Proiect

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

HOTĂRÎRE
privind aprobarea proiectului de lege cu privire la parcul
pentru servicii de afaceri internaționale

nr.______ din ______________ 2022

Guvernul HOTĂRĂŞTE:
Se aprobă şi se prezintă Parlamentului Republicii Moldova spre examinare
proiectul de lege cu privire la parcul pentru servicii de afaceri internaționale.

PRIM-MINISTRU Natalia GAVRILIȚA

Contrasemnează:

Ministru Economiei Sergiu Gaibu

Ministru Finanțelor Dumitru Budianschi

Ministrul Justiției Sergiu Litvinenco

 Proiect
LEGEA
cu privire la parcul pentru servicii de afaceri internaționale

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Domeniul de reglementare şi scopul legii

(1) Prezenta lege reglementează procesul de creare a parcului pentru servicii de afaceri
internaționale.
(2) Scopul prezentei legi îl constituie crearea premiselor necesare pentru impulsionarea
dezvoltării industriei serviciilor de afaceri internaționale, precum şi crearea locurilor de muncă cu
valoare adăugată înaltă şi atragerea investițiilor autohtone şi străine.

Articolul 2. Noțiuni utilizate

În sensul prezentei legi, următoarele noțiuni se definesc astfel:
Administrația parcului pentru servicii de afaceri internaționale/Administrația parcului
– instituție publică constituită de Guvern pentru administrarea parcului pentru servicii de afaceri
internaționale, funcția de fondator este exercitată de Ministerul Economiei;
parc pentru servicii de afaceri internaționale (parc) – structură organizatorică ai cărei rezidenți
practică activitățile prevăzute la art.8;
rezident al parcului – persoană juridică sau fizică, înregistrată în Republica Moldova în calitate
de subiect al activității de întreprinzător, care este inclusă în Registrul de evidență a rezidenților
parcului şi care practică, drept activitate principală, una sau mai multe din activitățile prevăzute la
art.8, în baza unui contract încheiat cu Administrația parcului;
activitate principală – activitate care întrunește cumulativ următoarele criterii:
- Venitul înregistrat din prestarea serviciilor permise în parc în conformitate cu art.8 reprezintă
85% sau mai mult din suma totală a venitului din vînzarea produselor (mărfurilor), prestarea
serviciilor, executarea lucrărilor înregistrată în evidența contabilă;
- Venitul înregistrat din activitatea comercială externă reprezintă 85% sau mai mult din suma
totală a venitului din vînzarea produselor (mărfurilor), prestarea serviciilor, executarea lucrărilor
înregistrată în evidența contabilă.
activitate comercială externă – prestarea serviciilor menționate la art.8 de către rezidenții
parcului în beneficiul unui nerezident.

Articolul 3. Obiectivele de bază ale parcului pentru servicii de afaceri internaționale

Crearea parcului urmărește atingerea următoarelor obiective principale:
a) creșterea competitivității întreprinderilor din industria serviciilor de afaceri internaționale;
b) susținerea întreprinderilor mici şi mijlocii din industria serviciilor de afaceri internaționale;
c) atragerea investițiilor autohtone şi străine;
d) desfășurarea unor activități ce creează produse cu valoare adăugată înaltă;
e) stabilirea unor parteneriate cu companii multinaționale din domeniul serviciilor de business
cu scopul transferului de practici pozitive şi al celor mai avansate cunoștințe în domeniu;
f) atragerea de resurse umane calificate;
g) crearea locurilor de muncă calificate și bine plătite.
 Articolul 4. Principii de creare şi funcționare a parcului pentru servicii de afaceri internaționale
Crearea şi funcționarea parcului se bazează pe următoarele principii:
a) transparența în procesul de funcționare a parcului;
b) tratamentul egal al tuturor potențialilor rezidenți în procesul de înregistrare a acestora;
c) neimplicarea autorităților publice şi a Administrației parcului în activitatea rezidenților, decît
în limitele prevăzute de prezenta lege, de actele normative în vigoare şi de contractul privind
desfășurarea activității în parc;
d) realizarea obiectivelor de bază ale parcurilor.

Capitolul II
SUBIECŢII PARCULUI PENTRU SERVICII DE AFACERI INTERNAȚIONALE

Articolul 5. Administrația parcului

(1) Guvernul instituie Administrația parcului ce activează pe principii de autofinanțare.
(2) Administrația parcului este condusă de către directorul instituției publice, desemnat în
funcție de către Ministerul Economiei, pe un termen de 5 ani. Funcțiile, drepturile şi obligațiile
directorului instituției publice sînt stabilite prin statutul instituției şi preluate în contractul încheiat
între directorul instituției şi Ministerul Economiei.
(3) Sursele de venit ale Administrației parcului se constituie din cotizațiile obligatorii plătite de
rezidenții parcului, precum şi din alte venituri legale rezultate din atribuțiile prevăzute la art.10.
Metodologia de calculare a cotizației se aprobă de Guvern.
(4) Administrația nu are dreptul să intervină în activitatea economică a rezidenților parcului.

Articolul 6. Rezidenții parcului

(1) Înregistrarea rezidenților parcului se efectuează de către Administrația acestuia în
conformitate cu Regulamentul de înregistrare a rezidenților parcului, aprobat de Guvern, în care vor
fi indicate în mod expres şi exhaustiv procedura şi cerințele de înregistrare, precum şi modelul
contractului privind desfășurarea activității în parc.
(2) Persoana înregistrată în calitate de rezident al parcului încheie cu Administrația acestuia un
contract privind desfășurarea activității în parc şi este introdusă în Registrul de evidență a rezidenților
parcului la data semnării contractului. Termenul contractului nu poate depăși termenul de funcționare
a parcului.
(3) În contract se indică:
a) genurile de activitate practicate;
b) drepturile şi obligațiile rezidentului parcului şi ale Administrației parcului;
c) cuantumul cotizației obligatorii;
d) tipurile rapoartelor pe care le prezintă rezidentul parcului Administrației acestuia;
e) răspunderea părților în caz de încălcare a prevederilor contractuale;
f) alte clauze negociate de părți.
(4) Rezidenții parcului țin contabilitatea, întocmesc şi prezintă situații financiare, rapoarte, dări
de seamă şi declarații în modul stabilit de legislația în vigoare.
(5) Rezidenții parcului nu poartă răspundere pentru obligațiile Administrației acestuia.
(6) Administrația parcului ține Registrul de evidență a rezidenților parcului şi eliberează
certificate confirmative privind deținerea titlului de rezident al parcului.
 Capitolul III
CREAREA PARCULUI PENTRU SERVICII DE AFACERI INTERNAȚIONALE

Articolul 7. Crearea parcului pentru servicii de afaceri internaționale

(1) Parcul este creat de Guvern, la inițiativă și propunerea Ministerului Economiei.
(2) Termenul de funcționare a parcului se stabilește de Guvern pentru o perioadă de 10 ani, cu
posibilitatea de a fi prelungit.

Articolul 8. Activitățile principale desfășurate în parc

În parcul pentru servicii de afaceri internaționale pot fi desfășurate următoarele activități
principale (conform CAEM rev.2 şi CSPM rev.2):
a) Alte activități de servicii informaționale n.c.a. (63.99);
b) Activități de contabilitate şi audit financiar; consultanță în domeniul fiscal (69.20),
limitate la:
- servicii de analiză și verificări contabile (69.20.21);
- servicii de întocmire a situațiilor financiare anuale (69.20.22);
- servicii de ținere a registrelor contabile (69.20.23);
- servicii de întocmire/întreținere a statelor de plată (69.20.24);
- alte servicii contabile (69.20.29);
c) Activități de consultanță pentru afaceri şi management (70.22);
d) Activități de studiere a pieței şi de sondare a opiniei publice (73.20);
e) Activități de traducere scrisă şi orală (interpreți) (74.30);
f) Alte activități profesionale, științifice şi tehnice n.c.a. (74.90);
g) Activități ale agențiilor de plasare a forței de muncă (78.10);
h) Alte servicii de furnizare a forței de muncă (78.30);
i) Activități combinate de secretariat (82.11);
j) Activități de fotocopiere, de pregătire a documentelor şi alte activități specializate de
secretariat (82.19);
k) Activității ale centrelor de intermediere telefonică (call center) (82.20);
l) Alte activități de servicii suport pentru întreprinderi n.c.a. (82.99);
m) Cercetare-dezvoltare în biotehnologie (72.11);
n) Cercetare-dezvoltare în alte științe naturale si inginerie (72.19);
o) Activități de inginerie și consultanță tehnică legate de acestea (71.12);
p) Cercetare-dezvoltare în științe sociale și umaniste (72.20);
q) Activități de testare și analize tehnice (71.20).

Capitolul IV
ATRIBUŢIILE ŞI SARCINILE STRUCTURILOR IMPLICATE
ÎN CREAREA ŞI ACTIVITATEA PARCULUI

Articolul 9. Atribuțiile Ministerului Economiei

În contextul aplicării prezentei legi, Ministerului Economiei îi revin următoarele atribuții:
a) aprobă Regulamentul de organizare şi funcționare a parcului;
b) monitorizează activitatea parcului, susține dezvoltarea acestuia prin implementarea unor
politici țintite în domeniu;
c) asigură organizarea evaluării anuale a rezultatelor activității parcului;
 d) colaborează cu autoritățile administrației publice centrale şi locale, cu organizații
neguvernamentale şi cu experți independenți, în vederea susținerii şi dezvoltării activităților din cadrul
parcului.

Articolul 10. Atribuțiile Administrației parcului

Administrația parcului are următoarele atribuții:
a) elaborează Regulamentul de organizare şi funcționare a parcului, inclusiv obiectivele
parcului;
b) administrează parcul în conformitate cu prevederile prezentei legi şi ale altor acte normative
în vigoare;
c) creează, ține şi actualizează Registrul de evidență a rezidenților parcului, precum şi pagina
web oficială a parcului;
d) asigură accesul în regim online la Registrul de evidență a rezidenților parcului;
e) participă la evaluarea activității parcului, după caz;
f) adresează Ministerului Economiei propuneri privind dezvoltarea activității parcului;
g) întocmește şi prezintă la Ministerul Economiei rapoarte trimestriale şi anuale privind
activitatea parcului şi a rezidenților acestuia. Rapoartele se publică pe pagina web oficială a parcului,
iar datele conținute în aceste rapoarte – pe portalul guvernamental unic de date deschise;
h) în caz de necesitate, reprezintă parcul în relațiile cu autoritățile administrației publice centrale
şi locale şi colaborează cu acestea.

Articolul 11. Repartizarea sumelor impozitului unic perceput de la rezidenții parcului pentru
servicii de afaceri internaționale.
Sumele achitate de rezidenții parcului cu titlu de impozit unic se vor încasa la Ministerul
Finanțelor într-un cont trezorerial, fiind ulterior repartizate:
a) la bugetul de stat: impozitul pe venit obținut din activitatea de întreprinzător – 10,0%,
impozitul pe venit reținut din salariu – 19,4%, taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele
înmatriculate în Republica Moldova – 0,1%;
b) la bugetul asigurărilor sociale de stat: contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii –
54,7%;
c) la fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală: primele de asigurare obligatorie de
asistență medicală sub formă de contribuție procentuală din salariu şi din alte recompense – 15,4%;
d) la bugetele locale: taxele locale – 0,3%, impozitul pe bunurile imobiliare ale persoanelor
juridice – 0,1%.
Capitolul V
SUPORTUL ŞI STIMULAREA ACTIVITĂŢII
REZIDENŢILOR PARCULUI
Articolul 12. Facilități şi stimulente acordate la crearea şi funcționarea parcului pentru servicii
de afaceri internaționale
(1) Pentru a facilita crearea şi activitatea parcului pentru servicii de afaceri internaționale, statul
acordă rezidenților acestora următoarele stimulente:
a) impozitul unic perceput de la rezidenții parcului pentru servicii de afaceri internaționale în
mărime de 10% din venitul din vînzări, care, însă nu va fi mai mic de suma minimă stabilită la alin.(3)
și care include următoarele impozite şi taxe: impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător,
impozitul pe venit din salariu, contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii datorate de
angajatori, primele de asigurare obligatorie de asistență medicală datorate de angajați, taxele locale,
impozitul pe bunurile imobiliare şi taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehicule
înmatriculate în Republica Moldova, datorate de rezidenții parcului în conformitate cu legislația
aplicabilă. Celelalte impozite şi taxe vor fi achitate de rezidenții parcului în modul general stabilit;
b) alocații financiare obținute de la bugetul de stat;
 c) alte facilități fiscale şi vamale prevăzute de legislația fiscală şi vamală.
(2) În sensul aplicării impozitului unic perceput de la rezidenții parcului pentru servicii de
afaceri internaționale în conformitate cu alin.(1) lit.a), impozitul pe venit din salariu, contribuțiile de
asigurări sociale de stat obligatorii datorate de angajatori, precum şi primele de asigurare obligatorie
de asistență medicală datorate de angajați se referă la plățile salariale efectuate angajaților sau în
folosul acestora de către rezidenții parcului pentru servicii de afaceri internaționale în baza legislației
muncii şi actelor normative ce conțin norme ale dreptului muncii.
(3) Suma minimă a impozitului unic perceput de la rezidenții parcului pentru servicii de afaceri
internaționale se va determina lunar per angajat şi va constitui 30% din cuantumul salariului mediu
lunar pe economie, prognozat pentru anul aferent perioadei fiscale a impozitului respectiv.
(4) Impozitul unic perceput de la rezidenții parcurilor pentru servicii de afaceri internaționale,
determinat conform prezentului articol, se achită lunar de către rezidenții parcului potrivit actelor
normative.
(5) În cazul în care sunt adoptate legi noi care modifică cota şi/sau componența impozitului unic
perceput de la rezidenții parcului pentru servicii de afaceri internaționale prevăzut la alin.(1) lit.a)
şi/sau îl anulează, rezidenții parcului sunt în drept, pe parcursul unei perioade de 10 ani, dar care nu
va depăși termenul de funcționare a parcului, să activeze conform prevederilor legii în vigoare pînă la
data punerii în aplicare a noilor legi. Dacă anumite impozite şi/sau taxe incluse în impozitul unic
perceput de la rezidenții parcului pentru servicii de afaceri internaționale prevăzut la alin.(1) lit.a) sînt
înlocuite, potrivit legislației, cu alte impozite şi/sau taxe, componența impozitului unic se va ajusta
corespunzător, fără modificarea cotei acestuia.
(6) În cazul în care rezidenții parcului nu respectă condițiile de aplicare a facilităților prevăzute
de prezenta lege, obligațiile acestora față de bugetul public național se recalculează în modul general
stabilit, începînd cu perioada fiscală în care a fost comisă încălcarea, în conformitate cu legislația în
vigoare.

Articolul 13. Asigurarea socială şi medicală a salariaților angajați de rezidenții parcului

(1) Salariații rezidenților parcului beneficiază de toate tipurile de prestații de asigurări sociale
de stat din bugetul asigurărilor sociale de stat, conform legislației în vigoare. Venitul lunar asigurat al
acestor salariați va constitui 68% din cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru
anul respectiv.
(2) Salariații rezidenților parcului obțin statutul de persoană asigurată în sistemul de asigurări
obligatorii de asistență medicală în baza informației actualizate şi prezentate în darea de seamă privind
reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală şi a
contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate, conform legislației în vigoare.
(3) Rezidentul parcului este obligat să-i informeze în scris pe salariații săi despre particularitățile
asigurării sociale şi medicale stabilite prin prezentul articol, precum şi despre particularitățile
impozitului pe venit din salariu, pînă la data obținerii titlului de rezident al parcului, iar în cazul
salariaților noi – pînă la angajare.

Capitolul VI
EVALUAREA ŞI CONTROLUL ACTIVITĂŢII PARCULUI

Articolul 14. Evaluarea activității parcului pentru servicii de afaceri internaționale şi a

rezidenților acestuia
Rezultatele activității parcului şi a rezidenților acestuia se evaluează de Ministerul Economiei.

Articolul 15. Verificarea activităților principale

 (1) Activitatea rezidenților parcului este supusă anual, în mod obligatoriu, verificării îndeplinirii
indicatorilor necesari pentru dobîndirea şi menținerea statutului rezidentului parcului pentru servicii
de afaceri internaționale.
(2) Indicatorii supuși verificării sînt stabiliți de către Administrația parcului, iar verificarea este
efectuată de către entitățile de audit.
(3) Rezultatele verificării se publică pe pagina web oficială a parcului pentru servicii de afaceri
internaționale.

