CLASA A X-a

CITEŞTE CU ATENŢIE ENUNŢURILE DE MAI JOS, ÎNCERCUIND VARIANTA CORECTĂ DE

RĂSPUNS (VARIANTA CORECTĂ POATE FI DOAR UNA):

1. Indică ”intrusul” – un exemplu ce nu constituie argument al importanței căldurii interne a

Pământului:
a) utilizarea energiei geotermale la producția de energie electrică;
b) utilizarea apelor subterane fierbinți la încălzirea locuințelor;
c) constituie sursă de energie pentru procesele seismice și vulcanice;
d) condiționează variația unghiului de cădere al razelor solare.
2. Exemplu al importanței geografice a formei Pământului constituie:
a) formarea anumitor tipuri de roci; b) variația temperaturii în interiorul Pământului;
c) prezența forței de gravitație a Pământului; d) variația unghiului de cădere a razelor solare.
3. Indică ”intrusul” – o consecință ce nu este determinată de mișcarea de revoluție a Pământului
(în jurul Soarelui):
a) variația orei pe Glob; b) formarea zonelor termice;
c) durata inegală a zilelor și nopților pe parcursul unui an; d) succesiunea anotimpurilor.
4. Un avantaj al globului geografic față de harta geografică este:
a) posibilitatea de reprezentare a unor sectoare mici – o livadă, un lot școlar;
b) reprezentarea suprafeței terestre pe o suprafață plană;
c) facilitarea studierii mișcărilor Pământului.
5. Dacă în Cairo (fusul 2, emisfera Est) este ora 14.00, atunci în Tașkent (fusul 5, emisfera Est) ora
oficială este:
a) 5.00; b) 11.00; c) 18.00; d)17.00.
6. Orașul Berlin are coordonatele geografice:
a) 52o lat S, 13olong E; b) 13olat N, 52olong E; c) 52olat N, 13olong E.
7. Vulcanul Kilimajaro (Africa) are coordonatele geografice:
a) 3o lat S, 37olong E; b) 3olat N, 43olong V; c) 37olat S, 3olong E.
8. Insula Madagascar are următoarele extremități latitudinale (este situată între paralelele):
a) 43olat S – 51olat S; b) 12olat S – 25olat S; c) 12olong E – 25olong E.
9. Insula Marea Britanie are următoarele extremități longitudinale (este situată între meridianele):
b) 50olat N – 58olat N; b) 2olong E – 6olong V; c) 2olong V – 6olong E.
10. Desfășurarea de la nord la sud, în kilometri, a Americii de Sud pe meridianul 70olong V este:
a) 7437 km; b) 6553 km; c) 3885 km.
11. Dacă orașul Madrid are latitudinea 41 lat N, orașul Washington - 38olat N, orașul Shanghai -
o

32olat N, care oraș este situat mai la nord de celelalte:

a) orașul Washington; b) orașul Madrid; c) orașul Shanghai.
12. Cauză a cutremurelor de pământ și a erupțiilor vulcanice este:
a) mișcarea de rotație a Pământului;
b) magnetismul terestru;
c) ciocnirea plăcilor tectonice / litosferice.
13. Indică ”intrusul” – o consecință ce nu este condiționată de erupțiile vulcanice:
a) formarea munților vulcanici;
b) formarea valurilor tsunami;
c) degradarea vegetației, prin incendiere;
d) eroziunea solului.
14. Indică ”intrusul” – o consecință ce nu este determinată de cutremurele de pământ:
a) declanșarea alunecărilor de teren;
b) formarea valurilor tsunami;
c) apariția unor crăpături la suprafața scoarței terestre;
d) degradarea vegetației, prin incendiere.
15. Forme majore de releif sunt:
a) blocurile continentale (de ex: Africa) și bazinele oceanice (de ex: Oceanul Atlantic);
b) munții (de ex: munții Carpați) și câmpiile (de ex: câmpia Amazonului);
c) văile fluviale de tip canion (de ex: Marele Canion).
16. O soluție pentru prevenirea alunecărilor de teren și a eroziunii este:
a) sădirea copacilor, rădăcinile cărora mențin stratul de sol;
b) evacuarea rapidă a populației;
c) prognozarea fenomenelor de risc;
d) informarea populației despre comportamentul în timpul fenomenelor de risc.
17. Gaze cu ponderea cea mai mare în compoziția aerului atmosferic sunt:
a) oxigenul și dioxidul de carbon;
b) ozonul și azotul;
c) azotul și dioxidul de carbon;
d) azotul și oxigenul.
18. Valoarea gradientului termic vertical constituie:
a) 4oC/1 km; b) 6oC/1 km; c) 11oC/1 km.
19. Dacă la altitudinea de 400 m temperatura aerului atmosferic constituie +5oC, atunci la înălțimea
de 3400 m, temperatura aerului este:
a) – 13oC; b) +13oC; c) +18o C; d) +23oC.
20. Dacă temperatura medie a aerului în luna cea mai caldă este 24o C, iar în luna cea mai rece
constituie 3oC, atunci amplitudinea termică anuală este:
a) 27oC; b) 21oC; c) 8o C; d) 5oC.
21. Dacă temperatura medie a aerului în luna cea mai caldă este -7o C, iar în luna cea mai rece
constituie – 30oC, atunci amplitudinea termică anuală este:
a) 3oC; b) 37oC; c) 23o C; d) 17oC.
22. Vânturi permanente sunt:
a) musonii; b) alizeele, de vest, polare; c) brizele, crivățul.
23. Vânturile care au direcția de la tropice spre ecuator sunt:
a) musonii; b) alizeele; c) vânturile de vest; d) vânturile arctice.
24. Vânturile care au direcția vara dinspre ocean spre continent, iar iarna – invers, sunt:
a) vânturile de vest; b) alizeele; c) musonii; d) vânturile arctice.
25. O cauză a formării deșertulului Sahara este:
a) prezența munților Atlas, ce împiedică pătrunderea maselor de aer umed;
 b) predominarea maselor de aer tropical-continental pe parcursul anului, ce determină cantități reduse
de precipitații;
c) prezența curentului oceanic rece Canarelor, care împiedică formarea precipitațiilor.
26. O cauză a cantității reduse de precipitații atmosferice pe litoralul de vest al Australiei este:
a) prezența curentului oceanic rece al Australiei de Vest;
b) prezența munților Marei Cumpene de Apă;
c) distanța mică de la ocean.
27. O cauză a cantității mai mari de precipitații atmosferice în vestul Europei sunt:
a) masele de aer temperat-continental;
b) masele de aer temperat oceanic/maritim, predominante tot anul;
c) vânturile arctice.
28. O cauză a predominării temperaturilor pozitive ale aerului atmosferic în Africa este:
a) prezența curentului oceanic cald al Guineei;
b) unghiul mare de cădere al razelor solare, fapt ce determină cantitatea mai mare de radiație solară;
c) relieful predominant de câmpie și podiș.
29. Mări semideschise sunt:
a) mările Neagră și Roșie; b) mările Japoniei și Caraibelor; c) mările Arabiei și Norvegiei
30. Indică ”intrusul” – un factor ce nu constituie cauză a salinității înalte a apei în marea Roșie:
a) numărul mic de râuri ce se varsă în mare;
b) legătura îngustă (prin strâmtori) cu oceanul Indian;
c) mișcarea Pământului în jurul axei sale;
d) temperaturile înalte ale aerului și cantitatea redusă de precipitații atmosferice.
31. Principala sursă de alimentare a râului Mississippi (America de Nord) constituie:
a) apele subterane; b) topirea zăpezii; c) ghețarii; d) ploile.
32. Indică ”intrusul” – o trăsătură a râului ce nu depinde de climă:
a) viteza apei în râu;
b) temperatura apei și regimul de îngheț al râului;
c) debitul apei în râu.
33. Lacuri de origine glaciară sunt:
a) lacurile Sclavilor și Marele Lac al Ursului (America de Nord);
b) lacurile Baikal și Caspic (Eurasia);
c) lacurile Victoria și Ciad (Africa).
34. O cauză naturală a inundațiilor constituie:
a) precipitațiile abundente, fapt ce provoacă creșterea nivelului apei în râuri;
b) eroziunea solului;
c) construcția barajelor pentru lacurile de acumulare;
d) alunecările de teren.
35. Principalul tip de sol în mediul temperat oceanic (al pădurilor de foioase) sunt:
a) solurile de cernoziom;
b) solurile lateritice;
c) solurile podzolice;
d) solurile brune și cenușii de pădure.
36. Masele de aer predominante vara în mediul subecuatorial sunt:
a) tropicale;
b) ecuatoriale;
 c) temperate.
37. Indică ”intrusul” - o adaptare a plantelor care nu este specifică mediului ecuatorial (păduri
ecuatoriale):
a) căderea sezonieră a frunzelor;
b) etajarea vegetației, prin prezența arborilor de diferite înălțimi;
c) prezența plantelor epifite (fixate pe arbori).
38. Eroziunea eoliană, ca factor de formare a reliefului este specific mediului:
a) ecuatorial (păduri ecuatoriale);
b) tropical arid (deșerturi tropicale);
c) temperat continental, păduri de conifere;
d) temperat oceanic (păduri de foioase).
39. Vara uscată și iarna umedă este specific mediului:
a) subecuatorial (de savană);
b) subtropical mediteranean;
c) temperat continental, păduri de conifere;
d) subpolar (de tundră).
40. Râurile au nivel înalt al apei tot anul în mediul:
a) tropical arid (deșerturi tropicale);
b) subecuatorial (de savană);
c) ecuatorial (păduri ecuatoriale);
d) temperat continental, de stepă.
41. Râurile au nivel redus al apei vara și înalt iarna în mediul:
a) tropical arid (deșerturi tropicale);
b) subecuatorial (de savană);
c) ecuatorial (păduri ecuatoriale);
d) subtropical mediteranean.
42. Ramură de specializare a zootehniei (creșterii animalelor) în mediul subpolar este:
a) creșterea bovinelor;
b) creșterea ovinelor;
c) creșterea renilor.
43. O cauză a cantităților mai mari de precipitații iarna în mediul subtropical mediteranean este:
a) prezența curenților oceanici calzi;
b) prezența maselor de aer temperat;
c) prezența reliefului muntos.
44. O cauză naturală a specializării zootehniei în creșterea cămilelor în mediul tropical arid
(deșerturi tripicale) este:
a) prezența pășunilor prielnice pentru cămile;
b) prezența reliefului de podiș cu pășuni;
c) prezența factorului istoric: a tradițiilor și obiceiurilor de creștere a cămilelor;
d) prezența unor adaptări la cămile pentru condițiile de climă caldă și uscată.
45. Ramură de specializare a fitotehniei (culturii plantelor) în mediul temperat continental de stepă
constituie:
a) cultura cerealelor;
b) cultura arborelor de cafea;
c) cultura bumbacului.