss.php?d=764972

Tema 2. - Modulul 2 - Activitate 2.6.b. – O programă de

opțional.

https://formare.educred.ro/mod/forum/discuss.php?d=848176

Tema 3. - Modulul 3 - Activitate 3.1.3. – Descrierea unei

activități de învățare ca RED.

https://formare.educred.ro/mod/forum/discuss.php?d=848560

2
 TEMA 1. - MODULUL 1 - ACTIVITATEA 1.2.2.
PROFILUL DE FORMARE PREZENTAT PĂRINȚILOR

Profilul de formare al absolventului de clasa a VIII-a constituie o

componentă reglatoare a Curriculumului naţional. Rolul reglator al profilului de
formare derivă din raportul profilul de formare al absolventului de clasa a VIII-a
cu planul-cadru

Fiecare disciplină de studiu poate avea o competență-cheie pe care să o

vizeze în mod privilegiat (de exemplu competențele sociale și civice pot fi vizate
de disciplina educaţie fizică), însă abordarea propusă de Recomandarea europeană
este aceea ca nici o competență-cheie să se dezvolte izolat. Prin urmare, ignorarea
celorlalte competențe, ca nefiind specifice disciplinei educaţie fizică reprezintă o
practică didactică neproductivă, care subminează, de fapt, chiar oportunitățile
deosebite metodologice prin suprapunerea și întrepătrunderea unei competențe-
cheie cu celelalte. De exemplu, la comunicarea în limbi străine, programa de
educaţie fizică şi sport îşi asumă în mod explicit contribuții la dezvoltarea
competenței de a învăța să înveți (prin aspectele strategice și de reflexivitate),
competenței digitale (implicarea T.I.C. în competențele de comunicare),
competenței sociale și civice (antrenarea achizițiilor sociale și civice prin dialog,
interacțiuni, jocuri de rol), competenței de sensibilizare și exprimare culturală
(prin valorificarea componentelor culturale). Prin toate aceste abordări, sunt
dezvoltate toate aceste competențe-cheie, iar competențele sociale și civice îşi
găsesc un cadru adecvat de dezvoltare.

Profilul de formare al absolventului este structurat pe baza a opt

competențe-cheie prin care şi educaţia fizică poate completa acest profil de
formare: 

- Comunicare în limba maternă este competența de bază care se formează

prin studiul limbii materne, dar elevii pot învața o serie de termeni specifici
educatiei fizice, îşi pot exprima opinia cu privire la ideile, sentimentele
identificate în cadrul orei de educaţie fizică.

- Comunicarea în limbi străine se poate îmbunătăţii şi în cadru orei de

educatie fizica, deoarece această disciplină face conexiuni cu termeni
universali, dezvoltă aprecierea diversității culturale. În diferitele sporturi,
elevii întâlnesc numele unor procedee tehnice sau alti diversi termeni ce

3
 provin dintr-o limbă străină, făcându-se astfel exerciții de înţelegerea şi
pronunțare corectă a acestor cuvinte.

- Competențele matematice și competențele de bază în științe și

tehnologii sunt dezvoltate de asemenea prin practicarea educatiei fizice,
atunci când măsurăm, calculăm anumite traiectorii, distante,
unghiuri cunoscându-se astfel proprietățile termenilor matematici şi a
celorlalte ştiinţe.

- Competența digitală şi ea se dezvoltă în cadrul orei de educaţie fizică şi

sport prin activitățile de cercetare și de informare cu privire la anumite teme
- date despre sportivi, despre tehnici de executie, etc. prin realizarea
portofoliilor în PowerPoint sau Word, prin folosirea manualele digitale.

- Competența A învăța să înveți este formată şi în cadrul orelor de educatiei

fizică, unde jocurile, munca în echipă, activitățile de autoevaluare sau
interevaluare îi ajută pe elevi să-și descopere abilități, talente şi interese
sociale.

- Competențele sociale și civice sunt dezvoltate prin faptul că elevii intră în

contact cu alti colegi, adversari, învățând să aprecieze diversitatea, calitatile
celorlalti, fac schimb de informatii in ceea ce priveste metodele de pregatire,
invata sa coopereze in vederea obtinerii unui rezultat pozitiv in competitii si
nu numai.