Articolul 16. Retragerea titlului de rezident al parcului

(1) Titlul de rezident al parcului se retrage prin rezoluțiunea contractului încheiat cu
Administrația parcului în următoarele situații:
a) la inițiativa rezidentului parcului, în cazul în care Administrația parcului nu respectă
prevederile contractului privind desfășurarea activității în parc şi nu înlătură încălcările în termen de
30 de zile de la primirea notificării scrise din partea rezidentului;
b) la inițiativa Administrației parcului, în cazul în care rezidentul parcului nu respectă
prevederile contractului privind desfășurarea activității în parc şi nu înlătură încălcările în termen de
30 de zile de la primirea notificării scrise din partea Administrației;
c) în cazul încălcării prevederilor prezentei legi, ale legislației cu privire la prevenirea şi
combaterea spălării banilor, ale altor acte normative, în baza unei hotărîri judecătorești irevocabile în
acest sens;
d) în alte cazuri prevăzute de contractul privind desfășurarea activității în parc;
e) la inițiativa Administrației parcului, în cazul în care, în urma verificării efectuate anual de
către entitatea de audit, se constată că rezidentul nu mai întrunește condițiile de calificare în calitate
de rezident al parcului pentru servicii de afaceri internaționale, prevăzute de prezenta lege.
(2) În cazurile prevăzute la alin.(1) lit. a), b) şi e), titlul de rezident al parcului se retrage prin
decizia Administrației parcului.
(3) Retragerea titlului de rezident al parcului atrage după sine privarea rezidentului de facilitățile
acordate conform prezentei legi.
(4) Rezidenții parcului pot contesta în instanță de judecată deciziile de retragere a titlului de
rezident.

Articolul 17. Desființarea parcului pentru servicii de afaceri internaționale

(1) Parcul poate fi desființat printr-o hotărîre de Guvern, la propunerea Ministerului Economiei,
în cazul în care parcul nu realizează obiectivele stipulate de prezenta lege şi de propriul regulament
de organizare şi funcționare. Hotărîrea de Guvern privind desființarea parcului intră în vigoare după
6 luni de la data publicării acesteia.
(2) Desființarea parcului atrage după sine pierderea titlului de rezident al parcului respectiv,
precum şi încetarea regimului de facilități acordate rezidenților parcului conform prezentei legi.

Capitolul VII
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 18
(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
(2) Guvernul, în termen de 6 luni de la data publicării prezentei legi:
a) va aduce în concordanță actele sale normative cu prezenta lege;
b) va elabora şi adopta actele normative necesare pentru executarea prezentei legi şi va prezenta
Parlamentului propuneri privind punerea în concordanță a legislației în vigoare cu prezenta lege.

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI IGOR GROSU

 Notă informativă
la proiectul legii cu privire la parcul pentru servicii de afaceri internaționale
1. Denumirea autorului şi, după caz, a participanților la elaborarea proiectului
Proiectul de lege a fost elaborat de către Ministerul Economiei, cu asistența partenerilor de dezvoltare.

2. Condițiile ce au impus elaborarea proiectului de act normativ şi finalitățile urmărite

Ecosistemul antreprenorial în sectorul serviciilor de afaceri internaționale este încă unul în curs de dezvoltare, dar cu
un potențial destul de mare. Pînă în prezent nu au fost elaborate și implementate anumite politici în vederea susținerii
și dezvoltării acestui sector. În context, merită menționat faptul că politicile statelor din regiune adresate impulsionării
dezvoltării sectorului serviciilor de afaceri internaționale creează dezechilibre semnificative în termeni de
competitivitate și atractivitate pentru acest sector în Republica Moldova.
Lipsa unei intervenții prompte și bine targhetate din partea statului ar putea fi tradusă în următoarele efecte sau
consecințe nefavorabile:
• Piața serviciilor de afaceri internaționale locale va rămîne subdezvoltată și va fi limitată la oferirea unor servicii
simpliste cu valoare adăugată redusă, iar potențialul acesteia nu va fi valorificat pe deplin;
• Nivelului economiei informale şi a muncii ne(sub)declarată în acest sector ar putea atinge valori și mai mari,
creând astfel presiuni din punct de vedere concurențial, dar și sub aspect de conformare fiscală precară;
• Nivelului actual al ISD, dar și a potențialului flux de ISD în sectorul ar putea fi redus considerabil, avînd în
vedere riscul relocării/direcționării afacerilor către alte jurisdicții mai atractive atît de către investitorii străini
deja prezenți pe piață, dar și potențialii investitori;
• Va fi diminuat transferul de know-how în ţară, fapt ce va genera implicit stagnarea evoluției acestui sector;
• Gradul redus de colectări bugetare, fapt care va influența realizarea politicilor statului în diverse ramuri,
inclusiv cel al protecției sociale ale populației;
• Aspecte de ordin social precum (i) gradul redus al ocupării forței de muncă, (ii) migrarea profesioniștilor în
căutarea oportunităților de angajare mai avantajoase peste hotare, (iii) reconversie profesională;
• Majorarea costurilor Guvernului în atingerea obiectivelor propuse în documentele sale de planificare strategică.
3. Descrierea gradului de compatibilitate pentru proiectele care au ca scop armonizarea legislației naționale cu
legislația Uniunii Europene
Proiectul nu are drept scop armonizarea legislației naționale cu legislația Uniunii Europene.

4. Principalele prevederi ale proiectului şi evidențierea elementelor noi

Proiectul de lege propune implementarea unui model fiscal axat în mare parte pe două dimensiuni principale:
• Reducerea poverii fiscale, în mare parte fiind transpusă în reducerea costurilor cu impozitele salariale. Or,
anume costurile salariale reprezintă componenta esențială a cheltuielilor înregistrate de companiile ce oferă
servicii de afaceri internaționale.
• Simplificarea administrării fiscale prin instituirea unui mecanism simplu de raportare și plată a impozitelor și
taxelor datorate la buget.
Proiectul își propune să replice facilitățile fiscale acordate rezidenților parcurilor pentru tehnologia informațiilor,
adaptat, însă, la specificul sectorului serviciilor de afaceri internaționale, dar și la un nivel optim de impozitare. În
particular, proiectul vizează următoarele abordări:
• Oferirea regimului fiscal facilitar și simplificat pentru companiile din sectorul serviciilor de afaceri
internaționale, care vor deveni rezidenți ai unui parc instituit de Guvern.
• Un aspect important prevăzut de prezentul proiect de lege este virtualitatea parcului, care va permite rezidenților
să își desfășoare activitatea economica pe tot teritoriul Republicii Moldova.
• Parcul va fi administrat de către Administrația parcului - instituție publică creată de Guvern, avînd atribuții
clare și răspundere stabilite prin lege. Remunerarea activității administrației parcului va fi efectuată din contul
cotizațiilor plătite de rezidenții parcului.
• Impozitarea lunară a rezidenților parcului se va produce prin aplicarea unui impozit unic de 10% din venitul
din vânzări înregistrat de rezidenți, dar care nu poate fi mai mic decît suma minimă a impozitului unic ce se va
determina lunar per angajat şi va constitui 30% din cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat
pentru anul aferent perioadei fiscale a impozitului respectiv.
 • Impozitul unic datorat de rezidenții parcului presupune înglobarea mai multe impozite şi taxe datorate la
moment de companiile din sector și anume: impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător, impozitul pe
venit din salariu, contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii datorate de angajatori, primele de asigurare
obligatorie de asistență medicală datorate de angajați, taxele locale, impozitul pe bunurile imobiliare şi taxele
rutiere.
• Angajații rezidenților parcului vor continua să fie înrolați în sistemul public de asigurări sociale, venitul asigurat
al acestora fiind stabilit în cuantum de 68% din salariul mediu pe economie.
• Proiectul conține și anumite condiționalități aplicabile în raport cu viitorii rezidenți ai parcului. Astfel,
rezidenții parcului urmează să întrunească următoarelor criterii: (a) Venitul înregistrat din prestarea serviciilor
permise în parc în conformitate cu art.8 al legii reprezintă 85% sau mai mult din suma totală a venitului din
vînzarea produselor (mărfurilor), prestarea serviciilor, executarea lucrărilor înregistrată în evidența contabilă,
precum și (b) Venitul înregistrat din activitatea comercială externă reprezintă 85% sau mai mult din suma totală
a venitului din vînzarea produselor (mărfurilor), prestarea serviciilor, executarea lucrărilor înregistrată în
evidența contabilă.
• Proiectul de lege oferă, de asemenea, și anumite garanții rezidenților parcului pentru servicii de afaceri
internaționale. Astfel, în cazul în care sunt adoptate legi noi care modifică cota şi/sau componența impozitului
unic perceput de la rezidenții parcului pentru servicii de afaceri internaționale şi/sau îl anulează, rezidenții
parcului sunt în drept, pe parcursul unei perioade de 10 ani, dar care nu va depăși termenul de funcționare a
parcului, să activeze conform prevederilor legii în vigoare pînă la data punerii în aplicare a noilor legi.
• În vederea asigurării unui mecanism transparent de verificare a conformității și performanțelor înregistrate,
proiectul instituie obligativitatea evaluării activității parcului si a rezidenților acestuia, cerințe privind verificare
activității principale de către companiile de audit, procedura de retragere a titlului de rezident al parcului,
precum și mecanismul de desființare a parcului pentru servicii de afaceri internaționale.
5. Fundamentarea economico-financiară
Conform analizei efectuate, implementarea prezentului proiect de lege la etapa incipientă nu se estimează să genereze
pierderi bugetare din încasări fiscale, diferența diminuării poverii fiscale fiind atenuată prin creșterea numărului de
rezidenți ai parcului pentru servicii de afaceri internaționale.
6. Modul de încorporare a actului în cadrul normativ în vigoare
Proiectul de lege prevede modificarea altor acte normative în vederea asigurării funcționalității parcului pentru servicii
de afaceri internaționale, dar și pentru aducerea în corespundere cu prevederile prezentului proiect de lege.
7. Avizarea şi consultarea publică a proiectului
Proiectul urmează a fi supus avizării și consultării publice prin expediere părților interesate și prin publicare pe pagina
web oficială a Ministerului Economiei, http://www.me.gov.md/ro/advanced-page-type/anunturi-privind-consultari-
publice, la compartimentul Transparența-decizională /Anunțuri privind consultările publice.
8. Constatările expertizei anticorupție
Proiectul urmează va fi expediat pentru expertizare Centrul Național Anticorupție.
9. Constatările expertizei de compatibilitate
Proiectul nu are drept scop armonizarea legislației naționale cu legislația Uniunii Europene și nu urmează a fi supus
expertizei de compatibilitate.
10. Constatările expertizei juridice
Proiectul va fi supus expertizei juridice de către Ministerul Justiției.
11. Constatările altor expertize
Conform procedurii, proiectul a fost consultat prealabil cu Ministerul Finanțelor (avizul MF nr. 15/2-06/236 din
08.06.2022).
Analiza impactului la proiectul de lege fost examinată în cadrul ședinței Grupului de lucru (proces-verbal nr.38-78-
5438 din 01.06.2022). Analiza de impact a fost ajustată și completată conform recomandărilor Comisiei.

Ministru Sergiu Gaibu

 Formularul tipizat al documentului de analiză a impactului

Titlul analizei impactului (poate conține titlul Analiza impactului în procesul de

propunerii de act normativ): fundamentare a proiectul hotărârii Guvernului
pentru aprobarea Legii cu privire la parcul pentru servicii de
afaceri internaționale
Data:
Autoritatea administrației publice (autor): Ministerul Economiei
Subdiviziunea: Direcția politici în domeniul tehnologiei informației și
economiei digitale
Persoana responsabilă şi datele de contact: Andrei Cușcă – Șef Direcție
Tel: 0 (22) 250-557
Compartimentele analizei impactului
1. Definirea problemei
a) Determinați clar și concis problema și/sau problemele care urmează să fie soluționate
Actualmente, sectorul serviciilor de afaceri internaționale este un sector subdezvoltat comparativ cu potențialul de
dezvoltare a acestuia, observat prin prisma comparațiilor internaționale descrise în continuare, precum și comparativ cu
nivelul mediu de dezvoltare a economiei naționale (figura nr.8). Astfel, numărul mediu de locuri de muncă, venitul din
vânzări generat, capacitatea de autofinanțare (activele nete), impozitele generate la bugetul de stat de către entitățile
economice din sector sunt net inferioare nivelului mediu generat de entitățile din economia națională. De asemenea,
sectorul serviciilor (din care fac parte și serviciile de afaceri internaționale) deține cea mai mare pondere a economiei
neobservate în PIB, de circa 10,8% sau peste 40,2% din economia neobservată estimată în 2021 de către statistica oficială.
Astfel, sunt necesare crearea unor condiții care să faciliteze activitatea companiilor din acest sector. În context, având în
vedere contextul internațional în care sectorul serviciilor de afaceri înregistrează evoluții impresionante, dar și potențialul
acestui sector în Republica Moldova, se propune promovarea proiectul de Lege cu privire la parcul serviciilor de afaceri
internaționale și care va oferi rezidenților parcului anumite garanții și un regim fiscal facilitar.
Obiectivul proiectului constă în stimularea sectorului serviciilor de afaceri internaționale (externalizare) din Republica
Moldova cu rezultatul scontat în creșterea gradului de ocupare a forței de muncă și extinderea accesului la oportunitățile
economice.
În context, proiectul țintește crearea unei infrastructuri fiscale fiabile care va impulsiona dezvoltarea companiilor din
sectorul serviciilor de afacerilor internaționale deja prezente pe piața Republicii Moldova, dar și atragerea investițiilor
străine în acest sector. Legea propusă vizează implementarea unui mecanism de creare a parcului serviciilor de afaceri
internaționale, precum și al unui șir de facilități oferite rezidenților acestuia.
Proiectul vine drept soluție pentru atragerea, motivarea și fidelizarea tinerilor specialiști de a opta pentru angajarea în
Republica Moldova, diminuînd astfel din fenomenul imigraționist masiv înregistrat în ultimii ani. De asemenea, proiectul
îți propune să creeze o platformă de afaceri prosperă și inovatoare în vederea dezvoltării și implementării unor servicii
competitive, orientate preponderent pentru piața externă, fiind astfel un factor stimulator pentru creșterea economiei per
ansamblu.
Dezvoltarea sectorului serviciilor de externalizare, inclusiv susținerea startup-urilor din acest sector prin diferite
mecanisme stimulatorii, este o practică pe larg răspândită în țările dezvoltate, fiind urmărite creșterea economică, sporirea
productivității muncii, soluționarea problemelor sociale etc.
b) Descrieți problema, persoanele/entitățile afectate și cele care contribuie la apariția problemei, cu justificarea necesității
schimbării situaţiei curente şi viitoare, în baza dovezilor şi datelor colectate și examinate
Începând cu anii 2000, Republica Moldova a implementat reforme specifice menite să promoveze o creștere economică
durabilă, reducerea sărăciei și să promoveze o creștere favorabilă incluziunii. Potrivit datelor Băncii Mondiale, în ultimii
20 de ani, economia locală a crescut în medie cu 4,6% condusă în primul rând de consum și alimentată de remitențe,
acestea din urmă fiind estimate la aproximativ 10% din PIB (Sursa: Worldbank. Moldova Country Context. 6 April
2021).
Republica Moldova a înregistrat progrese moderate în dezvoltarea unui mediu de afaceri propice pentru întreprinderile
mici și mijlocii (IMM-uri). Moldova a avansat în implementarea Strategiei de Dezvoltare a IMM-urilor cu progrese
substanțiale în reducerea reglementărilor împovărătoare, implementarea analizei impactului reglementării și furnizarea
de servicii de dezvoltare a afacerilor pentru IMM-uri (Sursa: SME POLICY INDEX: EASTERN PARTNER
COUNTRIES 2020 © EBRD, ETF, EU, OECD 2020).
În ciuda aspectelor pozitive, mediul de afaceri din Moldova continuă să fie sensibil la o multitudine de provocări
structurale precum scăderea investițiilor străine directe, productivitate scăzută, probleme demografice, predispoziție
ridicată la șocuri climatice. Mai mult, rata scăzută de ocupare a forței de muncă și fenomenul migraționist alarmant sunt,
în general, recunoscute ca două dintre principalele probleme care au un impact negativ asupra dezvoltării Republicii
Moldova.
Totodată, estimările studiilor de specialitate privind economia informală şi munca ne(sub)declarată arată un nivel ridicat
al acestui fenomen în Republica Moldova comparativ cu țările din Europa de Sud-Est (sursa: IMF: Shadow Economies
Around the World: What Did We Learn Over the Last 20 Years?). Conform unui studiu efectuat recent, circa o treime
din companii practică salarii „în plic”, iar în medie circa 30% din salarii rămân nedeclarate. Acesta fenomen este unul
întîlnit inclusiv în cadrul activităților profesionale, științifice și tehnice cu 40% din respondenți care consideră că
„salariile în plic” sunt răspândite mult sau aproape în fiecare companie (Sursa: UNPD_ Fenomenul economiei și ocupării
informale în contextul pandemiei Covid-19).
Conform ultimilor statisticilor oficiale (https://statistica.gov.md/category.php?l=ro&idc=191), în anul 2020 ponderea în
PIB a economiei neobservate a constituit circa 27%, menținând o tendință crescătoare în ultimii ani (se constată o creștere
de circa 3,3 puncte procentuale în anul 2020 față de anul 2015). Sectorul serviciilor deține cea mai mare pondere a
economiei neobservate în PIB, de circa 10,8% sau peste 40,2% din economia neobservată estimată în 2021 de către
statistica oficială.
Sectorul serviciilor de afaceri internaționale prezintă o perspectivă de stimulare a pieței muncii din Republica Moldova,
promovarea exporturilor și o platformă de atragere a investițiilor.
În context, merită menționat faptul că, piața globală a serviciilor de BPO (Business Process Outsourcing) a fost evaluată
în 2020 la aproximativ 232 miliarde USD. Se estimează că în perioada următoare, sectorul global va avea o creștere
anuală de 8,5% de la $246 miliarde (2021) la $436 miliarde (2028). Cea mai dominantă cotă de piață și cea mai mare
creștere anuală este estimată în perioada 2021 – 2028 (Sursa: Grand View Research. Market Analysis Report 2021-
2028).
La nivel regional, în anul 2020, Polonia a fost lider în prestarea serviciilor de externalizare cu aproximativ 1.400 de
centre de prestări servicii și cu un număr de 330.000 angajați. Raportul numărului de angajați per centru de servicii este
cel mai mare în România (468 angajați per centru) și cel mai mic în Polonia (236 angajați per centru). Numărul de
angajați este estimat să crească în toate țările analizate, creșteri semnificative fiind estimate în Ungaria (38%) și Lituania
(36%) (Sursa: ABSL_ EMEA’s Business Services Landscape: A snapshot of 18 countries in the region).

