TEMA 1.

Evoluția și obiectul
teoriei economice
 PLANUL TEMEI

1. Evoluția științei economice

2. Obiectul de studiu si funcţiile teoriei

economice

3. Specificul metodologiei şi metodele cursului

4. Teoria economică în sistemul ştiinţelor

economice
Planul temei:

1. Evoluția științei economice

 Teoria economică

ştiinţă analitică care se ocupă cu studierea

utilizării de către indivizi a resurselor economice
care au caracter rar şi limitat în scopul de a
produce diferite bunuri şi servicii, repartizarea lor
şi schimbul între membrii societăţii pentru
consumul individual sau productiv.
 Etapele de evoluție

 Etapa preştiinţifică de evoluţie a gândirii economice

 Etapa de constituire propriu-zisă a ştiinţei economice

 Etapa de elaborare a principiilor teoretice fundamentale ale ştiinţei

economice

 Etapa de extindere

 Etapa contemporană a evoluţiei ştiinţei economice

Etapa preştiinţifică

 Orientul Antic;
 China – Confucianism;
 India – Legile lui Mamu;
 Egiptul Antic, Babilon: Legile lui
Hammurapi;
 Roma Antică;
 Grecia Antică.
Grecia Antică

Xenofon

 Economicul

 Despre venituri
Grecia Antică

Platon
 Statul

 Legile
Grecia Antică

Aristotel

 Politica

 Etica
nicomahică
Evul Mediu

Toma

d’Aquino
 Mercantilism

 T. Mun
 A. Montchretien
 W. Petty
 J.B. Colbert
 D. Cantemir
Mercantilism

A. Montchretien

 Tratatul despre
Economia Politică

 Termenul
“economie
politică” - 1615
Mercantilism

Mercantilismul spaniol: interzicerea ieşirii din

ţară a metalelor preţioase şi sporirea exportului
pentru acumularea aurului şi argintului;

Mercantilismulfrancez: dezvoltarea industriei şi

comerţului ca mijloc de acumulare a aurului;

Mercantilismul
englez: acumularea monedei
pe baza comerţului exterior.
Etapa 2

Etapa de constituire propriu-zisă

a ştiinţei economice

(1750-1870)
Şcoala fiziocrată

Fr. Quesnay

 Tabloul economic
Şcoala fiziocrată

 ordinea naturală;
 agricultura în centrul activităţii economice;
 neintervenţia statului în economie;
 bogăţia constă din bani şi din bunuri agricole;
 schimbul nu reprezintă un izvor al bogăţiei;
 ideea reproducţiei capitalului în Tabloul
economic;
 respectarea proprietăţii private.
 Şcoala clasică a economiei
politice
 ştiinţa economică devine autonomă;

 obiectul de studiu îl constituie cauzele îmbogăţirii

societăţii;

 delimitarea categoriilor şi legităţilor

fundamentale;

 ordinea naturală, legile naturale;

 interesul personal este în centrul atenţiei.

 Şcoala clasică a economiei
politice

A. Smith
Avuţia naţiunilor
 muncă productivă şi
neproductivă;
 teoria obiectivă a valorii;
 salariu, profit, rentă, capital;
 bazele comerţului
internaţional.
 Şcoala clasică a economiei
politice

D. Ricardo
 principiu de bază al
economiei politice
valoarea creată numai de
munca umană;
 a dezvoltat teoria
repartiţiei Venitului
Naţional.
Şcoala clasică a economiei
politice

T. Maltus

 teza privind creşterea

populaţiei
Şcoala clasică a economiei
politice

J.-B. Say

 întreprinzător;
 teoria factorilor de
producţie;
 legea debuşeelor.
Etapa 3

Etapa de elaborare a principiilor

teoretice fundamentale

ale ştiinţei economice

(1870-1930)
 Şcoala marxistă

K. Marx

 teoria valorii-muncă
 rolul şi formele capitalului
 teoria profitului
 procesul reproducţiei
sociale.
Şcoala marginalistă