- Spiritul de inițiativă și antreprenoriat este dezvoltat prin practicarea

educatiei fizice, deoarece practicarea activităţilor fizice şi sportive cultivă
creativitatea elevilor. Iar interesul crescut al oamenilor pentru menținerea
stării de sănătate, poate constitui premisa înființării unor asociaţii sportive
care să includă în ofertă cursuri de dans, fitness etc.

- Sensiblizarea și exprimarea culturală este o dezvoltată prin practicarea

Educatiei Fizice datorită strânsei legaturi dintre sport și artă; reflectarea
sportului în creația artistică, influențe ale creației artistice în sport. Multe
dintre ramurile sportului îmbină armonios elementele artistice cu cele
sportive, de precizie și coordonare motrică: patinaj artistic, dans sportiv,
gimnastică ritmică, înot sincron și altele. 

4
 TEMA 1. - MODULUL 2 - ACTIVITATE 2.6.B.
O PROGRAMĂ DE OPȚIONAL

,,FITNESS-UL ȘI SĂNĂTATEA”

OPȚIONAL INTEGRAT

Număr de ore pe săptămână: 1

Durata: 4 ani școlari

Clasa: a V-a B

Profesor: DAN ROMAŞCU

5
NOTĂ DE PREZENTARE

În societatea contemporană, progresele spectaculoase din

domeniul tehnologic, practic toate înlesnirile aduse omului (mijloacele
de transport, televiziunea, Internet-ul etc.) au redus considerabil munca
fizică, viaţa lui devenind din ce în ce mai uşoară şi, prin urmare, mai
predispusă la sedentarism.

Acompanierea sedentarismului de:

a) tendinţa de a se mări durata medie de viaţă;

b) alimentaţia excesivă din punct de vedere cantitativ şi
calitativ, foarte multe dulciuri, grăsimi, alimente
concentrate;
c) încordarea nervoasă pe care o presupune viaţa din aşezările
urbane;
d) consumul exagerat de tutun, cafea şi alcool, alături de
poluarea mediului, din ce în ce mai accentuată,
face ca, astăzi, în patologia umană pe primul loc să se situeze afecţiunile
cardiovasculare, afecțiune strâns corelată cu lipsa activității fizice.

Astăzi, experţii în sănătate sunt de acord că eficienţa banilor

investiţi suplimentar în medicina curativă este foarte mică, în
comparaţie cu ceea ce s-ar putea obţine dacă fiecare dintre noi am
adopta un stil de viaţă mai activ.

Fitness-ul şi sănătatea sunt două noţiuni pe care societatea

românească încă nu le stăpâneşte şi pare că, cel puţin la nivelul

6
populaţiei adulte, nici nu este interesată să le cunoască. „Starea de
sănătate” la noi în ţară se percepe încă printr-o negaţie, fiind considerat
sănătos cel ce nu are nici o boală, contrar definiţiei O.M.S.-ului care
consideră sănătos individul la care toate aparatele şi funcţiile corpului
sunt într-o perfectă stare. Dacă sănătatea se defineşte greşit, „fitness-ul”
nu are parte nici măcar de o definiţie eronată, ba mai mult nu este
evidenţiată nici asocierea sa cu starea de sănătate.

Constatarea aceloraşi lacune la nivelul elevilor din cadrul şcolii

noastre ne determinat să includem în oferta de opţionale un „curs” care
să le furnizeze acestora posibilitatea de a se familiariza cu aceşti
termeni.

Existența unei baze sportive (o sala de sport, o sala de fitness și

trei terenuri de sport) și a unei dotări materiale foarte bune (dispozitive
de estimare a țesutului adipos, cardio-frecvențometre etc.), ne obligă să
valorificăm aceste avantaje, de o manieră integratoare, în adoptarea de
către elevi a unui stil de viață activ și sănătos. Opţionalul „Fitness-ul și
sănătatea” le va furniza, astfel, elevilor posibilitatea de a se familiariza
cu termenii şi beneficiile fitness-ului, de a înţelege relaţia dintre sănătate
şi fitness. Cunoştinţele predate le vor oferi informaţii practice (de ultimă
oră) despre alimentaţie şi controlul greutăţii, despre cauzele obezităţii şi
strategii de tratare, despre efectele exerciţiilor fizice asupra sănătăţii.