Figura 1. Numărul de Centre de Servicii: BPO, SSC/GBS, IT, R&D Figura 2. Prognoză privind numărul angajaților în perioada 2020
– 2021/2022

Serviciile financiar-contabile au reprezentant în anul 2020, activitățile cel mai des derulate în țările analizate,
preponderent în Republica Cehă (93%). Serviciile în domeniul resurselor umane reprezintă o altă funcție activ derulată,
în mod special în Republica Cehă (80%) și România (50%). Segmentul serviciilor pentru clienți are o pondere mare în
România (62%) și redusă în Polonia (28%). Țările care recent au început dezvoltarea sectorului de externalizare se pot
aștepta la o pondere mai mare din aceste tipuri de servicii comparativ cu țările cu o practică semnificativă a sectorului
(Sursa: ABSL_ EMEA’s Business Services Landscape: A snapshot of 18 countries in the region).

Figura 3. Tipurile de activități derulate în cadrul Centrelor de Servicii în țările din regiune

Analiza de ansamblu a practicii existente în alte state europene sugerează faptul că în mare parte țările adoptă un mix
de măsuri menite să sprijine sectorul serviciilor de afaceri internaționale (ex. subsidii, ajutoare EU, training, reduceri
aferente obligațiilor privind taxele locale , etc). Astfel, modelul de impozitare propus este unul inovativ atât din
perspectiva reducerii poverii fiscale, cât și a administrării fiscale, fapt ce sporește competitivitatea Republicii Moldova,
în comparație cu alte state.
Atractivitatea Republicii Moldova ca locație pentru serviciile de externalizare poate fi una destul de actuală fiind
motivată de o serie de factori interni și externi, precum:
• Context internațional prielnic prin care companiile multinaționale pun accent pe procesul de digitalizare și
automatizarea proceselor, inclusiv prin prisma externalizării anumitor procese și funcții;
• Tendința continuă din partea întreprinderilor internaționale de a reduce costurile cu externalizare prin
identificare unor țări favorabile din punct de vedere al costurilor de gestiune;
• Nivelul înalt de maturitate al sectorului serviciilor de externalizare în alte țări și care rezultă în costuri mai
ridicare, dar și disponibilitatea forței de muncă, impun multinaționalilor necesitatea de a găsi alte locații de
externalizare la prețuri competitive;
• Proximitatea atât culturală, cât și distanța față de piața europeană;
• Infrastructură de rețea competitivă - una dintre cele mai mari viteze de internet din lume;
• Aspirația de integrare europeană a Republicii Moldova si semnarea acordul privind stabilirea Zonei de Liber
Schimb Aprofundată și Cuprinzătoare dintre UE-Moldova;
• Aplicabilitatea a 50 tratate de evitare a dublei impuneri cu alte state și 34 de acorduri internaționale privind
promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor.
Republica Moldova poate servi ca o sursă importantă de suport multilingv, o mare parte a populației vorbind două și
adesea trei limbi, ceea ce permite oferirea serviciilor de înaltă calitate pentru întreprinderile străine.
 Figura 4. Dinamică numărului de elevi în învățământul primar
și secundar care studiază o limbă străină

sursa: Calcule pe baza datelor BNS

Totodată, Republica Moldova poate fi o piață atractivă și din perspectiva faptului că dispune de specialiști în domeniile
solicitate din sectorul serviciilor de afaceri (ex. contabili, analiști, traducători, relații clienți, analiză financiară, etc.).

Figura 5. Studenți în instituțiile de învățământ superior

pe domenii generale de studiu 2021/2022

Sursa: Calcule pe baza datelor BNS

Potrivit unui raport recent emis de Agenția de Investiții, se estimează că dimensiunea actuală a forței de muncă a
sectorului de BPO din Moldova este de peste 3.000 de persoane (excluzând externalizarea IT), deservind în mod
predominant piețele europene și americane. Serviciile prestate de companiile din acest sector sunt adresate mai multor
industrii, în special logistică, călătorii și telecomunicații. Dezvoltarea sectorului serviciilor de afaceri în Moldova poate
crea oportunități de angajare și susține creșterea economică locală și în alte regiuni în care sunt situate universități, pe
lângă Chișinău, precum Bălți, Cahul, Comrat și Taraclia (Sursa: Invest Moldova_BPO & SSC SECTOR OVERVIEW
Republic of Moldova).
Printre principalele constrângeri raportate de către companiile deja prezente pe piața Moldovei în dezvoltarea și
promovarea sectorului serviciilor de afaceri internaționale sunt:
• Nivelul ridicat al presiunii fiscale, fiind raportat drept cauza principală a nivelului scăzut de dezvoltare a
sectorului;
• Complexitatea administrării fiscale;
• Nivelul ridicat de emigrare și modificările demografice care au un impact asupra disponibilului de personal;
• Concurența acerbă în raport cu sectorul informal.
Potrivit recomandărilor companiilor din sectorul serviciilor de afaceri internaționale prezente pe piață, dar și urmare a
analizei detaliate privind eforturile statului întreprinse în vederea stimulării altor sectoare, următoarele concluzii pot fi
formulate:
• Sectorul serviciilor de afaceri internaționale prezintă o perspectivă importantă de stimulare a pieței muncii din
Republica Moldova, promovare a exporturilor și o platformă de atragere a investițiilor. Totuși, în vederea
valorificării potențialului acestui sector, este necesar să fie create condiții care să faciliteze activitatea
companiilor din acest sector.
 • Având în vedere specificul sectorului, în care partea covârșitoare a costurilor este atribuită costurilor salariale,
dar și complexitatea sistemului de administrare fiscală aplicabil la moment, se impune nevoia creării unei
infrastructuri fiscale fiabile menite să impulsioneze dezvoltarea companiilor din sectorul serviciilor afacerilor
internaționale deja prezente pe piața Republicii Moldova, dar și să atragă investiții străine în acest sector.
• Parcul IT și-a demonstrat atractivitatea pentru un număr larg de rezidenți. Pe cale de consecință, implementarea
unui model similar Parcului IT, adaptat la necesitățile sectorului serviciilor de afaceri internaționale, ar putea
reprezenta un pas ferm în vederea stimulării sectorului.
Conform analizelor realizate pe baza datelor prezentate de către asociațiile de business, se estimează că sectorul
serviciilor de afaceri internaționale în Republica Moldova este concentrat într-o serie de activități economice, prevăzute
la tabelul 1, considerate și activități economice potențiale pentru impactul intervenției preconizate a statului (tabelul 1).

Tabelul 1. Activități economice (sectoare) potențiale pentru

analiză

Clasa
Denumire activitate CAEM
CA EM-2

6920 Activitati de contabilitate si audit financiar; consultanta in domeniul fiscal

7022 Activitati de consultanta pentru afaceri si management
7112 Activitati de inginerie si consultanta tehnica legate de acestea
7220 Cercetare-dezvoltare in stiinte sociale si umaniste
7120 Activități de testare și analize tehnice
7320 Activitati de studiere a pietei si de sondare a opiniei publice
7430 Activitati de traducere scrisa si orala (interpreti)
7490 Alte activitati profesionale, stiintifice si tehnice n.c.a.
8211 Activitati combinate de secretariat
8219 Activitati de fotocopiere, de pregatire a documentelor si alte activități sec.
8220 Activitati ale centrelor de intermediere telefonica (call center)
8299 Alte activitati de servicii suport pentru intreprinderi n.c.a.
7810 Activitati ale agentiilor de plasare a fortei de munca
7830 Alte servicii de furnizare a fortei de munca
5229 Alte activitati anexe transporturilor
6311 Prelucrarea datelor, administrarea paginilor web si activitati conexe
6312 Activitati ale portalurilor web
7211 Cercetare-dezvoltare in biotehnologie
7219 Cercetare-dezvoltare in alte stiinte naturale si inginerie
7410 Activitati de design specializat
6630 Activitati de administrare a fondurilor
6399 Alte activitati de servicii informationale n.c.a

Urmare a analizelor detaliate efectuate, anumite activități economice au fost excluse din analiză, având în vedere
următoarele constatări:
• O serie de activități economice deja beneficiază de facilități fiscale, fiind încadrate în codurile CAEM admise
în cadrul Parcului IT (art.8 din Legea nr.77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației), iar
• Unele activități economice sunt nereprezentative din punct de vedere al informațiilor disponibile și/sau
determinate de lipsa activităților economice (activități de administrare a fondurilor, alte activități anexe
transportatorilor).
Astfel, în scopul analizei impactului au fost selectate activitățile economice de la codurile CAEM menționate în tabelul
2 (sector țintă).
Tabelul 2. Activități economice considerate relevante
()pentru
Clasa Grupa de activități
Denumire activitate CAEM
CAEM-2 internațional
6920 Activitati de contabilitate si audit financiar; consultanta in domeniul fiscal Finance & Accounting
7022 Activitati de consultanta pentru afaceri si management Finance & Accounting
6399 Alte activitati de servicii informationale n.c.a Customer service
7211 Cercetare-dezvoltare in biotehnologie R&D
7219 Cercetare-dezvoltare in alte stiinte naturale si inginerie R&D
7112 Activitati de inginerie si consultanta tehnica legate de acestea R&D
7220 Cercetare-dezvoltare in stiinte sociale si umaniste R&D
7120 Activități de testare și analize tehnice Customer service
7320 Activitati de studiere a pietei si de sondare a opiniei publice Customer service
7430 Activitati de traducere scrisa si orala (interpreti) Customer service
7490 Alte activitati profesionale, stiintifice si tehnice n.c.a. Customer service
8211 Activitati combinate de secretariat Customer service
8219 Activitati de fotocopiere, de pregatire a documentelor si alte activitati specializate
Customer
de secretariat
service
8220 Activitati ale centrelor de intermediere telefonica (call center) Customer service
8299 Alte activitati de servicii suport pentru intreprinderi n.c.a. Customer service
7810 Activitati ale agentiilor de plasare a fortei de munca HR
7830 Alte servicii de furnizare a fortei de munca HR

Deși determinarea cu certitudine a contribuției sectorului țintă din Republica Moldova în PIB este una destul de dificilă,
cel puțin din considerentele de dispersare a sectorului pe sub-sectoare din perspectiva clasificării CAEM, dar şi al
prezenței unei considerabile părți neoficializate, statisticile oficiale denotă că ponderea activităților declarate din sectorul
țintă a constituit circa 1,5% - 1,6% din PIB în perioada 2016-2020.

Figura 6. Raportul dintre venitul din vânzări al sectorului țintă și PIB, %

Sursa: Calcule realizate de autori pe baza datelor BNS

Diferențele dintre datele furnizate de Biroul Național de Statistică (BNS) și Serviciul Fiscal de Stat (SFS) în scopul
analizei, au determinat realizarea unei analize prudențiale, bazate pe anumite estimări cantitative, considerate relevante
din punct de vedere al reprezentativității datelor. Astfel, pentru cunoașterea performanțelor economice și contribuția
sectorului la formarea economiei naționale au fost utilizate datele BNS, fiind considerate reprezentative din punct de
vedere al indicatorilor de intensitate economică, iar pentru observarea și identificarea contribuției sectorului țintă la
formarea bugetului public național, prin prisma plăților obligatorii sub formă de impozite și taxe, au fost considerate
informațiile furnizate de SFS.
Rezultatul financiar pozitiv, trendurile crescătoare a capacității de autofinanțare (capitalul propriu), a veniturilor din
vânzări, venitului din export servicii, activelor înregistrat de sectorul țintă pe perioada de analiză denotă o dezvoltare
ascendentă, dar lentă (tabelul 4).
 Tabelul 3. Principalii indicatori economici care caracterizează sectorul țintă
Indicatori U.M. 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Numarul de entitati - SFS unit 1,875 2,353 3,180 4,059 4,131 4,218
Numarul de entitati - BNS unit 2,487 2,680 3,099 3,288 3,323 3,366
Numarul mediu scriptic al salariatilor pers 12,478 12,568 13,705 13,908 14,493 12,332
Venitul din vânzări mii lei 2,391,194 2,514,771 2,632,324 3,018,563 3,100,211 3,215,527
Rezultatul financiar mii lei 407,035 448,856 486,979 451,329 507,522 605,248
Active mii lei 5,922,993 5,763,621 6,550,768 6,981,305 7,121,343 7,502,840
Capital propriu mii lei 1,081,674 1,322,700 1,746,212 1,922,857 1,975,138 1,793,312
Cheltuieli Retribuirea muncii mii lei 840,203 916,548 1,073,864 1,130,167 1,287,506 1,358,941
Venit din export servicii mii lei 680,534 691,860 799,466 836,980 989,963 986,609
Impozite și taxe achitate la buget mii lei 339,498 390,611 496,884 509,794 479,784 471,778
Sursa: BNS, SFS.

Ritmurile de dezvoltare se temperează în perioada ultimelor doi ani din analiză (2019, 2020), comparativ cu
perioada 2015-2018. Statisticile oficiale evidențiază o creștere perpetue lentă pe majoritatea indicatorilor în perioada
analizată (2015-2020), cu excepția variațiilor negative determinate de criza pandemică COVID-19 din anul 2020. Astfel,
principalii indicatori economici ce caracterizează potențialul economic al entităților economice din sectorul țintă (număr
de entități, numărul mediu scriptic al salariaților, valoarea activelor, capitalului propriu, venitul din vânzări, venitul din
export servicii etc) înregistrează valori medii crescătoare pentru perioada de analiză. Însă, în perioada ultimilor 2 ani se
observă o temperare a evoluției activități economice a sectorului țintă (pentru majoritatea indicatorilor).
Tabelul 4. Ritmul de dinamică al principalilor indicatori ai sectorului țintă
Media Media
anuală 2015- anuală 2018-
Indicatori 2016/2015 2017/2016 2018/2017 2019/2018 2020/2019 20201 2020
Numarul de entitati - SFS 25.5 35.1 27.6 1.8 2.1 17.6 1.9
Numarul de entitati - BNS 7.8 15.6 6.1 1.1 1.3 6.2 1.2
Numarul mediu scriptic al salariatilor 0.7 9.0 1.5 4.2 -14.9 3.8 -5.8
Venitul din vânzări 5.2 4.7 14.7 2.7 3.7 6.1 3.2
Rezultatul financiar 10.3 8.5 -7.3 12.5 19.3 8.3 15.8
Active -2.7 13.7 6.6 2.0 5.4 4.8 3.7
Capital propriu 22.3 32.0 10.1 2.7 -9.2 10.6 -3.4
Cheltuieli Retribuirea muncii 9.1 17.2 5.2 13.9 5.5 10.1 9.7
Venit din export servicii 1.7 15.6 4.7 18.3 -0.3 7.7 8.6
Impozite și taxe achitate la buget 15.1 27.2 2.6 -5.9 -1.7 6.8 -3.8
Notă: 1 - pentru numărul mediu scriptic al salariaților s-a calculat pentru perioada 2015-2019 (exclus impactul COVID-19)
Sursa: Calcule realizate de autori în baza datelor BNS, SFS.

