Facultatea de Literee

Str. Horea nr. 31

400202, Cluj-Napocaa
Tel: 0264 5322388
Fax: 0264 4323033
E-mail: lett@lett.ubbcluj.ro3

Imaginarul... imaginarului lingvistic

Numărul 1/2023
Studia Universitatis Babeș-Bolyai Philologia
studia.philologia@lett.ubbcluj.ro

Coordonatori:
Elena Platon, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, elenaplaton99@yahoo.com
Ioana Sonea, Babeș- Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, ioanasonea@yahoo.com

Ideea acestui număr consacrat imaginarului lingvistic (IML) s-a născut în cadrul
proiectului Enciclopedia imaginariilor din România, care include, printre cele cinci volume ale
sale, și unul destinat Patrimoniului și imaginarului lingvistic românesc. Timp de trei ani, ne-am
scăldat în apele mișcătoare ale imaginarului lingvistic, căutând să dăm de pământ tare, pe care
să ne simțim în deplină siguranță. Având în vedere că, în viziunea lingviștilor sceptici, IML era
considerat o pură „fantasmă” sau o „invenție speculativă”, efortul de a așeza cele douăzeci de
articole cuprinse în această lucrare pe un fundament științific cât mai solid a fost mult sporit.
Cele trei mari abordări teoretice investigate ne-au pus imaginația la grea încercare, întrucât
fiecare era la fel de seducătoare, dar cataloga imaginarul ca fiind „lingvistic”, în funcție de
considerente diferite.
Astfel, prima și, practic, singura teorie a IML recunoscută „oficial”, la această oră, este una
care se concentrează pe obiectul actului imaginativ, adică pe limba însăși. Mai precis, vorbim
despre o perspectivă metalingvistică, formulată în științele limbajului, încă în anii ’70, de către
Anne Marie Houdebine-Gravaud, care asimilează IML cu reprezentările subiectului vorbitor
despre limbă. Însă, aici, se neglijează faptul că și limba este un „obiect cultural”, printre atâtea
altele, și că, astfel privind lucrurile, IML ar putea fi integrat, cu ușurință, în sfera mai largă a
imaginarului cultural (IMC).
Cea de-a doua perspectivă, cea etnolingvistică, nu mai consideră limba ca obiect al
imaginarului, ci ca mijloc de exprimare a lui, respectiv ca purtător al unui imaginar colectiv.
Asimilând IML cu reprezentările despre lume specifice anumitor comunități culturale, aceasta
califică imaginarul drept „lingvistic”, în virtutea faptului că ele sunt fixate în niște date lingvistice
(și nu, de pildă, în imagini picturale, în muzică etc.), fără de care multe dintre aceste reprezentări
s-ar pierde sau nu ar putea fi „accesate”. Pentru etnoligvistică, limba este, așadar, calea de
manifestare ‒ și, implicit, de investigare și de reconstituire ‒ a IMC, dar, totodată, și o cale de
modelare a acestuia.
În sfârșit, relativ dezinteresată de amprenta culturală, și lingvistica cognitivă are un
cuvânt greu de spus. Și aceasta investighează limba, dar asociază IML cu mecanismele interne
ale creativității lingvistice, motiv pentru care a și fost acuzată de o formă de „mentalism”. Totuși,
și cognitiviștii vorbesc despre un tip de imaginar colectiv, încifrat în fapte de limbă și organizat
după niște scheme conceptuale, adesea, de natură metaforică, cu un mare grad de universalitate,
specifice nu doar limbajului, ci gândirii umane, în general. Aceste scheme traversează limbile și
ignoră diferențele determinate cultural.
Surpriza a fost că, reflectând pe marginea acestor teorii, pentru a circumscrie cât mai
bine propriul obiect de studiu, am început să producem, la rândul nostru, un imaginar legat de
însuși conceptul de IML. Simțind că esența lui ne scapă printre degete, am imaginat, totuși, o
definiție de lucru pentru IML, pe care o socotim integratoare, flexibilă și, mai cu seamă, deschisă:
un imaginar colectiv, fixat în date lingvistice, modelat cultural, care cuprinde totalitatea
reprezentărilor despre obiectele și fenomenele lumii (reale sau imaginare), inclusiv reprezentările
despre limbă (văzută ea însăși ca obiect cultural).
Pentru a completa viziunea asupra acestui concept deosebit de prolific și de generos,
perfect adaptat noilor viziuni dinamice asupra limbii, așteptăm contribuții în limbile engleză,
franceză și italiană, care se pot înscrie într-una sau alta dintre cele trei perspective amintite aici
sau care, dimpotrivă, își propun să lărgească și să îmbogățească semnificativ modul de înțelegere
a IML.
Aria tematică ce poate fi abordată din perspectiva teoriilor IML este una extrem de
generoasă și poate include, printre altele:
• imaginarul traducerilor
• imaginarul alterității
• imaginarul identitar
• imaginarul discursului politic și ideologic
• imaginarul limbajului religios
• imaginarul limbajului publicitar
• imaginarul limbajului jurnalistic
• imaginarul cyberlimb@jului
• imaginarul lingvistic al folclorului
• imaginarul limbajului argotic