7
 COMPETENŢE GENERALE

1. Adoptarea unui stil de viaţă activ de către elevi, în care

activitatea fizică să reprezinte o parte importantă din

activităţile sale cotidiene;

2. Utilizarea cunoştinţelor elementare despre efectele

exerciţiilor fizice asupra musculaturii, aparatelor şi

sistemelor organismului;

3. Adoptarea de cunoştinţe necesare formării unor deprinderi

alimentare sănătoase;

4. Utilizarea tehnologiilor multimedia pentru promovarea

practicării activităților fizice și îmbunătățirea obiceiurilor

alimentare.

8
 COMPETENŢE SPECIFICE

1. Adoptarea unui stil de viaţă activ de către elevi, în care activitatea fizică să reprezinte
o parte importantă din activităţile sale cotidiene

Clasa a V-a Clasa a VI-a Clasa a VII-a Clasa a VIII-a

1.1. - Înţelegerea de către 1.1. - Evidenţierea 1.1. - Înțelegerea modului 1.1. - Înțelegerea
elevi a definiției sănătății efectelor majore ale în care fitness-ul dezvoltă diferenţei dintre vârsta
în accepţiunea modernă a practicării fitness-ului abilitati cognitive, de biologică şi vârsta
Organizaţiei Mondiale a asupra stării de sănătate. relaționare, de încredere cronologică și a modului
Sănătăţii. în sine, respect pentru în care stilul de viaţă
reguli și munca în echipă. influenţează vârsta
1.2. - Identificarea
biologică.
1.2. - Identificarea principalilor factorilor de
principalelor componente risc ai stării de sănătate. 1.2. - Identificarea 1.2. - Cunoașterea
ale stării de sănătate. principalelor deprinderi principalelor riscuri pe
asociate stării de sănătate care le presupune sportul
şi longevităţii. de performanţă sau stilul
de viaţă sedentar.
 2. Dobândirea unor cunoştinţe elementare despre efectele exerciţiilor fizice asupra
musculaturii, aparatelor şi sistemelor organismului

Clasa a V-a Clasa a VI-a Clasa a VII-a Clasa a VIII-a

2.1. - Cunoașterea 2.1. - Identificarea 2.1. - Identificarea 2.1. - Însușirea definiției

condiţiile pe care trebuie factorilor care componentelor de bază aptitudinilor musculare și
să le îndeplinească influenţează sau limitează ale aptitudinilor cum contribuie acestea la
efortul fizic pentru a capacitatea aerobă şi musculare şi să îmbunătăţirea stării de
putea acţiona favorabil aptitudinile fizice. diferenţieze efectele sănătate.
asupra sănătăţii. acestora.

2.2. - Înţelegerea 2.2. - Înţelegerea

2.2. Să identifice definiției capacității 2.2. - Înţelegerea definiției capacității
componentele de bază ale aerobe şi cum se măsoară definiției aptitudinilor aerobe, a aptitudinilor
fitness-ului şi să aceasta. musculare și cum musculare și a efectelor
diferenţieze beneficiile contribuie acestea la asupra stării de sănătate.
acestora. îmbunătăţirea stării de
sănătate.