Ritmurile de dinamică mai lente din ultimii ani a activității economice, au determinat diminuarea lentă a
impozitelor și taxelor achitate de sectorul țintă la bugetul public național. În perioada 2015-2018, se atestă o creștere
a impozitele și taxele achitate la bugetul public național (BPN), însă în perioada ultimilor 2 ani din analiză se observă o
diminuare a plăților la BNP sub formă de impozite și taxe. Corelația inversă identificată între creșterea indicatorilor de
rezultate, de potențial enumerați și contribuția sectorului la BPN, evidențiază una din problemele de bază care au
determinat necesitatea de intervenție a statului. Acest aspect a determinat și reducerea ratei impozitelor și taxelor achitate
de sectorul țintă din total venituri generate de sector, de la 18,9% în anul 2017 până la 14,7% în anul 2020 (figura 7).
Ponderea veniturilor generate din exportul de servicii demonstrează un potențial nevalorificat de orientare spre
export a sectorului țintă. Astfel, ponderea veniturilor din serviciile exportate din total venituri generate de sector
constituie circa 29,5% în mediu pe perioada de analiză, neidentificându-se variații anuale semnificative, în timp ce în
țările din regiune, sectorul BPO similar înregistrează venituri din export de până la 70% din total venituri.
(https://itida.gov.eg/English/Reports/Documents/EMEA-Business-Services-Landscape-Report.pdf).

Figura 7. Ponderea veniturilor din export din total venit sector țintă și rata impozitelor
și taxelor din total venit sector țintă

Sursa: Calcule realizate de autori în baza datelor BNS, SFS.

Sectorul țintă denotă o contribuție redusă la formarea economiei naționale și un nivel mai redus de dezvoltare
comparativ cu entitățile economice din alte activități ale economiei naționale. Astfel, în anul 2020, în sectorul țintă
activează 1,7% din salariații înregistrați în economia națională și care desfășoară activitate în circa 7,3% din entitățile
economice per țară. Sectorul țintă generează numai 0,8% din venitul înregistrat de agenții economici naționali (tabelul
5). Contribuția sectorului la formarea avuției naționale este de numai 1,6% (active). Venitul din export servicii generat
de sectorul țintă constituie 4,5% din total export de servicii pe economie națională. Doar circa 2,0% din impozitele și
taxele achitate la BPN sunt generate de agenții economici din sectorul țintă (tabelul 5).

Tabelul 5. Ponderea sectorului țintă în total economie, a 2020 %

Pondere
sector din
Indicatori total
economie, a.
2020, %
Numarul de entitati 7.3
Numarul mediu scriptic al salariatilor 1.7
Venitul din vânzări 0.8
Rezultatul financiar 3.3
Active 1.6
Capital propriu 0.9
Cheltuieli Retribuirea muncii 3.2
Venit din export servicii 4.5
Impozite și taxe achitate la buget 2.0

Sursa: Calcule realizate de autor în baza datelor BNS, SFS, BNM.

Compararea valorilor medii generate de un agent economic din sectorul țintă cu valorile medii înregistrate de un agent
economic per total economie, demonstrează o dezvoltare mult mai redusă a afacerii agenților economici din sectorul
țintă decât media fiecărui indicator înregistrat de agenții economici la nivel de economie națională pe majoritatea
indicatorilor de referință, cu excepția salariului mediu (figura 8).
 Figura 8. Indicatorii înregistrați de sectorul țintă din total economie (axa dreaptă)
și comparații între indicatori (axa stângă)

Sursa: Calcule realizate de autor în baza datelor BNS, SFS

Analiza economico-financiară demonstrează următoarele probleme identificate în sectorul țintă:

• nivelul redus de dezvoltare comparativ cu media pe economie națională și comparativ cu sectoarele similare din
țările din regiune;
• contribuția nesemnificativă la formarea economiei naționale, inclusiv privind participarea la crearea locurilor de
muncă;
• orientarea redusă spre export comparativ cu țările din regiune;
• nevalorificarea potențialului de dezvoltare comparativ cu țările din regiune și capacitatea de dezvoltare a altor
sectoare ale economiei naționale;
• înregistrarea unor indicatori infimi de dezvoltare a sectoarelor cu potențial nevalorificat pot fi determinați și de
ponderea semnificativă a economiei neobservate aferentă sectorului serviciilor la formarea PIB (ponderea
economiei neobservate în valoarea adăugată brută (VAB) a sectorului serviciilor constituie circa 31,4% conform
datelor BNS);
• înregistrarea unui trend descendent al impozitelor și taxelor achitate, ceea ce determină accentuarea și mai
semnificativă a nivelului redus al contribuției sectorului la formarea BPN.
c) Expuneți clar cauzele care au dus la apariția problemei

Luând în considerare condițiile actuale de dezvoltare, dar și impactul crizelor recente și care se răsfrâng inclusiv asupra
sectorului serviciilor de afaceri internaționale, au fost identificate următoarele provocări și constrângeri pentru acest
sector:
• Competitivitatea redusă a sectorului comparativ cu sectoarele similare din regiune – Dezvoltarea sectorului
serviciilor de externalizare, inclusiv susținerea start-up-urilor din acest sector prin diferite mecanisme stimulatorii,
este o practică pe larg răspândită în țările dezvoltate, fiind urmărite creșterea economică, sporirea productivității
muncii, soluționarea problemelor sociale etc. În prezent sectorul serviciilor de afaceri internaționale din Republica
Moldova nu beneficiază de anumite stimulente fiscale bine țintite și care s-ar traduce în afaceri de succes, în locuri
de muncă bine plătite și venituri din vânzări importante, cu un impact benefic asupra bunăstării populație și
veniturilor bugetului public național. Or, atât pentru companiile deja existente pe piața Republicii Moldova, cît și
pentru potențiali investitori optimizarea/reducerea costurilor rămâne a fi unul din atributele cheie în selecția
jurisdicției pentru inițierea și dezvoltarea afacerii. Mai mult, lipsa unor stimulente fiscale consistente influențează
competitivitatea serviciilor oferite de companiile locale și dezavantajează cererea unor astfel de servicii pe piețele
externe.
 • Lipsa certitudinii pentru mediu de afaceri legate de strategiile statului în dezvoltarea sectorului –Ecosistemul
antreprenorial în sectorul serviciilor de afaceri internaționale este încă unul în curs de dezvoltare, dar cu un
potențial destul de mare. Pînă în prezent nu au fost elaborate și puse în practică anumite strategii în vederea
susținerii și dezvoltării acestui sector. Prin urmare, în vederea asigurării unei dezvoltări sustenabile a sectorului,
creșterii unui mediu de afaceri competitiv pe plan regional, Guvernul urmează să vină cu un set de facilități
eficiente, care să simplifice lansarea, administrarea și dezvoltarea afacerilor în acest sector în Republica Moldova,
dar și să anticipeze migrarea afacerilor în țările vecine.
• Dezechilibrele existente pe piața muncii - Ocuparea forței de muncă reprezintă una dintre preocupările prioritare
ale Guvernului, fapt ce reiese din angajamentele internaționale și situația precară demografică și pe piața muncii.
Or, dezechilibru existent pe piața muncii dintre cerere și ofertă, deficitul de forță de muncă calificată pe fundalul
migrației externe excesive și a îmbătrânirii populației, creșterea ratei de inactivitate și oportunitățile reduse pentru
persoanele din mediul rural și cele vulnerabile, determină intervenții urgente din partea statutului. Creșterea lentă
a locurilor noi de muncă este în mare parte influențată de anumiți factori importanți precum: (i) accesul dificil la
finanțarea afacerilor, (ii) cadrul de reglementare ineficient, (iii) lipsa forței de muncă calificată, (iv) povara fiscala
asociata plăților salariale (sursa: ILO_ Raport privind Mediu de afaceri favorabil pentru întreprinderi durabile în
Republica Moldova).
• Lipsa unui mecanism eficient menit să soluționeze problema pieței gri - deși nu poate fi cuantificat la moment
datorită lipsei unor studii/cercetări profunde, totuși, se poate constata faptul că mulți specialiști din sectorul
serviciilor de afaceri internaționale lucrează pentru companii străine direct, fără a fi înregistrați ca persoană
juridică sau fizică în Republica Moldova sau fără a avea relații de muncă declarate în Republica Moldova. Pe cale
de consecință, o mare parte din serviciile specifice sectorului analizat sunt prestate în cadrul pieței gri. De cele
mai dese ori motivul este impozitarea afacerii şi/sau lipsa facilităților ce ar permite tinerilor specialiști să
muncească în mod oficial prin înregistrarea unei forme de antreprenoriat.
• Nivelul alarmant al muncii ne(sub)declarate – Astfel cum a fost deja menționat, estimările studiilor de specialitate
privind economia informală şi munca ne(sub)declarată arată un nivel ridicat al acestui fenomen în Republica
Moldova comparativ cu țările din Europa de Sud-Est. Conform unui studiu efectuat recent, circa o treime din
companii practică salarii „în plic”, iar în medie circa 30% din salarii rămân nedeclarate. Acesta fenomen este unul
întâlnit inclusiv în cadrul activităților profesionale, științifice și tehnice cu 40% din respondenți care consideră că
„salariile în plic” sunt răspândite mult sau aproape în fiecare companie. Povara fiscală asociată plăților salariale
este de circa 55% din venitul net al salariatului. Mărimea poverii fiscale reduce considerabil competitivitatea
Republicii Moldova și încurajează puternic evaziunea fiscală, tenebritatea sectorului și oferirea salariile în plic.
Prin urmare, identificarea unei formule fezabile pentru impulsionarea sectorului serviciilor de afaceri internaționale este
una imperativă, având în vedere creșterea competitivității regionale, contribuția potențială a sectorului per ansamblu la
dezvoltare economică a Moldovei, dar și oferirea unor locuri de muncă sigure și bine plătite.

d) Descrieți cum a evoluat problema şi cum va evolua fără o intervenție

Sectorul serviciilor de afaceri internaționale este încă unul în curs de dezvoltare, dar cu un potențial destul de mare. Până
în prezent nu au fost elaborate anumite politici în vederea susținerii și dezvoltării acestui sector. În context, merită
menționat faptul că politicile statelor din regiune adresate impulsionării dezvoltării sectorului serviciilor de afaceri
internaționale creează dezechilibre semnificative în termeni de competitivitate și atractivitate pentru acest sector în
Republica Moldova.
Lipsa unei intervenții prompte și bine targhetate din partea statului ar putea fi tradusă în următoarele efecte sau consecințe
nefavorabile:

• Piața serviciilor de afaceri internaționale locale va rămâne subdezvoltată și va fi limitată la oferirea unor servicii
simpliste cu valoare adăugată redusă, iar potențialul acesteia nu va fi valorificat pe deplin;
• Nivelului economiei informale şi a muncii ne(sub)declarată în acest sector ar putea atinge valori și mai mari,
creând astfel presiuni din punct de vedere concurențial, dar și sub aspect de conformare fiscală precară;
• Contribuția sectorului la formarea BPN ar putea să se reducă, pornind de la corelația inversă între venituri și
plățile către BPN al entităților economice din sector și evoluția observată în ultimii ani de analiză statistică;
• Nivelului actual al ISD, dar și a potențialului flux de ISD în sector ar putea fi redus considerabil, având în vedere
riscul relocării/direcționării afacerilor către alte jurisdicții mai atractive atît de către investitorii străini deja
prezenți pe piață, dar și de către potențialii investitori;
 • Diminuarea transferului de know-how în ţară, fapt care ar contribui nemijlocit la stagnarea evoluției acestui sector;
• Gradul redus de colectări bugetare, fapt care implicit va influența realizarea politicilor statului în diverse ramuri,
inclusiv cel al protecției sociale ale populației;
• Aspecte de ordin social precum (i) gradul redus al ocupării forței de muncă, (ii) migrarea profesioniștilor în
căutarea oportunităților de angajare mai avantajoase peste hotare, (iii) reconversie profesională;
• Majorarea costurilor Guvernului în atingerea obiectivelor propuse în documentele sale de planificare strategică.
e) Descrieți cadrul juridic actual aplicabil raporturilor analizate şi identificați carențele prevederilor normative în vigoare,
identificați documentele de politici şi reglementările existente care condiționează intervenția statului
Dezvoltarea sectorului serviciilor de afaceri internaționale a constituit unul din obiectivele Strategiei naționale de atragere
a investițiilor și promovare a exporturilor pentru anii 2016-2020 (pct.29 din Anexa 1 la Hotărârea Guvernului nr. 511 din
25.04.2016). Totodată, promovarea exporturilor, atragerea investițiilor străine si promovarea activității antreprenoriale
este unul din obiectivele Planului de acțiuni ale Guvernului (pct. 4.1.3 din Hotărârea Guvernului nr. 235/2021).
Crearea parcului pentru servicii de afaceri internaționale, este unul din instrumentele care poate valorifica potențialul
serviciilor de afaceri, creșterea exportului, creșterea competitivității economiei, diversificarea economiei, dar si
diminuarea corupției, toate aceste fiind obiective incuse în Proiectele Strategiei Naționale de Dezvoltare Moldova 2030
și a Strategiei pentru o economie incluziva, durabilă și digitală până în anul 2030.

2. Stabilirea obiectivelor
a) Expuneți obiectivele (care trebuie să fie legate direct de problemă şi cauzele acesteia, formulate cuantificat, măsurabil,
fixat în timp şi realist)
Proiectul legii cu privire la servicii de afaceri internaționale urmărește îndeplinirea următoarelor obiective într-o perioadă
de 10 ani de la data implementării intervenției preconizate:
Indicatori cantitativi (indicatori generați se sector în ansamblu ca efect al intervenției):
• creșterea numărului de întreprinderi cu 882 entități sau cu 31,4% comparativ cu a.2021, cea ce va asigura
platformă pentru intensificarea competitivității întreprinderilor din sectorul serviciilor de afaceri internaționale,
din care în Parc se estimează că vor activa circa 2000 entități la sfârșitul anului 10 sau circa 55% din entitățile din
sector;
• creșterea numărului de locuri de muncă cu circa 9000 locuri de muncă sau cu 94% față de anul 2021. Numărul
de locuri de muncă constituite în Parc va fi de circa 10 mii unități sau peste 55% din total locuri de muncă în
sector;
• promovarea exportului serviciilor de afaceri internaționale prin creșterea venitului din vânzări din exportul de
servicii cu circa 3,5 miliarde lei față de anul 2021 sau cu 412%. Rezidenții din Parc vor genera circa 70% din
venitul din export servicii generat de sector;
• impozitele și taxele achitate vor crește cu circa 500 milioane lei sau cu 135% față de anul 2021;
Indicatori calitativi (neestimați cantitativ ca efect al lipsei modelului adecvat de simulare și a datelor statistice eficace și
reprezentative, dar care din dependențele economice, au o corelație directă de evoluție cu indicatorii cantitativi
menționați):
• atragerea investițiilor autohtone şi străine;
• desfășurarea unor activități ce creează produse cu valoare adăugată înaltă;
• stabilirea unor parteneriate cu companii multinaționale din domeniul serviciilor de business cu scopul transferului
de practici pozitive şi al celor mai avansate cunoștințe în domeniu;
• atragerea de resurse umane calificate;
• creșterea ponderii valorii adăugate generată de sectorul serviciilor de afaceri internaționale în PIB;
• diminuarea cotei economiei neobservate și a muncii ne(sub)declarate în sectorul serviciilor de afaceri
internaționale.
3. Identificarea opțiunilor
a) Expuneți succint opțiunea "a nu face nimic", care presupune lipsa de intervenție
Această opțiune presupune menținerea situației actuale. Lipsa unei intervenții va duce la menținerea și amplificarea
problemelor identificate în pct.1, fiind considerată a nu fi oportună si recomandabilă.
Opțiunea „a nu face nimic” nu stimulează sectorul serviciilor de afaceri internaționale şi nu încurajează crearea afacerilor
noi, nu oferă pârghii noi pentru diminuarea tenebrității sectorului, avînd un impact negativ în colectările bugetare, volumul
exportului, dar și a ratei de ocupare a forței de muncă.
Lipsa intervenției din partea statului va diminua posibilitatea dezvoltării sectorului serviciilor de afaceri internaționale și
va rata șansa atragerii investițiilor în acest sector, având în vedere faptul că la nivel global sectorul respectiv a înregistrat
evoluții impresionante, având o rata de creștere estimativă pentru următorii ani de 8,5% anual.
Tendință de creștere economică regională a sectorului prin acțiuni susținute și bine țintite din partea statelor ar putea avea
consecințe negative asupra acestui sector al economiei naționale din Republica Moldova.
În vederea identificării efectelor economice ale opțiunii „a nu face nimic” a fost realizată prognoza indicatorilor prioritari
de rezultat, prin metode deterministe de extrapolare și stocastice (numai pentru venitul din vânzări) pe perioada
preconizată de implementare a intervenției statului (10 ani) (tabelul 6 și tabelul 7).