 Şcoala de la Viena

 Şcoala de la Lousanne

 Şcoala de Cambridge
 Şcoala marginalistă

Şcoala de la Viena
Karl Menger

 teoria subiectivist-
marginalistă a valorii, bazată
pe utilitatea bunurilor
Şcoala marginalistă

Şcoala de Lousanne

Vilfredo Pareto

 teoria echilibrului
economic general
 Şcoala marginalistă

Şcoala de Cambridge
A. Marshall

 Teoria echilibrului
parţial
Etapa 4

Etapa de extindere a

evoluţiei ştiinţei economice

(1930 – 1980)
 Keynisism

J. M. Keynes

Teoria generală a folosirii

mâinii de lucru, a
dobânzii şi a banilor
 Ideea intervenţiei statului
în economie
Neokeynisism

P. Samuelson

 O formă de
adaptare la noile
condiţii
 Echilibrul economic
include şi influenţa
progresului tehnic
Neoliberalism

M. Friedman
 Accent pe
stimularea ofertei
 Credinţă în
activitatea
indivizilor raţionali
 Reducerea rolului
statului în
economie
PLANUL TEMEI

2. Obiectul de studiu si funcţiile

teoriei economice
Obiectul de studiu

• Mediul în care se desfăşoară

Domeniul activitatea economică;

cercetării
• Fenomenele economice.

Obiectul • Producerea, repartiţia, schimbul şi

consumul de bunuri şi servicii.

cercetării
Subiectul • Unităţile economice, care prin
activitatea lor practică influenţează

cercetării procesele economice.

Obiectul de studiu

Obiectul • Comportamentul economic

de studiu al raţional al agenţilor

disciplinei economici.

• Identificarea sistemului
Scopul fenomenelor, proceselor şi
principal legilor economice.
Legile economice

expresia legăturilor esenţiale, necesare,

relativ stabile şi repetabile de
dependenţă cauzală sau mutuală
existente în mod obiectiv între
fenomenele şi procesele economice.
Particularităţile legilor
economice
acţionează prin intermediul
activităţii economice a
oamenilor

caracterul istoric al acţiunii

legilor economice

exprimă relaţii profunde,

durabile, esenţiale
Funcţiile teoriei economice

anumite tipuri de acţiuni în procesul

de utilizare a resurselor limitate
pentru producerea de bunuri şi
servicii
 Funcţiile teoriei economice

Cognitivă Metodologică Practică

• Studierea,analiza, • elaborarea • asigurarea
metodelor,
clasificarea şi instrumentelor nemijlocită a
ştiinţifice de
sistematizarea cercetare a economiei cu
fenomenelor fenomenelor date
economice
economice
Fenomen economic

Formă exterioară a activităţii economice,

unele elemente şi aspecte ale vieţii
economice, care apar şi se manifestă la
suprafaţa acesteia şi care pot fi cunoscute
direct, pe bază de experienţă
Proces economic

Transformările în starea activităţii

economice, care relevă dezvoltarea în

timp şi spaţiu a fenomenului economic

Abordări economice

Abordarea Abordarea

pozitivă normativă
Planul temei

3. Specificul metodologiei şi

metodele cursului
Metodele teoriei economice

totalitatea mijloacelor, instrumentelor

utilizate pentru a studia lumea
înconjurătoare, a sistematiza faptele şi a
le expune sub formă de categorii
ştiinţifice, legi, tendinţe şi modele
Metodele teoriei economice

 Metode  Metode

generale specifice
Metode generale

Abstracţia
ştiinţifică

Deducţia Analiza

Inducţia Sinteza
Metode specifice

Istorică

Experiment Logică
economic

Modelarea
economico-
matematică
Planul temei

4. Teoria economică în sistemul

ştiinţelor economice
Sistemul ştiinţelor economice

Funcţion
ale

Istorice De
ramură
Teoria
economică

Ale
De
întreprind
frontieră
erii
Nivelele Teoriei Economice

Microeconomie Mezoeconomie

Teoria
Economică

Macroeconomie Mondoeconomie