Bibliografie orientativă:
ARDELEANU, Sanda-Maria, L’imaginaire linguistique et l’interaction sujet/discours/dynamique, Angers, Maison des
Sciences humaines, 1996.
ARDELEANU, Sanda-Maria, Dynamique de la langue et Imaginaire linguistique, Iaşi, Demiurg, 2000.
BARTMIŃSKI, Jerzy, Language in the Context of Culture. The Metaphor of “Europe as Home” in this Day And Age,
Katowice, Śląsk, 2018.
COROI, Ioana-Crina, Normele Imaginarului lingvistic în presa literară, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2013.
FAUCONNIER, Gilles, TURNER, Mark, The Way We Think. Conceptual Blending and the Mind’s Hidden
Complexities, Basic Books, 2002.
HOUDEBINE-GRAVAUD, Anne Marie (coord.), L’imaginaire linguistique, Paris, Éditions l’Harmattan, 2002.
LAKOFF, George, JONHSON, Mark, Les Métaphores dans la vie quotidienne, Paris, Éditions de Minuit, 1986.
MOUNIN, Georges, Les problemes théoriques de la traduction, Paris, Gallimard, 1963.
MUNTEANU, Cristinel, Frazeologie românească. Formare și funcționare, Iași, Institutul European, 2013.
PLATON, Elena, Reflections on the Concept of Linguistic Imaginary/Reflexii despre conceptul de imaginar lingvistic, în
„Studia UBB Philologia”, LXIV, nr. 3, 2019, p. 109-122.
PLATON, Elena, Patrimoniu și imaginar lingvistic, în Enciclopedia imaginariilor din România, vol. II, Patrimoniu
și imaginar lingvistic românesc, coord. Elena Platon, consultant științific, Gheorghe Chivu, Iași, Editura
Polirom, 2020, p. 18-28.
TURNER, Mark, Cognitive Dimensions of Social Sciences, Oxford University Press, 2001.
WIERZBICKA, Anna, Lexicography and Conceptual Analysis, Ann Arbor, Karoma, 1985.

Calendar:

• 1 septembrie 2022 – termen limită pentru trimiterea propunerii de articol (rezumat de 200 de
cuvinte, 7 cuvinte-cheie, minimum 5 referinţe teoretice, biografia autorului de 150 de cuvinte);
• 15 septembrie 2022 – notificare privind acceptarea propunerii;
• 1 decembrie 2022 – trimiterea lucrărilor complete (instrucţiunile pentru autori cu privire la
regulile de formatare şi style sheets se găsesc pe pagina web a jurnalului:
http://studia.ubbcluj.ro/serii/philologia/pdf/Instructions_En.pdf)
• 30 martie 2023 – publicarea numărului cu tematică specială

Vă rugăm să trimiteţi rezumatele şi lucrările la fiecare dintre adresele de mai jos:

• studia.philologia@lett.ubbcluj.ro
• elenaplaton99@yahoo.com
• ioanasonea@yahoo.com