Tabelul 6. Estimarea indicatorilor specifici sectorul țintă pentru opțiunea „a nu face nimic”

Comentarii 2020 2021 Extrapolări - termenul de funcționare a SAI Parc

Indicatori
U.M. estimări efectiv estimări 1 an 2 an 3 an 4 an 5 an 6 an 7 an 8 an 9 an 10 an
+2% ritmul de
Numărul de entități unit dinamică anual
3,366 3,433 3,502 3,572 3,643 3,716 3,791 3,866 3,944 4,023 4,103 4,185

numărul de
salariați în
Numărul mediu scriptic al salariaților pers mediu per 12,332 12,703 12,830 13,087 13,349 13,616 13,888 14,166 14,449 14,738 15,033 15,333
entitate*nr
entități
modelare
Venitul din vânzări mii lei regresie - anexă
3,215,527 3,232,374 3,488,967 3,802,627 4,156,153 4,554,612 5,003,716 5,509,901 6,080,421 6,723,455 7,448,218 8,265,099

pondere export
Venit din export servicii mii lei servicii*venit 986,609 991,778 1,086,017 1,200,555 1,330,644 1,478,463 1,646,489 1,837,544 2,054,841 2,302,038 2,583,299 2,903,362
din vânzări
salariul
Cheltuieli retribuirea muncii mii lei mediu*nr de 1,358,941 1,359,620 1,517,392 1,710,252 1,927,625 2,172,627 2,448,768 2,760,006 3,110,803 3,506,186 3,951,822 4,454,098
salariați
rata
Impozite și taxe achitate la buget - total mii lei impozite*venit 471,778 474,250 511,897 557,917 609,786 668,248 734,139 808,406 892,112 986,458 1,092,794 1,212,646
din vânzări
Statistici 2015-
Ponderea venitului din export in venitul total % 30.7% 30.7% 31.1% 31.6% 32.0% 32.5% 32.9% 33.3% 33.8% 34.2% 34.7% 35.1%
2021, estimări
Statistici 2015-
Rata impozitelor și taxelor din total venituri % 14.7% 14.7% 14.7% 14.7% 14.7% 14.7% 14.7% 14.7% 14.7% 14.7% 14.7% 14.7%
2021, BNM
Salariul mediu brut lunar lei/pers BNS, estimat 9,183 8,919 9,856 10,890 12,034 13,297 14,694 16,237 17,941 19,825 21,907 24,207
Numărul de salariați în mediu per entitate pers/entit BNS 3.7 3.7 3.7 3.7 3.7 3.7 3.7 3.7 3.7 3.7 3.7 3.7

Sursa: Calcule realizate de autori

Tabelul 7. Dinamica indicatorilor din opțiunea „a nu face nimic” și opțiunea „de bază”/recomandată

Indicatori Ritmul de dinamică op. „a nu face nimic” Ritmul de dinamică op. „de bază”
față de 2021 față de 2021
1 an 5 an 10 an 1 an 5 an 10 an
Numărul de entități 2.0% 10.4% 21.9% 6.4% 16.9% 31.3%
Numărul mediu scriptic al salariaților 1.0% 9.3% 20.7% 13.9% 57.9% 77.5%
Venitul din vânzări servicii 7.9% 54.8% 155.7% 15.2% 69.6% 188.0%
Venitul din vânzări export servicii 9.5% 66.0% 192.7% 89.0% 230.6% 535.3%
Ponderea venitului din export servicii din total venit 0.9 p.p 4.5 p.p 9.1 p.p 13 p.p 17.1 p.p 21.2 p.p
Impozite și taxe achitate la buget 7.9% 54.8% 155.7% 11.4% 61.1% 169.3%
Rata impozitelor și taxelor din total venituri 0 p.p 0 p.p 0 p.p -1 p.p -1.5 p.p -1.8 p.p
Sursa: Calcule realizate de autori

În baza analizei menționate se observă următoarele concluzii privind efectele economice aferente sectorul țintă în
contextul opțiunii „a nu face nimic”:
• numărul de entități economice va crește cu ritmuri mai lente, viteza de creștere fiind mai lentă cu 30,1% față de
opțiunea de bază/recomandată (compararea ritmurilor de dinamică), ceea ce determină un număr mai mic de
întreprinderi în sector (cu 323 unități);
• numărul de salariați va crește cu 9,3% în anul 5 de la implementare față de anul 2021 (anul de referință) și 20,7%
în al 10-lea an de la implementare sau de aproape 4 ori mai lent decât în cazul opțiunii recomandate;
• dinamica venitului din vânzări este mai temperată decât în cazul opțiunii recomandate, ceea ce determină venituri
mai puține cu circa 1 miliarde lei față de opțiunea recomandată;
 • orientarea spre export a serviciilor determină diferențe esențiale comparativ cu opțiunea recomandată. Astfel,
ponderea venitului din vânzări generat de exportul de servicii este de peste 2 ori mai mică decât în cazul opțiunii
recomandate, ceea ce determină venituri din vânzări mai mici cu circa 3,4 miliarde lei față de opțiunea
recomandată;
• veniturile bugetare generate de sectorul țintă vor menține aproape aceleași ritmuri de dinamică.
b) Expuneți principalele prevederi ale proiectului, cu impact, explicând cum acestea țintesc cauzele problemei, cu
indicarea novațiilor şi întregului spectru de soluții/drepturi/obligații ce se doresc să fie aprobate
Proiectul de lege propune implementarea unui model fiscal axat, în principal, pe două dimensiuni esențiale:
• Reducerea poverii fiscale, în mare parte fiind transpusă în reducerea costurilor cu impozitele salariale. Or, anume
costurile salariale reprezintă componenta esențială a cheltuielilor înregistrate de companiile ce oferă servicii de
afaceri internaționale.
• Simplificarea administrării fiscale prin instituirea unui mecanism simplu de raportare și plată a impozitelor și
taxelor datorate la buget.
Proiectul își propune să replice facilitățile fiscale acordate rezidenților parcurilor pentru tehnologia informațiilor, adaptat,
însă, la specificul sectorului serviciilor de afaceri internaționale și la un nivel optim de impozitare. În particular, proiectul
vizează următoarele abordări:
• Oferirea regimului fiscal facilitar și simplificat pentru companiile din sectorul serviciilor de afaceri internaționale,
care vor deveni rezidenți ai unui parc instituit de Guvern.
• Un aspect important prevăzut de prezentul proiect de lege este virtualitatea parcului, care va permite rezidenților
să își desfășoare activitatea economică pe tot teritoriul Republicii Moldova.
• Parcul va fi administrat de către Administrația parcului - instituție publică creată de Guvern, având atribuții clare
și răspundere stabilite prin lege. Remunerarea activității administrației parcului va fi efectuată din contul
cotizațiilor plătite de rezidenții parcului.
• Impozitarea lunară a rezidenților parcului prin aplicarea unui impozit unic de 10% din venitul din vânzări
înregistrat de rezidenți, dar care nu poate fi mai mic decât suma minimă a impozitului unic ce se va determina
lunar per angajat şi va constitui 30% din cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul
aferent perioadei fiscale a impozitului respectiv. Ține de menționat faptul, că o astfel de rată de impozitare, rezultă
inclusiv și din calculele analizei impactului de reglementare a proiectului legii cu privire la Parcurile din industria
tehnologiei informaționale. (Sursa: https://particip.gov.md/ro/download_attachment/2788).
• Impozitul unic datorat de rezidenții parcului presupune înglobarea mai multor impozite şi taxe datorate la moment
de companiile din sector și anume: impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător, impozitul pe venit din
salariu, contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii datorate de angajatori, primele de asigurare obligatorie
de asistență medicală datorate de angajați, taxele locale, impozitul pe bunurile imobiliare și taxele rutiere.
• Angajații rezidenților parcului vor continua să fie înrolați în sistemul public de asigurări sociale, venitul asigurat
al acestora fiind stabilit în cuantum de 68% din salariul mediu pe economie.
• Proiectul conține și anumite condiționalități aplicabile în raport cu viitorii rezidenți ai parcului. Astfel, rezidenții
parcului urmează să întrunească următoarelor criterii: (a) Venitul înregistrat din prestarea serviciilor permise în
parc în conformitate cu art.8 al legii reprezintă 85% sau mai mult din suma totală a venitului din vânzarea
produselor (mărfurilor), prestarea serviciilor, executarea lucrărilor înregistrată în evidența contabilă, precum și
(b) Venitul înregistrat din activitatea comercială externă reprezintă 85% sau mai mult din suma totală a venitului
din vânzarea produselor (mărfurilor), prestarea serviciilor, executarea lucrărilor înregistrată în evidența contabilă.
• Proiectul de lege oferă, de asemenea, și anumite garanții rezidenților parcului pentru servicii de afaceri
internaționale. Astfel, în cazul în care sunt adoptate legi noi care modifică cota şi/sau componența impozitului
unic perceput de la rezidenții parcului pentru servicii de afaceri internaționale şi/sau îl anulează, rezidenții parcului
sunt în drept, pe parcursul unei perioade de 10 ani, dar care nu va depăși termenul de funcționare a parcului, să
activeze conform prevederilor legii în vigoare până la data punerii în aplicare a noilor legi.
• În vederea asigurării unui mecanism transparent de verificare a conformității și performanțelor înregistrate,
proiectul instituie obligativitatea evaluării activității parcului si a rezidenților acestuia, cerințe privind verificarea
activității principale de către companiile de audit, procedura de retragere a titlului de rezident al parcului, precum
și mecanismul de desființare a parcului pentru servicii de afaceri internaționale.
Precizăm că prin aplicarea modelului fiscal propus prin lege, povara fiscală se va diminua semnificativ, de la 13% până
la 59%, în dependenta de cuantumul remunerație muncii, ceea ce va oferi temei de creșterea a potențialului de afaceri/
export a sectorului, dar și a creșterii cuantumului salariului mediu în acest sector.
Model curent - standard Modelul propus
Salariu brut 5000 10000 15000 20000 25000 30000
Salariu brut 5000 10000 15000 20000 25000 30000
Cheltuieli totale estimate 7750 15500 23250 31000 38750 46500
Total venituri estimate 8138 16275 24413 32550 40688 48825
Cheltuieli totale estimate 6250 12500 18750 25000 31250 37500
Impozit de profit 47 93 140 186 233 279 Venit vinzari 6563 13125 19688 26250 32813 39375
Contribuții sociale 1200 2400 3600 4800 6000 7200 Impozit unic de 10% 656 1313 1969 2625 3281 3938
Prime medicale 450 900 1350 1800 2250 2700 Nivel minim/salariat 2970 2970 2970 2970 2970 2970
Impozit pe venit din salariu 546 1092 1638 2184 2730 3276 Valoarea efectiva a
Total impozite salariale și
impozitului unic 2970 2970 2970 2970 3281 3938
impozit pe profit 2243 4485 6728 8970 11213 13455
Salariu net 4004 8008 12012 16016 20020 24024 Salariu net 5000 10000 15000 20000 25000 30000
Rata efectiva de Rata efectiva de
impozitare/salariu net 56% 56% 56% 56% 56% 56% impozitare/salariu net 59% 30% 20% 15% 13% 13%

Prin urmare, se constată că modelul propus, în toate cazurile, denotă o eficiență a costurilor/cheltuielilor salariale pentru
mediul de afaceri și, respectiv, creșterea venitului net al angajaților, determinând astfel, creșterea rezultatului net al
agenților economici și a cererii agregate în economia națională (creșterea consumului).

c) Expuneți opțiunile alternative analizate sau explicați motivul de ce acestea nu au fost luate în considerare
Opțiunile alternative nu au fost analizate, având în vedere istoricul modelului Parcurilor pentru tehnologia informației,
care și-a demonstrat eficienta sa și potențialul de creștere (sursa: datele cu privire la activitatea Moldova IT park). Mai
mult, în cadrul analizei efectuate nu au fost identificate riscuri eminente care pot cauza eșecul opțiunii recomandate prin
proiectul propus de lege.

4. Analiza impacturilor opțiunilor

a) Expuneți efectele negative şi pozitive ale stării actuale şi evoluția acestora în viitor, care vor sta la baza calculării
impacturilor opțiunii recomandate
Lipsa unei intervenții prompte și bine targhetate din partea statului ar putea fi tradusă în următoarele efecte sau consecințe
nefavorabile:
• Piața serviciilor de afaceri internaționale locale va rămâne subdezvoltată și va fi limitată la oferirea unor servicii
simpliste cu valoare adăugată redusă, iar potențialul acesteia nu va fi valorificat pe deplin;
• Nivelului economiei informale şi a muncii ne(sub)declarată în acest sector ar putea atinge valori și mai mari,
creând astfel presiuni din punct de vedere concurențial, dar și sub aspect de conformare fiscală precară;
• Contribuția sectorului la formarea BPN ar putea să se reducă, pornind de la corelația inversă între venituri și
plățile către BPN al entităților economice din sector și evoluția observată în ultimii ani de analiză statistică;
• Nivelului actual al ISD, dar și a potențialului flux de ISD în sectorul țintă ar putea fi redus considerabil, având în
vedere riscul relocării/direcționării afacerilor către alte jurisdicții mai atractive atât de către investitorii străini
deja prezenți pe piață, dar și de către potențialii investitori;
• Diminuarea transferului de know-how în ţară, fapt care ar contribui nemijlocit la stagnarea evoluției acestui sector;
• Gradul redus de colectări bugetare, fapt care implicit va influența realizarea politicilor statului în diverse ramuri,
inclusiv cel al protecției sociale ale populației;
• Aspecte de ordin social precum (i) gradul redus al ocupării forței de muncă, (ii) migrarea profesioniștilor în
căutarea oportunităților de angajare mai avantajoase peste hotare, (iii) reconversia profesională;
• Majorarea costurilor Guvernului în atingerea obiectivelor propuse în documentele sale de planificare strategică.
Implementarea cu succes al proiectului legii cu privire la parcul pentru servicii de afaceri internaționale (intervenție
preconizată) va genera următoarele efecte scontate:
• Dezvoltarea și stimularea sectorului de servicii de afaceri internaționale din Moldova în condițiile impactului
negativ al crizelor înregistrate în ultima perioadă;
• Diminuarea presiunii fiscale va stimula competitivitatea durabilă a sectorului serviciilor de afaceri internaționale
și va fortifica creșterea volumului exporturilor de servicii. Având în vedere că pentru sectorul serviciilor de afaceri
internaționale, costurile salariale reprezintă în jur de 80% din costurile totale, furnizorii de servicii de afaceri
internaționale din Moldova vor avea ca avantaj comparativ un cost relativ scăzut.
 • Simplificarea procedurilor administrative prin micșorarea numărului de plăți către buget şi reducerea numărului
de raportări fiscale va eficientiza costurile companiilor din sector, dar și va spori atractivitatea Moldovei pe plan
internațional.
• Creșterea numărului de entități economice prin atragerea pe piața serviciilor de afaceri internaționale a
companiilor multinaționale, interesate să investească şi să contribuie în continuare la creșterea sectorului, cu
know-how-ul lor şi cu standardele înalte de afaceri corporative;
• Creșterea ratei de ocupare, prin oferirea salariilor competitive şi asigurarea retenției forței de muncă, fapt ce va fi
tradus și în diminuarea ratei migrației tinerilor din țară;
• Diminuarea economiei neobservate, inclusiv informale şi a evaziunii fiscale.

b1) Pentru opțiunea recomandată, identificați impacturile completând tabelul din anexa la prezentul formular. Descrieți pe
larg impacturile sub formă de costuri sau beneficii, inclusiv părțile interesate care ar putea fi afectate pozitiv şi negativ de
acestea
Opțiunea recomandată, numită și opțiunea „de bază”, este „implementarea proiectului de lege cu privire la parcul pentru
servicii de afaceri internaționale”.
Pentru implementarea opțiunii recomandate nu sunt preconizate alocări suplimentare de la bugetul de stat, iar impacturi
de diminuare a veniturilor la BPN nu au fost identificate din analiza cantitativă realizată.
În vederea identificării impactului economic al intervenției statului prin opțiunea recomandată a fost realizată prognoza
indicatorilor economici relevanți, care asigură evidențierea principalelor rezultate economice directe asupra sectorului
țintă și care, implicit, se vor reflecta asupra economiei naționale în ansamblu.
Estimările au avut la bază următorul raționament economic și metode utilizate:
• Pentru prognoză au fost utilizate metodele deterministe de extrapolare, bazate pe indicatori de intensitate și
dinamică. Metodele stocastice nu au asigurat un model potrivit pentru prognoză, ca efect al lipsei unor date
statistice reprezentative (lipsa unor serii de timp de durată lungă, număr extrem de limitat de indicatorilor relevanți
dezagregați la nivel de sector țintă, inclusiv privind exportul de servicii). Au fost realizate peste 10 teste de
identificare a celui mai potrivi model stocastic, însă pentru opțiunea recomandată nu a fost identificat nici unul
ca fiind potrivit din punct de vedere econometric;
• Relațiile de calcul a indicatorilor sunt prezentate în nota la tabelul 9;
• Impozitele și taxele achitate la buget includ: impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător, impozitul pe venit
din salariu, contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii datorate de angajatori, primele de asigurare
obligatorie de asistență medicală datorate de angajați, taxele locale, impozitul pe bunurile imobiliare şi taxa pentru
folosirea drumurilor de către autovehicule înmatriculate în Republica Moldova;
• Pentru estimarea numărului de rezidenți ai parcului pentru servicii de afaceri internaționale a fost utilizată
matricea de tranziție bazată pe stabilirea vectorilor de tranziție la nivel de activități economice care fac parte din
sectorul țintă;
• Valoarea propusă a impozitului unic este de 10% din venitul din vânzări, dar nu mai puțin de 30% din salariul
mediu lunar prognozat pe economie pentru fiecare salariat (conform intervenției preconizate prin proiectul de
lege);
• Pentru extrapolarea unor indicatori, au fost utilizate și informațiile obținute din analiza indicatorilor de rezultat
ce caracterizează activitatea agenților economici din Parcul IT;
• Indicatorii agregați de referință pentru estimări sunt prezentați în tabelul 8.
 Tabelul 8. Indicatorii agregați de referință pentru estimări
Ritmul de
Ritmul de
dinamică fără
dinamică cu
Indicatori intervenție
intervenție -
(opțiunea „a nu
Parc
face nimic”)
Numarul de entitati - total sector 2.0% 17,6%**
Numarul mediu scriptic al salariatilor* 7.0%
Numărul de salariați în mediu per entitate, pers/entitate 3.4 5.0
Ponderea venitului din export in venitul total 35.7% 90.0%
Modificarea medie anuală a ponderii venit din export 0.9% 0.9%
Rata impozitelor și taxelor din total venituri 16.2% 10.0%
Salariul mediu brut lunar 10.5%
Salariul mediu brut lunar prognozat de Guvern 11.7%
*ritmul mediu calculat pentru perioada 2015-2019 (a.2020 exclus nereprezentativ pentru ritmul
mediu - perioada COVID-19)
** 50% din ritmul de dinamică în IT Parc
Sursa: Calcule realizate de autori

Rezultatele prognozelor pe termenul de acțiune preconizat pentru intervenție prin prisma proiectului de lege sunt
prezentate în tabelul 9.