10
 3. Achiziţionarea de cunoştinţe necesare formării unor deprinderi alimentare sănătoase
Clasa a V-a Clasa a VI-a
3.1. - Monitorizarea 3.1. - Identificarea
consumului de apă și a efectelor exerciţiului fizic
celui de băuturi indulcite. asupra apetitului şi să
înţeleagă de ce exerciţiul
fizic este superior
3.2. - Monitorizarea și restricţiei calorice în
înțelegerea beneficiilor menţinerea greutăţii
consumului de fructe și ideale.
legume.
3.2. - Cunoașterea celor
3.3. - Înțelegerea șase categorii de
beneficilor consumului substanțe nutritive și
zilnic al micului dejun și rolul acestora în
riscurile absenței menținerea stării de
acestuia. sănătate.
Clasa a VII-a
3.1. - Aplicarea
noțiunilor specifice
pentru a realiza o analiză
cantitativă şi calitativă a
regimului alimentar
curent.
3.2. - Aplicarea
formulelor de estimare a
procentului de ţesut
adipos şi a greutății
ideale a unei persoane.
Clasa a VIII-a
3.1. - Înţelegerea
cauzelor şi consecinţelor
obezităţii şi
supraponderabilităţii.
3.2. - Aplicarea
noțiunilor de calcul
pentru o rație calorică şi
cum se stabileşte o dietă
hipocalorică.
11
 4. Utilizarea tehnologiilor multimedia pentru promovarea practicării activităților fizice și
îmbunătățirea obiceiurilor alimentare.
Clasa a V-a
4.1. - Utilizarea eficientă
şi în siguranță a
Internetului ca sursă de
documentare.
4.2. - Respectarea
elementelor de legislație
referitoare la drepturile
de autor, licențe software
și drepturi de utilizare
aferente conținuturilor
digitale, atunci când
utilizăm conținut preluat
de pe Internet.
Clasa a VI-a Clasa a VII-a Clasa a VIII-a
4.1. - Identificarea 4.1. - Identificarea unor 4.1. - Îmbunătățirea
principalelor resurse servicii ale rețelei abilităților de utilizare a
online ale Comisie Internet și a unor mijloacelor mutimedia
Europene ce promovează componente software care pot ameliora
sportul și activitatea care îmbunătățesc stilul parcursul educațional.
fizică în școli. de viață.
4.2. - Cunoașterea
principalelor efecte
4.2. Aplicarea operațiilor 4.2. - Evidenţierea
negative pe care le
specifice aplicațiilor modului în care noile
presupune abuzul
tehnologice ce contribuie tehnologii pot influenţa
utilizarii mijloacelor
la îmbunătățirea stilului condiția fizică și
tehnologice asupra stării
de viață și a sănătății. obiceiurile alimentare
de sănătate.
sănătoase.
12
 CONŢINUTURI ALE ÎNVĂŢĂRII

Introducere în fitness
Fitness-ul, sănătatea şi bunăstarea
Sănătatea şi fitness-ul
Sănătatea şi bunăstarea
Fitness-ul şi stilul de viaţă activ
Partea întâi - Componentele fitness-ului
Capacitatea aerobă
Exerciţiile aerobe
Măsurarea capacităţii aerobe
Factorii ce influenţează capacitatea aerobă
Efectele antrenamentului aerob
Prescrierea exerciţiilor aerobe
Alcătuirea unui program de exerciţii aerobe
Aptitudinile musculare
Componentele de bază ale aptitudinilor musculare
Forţa, rezistenţa şi mobilitatea
Celelalte componente ale aptitudinilor musculare
Viteza, agilitatea şi coordonarea

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
Partea a doua - Fitness-ul şi alimentația sănătoasă
Balansul energetic
Aportul caloric
Cheltuielile energetice
Obezitatea şi supraponderabilitatea
Cauzele obezităţii
Măsurarea compoziţiei corporale
Exerciţiile aerobe şi controlul greutăţii
Pericolul reţetelor de slăbire rapidă
Estimarea necesarului zilnic de calorii
Analiza cantitativă şi calitativă a substanţelor energetice
Metode şi strategii de slăbire greşite
Stabilirea unui program de control a greutăţii
Partea a treia - Fitness-ul şi sănătatea
Principalii factori de risc ai sănătăţii
Examenul medical de aptitudine pentru mişcare
Patologia provocată şi favorizată de activitatea fizică
Exerciţiile fizice aerobe şi sănătatea cardiovasculară
Ateroscleroza şi cardiopatia ischemică
Efectul cardioprotector al exerciţiului fizic
Poluarea şi activitatea fizică
Agresivitatea tensiunea psihică
Tehnici de relaxare

2
Partea a patra - Fitness-ul şi stilul de viaţă
Fitness-ul şi capacitatea de muncă
Psihologia performanţei
Stilul de viaţă activ
Longevitatea şi deprinderile sănătoase
Vârsta cronologică versus vârsta biologică
Stilul de viaţă activ versus sportul de performanţă

Partea a cincea - Fitness-ul şi tehnologiile multimedia

Fitness-ul şi resursele tehnologice
Aplicațiile web în organizarea stilului de viată
Clasificarea resurselor software
Aplicații utilizate în educația fizică și sport
Instrumente digitale pentru îmbunătățirea obiceiurilor alimentare
Aplicații online versus antrenor/instructor

Anexa 1 - Capacitatea aerobă

Metode de măsurare indirectă a capacităţii aerobe
Programe de antrenare a capacităţii aerobe

Anexa 2 - Aptitudinile musculare

Tipurile contracţiei musculare
Exerciţii pentru dezvoltarea forţei

Anexa 3 - Controlul greutăţii

Metode de estimare a compoziţiei corporale
Metode şi strategii de slăbire

3
 SUGESTII METODOLOGICE

În vederea unei valorizării cât mai mari a competenţelor

generale şi specifice recomandăm ca principală strategie
didactică strânsa îmbinare a lucrărilor practice cu lecţiile
teoretice.