Tabelul 9. Estimarea indicatorilor specifici sectorului țintă pentru opțiunea „de bază”/recomandată

Comentarii 2020 2021 Extrapolări - termenul de funcționare a SAI Parc

Indicatori
U.M. calcul efectiv estimări 1 an 2 an 3 an 4 an 5 an 6 an 7 an 8 an 9 an 10 an
Numărul de entități - total unit 3,366 3,433 3,655 3,741 3,830 3,920 4,013 4,107 4,204 4,303 4,405 4,509
Numărul de rezidenți transferați în SAI Parc unit Notă 1 x x 867 1,129 1,242 1,360 1,482 1,608 1,739 1,874 2,014 2,159
Numărul de rezidenți noi în SAI Parc unit Notă 2 x x 153 169 186 204 222 241 260 281 302 323
Numărul de în afara SAI Parc unit Notă 3 3,366 3,433 2,635 2,443 2,401 2,356 2,309 2,258 2,205 2,148 2,089 2,026
Numărul mediu scriptic al salariaților - total pers Notă 4 12,332 12,703 14,469 15,848 19,148 19,600 20,063 20,537 21,021 21,517 22,024 22,543
Numărul mediu scriptic al salariaților - SAI Parc pers Notă 5 x x 4,035 5,498 7,143 7,819 8,520 9,246 9,998 10,776 11,581 12,413
Numărul mediu scriptic al salariaților - în afara SAI Parcpers Notă 6 x x 10,434 10,350 12,005 11,781 11,543 11,290 11,023 10,741 10,443 10,129
Venitul din vânzări servicii - total mii lei Nota 7 3,215,527 3,232,374 3,725,299 4,097,259 4,503,642 4,963,322 5,483,385 6,071,853 6,737,816 7,491,568 8,344,767 9,310,618
Venitul din vânzări servicii - SAI Parc mii lei Nota 7 x x 1,099,670 1,496,338 1,764,780 2,075,701 2,436,077 2,853,969 3,338,689 3,900,989 4,553,270 5,309,838
Venitul din vânzări servicii - în afara SAI Parc mii lei Nota 7 x x 2,625,628 2,600,921 2,738,862 2,887,621 3,047,308 3,217,884 3,399,127 3,590,579 3,791,497 4,000,780
Venitul din vânzări export servicii - total mii lei Nota 7 986,609 991,778 1,874,822 2,236,016 2,537,964 2,883,275 3,278,422 3,730,804 4,248,878 4,842,303 5,522,112 6,300,895
Venitul din vânzări export servicii - SAI Parc mii lei Nota 7 x x 989,703 1,346,705 1,588,302 1,868,131 2,192,469 2,568,572 3,004,820 3,510,890 4,097,943 4,778,854
Venitul din vânzări export servicii - în afara SAI Parc mii lei Nota 7 x x 885,119 889,311 949,662 1,015,144 1,085,952 1,162,232 1,244,057 1,331,413 1,424,168 1,522,041
Ponderea venitului din export in venitul total % 30.7% 30.7% 50.3% 54.6% 56.4% 58.1% 59.8% 61.4% 63.1% 64.6% 66.2% 67.7%
Impozite și taxe achitate la buget - total mii lei Nota 7 471,778 474,250 528,186 576,128 631,264 693,510 763,788 843,140 932,746 1,033,934 1,148,209 1,277,269
Impozit unic - SAI Parc mii lei Nota 7 x x 109,967 149,634 176,478 207,570 243,608 285,397 333,869 390,099 455,327 530,984
Alte impozite și taxe - SAI Parc mii lei Nota 7 x x 32,990 44,890 52,943 62,271 73,082 85,619 100,161 117,030 136,598 159,295
Impozite și taxe - în afara SAI Parc mii lei Nota 7 x x 385,229 381,604 401,843 423,668 447,097 472,124 498,716 526,806 556,284 586,990
Rata impozitelor și taxelor din total venituri % 14.7% 14.7% 14.2% 14.1% 14.0% 14.0% 13.9% 13.9% 13.8% 13.8% 13.8% 13.7%
Numărul de salariați în mediu per entitate pers/entit BNS, estim. 3.7 3.7 4.0 4.2 5.0 5.0 5.0 5.0 5.0 5.0 5.0 5.0
Notă:
1. în baza matricei probabilităților de tranziție
2. îîn baza matricei probabilităților de tranziție
3. diferența dintre opțiunea „a nu face nimic” și rezidenți transferaț în SAI Parc
4. numărul de salariați în mediu per entitate*nr entități
5. numărul de salariați în mediu per entitate*nr entități
6. numărul de salariați în mediu per entitate*nr entități
7. extrapolări deterministe ale autorilor
Sursa: Calcule realizate de autori

Estimările realizate pentru opțiunea recomandată denotă următoarele rezultate economice de impact la sfârșitul anului 10
de implementare a intervenției (terminul de valabilitate al intervenției preconizate prin proiectul de lege) comparative cu
anul 2021 (tabelul 9 și 10):

• Numărul de întreprinderi va crește cu 31,3% sau cu 1075 întreprinderi;

• Numărul de locuri de muncă crește cu 77,5% sau 9837 unități (considerând creșterea numărului de salariați);
• Venitul din vânzări va crește de peste 2,9 ori (+ 188,0%) sau cu circa 6,1 miliarde lei;
• Ponderea veniturilor din exportul de servicii în venitul total generat de sector va crește de la 30,7% până la 67,7%
sau cu 37,0 puncte procentuale;
• Presiunea fiscală pe mediul de afaceri din sector se va reduce ca efect al implementării facilităților fiscale
prevăzute în proiectul de lege. Astfel, rata totală a impozitelor și taxelor achitate de sectorul țintă la BPN se va
reduce nesemnificativ, de la 14,7% până la 13,7% sau cu 1,0 puncte procentuale;
• Veniturile BPN nu vor fi afectate de facilitățile fiscale acordate (impozitele și taxele achitate la buget nu se vor
diminua, menținând-se la nivelul opțiunii „a nu face nimic” de circa 1,3 miliarde lei, înregistrând o creștere față
 de anul 2021 de 169,3% sau 803,1 milioane lei), având în vedere faptul că reducerea presiunii fiscale pe activitatea
mediului de afaceri din sectorul țintă va stimula creșterea performanței economice a sectorului prin creșterea
venitului din vânzări generat de sector, ca efect al creșterii numărului de agenți economici care vor activa în
sector, a numărului de salariați și a orientării spre export a serviciilor prestate.

Tabelul 10. Compararea impactului opțiunii recomandate/„de bază” față de opțiunea „a nu face nimic”
Comparații între indicatorii din op. „de Comparații între indicatorii
Indicatori Ritmul de dinamică op. „a nu Ritmul de dinamică op. „de bază” bază” și op. „a nu face nimic”, (valori din op. „de bază” și op. „a
face nimic” față de 2021 față de 2021 absolute) nu face nimic”, (%)
1 an 5 an 10 an 1 an 5 an 10 an U.M. 1 an 5 an 10 an 1 an 5 an 10 an
Numărul de entități 2.0% 10.4% 21.9% 6.4% 16.9% 31.3% unit 153 222 323 4.4 5.9 7.7
Numărul mediu scriptic al salariaților 1.0% 9.3% 20.7% 13.9% 57.9% 77.5% pers 1,638 6,175 7,209 12.8 44.5 47.0
Venitul din vânzări servicii 7.9% 54.8% 155.7% 15.2% 69.6% 188.0% mii lei 236,332 479,669 1,045,518 6.8 9.6 12.6
Venitul din vânzări export servicii 9.5% 66.0% 192.7% 89.0% 230.6% 535.3% mii lei 788,805 1,631,933 3,397,532 72.6 99.1 117.0
Ponderea venitului din export servicii din total venit 0.9 p.p 4.5 p.p 9.1 p.p 13 p.p 17.1 p.p 21.2 p.p p.p. 19.2 26.9 32.5 61.7 81.7 92.7
Impozite și taxe achitate la buget 7.9% 54.8% 155.7% 11.4% 61.1% 169.3% mii lei 16,289.1 29,648.0 64,622.8 3.2 4.0 5.3
Rata impozitelor și taxelor din total venituri 0 p.p 0 p.p 0 p.p -1 p.p -1.5 p.p -1.8 p.p p.p. -0.5 -0.7 -1.0 -3.4 -5.1 -6.5
Sursa: Calcule realizate de autori

În baza comparațiilor rezultatelor economice aferente opțiunii recomandate cu opțiunea „a nu face nimic” pentru întreaga
perioadă de analiză (anul 10), se observă o performanță importantă a efectelor intervenției preconizate a statului,
comparativ cu situația observată în cazul neintervenției. Astfel, se identifică următoarele concluzii privind efectele
economice aferente sectorului țintă:
• Numărul de întreprinderi în sector va crește cu 266 întreprinderi sau 7,8% (tabelul 10 și figura 9);
• Cele mai mari creșteri se observă la principalii indicatori de rezultat stabiliți prin prisma intervenției statului:
- Numărul de locuri de muncă/numărul de salariați va crește cu circa 6,8 mii persoane sau cu 58,3% mai
mult decât în cazul neintervenției (tabelul 10 și figura 10);
- Venitul din export servicii va crește cu 75,8% sau cu 1,9 miliarde lei, ceea ce determină creșterea ponderii
venitului din export servicii cu 26,3 puncte procentuale sau 56%. Ca efect venitul din vânzări, de asemenea,
înregistrează o viteză mai mare de creștere (+12,7% sau +674,5 mil lei) (tabelul 10, figurile 11, 12,13).
• Plățile la BPN generate de sector prin prisma impozitelor și taxelor achitate se vor menține la același nivel, ca
efect al stimulării dezvoltării economice/creșterii performanțelor economice a sectorului prin prisma facilităților
fiscale preconizate prin intervenția statului. Presiunea fiscală în sector se va reduce în mediu de la 6,3 puncte
procentuale în 1 an de implementare până la 11,3 puncte procentuale în ultimul an (tabelul 10, figurile 14 și 15).

Figura 9. Evoluția numărului de întreprinderi, unități Figura 10. Evoluția numărului de salariați, unități

Sursa: Calcule realizate de autori

 Figura 11. Evoluția venitului, mild lei Figura 12. Evoluția venitului din export Figura 13. Ponderea venitului din export
din vânzări servicii, mild lei servicii din total venituri , %

Sursa: Calcule realizate de autori

Figura 14. Evoluția impozitelor și taxelor Figura 15. Evoluția ratei impozitelor și
achitate de sector, mild lei taxelor din venitul din vânzări, %

Sursa: Calcule realizate de autori

Concluzie generală pentru opțiunea recomandată:

Analiza economică și estimările realizate sugerează faptul că stimulentele fiscale propuse vor contribui la dezvoltarea
sectorului țintă, simplificarea administrării afacerilor, descurajarea fenomenului achitării salariilor ,,în plic”, legalizarea
afacerilor în acest domeniu și care, în prezent, se realizează în cadrul pieței gri, precum și valorificarea potențialului de
export.

b2) Pentru opțiunile alternative analizate, identificați impacturile completând tabelul din anexa la prezentul formular.
Descrieți pe larg impacturile sub formă de costuri sau beneficii, inclusiv părțile interesate care ar putea fi afectate pozitiv
şi negativ de acestea
Opțiunile alternative nu au fost analizate, avînd în vedere istoricul modelului Parcurilor pentru tehnologia informației,
care și-a demonstrat eficienta sa și potențialul de creștere (datele cu privire la activitatea Moldova IT park).
Simulări alternative au fost realizate însă rezultatul nu a demonstrat o opțiune relevantă de intervenție:
• Creșterea ratei de impozitare peste 10%, denotă o reducere a interesului de dezvoltare, ceea ce conform estimărilor
poate genera o reducere a numărului de entități care vor intra in Parc ( break event point – punctul de reducere a
venitului generat de rezidenții în Parc ca efect al creșterii presiunii fiscale/alinierii în mare parte la regimul fiscal
general – valori estimate în baza curbii Laffer prin prisma AIR din parcul IT);
 • Reducerea ratei de impozitare (mai puțin de 10%) determină un impact bugetar negativ (veniturile generate de
sector sunt inferioare celor generate în condițiile scenariului „a nu face nimic”, ceea ce nu asigură argumente
relevante pentru intervenția statului.
Prin urmare, aceste rezultate au determinat concluzia autorilor de a nu detalia opțiunile alternative, efectul economic al
cărora este argumentat prin prisma celor enunțate.

c) Pentru opțiunile analizate, expuneți cele mai relevante/iminente riscuri care pot duce la eșecul intervenției şi/sau
schimba substanțial valoarea beneficiilor şi costurilor estimate şi prezentați presupuneri privind gradul de conformare cu
prevederile proiectului a celor vizații în acesta
La acest moment nu au fost estimate riscuri eminente care pot duce la eșecul intervenției şi/sau schimba substanțial
valoarea beneficiilor şi costurilor estimate.

Totuși, ar putea fi menționate anumite riscuri, mai puțin probabile, legate de implementarea proiectului de lege propus și
a estimărilor privind beneficiile și costurile estimate, listate mai jos:
• Neacceptarea în totalitate a formulei propuse prin proiectul de lege de către mediu de afaceri, avînd în vedere
formula de impozitare, dar și particularitățile asigurării sociale aplicabile la moment în parcurile pentru tehnologia
informației;
• Neacceptarea regimului facilitar propus pentru sectorul serviciilor de afaceri internaționale de către FMI, si alți
parteneri de dezvoltare a Republicii Moldova (organizații internaționale);
• Formula propusă a regimului facilitar ar putea să nu fie considerată de către potențiali investitori drept cea mai
atractivă din perspectiva pachetului de facilități oferit şi administrării fiscale în corelare cu experiența altor țări din
regiune;
• Beneficiile și costurile cuantificate ar putea să înregistreze anumite decalaje de la valorile empirice, pornind de la
calitatea precară a datelor și informațiilor prezentate și identificate, după caz, de sursele oficiale și observate de
autori în procesul analizei. În contextul oricăror limitări și al unui interval admis de variație al datelor, tendințele
estimate pot fi considerate în scopul predicției impactului intervenției preconizate.

d) Dacă este cazul, pentru opțiunea recomandată expuneți costurile de conformare pentru întreprinderi, dacă există impact
disproporționat care poate distorsiona concurența şi ce impact are poțiunea asupra întreprinderilor mici şi mijlocii. Se
explică dacă sînt propuse măsuri de diminuare a acestor impacturi
Costurile de bază de conformare pentru întreprinderi în contextul opțiunii recomandate sunt:
• Cotizațiile obligatorii datorate de rezidenții parcului pentru servicii de afaceri internaționale, achitate instituției
publice care va administra parcul conform competențelor stabilite de lege;
• Costul serviciilor achitate anual de către rezidenții parcului pentru servicii de afaceri internaționale entităților de
audit care vor realiza verificarea îndeplinirii indicatorilor necesari pentru dobândirea şi menținerea statutului de
rezident al parcului.

Estimarea costurilor menționate a fost realizată în baza următorilor indicatori:

• prognozele privind numărul de rezidenți și venitul din vânzări realizat de rezidenții parcului pentru servicii de
afaceri internaționale, prevăzute la capitolul 4, b1);
• experiența Moldova IT park privind valoarea cotizațiilor anuale achitate de un rezident;
• costul serviciilor entității de audit pentru servicii similare celor prevăzute prin prisma intervenției statului.

Rezultatele estimării costurilor denotă următoarele:

• costul mediu anual per rezident pentru plata cotizațiilor de membru al parcului pentru servicii de afaceri
internaționale se estimează pe perioada de simulare că va constitui de la 1,4 mii lei până la 3,1 mii lei (tabelul
11);
• costurile anuale ale serviciilor societăților de audit pentru verificarea indicatorilor stabiliți de legislație, pornind
de la prețurile de piață, ar constitui circa 40 mii lei/anual.
 Tabelul 11. Estimarea costurilor privind cotizațiile de membru în parc

Extrapolări - termenul de funcționare a SAI Parc

Indicatori
1 an 2 an 3 an 4 an 5 an 6 an 7 an 8 an 9 an 10 an
Venit din vânzări rezident, mii lei 1,099,670 1,496,338 1,764,780 2,075,701 2,436,077 2,853,969 3,338,689 3,900,989 4,553,270 5,309,838
Nr de rezidenți 1,019 1,298 1,429 1,564 1,704 1,849 2,000 2,155 2,316 2,483
Venit mediu din vânzări, mii lei/rezident 1,079.0 1,152.9 1,235.4 1,327.3 1,429.6 1,543.3 1,669.7 1,810.1 1,965.9 2,138.8
Cotizația medie anuală per rezident (111 lei/lunar conform IT
Parc, a.2022*), lei/rezident 1,437 1,641 1,763 1,899 2,051 2,219 2,406 2,614 2,844 3,099
Notă: *conform experienței IT Parc, calculată prin formula: 111*rata de creștere a veniturilor per rezident*12*max(1;venit din vânzări/1mil lei)
Sursa: calcule realizate de autori
Concluzie
e) Argumentați selectarea unei opțiuni, în baza atingerii obiectivelor, beneficiilor şi costurilor, precum şi a asigurării celui
mai mic impact negativ asupra celor afectați
Implementarea cu succes al proiectului legii cu privire la parcul pentru servicii de afaceri internaționale (intervenție
preconizată) va genera următoarele eventuale efecte pozitive:
• Dezvoltarea și stimularea sectorului de servicii de afaceri internaționale din Moldova în condițiile impactului
negativ al crizelor înregistrate în ultima perioadă;
• Diminuarea presiunii fiscale va stimula competitivitatea durabilă a sectorului serviciilor de afaceri internaționale
și va fortifica creșterea volumului exporturilor de servicii. Având în vedere că pentru sectorul serviciilor de afaceri
internaționale costurile salariale reprezintă în jur de 80% din costurile totale, furnizorii de servicii de afaceri
internaționale din Moldova vor avea ca avantaj comparativ un cost relativ scăzut.
• Simplificarea procedurilor administrative prin micșorarea numărului de plăți către buget şi reducerea numărului
de raportări fiscale va eficientiza costurile companiilor din sector, dar și va spori atractivitatea Moldovei pe plan
internațional.
• Creșterea numărului de entități economice prin atragerea pe piața serviciilor de afaceri internaționale a
companiilor multinaționale, interesate să investească şi să contribuie în continuare la creșterea sectorului, cu
know-how-ul lor şi cu standardele înalte de afaceri corporative;
• Creșterea ratei de ocupare, prin oferirea salariilor competitive şi asigurarea retenției forței de muncă, fapt ce va fi
tradus și în diminuarea ratei migrației tinerilor din țară;
• Diminuarea economiei neobservate, inclusiv informale şi a evaziunii fiscale.

5. Implementarea şi monitorizarea
a) Descrieți cum va fi organizată implementarea opțiunii recomandate, ce cadru juridic necesită a fi modificat şi/sau
elaborat şi aprobat, ce schimbări instituționale sînt necesare
În scopul implementării opțiunii recomandate sunt necesare o serie de acțiuni în ceea ce privește modificarea cadrului
normativ și anume:
• Aprobarea legii cu privire la parcurile pentru servicii internaționale de afaceri;
• Elaborarea și aprobarea legii privind modificarea unor acte normative pentru a asigura funcționalitatea legii sus-
menționate (i.e. Codul Fiscal aprobat prin legea nr.1163/1997; Legea nr.1585/1998 cu privire la asigurarea
obligatorie de asistență medicală; Legea nr.1593/2002 cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a
primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală; Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări
sociale);
• Elaborarea și aprobarea Hotărârii de Guvern care derivă din proiectul legii cu privire la parcurile pentru servicii
internaționale de afaceri prin care se va asigura funcționalitatea unui astfel de parc.
Implementarea legii va fi asigurată de către Guvern și Administrația Parcului pentru servicii de afaceri internaționale.
Astfel, în termen de 6 luni de la data publicării legii cu privire la parcul pentru servicii de afaceri internaționale în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, Guvernul va elabora și adopta actele normative necesare pentru executarea
legii şi va prezenta Parlamentului propuneri privind punerea în concordanță a legislației în vigoare cu prezenta lege.
De asemenea, Guvernul urmează să aprobe hotărârea de Guvern menționată mai sus.
b) Indicați clar indicatorii de performanță în baza cărora se va efectua monitorizarea
Indicatorii de performanță în baza cărora se va efectua monitorizarea legii sunt următorii:
• Venitul din vânzări/Cifra de afaceri a sectorului serviciilor de afaceri internaționale;
• Numărul de agenți economici ce activează în sectorul serviciilor de afaceri internaționale - rezidenți ai parcului
(total, noi, activi, neactivi);
 • Numărul de salariați care activează în cadrul rezidenților parcului și ponderea numărului de salariați ai rezidenților
parcului din total salariați în sectorul serviciilor de afaceri internaționale (unități) și salariați ai țării;
• Veniturile la BPN generat de rezidenți prin prisma impozitul unic calculat de rezidenții parcului și alte impozite
și taxe;
• Valoarea exportului serviciilor de afaceri internaționale, rezidenți ai parcului.
c) Identificați peste cît timp vor fi resimțite impacturile estimate şi este necesară evaluarea performanței actului normativ
propus. Explicați cum va fi monitorizată şi evaluată opțiunea
Luând în considerare faptul că prezenta intervenție ține de aprobarea cadrului normativ ce vizează crearea parcului cu
privire la serviciile de afaceri internaționale, impacturile vor fi resimțite începând cu momentul instituirii parcului și
funcționalității pe deplin a instrumentarului necesar operării acestui parc.
Conform estimărilor de la capitolul 4, b1), rezultatele se vor resimți anual. Evaluarea performanței actului normativ va fi
necesară de realizat anual și la expirarea termenului de funcționare a parcului.
Monitorizarea va fi asigurată de Administrația parcului care va primi rapoarte periodice de la rezidenții săi. Rapoartele
vor conține informații despre: numărul de salariați; salariu mediu lunar; total venituri din vânzări; venituri aferente
activităților prevăzute la art.8 din legea; alte venituri din vânzări; valoarea exporturilor, etc.
În baza rezultatelor evaluării Administrației se va propune, după caz, modificarea cadrului normativ.
6. Consultarea
a) Identificați principalele părți (grupuri) interesate în intervenția propusă
Principalele părți interesate în intervenția propusă sunt:

• Sectorul privat. În cadrul discuțiilor inițiate la etapa incipientă a analizei opțiunilor, Asociația Liderilor de Servicii
de Afaceri din Moldova (ABSL) şi-a exprimat deschiderea și a salutat opțiunea creării parcului pentru servicii de
afaceri internaționale. De asemenea, avînd în vedere reprezentarea intereselor companiilor membre, alte asociații
de business ar putea fi interesate în intervenția propusă, precum Asociația Națională a Companiilor din Domeniul
TIC (ATIC), Asociația Companiilor din Industria Electronică din Moldova (ACEM), Camera de Comerț
Americană din Moldova (AmCham Moldova), Asociația Investitorilor Străini (FIA), Asociația Businessului
European (EBA).
• Autoritățile publice vizate – Ministerul Finanțelor, Ministerul Justiției, Ministerul Muncii și Protecției Sociale,
Centru Național Anticorupție vor fi consultate prin transmiterea prezentei inițiative la avizare.
• Proiectul de lege urmează a fi avizat și de Consiliul Concurenței prin prisma cadrul juridic al protecției
concurenței.
b) Explicați succint cum (prin ce metode) s-a asigurat consultarea adecvată a părților
În cadrul elaborării proiectului de lege, au avut loc o serie de consultări cu mediu de afaceri, în cadrul ședințelor de lucru
organizate ( Asociația Liderilor de Servicii de Afaceri din Moldova (ABSL), Asociația Națională a Companiilor din
Domeniul TIC (ATIC), Asociația Companiilor din Industria Electronică din Moldova (ACEM), Camera de Comerț
Americană din Moldova (AmCham Moldova), care au salutat promovarea inițiativei propuse.
c) Expuneți succint poziția fiecărei entități consultate față de documentul de analiză a impactului şi/sau intervenția propusă
(se expune poziția a cel puţin unui exponent din fiecare grup de interese identificat)
Următoarele constrângeri au fost formulate de către reprezentanții asociațiilor menționate mai sus:
• Nivelul ridicat al presiunii fiscale, fiind raportat drept cauza principală a nivelului scăzut de dezvoltare a sectorului;
• Complexitatea administrării fiscale;
• Nivelul ridicat de emigrare și modificările demografice care au un impact asupra disponibilului de personal;
• Concurența acerbă în raport cu sectorul informal.
Totodată, următoarele recomandări au fost formulate de către reprezentanții respectivelor asociațiilor menționate mai sus
în procesul de consultare:
• Sectorul serviciilor de afaceri internaționale prezintă o perspectivă importantă de stimulare a pieței muncii din
Republica Moldova, promovare a exporturilor și o platformă de atragere a investițiilor. Totuși, în vederea
valorificării potențialului acestui sector, este necesar să fie create condiții care să faciliteze activitatea companiilor
din acest sector.
• Având în vedere specificul sectorului, în care partea covârșitoare a costurilor este atribuită costurilor salariale, dar
și complexitatea sistemului de administrare fiscală aplicabil la moment, se impune nevoia creării unei infrastructuri
fiscale fiabile menite să impulsioneze dezvoltarea companiilor din sectorul serviciilor afacerilor internaționale deja
prezente pe piața Republicii Moldova, dar și să atragă investiții străine în acest sector.
• Parcul IT și-a demonstrat atractivitatea pentru un număr larg de rezidenți. Pe cale de consecință, implementarea unui
model similar Parcului IT, adaptat la necesitățile sectorului serviciilor de afaceri internaționale, ar putea reprezenta
un pas ferm în vederea stimulării sectorului.
 Anexă
Tabel pentru identificarea impacturilor
Categorii de impact Punctaj atribuit
Opțiunea propusă Opțiunea alterativă 1 Opțiunea
alterativă
2

Economic
costurile desfășurării afacerilor 3
povara administrativă 3
fluxurile comerciale şi investiționale 3
competitivitatea afacerilor 2
activitatea diferitor categorii de întreprinderi mici şi 3
mijlocii
concurența pe piață 1
activitatea de inovare şi cercetare 1
veniturile şi cheltuielile publice 3
cadrul instituțional al autorităților publice 2
alegerea, calitatea şi prețurile pentru consumatori 1
bunăstarea gospodăriilor casnice şi a cetățenilor 1
situația social-economică în anumite regiuni 3
situația macroeconomică 2
alte aspecte economice 2

Social
gradul de ocupare a forței de muncă 3
nivelul de salarizare 2
condițiile şi organizarea muncii 1
sănătatea şi securitatea muncii 1
formarea profesională 2
inegalitatea şi distribuția veniturilor 1
nivelul veniturilor populației 2
nivelul sărăciei 2
accesul la bunuri şi servicii de bază, în special pentru 1
persoanele social-vulnerabile
diversitatea culturală şi lingvistică 2
partidele politice şi organizațiile civice 0
sănătatea publică, inclusiv mortalitatea şi morbiditatea 0
modul sănătos de viață al populației 0
nivelul criminalității şi securității publice 1
accesul şi calitatea serviciilor de protecție socială 1
accesul şi calitatea serviciilor educaționale 1
accesul şi calitatea serviciilor medicale 1
accesul şi calitatea serviciilor publice administrative 2
nivelul şi calitatea educației populației 2
conservarea patrimoniului cultural 0
accesul populației la resurse culturale şi participarea în 0
manifestații culturale
accesul şi participarea populației în activități sportive 0
discriminarea 0
alte aspecte sociale 1

De mediu
clima, inclusiv emisiile gazelor cu efect de seră şi celor 0
care afectează stratul de ozon
calitatea aerului 0
calitatea şi cantitatea apei şi resurselor acvatice, inclusiv 0
a apei potabile şi de alt gen
biodiversitatea 0
flora 0
fauna 0
peisajele naturale 0
starea şi resursele solului 0
producerea şi reciclarea deșeurilor 0
utilizarea eficientă a resurselor regenerabile şi 0
neregenerabile
consumul şi producția durabilă 0
intensitatea energetică 0
eficiența şi performanța energetică 0
bunăstarea animalelor 0
riscuri majore pentru mediu (incendii, explozii, 0
accidente etc.)
utilizarea terenurilor 0
alte aspecte de mediu 0

Tabelul se completează cu note de la -3 la +3, în drept cu fiecare categorie de impact, pentru fiecare opțiune analizată, unde variația între -3 şi -1
reprezintă impacturi negative (costuri), iar variația între 1 şi 3 – impacturi pozitive (beneficii) pentru categoriile de impact analizate. Nota 0
reprezintă lipsa impacturilor. Valoarea acordată corespunde cu intensitatea impactului (1 – minor, 2 – mediu, 3 – major) faţă de situația din
opţiunea "a nu face nimic", în comparaţie cu situaţia din alte opţiuni şi alte categorii de impact. Impacturile identificate prin acest tabel se descriu
pe larg, cu argumentarea punctajului acordat, inclusiv prin date cuantificate, în compartimentul 4 din Formular, lit.b 1) şi, după caz, b2), privind
analiza impacturilor opţiunilor.
 MINISTERUL FINANTEI,OR
AL REPUBLICII MOLDOVA

08.06.2022 n. 15/2-06/236
07-1422 din 23.05.2022
Lanr. 07-1253 clin 05.05.2022
ReJirihr la examinalea proiechtlui de lege prh,ind
nodi|icorea unar acte normatfue (slinlularea camer{ului elech"onic)
ti proieclul de lege cu pririrc la parcul penttu sericii de oJbceri inlernalionale

Minislerul Economiei

. Ministerul Finanlelor, la solicitdrile nr.07-1253 din 05.05.2022 privind exaninarea

proiectului de lege cu privire la parcul pertru servicii de afaceri intemajionale qi nr.07-
1422 clin 23.05.2022 privird exanirarca proiectului de lege pentru modificarea unor acte
nofmative (siimularea come4ului electronic), comunice uflnhtoarele.
Plin Codul fiscal nr,1163/1997 se stabilesc principiile generale ale impozitirii in
Republica Moldova, statutul juridic al contribuabililor, al organelor fiscale gi a1 altor
partiaipanli la relaliile reglementate de-.legisla1ia fiscald, principiile de determinaie a
obiectului in.rpunerii, principiile evidenlei veniturilor gi cheltuielilor deduse, rrodul 5i
condiliile de tragere la rdspundere pentr'u incdlcarea legisla{iei fiscale, precum qi modul
de aontestare a acliunilor organelor fiscale Ei ale persoanelor cu iunclii de rdspundere ale
acestola.
La aceasta, menfiondm ci, propunerile ce !in de modificarea Codului fiscal, urnteazi
. a fi examinate in cadrul procesului de elaborare a poljticii fiscale gi vamale pe platfot.llra

Ministerului Finanlelor - autoritate responsabild de elaborarea si in,plementar.ea politicii

in domeniul impozitelor Qi taxelor.
Astfel, avdld in vedere cd proiectele de lege prezentate spre examinare conlin
norme de ajustare a legislaliei hscale, Ministerul Finanlelor rimane deschis pentnr
leceptionarea propunerilor de modificare a cadrului legal la etapa elabordrii a politicii
fiscale qi vamale 2023, asigurdnd ul ploces amplu de promovare a acestora, inclusiv prin
prisma examinErii oportunititii $i impactului bugetar. al rndsurilor.