În cadrul acestui opţional se vor constitui subgrupe de

nivel valoric, pentru care se vor stabili nivelele de instruire,
consiliind alternativ fiecare grupă şi pe componenţii acestora.

Sub aspect organizatoric, lecţiile se vor desfăşura în

clasele de curs, sala de fitness, terenul de sport, laboratorul de
informatică pentru a asigura cadrul optim necesar de desfăşurare
a activităţilor de învăţare.

Acest curs opţional va încerca să vină completarea noii

programe școlare şi în acelaşi timp să realizeze o strânsă
corelare între cele opt competențe cheie.

MODALITĂŢI DE EVALUARE
Modalităţile de evaluare utilizate în cadrul opţionalului „Fitness-ul și
sănătatea” vor fi:

- observaţia sistematică a elevilor;

- evaluare prin proba scrisă (teste grilă);
- evaluare prin probe şi lucrări practice;
- alcătuirea unui portofoliu cu lucrarile realizate.
- autoevaluarea.

4
 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Alexadrescu C., „Igiena educaţiei fizice şi sportului”, Editura Sport Turism,

Bucureşti 1977.
2. Brody J. Jane, „Brody’s Good Food Book”, Bantam Books, New York 1988.
3. Clark N., „Sports nutrition guidebook. Eating to fuel your active lifestyle”,
Leisure Press, Champaign, Illinois 1990.
4. Dickman S. R., „Pathways to wellness”, Life Enhancement Publications,
Champaign, Illinois 1988.
5. Dumitru,G., „Control medical (note de curs)”, F.E.F.S., Constanţa 1996.
6. Dumitru, G., „Fiziologia sportivă (note de curs)”, F.E.F.S. Constanţa 1994.
7. Eiseman , P.A., S.C. Jhonson, J.A. Benson, „Coaches guide to
nutrition and weight control”, Leisure Press Champain Illinois 1990.
8. Jenkendrup, A., F. Brouns, A.J.M. Wajenmakers, V.H.M. Saris,
„Carbohydrate - electrolyte feedings improve 1h time trial cycling
performance”, International Journal of Sports Medicine., vol.18, nr. 9: 125 -
129, 1997.
9. Mogoş, G., „Hipertensiunea arterială şi exerciţiul fizic”, Editura Sport -
Turism, Bucureşti 1988.
10. Pedersen , B.K., H.. Bruunsgaard, M. Klaker, M. Kappel, D.A. Maclean,
H.B. Hielsen, T. Ronde, R, Ullum, M. Zacno, „Exercise - induce
immnomodulation - possible roles of neuroendocrine and metabolic factors”,
International Journal of Sport Medicine, Supplement 1 vol 18: 52 - 57, 1997.
11. Sallis,J.F., „Pysical activity and health”, Presented at International
Conference Health Promotion: Behaviors and Health-Pysical Activity, Nutrition
and Smoking; Lisabona,Portugalia: 19-20/09/1996.
12. Sharkey, B.J., „Physiology of fitness”, Human Kinetics Champain Illinois,
1990.
13. *** „The Surgeon General’s Report on Nutrition and Health” Departament
of Health and Human Services, Washington D.C. Government Printing Office,
1988.
14.*** Eurofit for adults, The Council of Europe, Strassbourg 1995.

5
 TEMA 1. - MODULUL 3 - ACTIVITATE 3.1.3.
DESCRIEREA UNEI ACTIVITĂȚI DE
ÎNVĂȚARE CA RED

Școala Gimnazială Constantin Găvenea

Clasa: a VIII-a B
Profesor: Romașcu Dan
Disciplina: Consiliere și dezvoltare personală
Tema: Eșec! Eșec?  

Elevii recunosc eșecul ca parte a vieții și analizează diferite

cauze posibile care îl pot determina. Ei învață să găsească modalități
de a-i face față, atât emoțional, cât și prin acțiuni preventive.

Timp necesar → 45 minute.

Forme de activitate →  lucru individual, lucru în grup, discuție

frontală.

Organizarea clasei → Sarcină pe tablă, sau pe o fișă de lucru, Cerc de

scaune pentru discuție frontală.