Ministru DurrripJ $lDl{NSCHI

D,! rrr, lonedLr Bud rslr D*''' J||'.p):11],
Dlre 20220608 l4.i5.r8EE5T ll.h4l. llf
ll;3?,t,,y^lit;i.".''"*" l,"r4j$,,r

MD-2005, mln, Chigirlao. sh. Consranrir lanasc. T

rel.(022)2625 24,ernail: cahcehia@nrleo!.nnl
 CANCELARIA DE STAT A REPUBLICII MOLDOVA
GRUPUL DE LUCRU
AL COMISIEI DE STAT PENTRU REGLEMENTAREA
ACTIVITĂŢII DE ÎNTREPRINZĂTOR

Nr. 38-78-5438 Chișinău 1 iunie 2022

Ministerul Economiei

Ref.: adresa nr.07-1253 din 05.05.2022

În temeiul art.19 alin.(2) lit. b) din Legea nr.235/2006 cu privire la principiile de bază de
reglementare a activității de întreprinzător, pct. 29 subpct.2) și pct. 34 subpct.2) lit. a) ale
Regulamentului Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de
întreprinzător, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1429/2008, Grupul de lucru, în cadrul ședinței
din 17 mai anul în curs a examinat și a susținut analiza de impact la proiectul de lege cu privire la
parcul pentru servicii de afaceri internaționale.
Extrasul din Procesul-verbal nr. 15 al ședinței Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru
reglementarea activității de întreprinzător din 17 mai 2022 se anexează.

Secretar general adjunct al Guvernului,

Președinte al Grupului de lucru al
Comisiei de stat pentru reglementarea
activității de întreprinzător Roman CAZAN

Casa Guvernului, of. 625

MD-2033, Chișinău,
Republica Moldova Telefon: + 373 22 250 442 E-mail: secretariat.gl.air@gov.md
 EXTRAS
din PROCESUL-VERBAL nr. 15
al ședinței Grupului de lucru
al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător
(ședință prin corespondență)

17 mai 2022

Au participat :
Membrii Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător:

Vladislav Caminschi - director executiv al Confederației Naționale a Patronatului din

Republica Moldova, vicepreședintele Grupului de lucru
Eugen Dațco - director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor din
Republica Moldova
Ana Groza - director executiv al Asociației Investitorilor Străini (FIA)
Cristina Garaz - manager pe politici și advocacy, EBA Moldova
Diana Rusu - șef al Direcției susținere și promovare a membrilor CCI a
Republicii Moldova, Camera de Comerț și Industrie
Marina Bzovîi - Asociația Națională a Companiilor din Domeniul TIC
Valentina Chiper - șef Secție reglementarea mediului de afaceri, Direcția dezvoltarea
mediului de afaceri, Ministerul Economiei
Roman Gapeev - șef al Serviciului transport feroviar, Ministerul Infrastructurii și
Dezvoltării Regionale
Maria Nagornîi - șef al Direcției politici de prevenire a poluării, Ministerul
Mediului
Vitalie Dragan - șef Secție medicină veterinară și siguranța alimentelor de origine
animală, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare
Corina Cristea - șef adjunct al Direcției avizare acte normative, Ministerul Justiției
Svetlana Nunu - consultant principal în Direcția acte guvernamentale, Cancelaria
de Stat, secretarul Grupului de lucru

Responsabili din cadrul autorităților publice centrale: Oxana Rusanovschi, consultant superior în
Direcția politici în domeniul tehnologiei informației și economiei digitale

Experți ai Secretariatul Evaluării Impactului de Reglementare: dl Oleg Chelaru

 Examinarea analizei impactului de reglementare
la proiectul de lege cu privire la parcul de servicii de afaceri internaționale

Autor: Ministerul Economiei

______________________________________________

Opinia expertului Secretariatului Evaluării Impactului de Reglementare, dl Oleg

Chelaru
Definirea problemei.
În acest capitol la litera a) se recomandă de a fi revizuit textul și de a expune clar şi concis
(într-o frază) problema sau problemele care urmează să fie soluționate. Textul privind necesitatea
de întreprinde acțiuni, descrierea soluțiilor, obiectivul proiectului, rezultatele scontate, conținutul
proiectului sunt binevenite însă necesită a fi incluse în alte compartimente ale analizei. Aici autorii
urmează doar să expună sumar problema sau problemele care deja sunt analizate și descrise la litera
b) precum și în alte compartimente ale analizei (legate de subdezvoltarea sectorului serviciilor
comerciale internaționale) și care are legătură cu soluția pentru aceste probleme descrisă la capitolul
3 și anume crearea unui parc care oferă rezidenților garanții și regim fiscal facilitar.
În analiză se atinge problema muncii „la negru” și existența activității neoficiale (a unei
piețe „gri”) în sectorul analizat. Considerăm că această problema este una esențială pentru tema
abordată și ar fi recomandabil să fie dezvoltată, cu încercarea de a estima care este volumul pieței
care nu este vizibil azi în statistică, odată ce magnitudinea acesteia poate justifica inclusiv și
potențialul de creștere a sectorului în termen mediu, conform prognozelor prezentate. Dacă în cazul
Parcului IT, volumul de specialiști și servicii în piața tenebră era evident și demonstrat ca unul
enorm (cu potențial mare), atunci în cazul serviciilor de afaceri nu suntem siguri că există certitudine
clară privind magnitudinea pieței tenebre, corespunzător dacă există - atunci sunt binevenite unele
estimări mai clare în acest sens.
În aceiași ordine de idei, pentru a putea fundamenta suficient prognoza de creștere estimată
la analiza impacturilor, este important de a expune mai în detaliu structura cererii la asemenea
servicii. Ori este evident că în lipsa unei cereri în creștere nici dezvoltarea sectorului nu poate fi
atestată, indiferent de cât de multe facilități se acordă. Spre deosebire de domeniul IT, în care cerere
este efectiv în creștere constantă și sectorul este mult mai dezvoltat cu o rată destul de mare de
independență (față de alte sectoare economice), asistența în afaceri foarte mult depinde de
dezvoltarea afacerilor în sine în alte sectoare ale economiei, astfel fără o dezvoltare substanțiala a
afacerilor nici asistența nu o sa fie solicitată. Dacă se mizează mai mult pe exportul de servicii,
atunci ar fi binevenită o cercetare puțin mai detaliată a piețelor care pot fi ținta primară. În acest
sens, este important de analizat și cât de competitivă ar putea fi Moldova în comparație cu alte state
și, dacă există regimuri similare în Europa, ar fi relevant de prezentat date în acest sens (inclusiv cu
privire la facilitățile fiscale ș.a. beneficii ce există în alte state pentru sectorul supus analizei).
La stabilirea obiectivelor.
În acest compartiment autorii au expus mai multe obiective. Însă, acestea urmează să fie în
legătură strânsă cu problema definită și cauzele acesteia, precum și se recomandă de a fi formulate
în mod cuantificat, măsurabil și fixat în timp. Spre exemplu, creșterea investițiilor, locurilor de
muncă, ponderii sectorului în PIB ș.a. necesită să fie expuse cel puțin în cote procentuale (sau valori
monetare) raportate la o perioadă de timp.
Identificarea opțiunilor.
În ceea ce privește opțiunea recomandată reieșind din faptul că abordarea juridică luată de
autori este similară cu cea din sectorul IT o întrebare care apare este de ce ca soluție juridică nu se
optează pentru aprobarea unei legi unice generale cu privire servicii comerciale internaționale care
să includă toate tipurile de servicii, inclusiv și de IT care la moment sunt reglementate prin Legea
nr.77/2016. Ar fi mai bine să existe o singură lege privind crearea unui astfel de parc care pe parcurs
se va completa după necesitate cu noi servicii. Atare abordare va permite includerea de noi categorii
de servicii în astfel de parc fără necesitatea de a crea noi parcuri prin legi speciale noi. Totuși, dacă
autorii insistă pe un proiect separat de lege se recomandă de a include în acesta toate normele
necesare pentru crearea și funcționarea parcului respectiv fără a fi necesar de a fi aprobate alte acte
normative subordonate legii (credem că nu este ceva complicat având în vedere că cadrul legal de
implementare identic cu cel care se dorește a fi elaborat (legat de Parcul IT) deja este aprobat și
aplicat. La fel, se propune ca Legea privind modificarea unor acte normative (Codul Fiscal aprobat
prin legea nr.1163/1997; Legea nr.1585/1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistență
medicală; Legea nr.1593/2002 cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de
asigurare obligatorie de asistență medicală; Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări
sociale) menționată la capitolul Implementarea din AIR pentru a asigura funcționalitatea opțiunii
recomandate să fie parte a acesteia și să fie adoptată și pusă în aplicare odată cu proiectul dat de
lege (privind parcul pentru servicii comerciale internaționale).
Autorii în AIR argumentează lipsa necesității examinării unei opțiuni alternative făcând
referință la eficiența și potențialul de creștere a Parcului IT. Însă, în viziunea noastră este foarte
important să fie abordată cel puțin o opțiune alternativă. În privința proiectului propus, având în
vedere că parcul se bazează în mare parte doar pe facilități fiscale, rămâne neclar de ce opțiunea
unui regim fiscal național pentru același sector economic nu ar fi o opțiune mult mai simplă și mai
viabilă. Cel puțin din considerentul că regimul fiscal nu va presupune cheltuielile impuse de însăși
existența parcului (cotizații de membru, audit obligatoriu periodic etc.).
Analiza impacturilor opțiunilor.
La analiza impactului opțiunii recomandate, pentru a argumenta atractivitatea parcului este
recomandabilă o astfel de analiză a „atractivității parcului” (în baza facilităților propuse) pe baza
costurilor și beneficiilor reale pentru un potențial rezident cu venituri mari și unul cu venituri
mici/medii (luând în considerație modelul de cheltuieli ale rezidenților în Parcul IT). Inclusiv de
operat cu un profil realist a unei companii din acest sector economic (care de exemplu nu are birou
în proprietate dar închiriază și nu trebuie să plătească impozit pe imobil și alte taxe locale, care
poate să nu aibă mașină proprie și nu achită taxa de folosire a drumurilor, care de multe ori poate
sub-contracta servicii de la persoane cu licență de avocat și nu va achita plăți aferente angajatorului
ș.a.m.d.). O analiză comparativă a beneficiilor într-un regim fiscal normal (fără cheltuieli și povară
administrativă sporită ca rezident de parc) și în regimul fiscal al parcului propus, ar putea scoate în
evidență cel puțin dacă aceste 10% propuse ca impozit unic în proiectul de lege sunt suficient de
atractive sau necesită a fi reconsiderate. Corespunzător ar răspunde la întrebarea de ce anume cota
de 10% și nu alta.
Autorii au completat tabelul din anexă, însă, descrierea și estimarea detaliată a impacturilor
identificate și a punctajului oferit se prezintă în compartimentul 4 din Formular.
La analiza riscurilor nu s-a ținut cont de un risc important, care există și în privința parcurilor
IT. O concentrare semnificativă de putere de decizie în mâinile administrației parcului (fără
contrabalanță efectivă din altă parte) poate avea un impact sesizabil asupra concurenței, adică ar
putea crea situația în care câțiva actori importanți de pe piața serviciilor în cauză să formeze un
„parc” în scopul obținerii unor facilități după care să blocheze accesul altor antreprenori la aceste
condiții. Este important ca acest risc să fie analizat și să se explice cum sau dacă proiectul propus și
mecanismul de constituire și funcționare a parcului permite evitarea sau diminuarea substanțială a
riscului în cauză.
În partea ce ține de consultările publice.
La litera b) și c) lipsește informația iar autorii menționează că se va completa ulterior de ME
după consultare. Prin urmare nu se cunoaște care este de principiu poziția agenților economici și
altor părți interesate în privința intervenției propuse. Conform cerințelor din Metodologie, este
obligatoriu să fie expusă succint poziția fiecărei entități consultate (sau categorii de agenți) vizavi
de documentul de analiză a impactului de reglementare și/sau intervenția propusă. Consultarea AIR
este o procedură diferită de consultarea oficială a proiectului și urmează a fi făcută atât pe parcursul
efectuării analizei precum și după finalizarea ei. Deși nu este menționat, Analiza de Impact este
plasată pentru consultare pe particip.gov.md - https://particip.gov.md/ro/document/stages/anunt-
privind-initierea-elaborarii-proiectul-legii-cu-privire-la-parcul-pentru-servicii-de-afaceri-
internationale/9157
Prin urmare se recomandă autorilor de a finaliza aceste consultări și a evidenția în Capitolul
dat procesul consultativ evidențiind poziția clară (fie pozitivă, fie negativă) a mediului de afaceri și
tuturor părților interesate asupra acestui AIR și/sau intervenției propuse.
 Concluzii și recomandări:
Analiza impactului este una calitativă ce corespunde în mare parte cu cerințele și rigorile
Metodologiei de analiză a impactului în procesul de fundamentare a proiectelor de acte normative.
Se recomandă susținerea analizei în cauză cu condiția perfecționării documentului în
conformitate cu recomandările expuse.

Opiniile membrilor Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea

activității de întreprinzător

Dl Vladislav Caminschi
Se susține.

Dl Eugen Dațco
Se susține.

Dna Ana Groza

Se susține.

Dna Cristina Garaz

Se susține cu condiția luării în considerare a obiecțiilor și recomandărilor.

Dna Diana Russu

Se susține cu condiția luării în considerare a obiecțiilor și recomandărilor.

Dna Marina Bzovîi

Se susține.

Dna Valentina Chiper

Se susține.

Dl Roman Gapeev
Nu se susține cu condiția luării în considerare a obiecțiilor și recomandărilor.

Dna Maria Nagornîi

Se susține.

Dl Vitalie Dragan
Se susține.

Dna Corina Cristea

Se susține cu condiția luării în considerare a obiecțiilor și recomandărilor expertului
Secretariatului Evaluării Impactului de Reglementare.

S-a decis: analiza de impact se susține (7 - se susține; 4 – se susține cu condiția luării în

considerare a obiecțiilor și recomandărilor).

Președintele Grupului de lucru Roman CAZAN

 Ministerul Economiei
al Republicii Moldova

nr. 07-1691 din 20.06.2022

Cancelaria de Stat

În conformitate cu prevederile pct. 179 al Regulamentului Guvernului, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 610/2018, se transmite cererea privind înregistrarea în lista proiectelor
care urmează a fi examinate în cadrul ședinței secretarilor generali, proiectul hotărârii Guvernului
privind aprobarea proiectului de lege cu privire la parcul pentru servicii de afaceri internaționale.
Cerere
privind înregistrarea de către Cancelaria de Stat
a proiectelor de acte ale Guvernului
Nr. Criterii de înregistrare Nota autorului
crt.
1. Categoria şi denumirea proiectului Proiectul hotărârii Guvernului privind aprobarea proiectului de lege cu
privire la parcul pentru servicii de afaceri internaționale
2. Autoritatea care a elaborat proiectul Ministerul Economiei
3. Justificarea depunerii cererii Necesitatea elaborării proiectului menționat reiese din analiza trendului
sectorului serviciilor de afaceri în alte jurisdicții și evoluția sectorului
serviciilor de afaceri din Republica Moldova.
Obiectivul proiectului constă în: Stimularea sectorului serviciilor de
externalizare în Republica Moldova cu rezultatul scontat în creșterea
gradului de ocupare a forței de muncă și extinderea accesului la
oportunitățile economice.
4. Lista autorităților şi instituțiilor a Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor, Ministerul Muncii şi
căror avizare este necesară Protecției Sociale, Centrul Național Anticorupție
5. Termenul-limită pentru depunerea 14 zile
avizelor/expertizelor
6. Persoana responsabilă de Oxana Rusanovschi, consultant principal, Direcția politici în domeniul
promovarea proiectului tehnologiei informației și economiei digitale. Tel: (022) 250-636,
email: oxana.rusanovschi@me.gov.md
7. Anexe 1. Proiectul hotărârii Guvernului/Proiectul de lege
2. Nota informativă la proiect
3. Analiza de impact
4. Aviz prealabil MF
8. Data şi ora depunerii cererii
9. Semnătura

Ministru Sergiu GAIBU

Oxana Rusanovschi, tel.022 250-636

Piaţa Marii Adunări Naţionale nr. 1, Chişinău, MD-2012, tel. +373 22 250629
e-mail: secretariat@me.gov.md, Pagina web: www.me.gov.md