Descrierea lecției →Eșecurile și dezamăgirile fac parte din viața

noastră, ele se întâmplă tuturor. Este important să analizați cu atenție
de ce s-au întâmplat și să le faceți față. „Învăță din greșelile proprii” e
ușor de spus, nu și de făcut. Este nevoie de respect pentru emoțiile
implicate, reflecție critică și creativitate pentru a găsi soluții potrivite.

Partea 1

1. Profesorul prezintă pe scurt tema „eșecul”, de exemplu numind

niște situații obișnuite în care elevii sau adulții eșuează. După care el
încurajează elevii să se gândească la o situație de eșec personal, iar cei
care doresc, pot să o povestească colegilor, împreună cu posibilele
motive pentru acel eșec.

2. Împărtășirea eșecurilor nu este ușoară, însă ne poate învăța multe

lucruri noi – elevii vor putea să facă acest lucru. Apoi încep să caute
6
care ar fi motivele din spatele eșecurilor. Profesorul subliniază faptul
că întotdeauna există mai multe motive, nu doar unul.

3. Profesorul moderează următoarea discuție în clasă. Accentul este

dublu: elevii trebuie să înțeleagă de ce s-a întâmplat ceva și dacă acest
lucru ar fi putut fi prevenit sau nu. Ca temă pentru acasă, elevii
trebuie să schimbe perspectiva: de la tineri la adulți. La această lecție
elevii se vor pregăti să manifeste interes față de experiențele altor
persoane, precum și să acționeze cu tact.

 Partea 2

1. Pentru a împărtăși experiențele adulților, sunt necesare grupuri mai

mari, de cel mult cinci persoane. 2. Grupurile analizează mai atent
toate motivele posibile ale eșecurilor și le notează pe o foaie de hârtie.
Dacă este nevoie, profesorul îi va ajuta. Elevii fac o legătură între
aceste motive și lucrurile discutate mai înainte.

3. În baza tuturor motivelor pentru eșec, grupurile trebuie să

alcătuiască o listă cu sugestii practice pentru a preveni eșecurile
viitoare și/sau cum să le facă față.

4. Pentru a face un rezumat, listele vor fi fixate pe perete. Acordați

timp pentru a citi toate motivele menționate de grupuri și pentru a le
oferi niște comentarii scurte.

Sarcini pentru elevi

Partea 1

1. Gândiți-vă când ultima oară ați suferit un eșec, când ați fost
dezamăgiți. S-ar putea să fi fost un incident mai mare sau mai mic, să
se fi întâmplat în școală sau în afara acesteia, să fi fost sau nu cuprinși
de mai multe emoții. Găsiți un titlu și notați cel puțin două lucruri
care ar fi cauzat acest eșec – întotdeauna există mai multe motive.

2. În grupuri a câte patru, împărtășiți-vă experiențele și emoțiile pe

care le-ați simțit atunci. Tratați-vă reciproc cu respect și manifestați
interes față de cele trăite de colegii voștri. Apoi analizați motivele
7
pentru care eșecurile s-au produs. Faceți o listă cu motivele cele
mai des menționate.

3. În clasă, fiecare grup își prezintă lista. Apoi discutați împreună: •

Sunt explicabile motivele eșecurilor? De ce? De ce nu? • Care eșecuri
ar fi putut fi prevenite, care sunt inevitabile?

4. Ca temă pentru acasă, întrebați doi adulți pe care îi cunoașteți, dacă

doresc să vă povestească despre vreun eșec pe care l-au avut,
motivele acestuia și modul în care i-au făcut față.

Partea 2

1. În grupuri a cel mult cinci elevi, povestiți despre eșecurile cu care

s-au confruntat adulții și cum le-au făcut față.

2. Apoi notați toate „motivele eșecurilor” pe care le-a adunat grupul

vostru. Care motive corespund unui eșec menționat anterior? Care
motive nu au fost menționate? Aveți vreo idee de ce?

3. Când analizați toate motivele posibile, puteți elabora strategii

pentru a preveni eșecurile sau pentru a face față dezamăgirilor. Creați
un scurt ghid sub forma unei liste de „șase sugestii practice pentru a
face față eșecurilor”.

4. Afișați listele grupurilor pe perete sau pe ferestre, citiți câteva

dintre ele și oferiți un scurt comentariu oral la două grupuri.